7/21/2019 Muntii Bargaului

1/9

Munii Brgului

Capitolul I

Unitatea montan Munii Brgului este o unitate mai redus ca suprafa,dar mai ales ca

nlime,altitudinea maxim fiind de 1611 m(vrful Heniul Mare! "i fac parte din culoaruldepresionar transversal ce se continu spre #atra $ornei si %ampulung Moldovenesc,o culmelarg extinsa ntre munii nali cristalini ai &odnei 'i masivul vulcanic al %limanului!

Mun ii Brgului repreint o unitate muntoas de dimensiuni reduse, att ca nl ime, dar i ca suprafa a, situat ntre Mun ii &odnei i %limani, fcnd parte din culoarul depresionar transversal Brgu)#atra $ornei)%mpulung!

&elieful este unul complex datorit preen ei vulcanismului cu caracter su*crustat, scos lasuprafa prin ndeprtarea depoitelor sedimentare mai fria*ile!

+umele Brgu-- a fost legat de termenul german--*erg--(deal, munte, dar i dedenumirea de ,,*erga*.and--(coast, povrni , ns am*ele poart nuan e for ate! "xist mai multe supo tii cu privire la provenien a denumirii acestei unit i montane, ns cea a lui

/.eorg.e &usu pare cea mai verita*il, acesta sus innd faptul c numele muntelui ar provenidin slavona(*regova)sat pe muc.ia rmuluiMun ii Brgului s)au format prin ncre irea scoar ei terestre n prima parte a 0er iarului,

apar innd grupei centrale vulcanice, fiind alctui i n mare parte din roci care sunt str*tute i acoperite de lave vulcanice!

A ezare i limite ceast grup de mun i este localiat n partea central)nordic a &omniei, n nord)vestul

%arpa ilor 2rientali! 3n ceea ce priveste limitele, acestea sunt urmatoarele4 la nord)#alea5ome ului Mare la sud)#alea Bistri ei, prul 7voru 8ung i #alea 5uperioar a $ornei la vest) $ealurile 9rsini , #f! Mrcu la est)culoarului vilor Mria)%o na!

Conditii geologice si de relief Mun ii Bistri ei au avut o evolutie complex, formarea lor ncepnd n 2ligocenul

superior, aceast complexitate fiind eviden iat prin existen a mai multor trepte! 7n est, treapta este format din gresii, calcare i si turi argiloase! 0reapta mi:locie este format din gresii i si turi argiloase strpunse i acoperite de masive vulcanice, despr it de prima treapt printr)o vii*il discordant, iar treapta vestic este alctuit din gresii i situri argiloase acoperite decenus vulcanic consolidat!

9ormele vulcanice intrusive sunt foarte *ine repreentate prin numeroase di;e)uri i conurivulcanice care apar la suprafa prin strapungerea rocilor sedimentare vec.i i mai pu in reistente!

%orpurile su*vulcanice sunt repreentate prin laccolite ,sill)uri alctuite din diorite, dacitei andesite care au transformat gresiile n

7/21/2019 Muntii Bargaului

2/9

Relieful

Muntii Brgului preint un relief foarte complex repreentat prin C unit i distincte41! Marile masive vulcanice! Dona muceilor vulcanici i sedimentri

C! =odi ul Dim*roaia

1! Marile masive vulcanice sunt repreentate prin altitudini mari i pante accentuate i uria e vi care domin celelalte masive ale Brgului cu aspect de muncei! 8an ul vulcanic vestic este constituit din urmatoarele masive4 %ornu(1E@Am, Mguri a(1@?Am, Heniu(161m,repreentnd cel mai nalt vrf din Brgu!

! Dona muceilor vulcanici i sedimentari) preint un aspect de platou u or ondulat unde nl imile se situea n :urul valorii de 1AAAm, alctuit din gresii i argile care domin regiunea pe sute de metri! ceast treapt are o altitudine mai redus dect prima i se desf oar din #alea $ornei pn la 5ome ! #ile preint sectoare cu aspect de defileu cnd intersecteamasivele vulcanice i *ainete depresionare cnd str*at forma iunile sedimentare greoase!

