MUNTII FAGARAS

TIRAU LENUTA M-TII FAGARAS 1

MUNTII FAGARAS

TIRAU LENUTA

COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC ,,DRAGOMIR HURMUZESCU,, DEVA


CUPRINS

CAP. 1 INTRODUCERE

CAP. 2 ASEZARE. LIMITE

CAP. 3 RELIEFUL

CAP. 4 RETEAUA HIDROGRAFICA

CAP. 5 MONUMENTE SI RELICVE

CAP. 6 TOPONIMIE


CAP. 1 INTRODUCEREMunții Făgăraș constituie vertebra cea mai

interesantă și masivă din întreaga coloană vertebrală a Carpaților României. Stau marturie suprafața lor de aproape 3000 km pătrați, desfașurarea crestelor pe direcția est-vest ce însumează 70 km, în care altitudinile se mențin frecvent la peste 2000m.Lățimea între porțiunile terminale nord-sud este de până la 40 km, să nu mai vorbim de structura lor armonioasă, de o austeră frumusețe cu interfluvii etajate și circuri glaciare adânci, subliniate de particularitațile biopedoclimatice ce alcătuiesc expresia sintetică a peisajului alpin tipic Făgărașilor.


CAP.2 ASEZARE. LIMITELa nord, Muntii Fagarasului sunt marginiti de Depresiunea

Fagarasului, cunoscuta si cu numele de Tara Fagarasului sau Tara Oltului. La vest, Valea Oltului constituie o demarcatie foarte precisa între Muntii Fagarasului de o parte, si Muntii Lotrului, respectiv Muntii Capatânii, de partea cealalta. Spre sud, culmile masivului se continua cu Muscelele Argesului si Câmpulungului. Sirul depresiunilor Câmpulung, Bradetu, Arefu, Jiblea concretizeaza într-o anumita masura limita sudica. Limita estica a Muntilor Fagarasului a fost si mai este înca subiect de discutie între specialisti. Ea poate fi plasata într-o zona cuprinsa în dreptul Vaii Dâmbovitei. Din punct de vedere turistic se poate considera ca linie de demarcatie pârâul Tamasului, Bârsa Tamasului si Curmatura Foii, aceasta fiind granita unde roca devine de alta natura (pe Tamas sisturile cristaline sunt pe partea dreapta, calcarele Pietrei Craiului pe malul opus). Limita de demarcatie cu Iezer – Papusa (Fagarasul Sudic) este formata tot de Valea Dâmbovitei cu pârâul Boarcasu si pârâul Oticu pâna la Râul Doamnei.


CAP.3 RELIEFUL Relieful Muntii Fagarasului se prezinta sub forma unei creste principale, o veritabila coloana

vertebrala orientata pe directia est-vest din care se desprind mai multe culmi laterale atât spre nord cât si spre sud. Privita dinspre nord, creasta principala apare ca o însiruire de vârfuri separate prin sei putin adânci. Între vârful Lutele (2176 m) la est si Gavanul (Lacustele, 2135 m) la vest, pe o lungime de 45 km, co o singura exceptie (Curmatura Zârnei) creasta se mentine la o altitudine mai mare de 2100 de m.

Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai puternic în partea umbrita (Nordica) a masivului, vaile cu orientare septentrionala sunt în general scurte, accidentate, echidistante si se ramifica putin. Culmile sudice, mai putine la numar sunt mai domoale si mult mai întinse.

Muntii Fagarasului sunt cei mai înalti munti ai României. În cuprinsul lor se afla opt din cele 14 vârfuri ale muntilor României care ating altitudinea de 2500 m : Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului (2510 m), Vânatoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Dara (2500 m)

Relieful din zona înalta poarta amprenta glaciara. Aici se întânesc circuri si vai glaciare, cu profil transversal în forma de U, despartite prin custuri ascutite. În jumatatea inferioara vaile devin înguste si adânci.


Priviți din interior Făgărașii dezvaluie de fapt doua tipuri de relief (ușor de distins pentru un experimentat). Unul înalt, ruiniform, modelat spectaculos de glaciațiuni și pe care-l denumim relief glaciar și crino-nival iar altul mai monoton cu forme rotunjite, modelat mai ales de torenți sau ape curgătoare care au săpat văi înguste și adânci. Este relieful fluvio-torențial.


