Musulman 5 8

Anexa nr...........la ordinul ministrului educa iei, cercetării i inovării nr........./...........

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

RELIGIE ISLAMICĂ

CULTUL MUSULMAN

CLASELE A V-A - A VIII-A

Aprobată prin ordin al ministrului Nr. /

Bucureşti, 2009

2

NOTĂ DE PREZENTARE

Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării.

Prezentul document conţine Programele şcolare de Religie Islamică – Cultul Musulman şi se adresează profesorilor care predau această disciplină la clasele a V-a – a VIII-a.

Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI, prezentul document prezintă programele şcolare de Religie Islamică – Cultul Musulman pentru clasele a V-a – a VIII-a pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, care vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie: Competenţe sociale şi civice, Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

Contribuţia disciplinei Religie Islamică – Cultul Musulman la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Religie Islamică – Cultul Musulman contribuie îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:

• Competenţe sociale şi civice • Sensibilizare şi exprimare culturală • Comunicare în limba maternă • A învăţa să înveţi

Elaborarea programelor şcolare de Religie Islamică – Cultul Musulman s-a realizat având în

vedere următoarele aspecte: - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe competenţe, model care permite asigurarea continuităţii şi progresiei de la o clasă la alta, dar şi continuitatea cu programele de Religie pentru ciclul primar şi cele pentru liceu; - asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor culturale, de comunicare, interpersonale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI; - asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare; - recomandarea unor valori şi atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea morală, din perspectiva finalităţilor educaţiei, dar şi a disciplinei Religie; - includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalităţi didactice concrete de utilizare a curriculumului în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare; - contribuţia Religiei la finalităţile sistemului de învăţământ din România; - contribuţia Religiei la formarea competenţelor cheie europene; - identificarea acelor competenţe care pot fi evaluate în perioada finalizării învăţământului obligatoriu;

3

- identificarea unui număr relevant de situaţii în care este cerută demonstrarea fiecărei competenţe; - selectarea unui anumit decupaj de conţinut organizat în jurul unor domenii relevante pentru elev şi reprezentative din perspectiva credinţei şi a cerinţelor societăţii contemporane; - contribuţia competenţelor chei din aria curriculară Om şi societate la profilul de formare al absolventului învăţământului obligatoriu, în mod deosebit la competenţe care vizează: comunicarea, participarea la rezolvarea problemelor comunităţii, învăţarea eficientă.

Disciplina Religie are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Scopul studierii Religiei este acela de a forma personalităţi în concordanţă cu valorile creştine, prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea de atitudini moral-creştine şi prin aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii.

Prin cunoştinţele, atitudinile şi valorile promovate, disciplina Religie Islamică – Cultul Musulman contribuie la formarea competenţelor cheie stabilite la nivelul Comisiei Europene, cu precădere la formarea celor care vizează domeniile: a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice şi „sensibilitate la cultură”.

Disciplina Religie Islamică – Cultul Musulman face parte din aria curriculară ”Om şi societate” şi i se alocă o oră/săptămână în trunchiul comun pentru toate nivelurile de învăţământ.

Programa şcolară de Religie Islamică – Cultul Musulman este structurată pe următoarele componente:

• nota de prezentare; • competenţe generale; • valori şi atitudini; • competenţe specifice şi conţinuturi; • unități de conținut; • sugestii metodologice. Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu. Ele au un grad ridicat de generalitate si

complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de elev prin învatare. Pentru fiecare an de studiu, programa propune competenţe specifice, deduse din competenţele generale; ele reprezintă achiziţii-cheie ale învăţării.

Conţinuturile sunt organizate tematic şi au grade diferite de complexitate. Profesorii vor acorda fiecărei teme, numărul de ore pe care îl consideră necesar, astfel încât să trateze în mod adecvat toate acele probleme, pe care le au în vedere în construirea lecţiilor. Un conţinut poate fi tratat în una sau mai multe lecţii, conform deciziei profesorului. Ordinea temelor poate fi schimbată în funcţie de nevoile concrete ale activităţii didactice, în măsura în care nu se modifică sensul programei.

În actuala prezentare, programa de Religie Islamică – Cultul Musulman, apare ca un instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau această disciplină, dar şi pentru colegii lor din aria curriculară Om şi societate care intră astfel în contact cu realităţi mai puţin abordate şi interesante prin încărcătura lor culturală.

Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Programa este în aşa fel concepută încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor.

Profesorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice.

4

COMPETENŢE GENERALE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului

2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare

3. Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente

4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri

5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii

VALORI ŞI ATITUDINI

• Conştientizarea rolului învăţăturilor Bisericii în viaţa personală şi a comunităţii

• Dezvoltarea respectului faţă de cele sfinte

• Asumarea propriei identităţi religioase

• Responsabilitate în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care decurg din apartenenţa la diferite

identităţi (confesiune, naţiune, comunitate, profesie, cultură etc.)