C! =odi ul Dim*roaia este considerat n mare parte un podi structural, dar, n acela i timp, poate fi considerat i ca o inversiune de relief! &elieful are forme monotone, aproape plane!&ocile vulcanice sunt rare, podi ul fiind format numai din gresii i argile!

=articularit ile morfologice ale reliefului mun ilor Brgului l deta ea de celelalte masive muntoase nalte ca &odna i %limani, dar i fa de depresiunile $ornelor i 0ransilvaniei!

Unitatea apar ine mun ilor cu altitudine redus i ncadrat onelor :oase, avnd caracter depresionar, ceea ce condi ionea varia ia principalelor elemente ale cadrului natural!

=eisa:ul montan al Brgului se remarc printr)un aliniament de mguri care se situeadeasupra liniei medii a nl imilor medii de pe flisul transcarpatic! 7n partea centrala a unitatii, seremarc un relief mai co*ort ,unde gsim iviri su*vulcanice i culmi formate pe fli ,elemente

morfologice ce sunt separate de n euari sau vi!Dona nordic, devoltat pe un sinclinal larg, are mai curnd aspectul unui platou mpr itde ruri dect de munte(&usu,"!)1>>?

5tratele de roci sedimentare care apar ine n mare parte fli ului transcarpatic din =aleogen a condus la apari ia unui relief de culmi :oase , cu altitudini de su* CAA m i a unor platouri mari! #ersan ii de pe fli au forme mai accentuate ,fiind modela i prin procese de deplasare n mas, dar i prin eroiune!

=aisa:ul capt o nuan deose*it prin caracteristicile vilor, rurile avnd orientarea est)vest, determinnd orientarea similar a interfluviilor i aliniamentelor de culmi! #ile preintalternan e de depresiuni i defilee!

3n Mun ii Brgului ntlnim urmtoarele tipuri de relief4 relief structural i litologic, relief

fluvial, relief su*vulcanic, relief fluvio)denudational i relief periglaciar!Relieful structural i litologicnu este foarte *ine repreentat , te.tonica sla* i--cutele cu ra larg de cur*ur a stratelor geologice--impunnd existente unor structuremonoclinale ( &usu,")1>>?!

*rupturile structurale sunt o raritate n ona Mun ilor Brgu , i se ntlnesc n nordul regiunii , n one de aflorare a sedimentului meooic! 3ntlnim depresiuni de anticlinal precumdepresiunea 5angeor)Bai la contactul dintre sedimentare i dacitele din Magura de Fos! 7n estulregiunii ntlnim n euri litologice aprute prin alternan a depoitelor de gresii i argile care au

7/21/2019 Muntii Bargaului

3/9

dus la apari ia de legtur (record ntre vrfurile fli ului, spre exemplu n eurile litologice ntre vrful =lesa i 5uvarosu la 1C?A m!

Relieful fluvial . %ele mai importante cursuri de apacare isi croiesc drum prin MuntiiBargaului sunt 5omesul Mare ,7lva !Bistrita si Bargaul,acestea creandu)si vai care se impun prinparticularitati morfologice cu rare asemanari ce alte rauri din Muntii %arpati! &aurile au format

compartimente depresionare si sectoare de vai inguste ,stra*atand transversal compartimente custructura geologica si alcatuire litologica diferita si totodata cu reistenta diferita la modelare!#alea 5ome ului Mare i #alea Bistri ei sunt vi de contact litologic! #alea 5ome ului delimitea fli ul transcarpatic de cristalinul Mun ilor &odnei , iar cea de)a doua , separ fli ul transcarpatic de aglomerate vulcanice din Mun ii %limani!

Relieful subvulcanic! 5e comport ca relief dominant pentruformele create pesedimentarG! ceast form de relief ocup por iuni relative restrnse comparativ cu celelaltetipuri de relief! Manifestarea vulcanismului polifaic a avut loc datorit existen ei unor faliiaparute succesiv,acestea atestand preenta unor aliniamente de maguri su*vulcanice!

7ntruiunile su*vulcanice au aparut datorita presiunii magmatice su*crustale ,existand doarpuncte de concentrare locala! Magmatismul de contact este foarte sla* repreentat,doar pe cativa

eci de centimentri,foarte rar depasind un metro! 7n functie de natura rocilor reulta doauacategorii de relief su*vulcanic si anume4 relieful intruiunilor magmatice su*secvente si reliefulformatiunilor vulcanogen)sedimentare!