CAP.4 RETEAUA HIDROGRAFICAApele din masivul Fagarasului sunt incluse în doua mari bazine

hidrografice: al Oltului si al Argesului. Oltul dreneaza toate apele versantului nordic si apele Topologului de pe versantul sudic. Restul pâraielor sudice sunt asociate bazinului hidrografic al Argesului.

LacurileLacurile glaciare ale Muntilor Fagarasului, desi nu au dimensiunile

celor din Retezat, ca frumusete pot sta alaturi de acestea din urma. Cel mai întins este Bâlea(4,65 ha) urmat de Podragu, Urlea, Capra… Cel mai adânc este Podragu (15,5 m). La cea mai mare altitudine din Carpatii românesti este situat Lacul Mioarelor (2282 m) aflat în caldarea glaciara Hârtopul Leaotei. În ultimele decenii au aparut mai multe lacuri de baraj artificial. Cel mai mare este Vidraru la intrarea în Cheile Argesului, urmat de Vasalatu, Vâlsan etc.


CAP.5 MONUMENTE SI RELICVEUn exemplu concludent este cetatea Poienari

ce dateaza din vremea lui Vlad Tepes si care troneaza acum mai jos de barajul de pe lacul Vidraru asupra vaii Argesului. Construita la vremea ei inaccesibil, pe o culme foarte abruta ce se înalta în lungul vaii, înconjurata din trei parti de prapastii de cel putin 150 m, pastreaza înca elemente din structura si organizarea sa. Privind prin golurile zidurilor se înfatiseaza o priveliste minunata a Vaii Argesului.


CETATEA POIENARI


CAP. 6 TOPONIMIE

Referitor la toponimia diferitelor locuri din muntii Fagaras am considerat interesanta si aplicabila nomenclatura pe care o utilizeaza ciobanii, tinând seama ca acestia au fost primii care au cutreierat aceste meleaguri. Aceasta nu intra în contradictie cu nomenclatura geografica ci o prin completeaza. Pastorii considerau prin notiunea de munte suprafata de pasunat ce o puteau folosi si de obicei aceasta era reprezentata printr-o caldare glaciara sau coasta unui picior de munte sau chiar doar o parte dintr-o caldare glaciara. De aceea acelasi picior al unui munte privit dintr-un loc putea sa aiba o denumire iar dintr-un altul o alta denumire. Relativ la vârfuri, vârful care primea denumirea caldarii era cel ce parea cel mai impunator si nu neaparat cel mai înalt. În general acestea însa nu erau comune mai multor munti cazurile fiind rare astfel ca denumirile geografice se potrivesc întocmai cu cele pastorale. Ca sa dau totusi un exemplu, Vârful Moldoveanu este cel mai impunator dinspre muntele (caldarea glaciara) Moldoveanu dar el poate fi denumit de asemenea Vârful Vistea Mare dinspre valea Vistei (însa nu este cel mai impunator, acela fiind Coltul Vistei Mari) sau vf. Galbena dinspre muntele Galbena. Pe baza acestor consideratii în cele ce urmeaza munte nu voi întelege neaparat forma de relief ci termenul mult mai general, fara a intra în contradictie cu denumirile geografice.


ADRESEFOTOGRAFIIhttp://www.welcometoromania.ro/DN7c/images/poenarihttp://www.welcometoromania.ro/Fagaras/imageshttp://www.romanianmonasteries.org/imageshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_BaleaTEXThttp://www.amiciimuntilor.ro/muntii-fagaras

http://www.welcometoromania.ro/DN7c/images/poenari

http://www.welcometoromania.ro/DN7c/images/poenari

http://www.welcometoromania.ro/Fagaras/images

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Balea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Balea


BALEA LAC

ZARNA

VARFUL SCARA

PORTITA VISTEI


Denumire Altitudine (în m)

Bâlea Lac 2034

Zârna 1923

Scara 2146

Portiţa Vistei 2310

01.5

ALTITUDINE

ALTITUDINE


MUNTII FAGARAS

sfarsit

MUNTII FAGARAS

Documents

Transcript of MUNTII FAGARAS