m@

E

*$

,tc

@

MUNTEtr-N EGRUINCEPE CALATORIA

b-lv'r't,!,9-.7"

){OiIq'5o E_

o;IJJ

=qf

.o€o

-zC. O o

eIiI

(

fr},

I G,EPEo

o

CUPRINS

ffi lntroducere

il* Scurt istoric

ffi$ Unde mergem.$D i)rieniare pe harl:a

Podgorica .......... ".2i r n p re i r-t ri rti ie r: a pt !a I e i Paciqo r i r-a 2?

Coasta de nord-vest si gotfut Kotor. . .

llerceg ["lovi l)A, CoLfr.tL Kolor l]1,, llotor 38, I ilat gi L uiitce tl5

Coasta de sud-est - de [a Budva ta Utcinj. ......4Butlva 17, Ruitra Budva /;9, Bar 5i, Ulcirl 5 I

linuturi regate - de [a Cetinje pAnS ta tacuI Skadar.

Ceiln1e 55, L.ovien 58, Nisgriit 61, Lacu!Skadar 6i

Durmitor 9i zona de nord-vest.

La ni:rt1 ,tt:sl tle Padaarica i7. Parc-uL Na.1;ttnai. Durrnitor i8

Zona de nord-est.La esl tle iabl1,:tk 7t), Parr:uL Na.i;trtal. Biagrarlska Gora i/2. Plav ;i Prakleitle ,'/3

I lunptiber.. ....."..79

A, lrvitltiin aer liber ..........79t rrrrrpirlturi .........87Itrvr.rtisment ..,,.....90lrr r rrrtcediu cu copiii ..........92

I M.rsa in oras .......gtr

!,l.rturi de citltorie

lloteluri recomandate......

I lrrdex( rrr rozititi

,rl.rLlicdLaqospodar. .......,18t t' t',lorice .........23, , L'culari si uLei de mdsLine ....... . .52' ltnULctnl ........51rt, trrtltasade ........60, ' tr,trsfrontaLieTe.... ......76

,, , lttntru drume,tti .. -.,, -,.82t,,,ltt rtl cvenimenteLor.. ......93'; tttrlL'vizitatinapropteredeLacuLSkadar .....100

. .112

..131

. .1110

IT1t,

nIxIIIIII

SCURT IST(}RICDE LA PREISTORIE tA PERIOADA R()MANA

La Crvena stiiena, o pegterE aftatl in apropiere de oraguI

Nik5ii, au fost descoperite arme, bijuterii 9i une[te din peri-

oada 60 000-30 000 i.e.n., atEturi de numeroase vestigii ate

epocii neotitice. ScuLpturi primitive de piatrE in formS de cerb

9i figuri geometrice, dat6nd probabiI din sec. Vlll i.e.n., au

supravieluit La Lipci, LAngb Risan.

in sec. Vllli.e.n., cotonigtii din Corint s-au stabiLit pe insuta

Korkyra {Corfu), iar apoi din sec. Vl i.e.n. au inceput sb i9i

intemeieze agez5ri mai spre nord, pe coasta MSrii Adriatice,

printre care Risan, Budva si Bar. AstfeI s-au rispAndit

Statu,a tilosalutui lljcgo. lr Lov(en

de-a IunguL coastei cuLturagreacE 9i comerluL cu mEr-furi din Grecia.

Tol in timpuI primutuimiteniu i.e.n., diverse triburidin epoca bronzuLui cunos-

cute sub numeLe genericde itiri - au jucat un roL

important in istoria tirmu-Lui estic M5rii Adriatice. CeL

mai important dintre aces-tea a fost Ardiaei, comPUS

din pirali de temut, care au

devenit extrem de puterniciin sec. lll i-e.n., sub conduce-

rea regeLui Agron, apoi sub

conducerea vbduvei acestuia,

regina Teuta, jefuind orage

de-a LunguL coastei.