• Respect şi înţelegere faţă de semenii de alte credinţe şi convingeri

• Manifestare a respectului pentru ceilalţi

• Interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea permanentei deveniri spirituale

• Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale

5

CLASA A V-A

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului

Competenţe specifice Conţinuturi 1.1 Formularea de opinii şi argumente vizând atitudinile moral-religioase pe baza cunoaşterii relaţiei dintre religie şi Morală 1.2 Sintetizarea principalelor elemente ale moralei islamice şi legătura acesteia cu religia 1.3 Cunoaşterea principiilor de bază ale credinţei în Allah 2.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi 3.1 Recunoaşterea tipurilor de atitudini având ca suport studiul de caz 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.2 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a noţiunii de religie 5.1 Prezentarea principalelor învăţături referitoare la credinţă 5.2 Construirea de afirmaţii pe baza noţiunilor religie- morală

Noţiunea de religie Religia. Noţiuni generale despre religii. • Relaţia Religie –Morala; • Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor şi a

rugăciunilor învăţate în clasa a III- a şi a IV-a.

2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi 1.4 Prezentarea obligaţiilor şi responsabilitatea credincioşilor faţă de Allah 2.2 Folosirea termenilor specifici referitori la principiile de bază ale credinţei şi ritualului în exprimarea orală şi scrisă 2.3 Explicarea sensului formulei de mărturisire a credinţei şi a semnificaţiei fericirii în definirea religioasă 2.4 Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3.2 Utilizarea dialogului pe baza semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.3 Cunoaşterea ritualului religios 5.3 Dialog comparativ privind responsabilitatea faţă de Allah

Principiile de bază ale credinţei şi ritualului religios în Islam • Credinţa. Condiţiile credinţei • Unele dintre obligaţiile noastre morale • Responsabilitatea faţă de Allah. Când devine

cineva responsabil. • Ritualul religios. • Sensul formulei de mărturisire a credinţei. • Fericirea: • Atitudini dăunătoare individului şi societăţii. • Pe parcursul capitolului, sura Kureyş şi sensul

acesteia.

6

3. Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente Competenţe specifice Conţinuturi

2.1 Utilizarea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise

2.5 Analiza critică a informaţiilor extrase 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 3.4 Argumentarea importanţei curăţeniei spirituale,corporale şi a mediului prin învăţare în perechi 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.4 Interrelaţionare în cadrul grupului în vederea valorizării noţiunilor de curăţenie şi corectitudine 5.4 Utilizarea adecvată a normelor de curăţenie şi corectitudine 5.5 Dezvoltarea respectului pentru sine şi pentru ceilalţi

Curăţenia şi corectitudinea în Islam • Curăţenia • Corectitudinea. • Abdest-ul (abluţiunea) pentru namaz şi abdest-ul

întregului corp.. • Pe parcursul capitolului, sura Kevser precum şi

sensul acesteia.


Competenţe specifice Conţinuturi 2.1 Utilizarea corectă a termenilor

religioşi 2.5 Identificarea modalităţilor de transpunere în viaţă a principiilor Islamului prin cunoaşterea părţilor obligatorii ale Namaz-ului 2.6 Formularea de opinii şi argumente pe

baza importanţei Namaz-ului în grup 3.5 Formularea de opinii având ca suport Namaz-ul şi efectele lui 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.6 Prezentarea principalelor învăţături referitoare la Namaz şi felurile acestuia

Namazul. • Părţile obligatorii ale namaz-ului. • Cum se face namaz-ul. • Când se strică namaz-ul. • Efectele namaz-ului asupra vieţii. • Rugăciunile pentru namaz şi sensul acestora. • Importanţa namaz-ului în grup. • Felurile namaz-ului: • Pe parcursul capitolului, rugăciunile Kunut

precum şi sensul acestora.

5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii Competenţe specifice Conţinuturi

2.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise explicând fundamentele religiilor islamice, creştine, iudaice şi ale altor religii 2.7 Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3.6 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.7 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a importanţei atitudinii de toleranţă şi bună convieţuire

Toleranţa faţă de cei de alte religii şi convingeri • Manifestarea toleranţei . • Cum ne comportăm în relaţia cu vecinii, colegii,

rudele.

7

UNITĂŢI DE CONŢINUT

I. Noţiunea de religie 1. Religia. 2. Noţiuni generale despre religii. 3. Relaţia Religie –Morala;

a) Îndatoriri faţă de noi înşine; b) Îndatoriri faţă de societate.

4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor şi a rugăciunilor învăţate în clasa a III- a şi a IV-a.

II. Principiile de bază ale credinţei şi ritualului religios în Islam 1. Credinţa. Condiţiile credinţei. 2. Unele dintre obligaţiile noastre morale:

a) Faţă de Allah; b) Faţă de Profet; c) Faţă de Coran.

3. Responsabilitatea faţă de Allah. Când devine cineva este responsabil. 4. Ritualul religios. 5. Sensul formulei de mărturisire a credinţei. 6. Fericirea:

a) Fericirea dată de sănătatea trupului; b) Fericirea dată de sănătatea spiritului.