Relieful fluvio-denudational . 7n eta:ul acestiu relief este poitionata ona flisuluitranscarpatic ! &epatitia si intensitatea proceselor geomorfologice specific acestiu eta: suferamodificari in functie de panta ,expoitie ,gradul de impadurire sau seon! =rocesele de modelarein prima parte a seonului cald sunt mai intense datorita precipitatiilor mai a*undente!ltitudinile inalte cuprinse intre 1AA)16AA m determina o prelungire a seonului rece cuintensificarea unor procese de tip glaciar! 0emperaturile medii lunare sunt negative ,cel putin @luni pe an la 1EAA)16AA m,iar stratul de apada se mentine pe o perioada de 1@A)16A ile!

Relieful periglaciar! Muntii Bargaului nu au fost afectati de glaciatie in =leistocen ,dar

se vad efecte ale periglaciarului! Manifestarile au o activitate intense in timpul iernii ,dar si inperioadele reci de tranitie! *rupturile de gelifractie si cornisele de desprindere se gasesc pevarfurile magurilor su*vulcanice sau ale dG;e)urilor sau sillurilor afectate de eroiune! stfel dea*rupturi gasim su* $unga =ietrei ,su* =iatra Mare! Blocurile glisante se gasesc pe maguraBucnitori si provin din placa de sedimentar de pe varful acestiu corp intrusive! /ro.otisurile siconurile de gro.otis se gasesc pe versantii magurilor intrusive sau la *aa lor! 5tratele degro.otisuri pot fi fixe sau mo*ile ,asa cum este caul masivului Heniul Mare! Mai rar se intalnescsolifluxiuni,campuri de *locuri,palnii nivale la nivelul altitudinal al Bargaului!

Clima

=oitia geografica si relieful sunt factori care influenteaa climatul,astfel Muntii Bargauau o clima amoderata cu influentele aerului polar maritime! %aracterul depresionar al muntiloreste relevant de regimul annual al temperaturii si cel al precipitatiilor(0ratatul de /eografie al&omaniei,vol 777,pg 1A1

9iind situaiti intre Muntii &odnei si Muntii %alimani,Muntii Bargaului au preluat uneletrasaturi mai aspre ale acestora ,insa nu in intregime ,aceasta poitiei adapostindu)l e impactulvanturilor nordice,dar, in acelasi timp,cele vestice patrund mai usor spre axul carpatic! %antitatile

7/21/2019 Muntii Bargaului

4/9

mari de precipitatii se datoreaa faptului ca marile masive su*vulcanice din sud si vestactioneaa ca o *ariera in calea maselor de aer vestic! %limatul muntilor cu altitudini reduse estecaracteriat prin variatii moderate ale temperaturii aerului,temperature anuala fiind poitiva(6,?)>,@%, in luna iulie temperature oscileaa intre 1?)A% ,iar in luna ianuarie variaa intre ()E)()6%! 7n anul 1>@E s)a inregistrat atat minima ,cat si maxima temperaturii pana in

present,respective )CC% si ?%!#ersantii vestici sunt aproape permanent acoperiti de nori,iar cei estici (cei adapostiti suntcaracteristici tipului senin! #ersantii sudici se remarca prin tip senin pe timpul noptii ,inregistrandprecipitatii a*undente dupa)amiaa,in timp ce versantii nordici preinta temperaturi ale solului siale aerului moderate!

7n Muntii Bargaului precipitatiile depasesc 1AAA mm ,acestea crescand pe directia vest)estodata cu altitudinea si expoitia vestica ce este favora*ila ploilor frontale! 8una cu cea mairedusa cantitate de precipitatii este ianuarie (?A)1AAmm,luna iunie fiind cea mai ploioasa,inaceasta perioada inregistrandu)se cantitati de precipitatii de peste 1CAmm!