Prnl0A0A MrntEvAt-AK

t5

TTil

Iil

SuccesuL tributui Ardiaeia dus [a conf Licte cu Roma,care a [ansat un atac durasupra [or in 229 i.e.n.Conform Legendei, duplacest atac, regina Teutas-a retras in gotfuL Kotor,[a Risan, unde s-a sinucis.AtacuriLe romane utterioareau dus [a cucerirea compLetE

::19!mg:$airt',igt!c{:!Cp,g,rii. et:lilii:i,cunoscute in regiune - inctu-siv Datmatia [de ta Detmatae,un trib care a locuit pe coast5mai spre nordl si Adrratica (de

ta Ardiaeil.

a triburiLor itire, precum si [a stabiLirea provinciei romanelIiricum, care in 35 i.e.n. se intindea deja de-a LunguLintregiipbrti de est a coastei adriatice, La nord de 16ut Drin, iarininterioruI continentuLui ajungea pAnE in Macedonia.

Cea mai important5 agezare romanE de pe teritoriuI actual,rI MuntenegruLui a fost Dioc[ea, [6ngb Podgorica de azi, care,r ob!inut statutuL de municipiu in sec. le.n. Aici au fost exca-vate bijuteriigi atte obiecte din perioada romand, iar [a Risan.ru fost descoperite mozaicuri romane.

incep6nd cu sec. lll e.n., Batcanii, impreunE cu restuIlrnperiu[ui Roman, au suferit o serie de invazii, care nu aurncetat nici dupS divizarea lmperiuIui de Dioctetian in 286 e"n.ln sec. Vl, impSratuL bizantin lustinian a recAstigat controLuL,r,;upTa unor p5r!i din BaLcani, degi zona a rbmas vuLnerabiLlrlupE zeci de ani de rizboi.

PERIOADA MEDIEVATA',lavii au inceput s5 se stabi[easc5 in BaLcani in timpuL',r'c. Vl e.n. 9i au ajuns pe coasta Adriaticiiin sec. Vll. printretr iburi[e sLave care au p5truns in regiune au fost sArbii,r,rTe s-au stabiLit in suduL Serbiei de azi, in Muntenegru sirn Kosovo, o zond cunoscutd drept RaEka. Atte triburi sArbe

I16 $[utlI t$r0fi,e

s-au stabiLit La Duktia IorasuLroman Dioctea, [6n95 Podgorica

de azil, aftat sub conducbtorii principatutui ZahumLje(Herjegovina de azil.

La jumStatea sec. lX, confruntAndu-se cu expansiuneaImperiutui Butgar, triburiLe s6rbe Raika IL6ngE Novi Pazar in

suduL Serbieil s-au unit 9i au format un stat sArb, care, sub

conducerea printutui darsLav, a stabitit LegSturi strAnse cu

Bizanlut. Raika s-a dezintegrat in a doua jumbtate a sec. X,

c6nd DukLja 9i-a extins teritoriut. in 1034, Stefan Vojistav din

Duktja s-a riscuLat impotriva Bizan!uLui, iar in '1 040 a invinsnumeroasa armatE bizantinl trimisb pentru a-L pedepsi.

Duktja a devenit in acel moment independent5 fat5 de Bizant,

iar in 1077 f iuL [ui Stefan, MihajLo VojisLav, a primit coroana

regaLd de [a Papa Grigore at Vll-tea 9i s-a autoprocLamat vasaL

papaL. in 1089, orasuL Bar a fost ridicat La rang de arhiepi-scopie. Din aceL moment, Duktija a devenit cunoscutd sub

numele de Zeta.La inceputuI sec. Xll, in urma [upte[or interne intre mem-

brii dinastiei conducitoare a statu[ui Zeta, precum 9i a ata-curitor venite din partea Bizanlutui gi a RaSkdi, centruI puterii

s-a mutat din nou La Ra5ka, Zeta fiind redus La statutuI de

vasaI aL BizanfuLui. ln anii1160 a ajuns [a conduceredinastia Nemanja, iar statuImedievaL sArb a devenit totmai puternic, atingAnd apo-geuL in sec. XlV, sub Stefan

Duia n.