7. Atitudini dăunătoare individului şi societăţii. 8. Pe parcursul capitolului, sura Kureyş şi sensul acesteia.

III. Curăţenia şi corectitudinea în Islam 1. Curăţenia:

a) Curăţenia spirituală; b) Curăţenia corporală; c) Curăţenia mediului înconjurător.

2. Corectitudinea. 3. Abdest-ul (abluţiunea) pentru namaz şi abdest-ul întregului corp.. 4. Pe parcursul capitolului, sura Kevser precum şi sensul acesteia.

IV. Namazul 1. Părţile obligatorii ale namaz-ului. 2. Cum se face namaz-ul. 3. Când se strică namaz-ul. 4. Efectele namaz-ului asupra vieţii. 5. Rugăciunile pentru namaz şi sensul acestora. 6. Importanţa namaz-ului în grup. 7. Felurile namaz-ului:

a) Namaz-urile zilnice; b) Namaz-urile de vineri; c) Namaz-ul Teravih (din luna Ramazan, cea a postului); d) Namaz-ul de Bayram; e) Namaz-ul de înmormântare; f) Namaz-urile facultative.

8. Pe parcursul capitolului, rugăciunile Kunut precum şi sensul acestora. V. Toleranţa faţă de cei de alte religii şi convingeri

1. Manifestarea toleranţei . a) Ce înseamnă toleranţă .

b) Ce înseamnă bună convieţuire. c) Cum respectăm convingerile celorlalţi.

2. Cum ne comportăm în relaţia cu vecinii, colegii, rudele.

8

CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI


Competenţe specifice Conţinuturi 1.1 Formularea de opinii şi argumente privitor la post şi condiţiile acestuia 1.2 Sintetizarea principalelor elemente ale ritualului postului 1.3 Cunoaşterea bunelor deprinderi privitor la relaţia credinciosului cu Allah 1.4 Listarea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj privind obiceiurile bune căpătate datorită postului 1.5 Prezentarea obligaţiilor şi responsabilitatea credincioşilor faţă de Allah 2.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi referitori la post 2.2 Formularea de opinii şi argumente vizând atitudinile moral-religioase în timpul postului 3.1 Recunoaşterea împrejurărilor în care se strică postul, având ca suport studiul de caz 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.2 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a valorilor pozitive ale postului 5.1 Explicarea principiile de bază ale postului 5.2 Construirea de afirmaţii pe baza foloaselor postului 5.3 Construirea de afirmaţii în ceea ce priveşte ritualul postului

Postul • Ritualul postului. • Condiţiile postului. • În ce împrejurări se strică postul. • Obiceiuri bune căpătate datorită postului: • Foloasele postului: • Rugăciunea de închidere a postului precum şi

sensul acesteia. • Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor

învăţate în clasele a patra şi a cincea.

2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare Competenţe specifice Conţinuturi

1.5 Prezentarea obligaţiilor şi responsabilitatea credincioşilor faţă de Allah 1.6 Argumentarea importanţei daniei şi a milosteniei privitor la relaţia credinciosului cu Allah 2.3 Folosirea termenilor specifici referitori la cultul daniei şi milosteniei în exprimarea orală şi scrisă 2.4 Explicarea sensului daniei şi a semnificaţiei Fitre-ului 2.5 Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3.2 Utilizarea dialogului pe baza semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.4 Dialog privind dania şi foloasele sociale ale acesteia 5.5 Sintetizarea importanţei, regulilor şi semnificaţiei daniei

Dania şi Milostenia • Dania. Cultul daniei. • Foloasele sociale ale daniei. • Fitre (miluirea). • Pe parcursul capitolului, rugăciunea Ayet-ul

Kursi precum şi sensul acesteia.

9


1.7 Prezentarea condiţiile pelerinajului şi importanţa oraşului Mecca pentru Islam 1.8 Analiza critică a informaţiilor extrase privitor la Adac şi Kurban 2.6 Folosirea limbajului adecvat în cadrul

unei prezentări orale sau scrise 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 3.3 Argumentarea importanţei obligativităţii pelerinajului şi a obligaţiilor acestuia prin învăţare în perechi 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.6 Interrelaţionarea în cadrul grupului privitor la pelerinaj şi vizita la Mecca 5.7 Dezvoltarea respectului pentru locurile sfinte

Pelerinajul si vizita la Mecca • Cultul pelerinajului şi vizita la Mecca. • Pentru cine este obligatoriu pelerinajul. • Obligativităţile pelerinajului. • Obligaţiile pelerinajului. • Kurban-ul (animalul sacrificat). • Adac- ul (animalul promis sacrificării). • Pe parcursul capitolului, sura El-Asr precum

şi sensul acesteia.


Competenţe specifice Conţinuturi 1.9 Identificarea modalităţilor de transpunere în viaţă a principiilor Islamului 1.10 Formularea de opinii şi argumente pe baza deosebirilor între pelerinaj şi Umre 2.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 3.4 Formularea de opinii având ca suport pelerinajul şi Umre (pe grupe) 5.8 Prezentarea obligativităţii pelerinajului 5.9 Analizarea consecinţelor pelerinajului asupra vieţii credinciosului

Pelerinajul si vizita la Mecca • Cultul pelerinajului şi vizita la Mecca. • Pentru cine este obligatoriu pelerinajul. • Obligativităţile pelerinajului. • Obligaţiile pelerinajului. • Kurban-ul (animalul sacrificat). • Adac- ul (animalul promis sacrificării). • Pe parcursul capitolului, sura El-Asr precum

şi sensul acesteia.