=recipitatiile su* forma de apada cad pe la :umatatea lunii noiem*rie ,ninsorile sunta*undente ,grosimea stratului e apada depasind 1AA cm si c.iar mai mult pe fundul vailor

,datorita spul*erarii apeii de pe versantii expusi vantului! 5tratul de apada reista mai mult de1AA de ile pe an!7n teritoriul studiat sunt preente vanturi caracteristice versantilor montani4*rie de munte

si vale in anotimpul cald! $epresiunile intramontane ofera un climat favora*il practicariiturismului,singurul vant care *ate aici fiind *ria! #anturile sunt influentate de gradul defragmentare ,orientarea culmilor vegetatie,etc!

Muntii Bargaului sunt caracteriati print)o insta*ilitate in ceea ce priveste frecventa sivitea vantului datorita orientarii diferite a culmilor si vailor ! Masivele muntoase careimpre:muiesc Muntii Bargaului la nord si sud se comporta ca niste *ara:e in deplasarea aerului,astfel vanturile vestice si estice devin predominante! #itea vantului este ,ingeneral,scauta,exceptie facand onele cu altitudine ridicata unde intensitatea vantului este de E)

@mIs! %ea mai mare intensitate a vantului se inregistreaa in luna martie ,iar cea mai mica inseptem*rie!Umiditatea relativa are valori mari datorita poitiei nordice a versantului,influentelor

oceanice predominante si a celor *altice medii! Umeeala relativa a masivului oscileaa intre J>K in onele cu altitudini mici si ?6K in cele cu altitudini mari!

idrografiaMuntii Bargaului sunt traversati de rauri care apartin la sisteme .idrologice diferite

4cel al 5omesului Mare si Bistritei! %ursurile au o importanta limitata si curg in directia est)vest,principalul colector fiind 5omesul Mare (de altfel, fiind cel mai mare rau care stra*ateBargaul! &aul Bistrita ,desi este un rau important,nu colecteaa decat o mica parte din apele

masivului!$atorita conditiilor climatice specific acestei one ,*ilantul .idric este influentat atat princantitatea de precipitatii ,cat si prin pierderile datorate evapotranspiratiei! 5curgerea e suprafatasi infiltratia sunt conditionate si de eta:area altitudinala a elementelor climatice determinanddiferentieri de densitate ale retelei .idrografice(&usu,",1>>?,pg 1C

pele de suprafata sunt repreentate prin rauri si lacul de *ara: al %oli*itei care va alimentacu apa orasul Bistrita si .idrocentrala electrica de pa #alea Bistritei(+aum,0,1>?J,pgJ

7/21/2019 Muntii Bargaului

5/9

%aracteristica principala a .idronomiei Muntilor Bargau este aceea ca raurile sunt denumitein functie de anumite proprietati fiico)geografice! stfel,apele curgatoare poarta numelemasivelor muntoase din care ivorasc(Magura,%.icera,0omnaticul,unele au semnificatieoografica(Ursoaica,%er*ul,%ioroiul,altele au semnificatie in antroponimie(Marta,=araul lui7onita, altele arata faptul ca isi au originea in one despadurite(rsita,&uncu,7vorul rsului,iar

altele releva caracterele fiico)geografice(7vorul al*,5ecul,5arata! pele minerale suntconcentrate pe #alea 5omesului Mare ,fiind cunoscute inca de pe vremea romanilor si constituieo *ogatie insemnata datorita calitatilor terapeutice si numarului mare de ivoare ,dar si datoritade*itelor mari!

searile umane sunt concentrate in apropierea retelelor .idrografice,acestea din urmaavand si un important rol in sta*ilirea traseelor turistice! %aile de acces spre cele mai inaltevarfuri ,traversate de numeroase trasee turistice,sunt repreentate prin vai care au fragmentatBargaul!

5omesul Mare ivoraste din muntii &odnei si c.iar daca este poitionat la margineaBargaului ,dreneaa aproximativ >AK din arealul masivului! 5omesul Mare este un rau alo.tonce stra*ate defilee si depresiuni ,iar valea raului are un caracter transversal si asimetric datorita

diferentelor de altitudine si datorita diferentelor de duritate a rocilor cristaline din &odna si aleflisului transcarpatic din Bargau(&usu,",1>>?,pg 1CE! $e*itul 5omesului Mare a atins maximulde C,@mIs in 1>JA!

