Museum Dulce Mel

2

Click here to load reader

Transcript of Museum Dulce Mel

Page 1: Museum Dulce Mel

Museum dulce melCaci precum medicii cand incearca sa dea pelinul amar copiilor mai intai ating paharele in jurul gurii cu dulcele si galbenul lichid al mierii, ca varsta neprevazatoare a copiilor sa se intareasca, in ce priveste buzele sa bea amarul lichid si inselata, nu ca sa fie prinsa in cursa ci sa se insanatoseasca, asa si eu acum, fiindca acest subiect de cele mai multe ori pare ca este neplacut pt acestia carora nu le-a fost tratata, si multimea de cele mai multe ori se retrage de la ea(filosofie), de aceea am vrut sa-ti expun gandirea noastra, ca si cum as atinge cu mierea dulce a muzelor.

Invocatio VenerisMama a eneazilor, placere a oamenilor si a zeilor/ Care umpli de viata marea purtatoare de corabii, pamantul incarcat de roade/ Fiindca prin tine toate animalele se zamislesc si odata aparute vad razele soarelui/ De tine,zeita, fug vanturile, de tine fug norii cerului si de sosirea ta./ Tie pamantul iscusit iti asterne la picioarele tale flori gingase., Tie intinderile marii iti rad/ Fiindca tu esti cea care guverneaza singura natura lucrurilor./ Cerul luminat straluceste de lumina revarsata/ Doresc ca tu sa fii ajutoare in scrierea versurilor/ Versuri pe care eu ma straduiesc sa le scriu despre natura lucrurilor.

O, pectora caeca!Este placut sa privesti de pe uscat chinul mare al altora/ Cand vanturile tulbura apele marii./ Nu fiindca este o placere deosebita ca cineva este chinuit/ Ci pentru ca este placut sa vezi de care chinuri esti tu insuti scutit./ Chiar este placut a privi marile inclestari ale razboiului/ Oranduite pe campuri fara partea ta de pericol./ Dar nimic nu este mai placut decat sa tii in stapanire/ templele inaltate de invataturi ale inteleptilor/ De unde sa ii poti privi pe ceilalti sis a ii vezi peste tot cum ratacesc si cauta dezorientati calea vietii,/ Ca se intrec in talent, ca se lupta pt slava/ Si printr-un efort deosebit se straduiesc zile si nopti/ Sa ajunga la cele mai inalte bogatii sis a puna stapanire pe lucruri./ o, ale oamenilor minti nefericite, o suflete oarbe!