1.11 Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 2.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.10 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a importanţei atitudinii de toleranţă şi bună convieţuire 5.11 Manifestarea respectului şi toleranţei faţă de valorile identitare ale altor religii 5.12 Susţinerea rolului comportamentului non-conflictual la nivelul unei comunităţi

Atitudini faţă de oameni şi societate • Libertatea conştiinţei. • Iubire şi respect: • Respectul faţă de legi: • Comportament non-conflictual. • Pe parcursul capitolului, sura Fil precum şi

sensul acesteia.

10


I Postul

1. Ritualul postului. 2.Condiţiile postului. 3.În ce împrejurări se strică postul. 4.Obiceiuri bune căpătate datorită postului:

a) Autocontrolul , într-ajutorare; b) Armonie cu mediul înconjurător.

5.Foloasele postului: a)Din punct de vedere fizic; b)Din punct de vedere spiritual.

6.Rugăciunea de închidere a postului precum şi sensul acesteia. 7.Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învăţate în clasele a patra şi a cincea.

II. Dania şi Milostenia 1. Dania. Cultul daniei. 2. Foloasele sociale ale daniei. 3. Fitre (miluirea). 4. Pe parcursul capitolului, rugăciunea Ayet-ul Kursi precum şi sensul

acesteia.

III Pelerinajul si vizita la Mecca 1.Cultul pelerinajului şi vizita la Mecca.

2. Pentru cine este obligatoriu pelerinajul. 3. Obligativităţile pelerinajului. 4. Obligaţiile pelerinajului. 5. Kurban-ul (animalul sacrificat). 6. Adac- ul (animalul promis sacrificării). 7. Pe parcursul capitolului, sura El-Asr precum şi sensul acesteia.

IV Atitudini faţă de oameni şi societate 1. Libertatea conştiinţei.

1 Iubire şi respect: 1.1.1 Faţă de om; 1.1.2 Faţă de natură:

3. Respectul faţă de legi: 1.1.3 Respectul faţă de legile moralei; 1.1.4 Respectul faţă de lege.

4.Comportament non-conflictual. 5. Pe parcursul capitolului, sura Fil precum şi sensul acesteia.

11

CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI


Competenţe specifice Conţinuturi 1.1 Formularea de opinii şi argumente privitor la semnificaţia si modurile de manifestare a iubirii faţă de Allah 1.2 Sintetizarea principalelor argumente privitor la importanţa si rolul credinţei în viaţa omului 1.3 Cunoaşterea bunelor deprinderi şi raportarea acestora la relaţia dintre credincios şi Allah 2.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi 3.1 Listarea elementelor privind decenţa, având ca suport studiul de caz 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza decenţei în comportament

Credinţa în Allah • Necesitatea de a crede şi credinţa în Allah. • Iubirea întru Allah. • Decenţa în comportament. • Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor

învăţate în clasa a şasea.


1.4 Prezentarea numelor, a caracteristicilor îngerilor şi a misiunii acestora 1.5 Prezentarea caracteristicilor metaforei şi parabolei, în contextul utilizării acestora în Cărţile Sfinte 2.2 Folosirea termenilor specifici referitori la îngeri şi cărţi sfinte, în exprimarea orală şi scrisă 2.3 Explicarea sensului culpei şi iertării 2.4 Explicarea locului Coranului 2.5 Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3.2 Evaluare în perechi privind credinţa în îngeri şi cărţi sfinte 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.2 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a atitudinilor şi a valorilor pozitive induse de credinţa în îngeri şi cărţi sfinte 5.2 Dialog privind comportamentul indus de credinţa în îngeri 5.3 Interrelaţionare privind importanţa şi structura Coranului

Credinţa în îngeri • Caracteristicile îngerilor. • Numele şi caracteristicile îngerilor menţionaţi

în Coran. • Culpa şi iertarea. • Comportament indus de credinţa în îngeri. • Pe parcursul capitolului, sura Nasr şi sensul

acesteia. Credinţa în Cărţile sfinte

• Cărţile sfinte. • Locul Coranului. • Structura Coran-ului: • Pe parcursul capitolului, sura Keafirun şi sensul

acesteia.


1.6 Argumentarea necesităţii credinţei în profeţi 1.7 Listarea atributelor profeţilor

Credinţa în profeţi • Noţiunea de profet (Sol - Mesager) şi credinţa

în profeţi..