&aul Bistrita ivoraste din %alimani ,stra*ate arealul sudic al masivului drenandu)l pe osuprafata de peste EAA ;m! =anta sa medie este mai mare decat cea a 5omesului ,fiind un rauauto.ton! #alea raului Bistrita este asimetrica ,in stanga fiind marginita de versanti inalti ,iar indreapta de versanti scuni! Bistrita este un rau a cariu comportament .idrologic este ,in mareparte,asemanator cu cel al 5omesului Mare ,dar construirea lacului %oli*ita a dus la modificariimportante,in special in ceea ce priveste de*itul la varsarea din lac!

%ele mai importante rauri auto.tone sunt4 7lva,Bargau si 8esu!7mpactul antropic este redus ,singura amena:are .idrologica fiind cea din amonte de Bistrita

,repreentand un *ara: cu .idrocentrala care acumuleaa apa lacului %oli*ia!&egimul .idrologic al raurilor din Muntii Bargaului este dat in mod prioritar deprecipitatiile atmosferice! $imensiunea raurilor este mare deoarece stra*at regiuni cu flis,fragmentate, drenand ma:oritatea teritoriului montan!

&egimul termic al &araului influenteaa temperatura apelor raurilor pe parcursul anului,cresterile de temperatura depinand de altitudini si de*ite! 0emperaturile reduse ale apelor dauun de*it mare in lunile de primavera datorita apeilor! 7n anotimpul rece ,ing.etul este present latoate raurile din Bargau!

2 parte din apa precipitatiilor se infiltreaa in sol sau patrunde prin fisuri de scoarta terestra,acesta fiin modul predominant de alimentare a apelor freatice!

!egetatia#egetatia este diversa datorita conditiilor fiico)geografice si prin poitia geografica detranitie intre ona de influenta atlantica si cea scandinavo)*altica! 9lora este una specifucaintregului lant carpatic ,dar si cu particularitati date de topoclimat,orientarea culmilor,expoitia,etc!

#egetatia repreinta una dintre atractiile turistice ale onei,floristica fiind impresionantaatat prin culori,dar si prin forma! $intre speciile pe care le intalnim in acest areal amintim4margarete,aglica ,clopotei,garofite purpurii,cicoare,*randuse(primavare,ciurul anelor(toamna!

7/21/2019 Muntii Bargaului

6/9

9anetele si pasunile (caracteristice aceste one iau sfarsit la marginea padurii de amestec sau demolid pur,ona de tranitie fiind repreentata de o vegetatie caracteristica 4scorus,paducel,alun!=adurea de amestec este formata din fag si molid ,iar printre speciile de plante pe care le intalnimaici se numara 4pastita al*a si gal*ena ,crucea voinicului si viorelele! =adurile de molid sunt maireci ,iar vegetatie este una care preinta adaptari la temperature scaute4 lumanarica

pamantului,plesnitoarea ,*randusa! 7n onele padurii in care umiditatea este ridicata intalnimflori de nu)ma)uita si floarea studentului!7n Bargau,vegetatia se sfarseste cu eta:ul su*alpine(al :neperisurilor! 5pecific acestor one

sunt mlastinile cu tur*a ,gasite in *ainul 0esnelor la /radinita! =rin oc.iurile de mlastini seintalneste otratelul de *alta,o specie de planta carnivora,iar in *a.ne gasim roua cer*ului,o plantaotravitoare! $intre endemismele din Muntii Bargaului amintim4 %ampanula %arpatica, conitumMoldavium, %ardamine /landulegera si 5ilene $u*ia!

"auna9auna Muntilor Bargau este diversificata deoarece cadrul fiico)geografic este unul

favora*il devoltarii si adaptarii vietuitoarelor! 5upravietuirea lor in acest areal este data de

cadrul ecologic al onei,dar odata cu umaniarea locului,gradul de suporta*ilitate s)a redusconsidera*il ,scaand numarul vietuitoarelor ,in special al celor de talie mare!7n comformitate cu optimul ecologic imprimat de caracteristici fiico)geografice,fauna

muntilor Bargau apartine regiunii palearctice ,regiunea eurosi*eriana ,provincia dacica!(&usu,"!,1>>?,pg16J

7n padurile de amestec ,fauna este mai *ine repreentata ,arealul speciilor fiind mai extins,insa numarul vietuitoarelor din aceste one este in scadere(ex4cer*ul,mistretul,caprioara,ursul,veverita,rasul ! dintre toate speciile,doar ursul si vulpea suntprote:ate,in ultima peroada incepand sa se inmulteasca!