12

1.8 Exprimarea opiniei privitor la noţiunea de sol- mesager 2.5 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise, de tip biografie, 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 4.3 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a atitudinilor şi a valorilor pozitive induse de faptele profeţilor 5.4 Interrelaţionarea în cadrul grupului privitor la faptele profeţilor 5.5 Identificarea modelelor de comportament, pornind de la exemplul profeţilor

• Atributele profeţilor. • Biografiile profeţilor. • Pe parcursul capitolului, sura Maun şi sensul

acesteia


Competenţe specifice Conţinuturi 1.9 Identificarea semnificaţiei Judecăţii de Apoi 1.10 Formularea de opinii şi argumente vizând atitudinile moral-religioase în raport cu noţiunea de Rai şi Iad 2.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 3.4 Formularea de opinii având ca suport solidaritatea în Islam 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.4 Susţinerea rolului comportamentului non-conflictual la nivelul unei comunităţi

Credinţa în Ziua Judecăţii de Apoi • Semnificaţia Judecăţii de Apoi. • Raiul şi Iadul. • Importanţa solidarităţii în Islam: • Pe parcursul capitolului, sura Tebbet şi

sensul acesteia.

5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală a comunităţii Competenţe specifice Conţinuturi

1.11 Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 2.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 3.3 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4.1 Însuşirea semnificaţiei surelor şi rugăciunilor 5.5 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a raportului voinţă divină-voinţă umană 5.6 Interrelaţionare privind credinţa în Năpastă şi Soartă

Credinţa în năpastă şi soartă • Năpasta şi soarta. • Voinţa divină - voinţa umană • Împăcarea cu soarta. • Pe parcursul capitolului, recapitularea

surelor învăţate în această clasă.

13


I Credinţa în Allah 1. Necesitatea de a crede şi credinţa în Allah.

2. Iubirea întru Allah. 3. Decenţa în comportament. 4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învăţate în clasa a şasea.

II Credinţa în îngeri

1. Caracteristicile îngerilor. 2. Numele şi caracteristicile îngerilor menţionaţi în Coran. 3. Culpa şi iertarea. 4. Comportament indus de credinţa în îngeri.

5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr şi sensul acesteia.

III Credinţa în Cărţile sfinte 1. Cărţile sfinte.

2. Locul Coranului. 3. Structura Coran-ului:

a) Revelaţie, verset, sură, b) Scrierea şi constituirea sub formă de carte a Coranului, c) Necesitatea înţelegerii Coranului, d) Interpretare, traducere, explicaţie.

4. Pe parcursul capitolului, sura Keafirun şi sensul acesteia.

IV Credinţa în profeţi 1. Noţiunea de profet (Sol - Mesager) şi credinţa în profeţi.. 2. Atributele profeţilor. 3. Biografiile profeţilor. 4. Pe parcursul capitolului, sura Maun şi sensul acesteia

V Credinţa în Ziua Judecăţii de Apoi

1.Semnificaţia Judecăţii de Apoi. 2.Raiul şi Iadul. 3.Importanţa solidarităţii în Islam:

a)Într-ajutorare familială / comunitară. b)Intr-ajutorare socială şi instituţii specifice.

4.Pe parcursul capitolului, sura Tebbet şi sensul acesteia.

VI Credinţa în năpastă şi soartă 1. Năpasta şi soarta. 2. Voinţa divină - voinţa umană 3. Împăcarea cu soarta. 4.Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învăţate în această clasă.

14

CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului Competenţe specifice Conţinuturi

1.1 Argumentarea necesităţii credinţei în profet 1.2 Listarea atributelor profetului 1.3 Formularea de opinii şi argumente vizând importanţa Coranului 1.4 Sintetizarea principalelor evenimente din viaţa profetului Muhammed (s.a.) 2.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări biografice orale sau scrise 3.1 Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4.1 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a atitudinilor şi a valorilor pozitive induse de faptele profetului 5.1 Interrelaţionare în cadrul grupului privitor la Coran şi importanţa acestuia 5.2 Identificarea modelului exemplar de comportament al Profetului

Coranul şi Hz. Muhammed (s.a.) • Importanţa Coranului. • Episoade despre profet în Coran. • Hz. Muhammed (s.a.):


1.3 Formularea de opinii şi argumente privitor la principiile care stau la baza înlesnirilor 1.4 Sintetizarea principalelor caracteristici privitoare la importanţa si rolul ceremoniilor şi tradiţiilor 1.5 Cunoaşterea ceremoniilor şi tradiţiilor 2.2 Utilizarea corectă a termenilor religioşi 2.3 Participarea la discuţii pe teme religioase, folosind un limbaj adecvat contextului comunicării 3.2 Listarea caracteristicilor ceremoniilor şi tradiţiilor religioase având ca suport studiul de caz 4.1 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a atitudinilor şi a valorilor pozitive induse de înlesniri, ceremonii şi tradiţii 4.2 Prezentarea înlesnirilor legate de ritualurile religioase 5.2 Construirea de afirmaţii pe baza comportamentului uman 5.3 Elaborarea de compuneri şi studii pe teme date

Înlesniri în Religia Islamică • Islamul este religia înlesnirilor • Principii referitoare la înlesniri

Ceremonii şi tradiţii • Botezul; • Circumcizia; • Salutul musulman (selam-ul); • Felicitările şi urările de sărbători; • Vizitarea rudelor şi prietenilor; • Vizitarea celor bolnavi; • Ceremonialul înmormântării; • Vizitarea mormintelor; • Slujba de pomenire; • Respectul faţă de valorile spirituale; • Căsătoria..