=adurile de conifere au o fauna *ogata(rsul,ursul,cer*ul ,fapt ce a atras numerosi vanatoristraini si romani! 7n Bargau mai intalnim vulpea rosie si *ursucul,ce traieste la poalele

muntelui,fiind atras de onele cultivate! 7ndreptandu)ne atentia catre stratul acvifer,putem afirmaca acesta a fost favoriat de reteaua de ape curgatoare ,in acest mediu intalnind lipanul,glavoculsi pastravul!

Capitolul II

=otenialul turistic este cel care atrage n primul rnd turi'tii,acesta se *aea pe elemente alecadrului natural dar *ine neles c 'i pe resursele antropice!3n aprofundarea potenialui reliefului am a:uns la concluia c este un element ma:or n structurapotenialului turistic,acesta fiind partea material pe care se desf'oar totalitatea activitilorturistice 'i totodat 'i un element esenial alturi de vegetaie 'i cteodat alturi de elementul

antropic pentru piesa:ele din aceast unitate montan!=rincipalele elemente geomorfologice cu activitate turistic se impun prin mreia 'i frumuseealor precum stncile 'i *locurile litologice,formele carstice 'i pseudocarstice,viledeose*ite,pasurile 'i c.iar vrful unitii montane! 0oate acestea preint caracteristicidiferite,acestea au un grad de atracie diferit n funcie de altitudinea,masivitatea,forma,aspectulcare influenea n mod direct aspectul peisa:ului! cestea,prin peisa: pot fi luate drept ca oresurs naturala care satisface turi'tii dar cel mai important este faptul ca face ca ona s fiedeose*it!

7/21/2019 Muntii Bargaului

7/9

#rful este unul dintre o*ictivele care se disting n mod special deoarece ma:oritatea carea:ung n onele montane doresc s ating vrful,asta se poate realia 'i prin diferite activitiprecum crare sau alpinism! "l atrage n primul rnd prin altitudine 'i aspect,format princondiii geologice 'i petrografice diferite care confer un cadru special 'i totodat tipic celormontane!

Munii Brgului sunt dominai n mare parte de pduri de molid 'i de amestec,molid 'ifag,repreentnd unul dintre cele mai importante domenii forestiere! 9ormele de relief a'eate peona eruptiv sunt *ine mpdurite,deose*indu)se de cele de pe fli',ce sunt acoperite cu p'uni 'ifnee,acestea din urm repreentnd suportul multor gospodrii ale locuitorilor onei!

=durile ocup mai mult de :umtate din teritoriul oneide aceea,datorit resurselor*ogate de lemn,exploatarea acestuia este practicat din cele mai vec.i timpuri! 5olurilecaracteristice onei sunt cele *rune de pduri argiloiluviale!

Capitolul III

=eisa:ele Munilor Brgului sunt deose*ite,diversificate iar traseele sunt u'or accesi*ile

datorit culmilor cu pante reduse! %u toate acestea,nu sunt valorificai la adevratul lor potenial turistic,de'i ona este mai

umaniat dect cea a Munilor &odnei,situate la +ord de ace'tia! =otenialul turistic al onei este repreentat n primul rnd de a'erile rurale care sunt

localiate n interiorul Munilor Brgului! +umele localitilor sunt diversificate,fcndtrimitere att la apartenena Munilor Brgului(Bistria Brgului,ct 'i la parteaaltimetric(9osenii,la influena filogeografic(/rdenia 'i la constituirea litologic(=iatra9ntnele!%nd mergem de o*icei pentru cateva ile ntr)un astfel de loc o importan deose*it are 'i.rana,iar dup cum 'tim din punct de vedere al gastronomiei ei nu clac.ea niciodat 'i tottimpul ne atrag mncrurile specifice onelor! /astronomia este 'i o resurs turistic de