1.6 Argumentarea necesităţii cunoaşterii zilelor, lunilor şi nopţilor religioase 2.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 3.1 Autoevaluarea raportată la valorile

Zilele, lunile şi nopţile religioase • Ziua de vineri; • Luna Ramazan-ului (postului); • Sărbătoarea Ramazan- ului; • Sărbătoarea Kurban – ului (jertfa);

15

grupului 4.2 Prezentarea caracteristicilor zilelor, nopţilor şi lunilor cu importanţă în Islam 4.3 Explicarea zilelor, nopţilor şi lunilor cu importanţă în Islam 5.4 Interrelaţionarea în cadrul grupului privitor la importanţa zilelor, nopţilor şi lunilor cu importanţă în Islam

• Nopţile Candelelor:; • Cele Trei Luni.

4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice în cadrul diferitelor grupuri

Competenţe specifice Conţinuturi 1.7 Identificarea normelor de conduită 1.8 Formularea de opinii şi argumente vizând atitudinile moral-religioase 2.2 Utilizarea corectă a termenilor religioşi 3.3 Utilizarea dialogului privind normele de condiută 3.4 Formularea de opinii având ca suport comportamentul 4.1 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a atitudinilor şi a valorilor pozitive induse de cunoaşterea normelor de conduită 5.4 Interrelaţionare privind normele de conduită

Unele norme de conduită • În timpul vizitelor; • La masă; • În timpul călătoriei; • În privinţa vestimentaţiei; • În timpul discuţiilor; • La onomastici; • Alte lucruri importate de conduită.


1.9 Formularea de opinii şi argumente în relaţie cu noţiunile de istorie islamică 1.10 Sintetizarea elementelor de istorie islamică 1.11 Extragerea informaţiilor privind caracteristicile istoriei islamice 2.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi în analiza evenimentele importante din istoria Islamului 3.1 Recunoaşterea elementelor istoriei islamice având ca suport studiul de caz 4.1 Aprecierea, pe baza observaţiilor şi comentariilor, a valorilor istorice ale religiei islamice 5.5 Construirea de afirmaţii pe baza relaţionării multietnice 5.6 Argumentarea necesităţii toleranţei într-o societate multi –religioasă

Noţiuni de istorie islamica • Apariţia Islamului; • Cei patru Califi; • Statele islamice; • Acceptarea islamului de către turci; • Curentele religiei islamice; • Musulmanii de azi; • Relaţionare multietnică.

16


I. Coranul şi Hz. Muhammed (s.a.) 1. Importanţa Coranului. 2 .Episoade despre profeţi în Coran. 3. Hz. Muhammed (s.a.): a) Familia, copilăria şi tinereţea;

b) Devenirea sa ca profet; c) Migrarea de la Mecca la Medina; d) Războaiele la care a participat; e) Pelerinajul de despărţire; f) Moartea lui.

II. Înlesniri în Religia Islamică 1. Islamul este religia înlesnirilor. 2. Principii referitoare la înlesniri. III. Ceremonii şi tradiţii 1. Botezul; 2. Circumcizia; 3. Salutul musulman (selam-ul); 4. Felicitările şi urările de sărbători; 5. Vizitarea rudelor şi prietenilor; 6. Vizitarea celor bolnavi; 7. Ceremonialul înmormântării; 8. Vizitarea mormintelor; 9. Slujba de pomenire; 10. Respectul faţă de valorile spirituale; a) Respectul pentru morţi, morminte şi mausolee b) Respectul pentru obiceiuri şi tradiţii 11. Căsătoria..

IV. Zilele, lunile şi nopţile religioase 1. Ziua de vineri; 2. Luna Ramazan-ului (postului); 3. Sărbătoarea Ramazan- ului; 4. Sărbătoarea Kurban – ului (jertfa); 5. Nopţile Candelelor:; 6. Cele Trei Luni.

V. Unele norme de conduită 1.În timpul vizitelor; 2.La masă; 3.În timpul călătoriei; 4.În privinţa vestimentaţiei; 5.În timpul discuţiilor; 6.La onomastici; 7.Alte lucruri importate de conduită.

VI. Noţiuni de istorie islamica

1.Apariţia Islamului; 2.Cei patru Califi; 3.Statele islamice; 4.Acceptarea islamului de către turci; 5. Curentele religiei islamice; 6.Musulmanii de azi; 7.Relaţionare multietnică.

17

SUGESTII METODOLOGICE Modul în care este concepută programa răspunde unei duble exigenţe: de a fi un punct de plecare

comun pentru toţi profesorii şi, pe de altă parte, de a-i incita în interpretarea şi adecvarea acesteia la condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.

În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Religie Islamică – Cultul Musulman să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.

Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programele anterioare (elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret în elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare.

Pe parcursul claselor a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

a. dialog pe tema obligaţiilor morale ale oamenilor faţă de Allah; a ritualului religios, a sensului surelor şi rugăciunilor învăţate; a particularităţilor moralei islamice; a modului de realizare a namazului; a modului în care se realizează mărturisirea de credinţă şi a valorii acesteia; a corectitudinii realizării abluţiunii şi a modului de efectuare a acestuia; a importanţei pe care o are efectuarea rugăciunii în grup pentru comunitate, a importanţei religiei în existenţa omului. b. exerciţii de definire a semnificaţiei şi rolului respectării responsabilităţii faţă de Allah; de construire a argumentelor care fundamentează principiile de bază ale Islamului; de identificare a semnificaţiei unor termeni în diferite contexte; de memorare a unor sure şi rugăciuni(surele Kureyş, Kevser şi rugăciunile Kunut); de utilizare corectă a termenilor religioşi cuprinşi în sure şi în rugăciuni, de identificare a modalităţilor prin care se ajunge la fericire; de sinteză a caracteristicilor principalelor tipuri de namaz, de identificare a motivelor utilizării ritualurilor religioase; de recunoaştere a modului de aplicare a abdest-ului pe baza unui film sau a unor fotografii; de identificare a regulilor rugăciunii şi a sensului acesteia; c. studii de caz : pe tema atitudinilor care îl îndepărtează pe credincios de la dobândirea fericirii (calomnie, bârfă, iscodire, discordie, neînţelegeri,nerespectarea normelor sociale) şi a modalităţilor de remediere a acestora, studii de caz pornind de la experienţa personală la nivelul şcolii şi comunităţii. d. observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios; exemple de observare şi prezentare a unor ritualuri, a regulilor, a perioadelor, a categoriilor obligatorii şi a formalismului rugăciunii; e. construirea unor exemple de identificare a aspectelor comune dintre morala islamică şi religie; f. exemple de identificare a fundamentelor diverselor religii; g. completarea unor rebusuri cu tematică religioasă; h. utilizarea de glosare,dicţionare,liste de cuvinte; i. dezbateri despre responsabilitate şi obligaţii morale faţă de Allah, Profet, Coran, ceilalţi credincioşi. j. listarea cunoştinţelor despre curăţenie; k. realizarea de compuneri pe teme date; l. organizarea unor activităţi comune cu elevi aparţinând altor religii. Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi: a. exerciţii de analiză a rolului obligaţiilor morale ale oamenilor faţă de Allah; de identificare a sensului unor termeni în diferite context; de memorare a unor sure şi rugăciuni (surele El-Asr şi Fiil, rugăciunea de închidere a postului, rugăciunea Ayet-ul Kursi); de utilizare corectă a termenilor religioşi cuprinşi în sure şi rugăciuni; de comparare a două texte cu caracter literar şi religios, în vederea identificării diferenţelor dintre danie şi pomană; de identificare a modalităţilor de manifestare a respectului faţă de om, natură, legile moralei, lege; de analiză a relaţiei dintre iubire şi respect; de identificare a urmărilor postului, a daniei şi a pelerinajului asupra vieţii personale; de definire a comportamentului non-conflictual; exerciţii de identificare a unor situaţii de comportament conflictual/non-conflictual în viaţa de zi cu zi, pornind de la experienţa proprie;