*a,activitile,tradiiile,o*iceiurile,mediul natural 'i santos fiind artat de produsele preparatede ei,de metodele de preparare 'i de secretele culinare a regiunii respective! Uneori ei prepardiferite dulceuri,siropuri,plinci sau vi'inate ce sunt destinate vnrii ctre turi'ti!=otenialul turistic al onei este dat 'i de resursele turistice legate de o*iectivele economice 'i aleinfrastructurii de transport care se refer att la cile de comunicaii importante ct 'i la uneleo*iective de ar.itectur precum, o nelipsit staie, diverse poduri rutiere 'i feroviare dar 'ituneluri!5pre deose*ire de anii trecui structurile de caare au mai crescut,ns exist multe alternative decaare cum ar fi de exemplu,pensiuni,vile sau c.iar propriile case ale *rguanilor5tructurile turistice de alimentaie constituie la rndul lor un segment deose*it deimportant al structurilor turistice de primire la nivelul onei!&estaurantele sunt de cele mai multe

ori la un loc cu structurile de caare fiind importante surse de venit ale unor astfel de structurimixte mai ales n perioada de extraseon!

$easemenea 'i structurile de agrement contri*uie ntr)o proporie destul de ridicat laatractivitatea destinaiilor turistice fiind ns insuficient devoltate n raport cu potenialul *ogat'i complex al regiunii! cest potenial cuprinde mai multe direcii ns printre cel mai importanteste cel legat de sporturile de iarn n care se pot desf'ura mai multe activiti care ar atragemult mai muli turi'ti!

7/21/2019 Muntii Bargaului

8/9

=ropunerile ce au loc pentru devoltarea turistic a onei nu pot fi fcute dect n funcie decererea 'i oferta de pe piat din punct de vedere turistic! $e'i ona preint o varietate 'i o*ogie a resurselor turistice, o tradiie ndelungat n desf'urarea activitilor turistice nteritoriu dar 'i un numr suficient 'i variat de structuri turistice de primire, n condiiile cereriiactuale aceasta are o sla*a valorificare a resurselor naturale 'i

antropice, demografice 'i economice prin turism,deavanta:ul unei cereri turistice cu un gradmare de seonalitate,insuficiena amena:rilor turistice deagrement precum 'i promovarea insuficient la nivel local 'i regional a serviciilor turistice!3ns cu a:utorul politicilor la nivel regional 'i local care consider turismul un domeniu economicimportant,cu diferite posi*iliti de finanare din domeniul turismului ncura:ate de fondurile5tructural dar 'i prin promovarea in mod special a onei Brgului prin existena unor mi:loaceieftine 'i facile de promovare,cea mai simpl 'i cea mai utiliat fiind internetul, prin toateacestea ona munilor Brgului ar putea fi mult mai devoltat 'i fcut cunoscut celor doritori!0oate aceste idei de devoltare a turismului tre*uiesc studiate n detaliu deoarece ele pot preenta'i unele riscuri, printre acestea aflndu)se concurena acer* la nivel regional, naional 'iinternaional pe acelea'i segmente ale pieei turistice, prioritiarea altor domenii economice n

cadrul politicilor locale dect cel al turismului ce exercit presiuni asupra acelora'i resursedar *ineneles c 'i inexistena unor politici clare 'i *ine coordonate de devoltare economiclocal 'i de mar;eting n domeniul turismului!

+umeroasele vestigii istorice atest istoria *ogat a onei,mai ales cele din perioadaneoliticului preente n Bistria,5lltnia etc! 9apt ce strne'te curioitatea turi'tilor! Un alt loccare atrage turi'ti este drumul de legtur dintre cele trei castre romane(7lisua)8iveile)2r.eiulBistriei care sunt martorii stpnirii romane,aici exploatndu)se mari depoite de sare,faptinscripionat pe altarul din piatr care se gase'te asti la Mueul de istorie din Bistria!

$esign)ul caselor tradiionale este deose*it,att prin ansam*lul de decoraiuni dar 'i prinar.itectura simpl fra a fi ncrcat de scluptur! "ste specific utiliarea motivelor)sim*ol pefaade,iar unele construcii mai pstrea nc c.enarurile 'i rom*urile de culoare al*astru)ultramarin)al* ale ferestrelor,ceea ce le confer o tent de autenticitate! 2 alt tradiie vec.e esteconstruirea caselor din lemn,cioplit pe doua fee, ns n preent din pcate mai exist doarcteva exemplare,trecndu)se la construcia caselor din crmid,pe fundaie de *eton,cu eta:,cu*alcoane 'i turnulee la faade sau n cele patru coluri!