18

b. dialog pe tema semnificaţiei postului, a daniei şi milosteniei, a pelerinajului la Mecca;a sensului surelor şi rugăciunilor învăţate; a obiceiurilor bune dobândite ca urmare a postului; a deosebirile dintre pelerinaj şi Umre; pe tema semnificaţiei libertăţii conştiinţei; pe tema importanţei respectului pentru viaţa în comunitate; pe tema importanţei reciprocităţii respectului faţă de religia fiecăruia; c. studii de caz pe tema altor forme de post specifice altor religii; pe tema respectării/nerespectării libertăţii conştiinţei; d. utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte; e. utilizarea termenilor religioşi în diferite contexte de comunicare f. analiza regulilor postului; g. exemple de identificare a perioadelor postului; h. redactarea unor compuneri privind stabilirea Kıble-ului, a regulilor pelerinajului, a semnificaţiilor Kurban-ului şi a regulilor sacrificării animalelor, precum şi a importanţei sacrificiului; realizarea unor compuneri pe tema libertăţii; i. realizarea de comparaţii între danie şi pomană; j. culegerea de informaţii privind locurile sfinte ale altor religii. k. dezbatere colectivă pe tema implicaţiilor sociale ale daniei; dezbatere privind importanţa acestora în viaţa credinciosului; dezbateri cu elevi de altă credinţă pe temele: libertatea conştiinţei, respectul faţă de legi; l. jocuri de rol pe tema rezolvării de conflicte şi a remedierii obiceiurilor rele; pe tema comportamentului non-conflictual. Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: a. identificarea unor modele şi exemple de comportament care au la bază iubirea faţă de Allah: prietenie; frăţie, colegialitate, loialitate, corectitudine, politeţe, afectivitate, milostenie; identificarea în Coran şi în alte cărţi a pasajelor referitoare la profeţi; a formelor de manifestare a credinţei în alte religii; b. exerciţii de identificare a formelor credinţei, a unor metafore şi parabole în Cărţile Sfinte; a diferitelor semnificaţii ale noţiunilor de năpastă, soartă, voinţă; de diferenţiere între semnificaţia voinţei oamenilor şi cea a lui Allah; a particularităţilor de comportament dezvoltate de credinţa în îngeri: iubire, generozitate, curaj, vitejie, răbdare, recunoştinţă; de memorare a unor sure (Nasr, Kafirun, Maun); de utilizare corectă a termenilor religioşi cuprinşi în sure; de identificare a comportamentului de lectură a cărţilor: mărinimie şi toleranţă, hărnicie şi corectitudine, îndeplinirea obligaţiilor şi a sarcinilor, evitarea luxului şi a risipei; de caracterizare a particularităţilor Iadului şi a Raiului; de identificare a valorilor care au fundamentat comportamentul profeţilor: corectitudine, dreptate si echitate, respect faţă de legi, tradiţii, obiceiuri, seriozitate si cumpătare; de disociere între bine şi rău, pe baza unor exemple concrete; c. dialog pe tema iubirii de aproape ca formă de manifestare a iubirii faţă de Allah; pe tema acceptării sorţii; pe tema sensului surelor învăţate; pe tema atitudinilor ce trebuie adoptate faţă de Cărţile Sfinte; dialog privind deosebirea între bine si rău; dialog despre profeţi si particularităţile acestora; d. dezbatere privind necesitatea de a crede; privind importanţa solidarităţii în Islam; e. comentarea unor texte cu conţinut religios; f. analiza îngerilor prezenţi îm Coran şi a misiunilor acestora; analiza particularităţilor şi structurii Cărţilor Sfinte; g. realizarea de biografii despre profeţi; realizarea de cronologii cu principalele evenimente din Coran; h. redactarea de comunicări pe tema binelui şi a răului i. organizarea unor discuţii pe tema credinţei cu persoane aparţinând altor religii; j. utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte; k. studii de caz pe o temă dată. Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi: a. exerciţii de diferenţiere a sensului clasic şi a celui actual al unor termini religioşi; de identificare a elementelor biografice referitoare la profetul Muhammed (s.a.); de identificare a altor profeţi: Adem (a.s.)/Adam, Nuh (a.s.)/Noe, Yakub (a.s.)/Iacob, Yusuf (a.s.)/Iosif, Davut (a.s.)/David, Suleyman (a.s.)/Solomon, Musa (a.s.)/Moise, Isa (a.s.)/Iisus (s.a.); de identificare a înlesnirilor pentru: abdest, namaz, post, pelerinaj, si celelalte ritualuri religioase; de interpretare a versetelor din Coran cu privire

19

la înlesnirile din Islam; de caracterizare a unor zile, nopţi sau luni cu semnificaţie importantă în Islam; de prezentare a modului de celebrare a ceremoniilor şi tradiţiilor islamice; b. dialog pe tema modurilor în care Allah i s-a adresat profetului Muhammed (s.a.); pe tema contribuţiei diferitelor evenimente din istoria Islamului la religia islamică; pe tema importanţei respectului faţă de valorile spirituale; dialog despre comportamentul pe care trebuie să îl adopte musulmanii în societate; dialog pe tema relaţionării cu cei ce aparţin altor culte religioase; c. dezbatere pe tema pildelor profetului Muhammed (s.a.), pe tema importanţei modelelor; d. elaborarea de liste cu virtuţile islamice propovăduite de profetul Muhammed (s.a.), trimisul lui Allah; elaborarea de referate, compuneri caracterizări; elaborare de liste privind ceremoniile şi tradiţiile din Islam; e. studiu de caz pe tema modurilor de celebrare a zilelor, nopţilor si lunilor cu importanţă în Islam; pe tema respectării/nerespectării normelor de conduită în diverse împrejurări; pe tema obiceiurilor şi tradiţiilor unei anumite religii; f.utilizarea de glosare,dicţionare, liste de cuvinte; g. identificarea semnificaţiei unor termeni în diferite contexte; h. organizare de dezbateri, dialoguri, concursuri pe teme religioase. i. construirea de argument pentru ideea: Coranul şi învăţăturile profetului constituie fundamentul credinţei; j. discuţii libere asupra noţiunii de religie a înlesnirilor; k. redactarea de compuneri privind modul în care celebrează musulmanii zilele, nopţile (Mevlit Kandili, Regaib Kandili, Miragi Kandili, Berat Kandili, Kadir Gecesi) şi lunile sfinte; l. realizarea de cronologii privind evenimentele din istoria Islamului (apariţia Islamului, a primului stat Islamic, perioada celor patru califate, adoptarea Islamului de către turci); m. culegerea de date despre formarea comunităţii islamice în România. n. identificarea aspectelor de asemănare şi de diferenţiere între ceremoniile şi tradiţiile islamice si cele ale altor religii cunoscute; o. derularea unor activităţi comune privind umanitarismul ca liant al societăţii.

Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:

- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară; - valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev, - recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în

contexte non-formale sau informale; - utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.

Musulman 5 8

Documents

Transcript of Musulman 5 8