0eaurul folcloric este unul foarte diversificat repreentat prin porturi,o*iceiuri 'i tradiiice au fost n*ogit de)a lungul timpului de *rguani!

0eatrul popular nescris din satul 5an este renumit,aici locuind pe vremuri *adea %onstantinFugan care a creat piese de teatru remarca*ile!

#ec.ile drumuri,situate de)a lungul vilor transversale,str*at Munii Brganului! 2ra'ulBistria repreint principala cale de acces spre traseele montane! 2 atracie important a oneieste #alea Bistriei)0i.ua)Mgura %alului,acesta din urm repreentnd cel mai nalt punct altraseului 'i totodat un minunat loc de panoram!2ra'ul Bistria este un cunoscut 'i strvec.icentru me'te'ugresc ce pstrea 'i asti monumente de ar.itectur dar 'i dovada istoriei sale*ogate!

=rintre atraciile turistice ale onei amintim4 %asa rgintarului,%asa 7on Didaru,=iaacentral,0urnul $ogarilor,etc!

7/21/2019 Muntii Bargaului

9/9

%asa rgintarului!ici se crede c a locuit =etru &are',dar asti gduie'te Mueul deistorie al :udeului Bistria +sud!

%asa 7on Didaru este o construcie aparinnd cldirilor medievale ce asti a fosttransformat n cram!

%el mai repreentativ monument de ar.itectur l gsim n =iaa %entral la care este

vii*il influena gotic,fiind dominat de un turn nalt de J6 de m! 3n interiorul ei se gsesc 'icele de steaguri ale *reslelor!%onsiliul popular or'enesc se gse'te ntr)o cldire n care se afl centrul administrativ al

$istrictului Bistriei 'i sediul celor 1AA de dregtori!2dat cu devoltarea onei Munilor Brgului s)au devoltat 'i numeroase uniti

industriale de producie precum 7nterprinderea de textile neesute,7nterprinderea de sticlrie)mena: 'i %om*inatul de prelucrare a lemnului!

Municipiul Bistria a fost supus unei emancipri social)culturale,administrative 'icomerciale,ns pstrnd acela'i cadru tradiional al ar.itecturii!

0ot ora'ul Bistria repreint 'i punctul de intrare n ona Brgului,ncepnd de aici seface trecerea ctre onele pitore'ti cu un relief domol,cu Lcpie de fnee 'i case iolate ce te

nscriu ntr)o lume de *asm! 8a periferia Brgului se gsesc cteva staiuni *alneoclimaterice precum stainea5ngero)Bi,fiind totodat 'i una dintre cele mai frumoase sate romne'ti,cu ape mineralerenumite!3n aceast staiune ivoarele au o vec.ime nsemnat,cu un gust plcut,iar aceaststaiune este dotat cu instalaii pentru *i calde 'i reci! ici se tratea afeciuni precum *olilede inim,ale aparatului urinar sau ale sistemului nervos!

3n localitatea nie',exist o alt staiune la @CA de m! %e are acelea'i efecte ca 'i alestaiunii 5ngero)Bi,fiind ncadrat ntr)o pdure de *rai 'i avnd dou ivoare alcaline dintrecare unul se folose'te pentru *i iar unul pentru *ut!

%oli*ia este o staiune climateric su*alpin aflat la ?A de m! altitudine! L%limatulplcut din aceast localitate,aerul *ine oonat,ploile rare 'i vnturile puine fac s atrag aici pe

cei suferini de afeciuni u'oare ale cilor respiratorii,tu*erculo osoas,anemie(0raian +aum,1>6>, pg! @J! %a drept traseu ce poate fi recomandat n aceast on a Munilor Brgului l putem

puncta pe cel de pe #alea 5ome'ului,cel de pe #alea 0i.a,#alea 7lvei 'i cel cu plecarea din=rundul Brgului!