Apoi, in 28 iunie 1 389, sar-bii 9i atte armate cregtineau fost invingi de otomani inbitiLia de La Kosovo.

I'i( luri biscricesti din -sec. IX

t)lrlalt AtAmant

MUNTENEGRU SUB ()CUPAIIE OT()MANAln timputcuceririi otomane a Balcanitor, Muntenegru a ince-lrtrt s5 i9i dezvoLte propria identitate religioasS 9i culturaL5,rlLleriti de cea a Serbiei. in sec. XV, dinastia Locatd BaLaSii,r lrreLuat controLuL asupra Zetei. l-a urmat dinastia Crnojevii,, ,rre a domnit din capitata afLatS pe maLuL[acuLuiSkadar, apoirlr,la Zabtjak Crnojevi6i. Cu toate ci a acceptat suzeranitateaoleman5, lvan Crnojevii a continuat sd Lupte impotriva turci-lrrr atdturi de venetieni 9i de aLti aLiati. ins5 Vene!ia a incheiatl,r ,;curt timp pace cu otomanii, primind in st5p6nire orageLerll pe coasta MuntenegruLui;constrans de raiduriLe otomanelrrI mai frecvente, lvan a fost nevoit sE abandoneze !inutu-r lr'de cAmpie ale Zetei si s5 intemeieze o noud capitaLSr,,11atE [a Cetinje, intr-o zoni izolat5 si nu foarte primitoare,rrr',pate[e muntetui Lovien. Aici lvan a construit o m5ndstire,,,rc a fost terminat5 in 1485, iar fiuI s5u Djuradj a tipSrit inlr,'/li prima carte cu caractere chiriLice a slavilor de sud. Cu

t8I

SCURT

'$TORIC

toate acestea, in 1499 acesta era deja exilat [a Vene]ia, iar

Muntenegru, asimiLat lmperiuLui Otoman.

in 1420, Venelia a cucerit cea mai mare parte a coastei

adriatice de sud, inctusiv intregu[ litoraI muntenegrean, care

a fost denumit A[bania vene!ian5. Vene]ia 9i-a pEstrat domi-

nafia asupra unei mari pdrli din estuL MEriiAdriatice p6nd in

anul 1797, degi p6ni [a sfArsituL sec. XVI pierduserE jumEta-

tea de sud a coastei MuntenegruLui in favoarea otomaniLor.

Recunoagterea de otomani a MuntenegruLui a avut [oc in

ceLe din urmS in '1789, sub conducerea Lui Petru I Petrovii-NjegoS, utterior sanctificat de Biserica 0rtodox5 56rbb dreptSf. Petru din Cetinje. Petru ll Petrovii-Njego5, care a venitl.a putere in 1830, a organizat administra]ia centraLd 9i poti-

!ia, fiind omagiat 9i ca mare poet, a cErui capodoperS, Gorski

l/iTenac (,.Cununa munte[ui"), a fost tipiritS La Viena in 18L7.

Mauso[euL s5u se af[5 in vArfuL MunteLui Lov6en. Sub con-

ducerea printuLui NikoLa Petrovii, teritoriuL MuntenegruLui

incep6nd cu 1485,. un episcop.ortodox de.La mEnEstirea din Cetinje,

intemeiatE de doiir:nitoiut'.mLlntenOgreah..lVan:'Crnojeivii, a'fost. de.

semnat pentru a piidluil Conitucerea guvernutui in vremuri de crizS',

atu nc i c6 nd cond ucdliriU!..e.l0,jqilat sa rpi r6sea_Sc6'capi tslq, 4p9i,

dupE moartea uttimutui reprezentant at dinastiei Crnojevii in 1516,

conducStorii au fost ategi dintre cei aflali in minSstire. ACe$tia erau

cunosculi su b n u mete de v Ladi ka.,in,1ij9 b:,:,Da nito':t P6tiovii. Njeg o6

,r fllcut funcfia devladika ereditarS, crl.drePtu.t:La:sucqesiulq.lrg,qin.d

rh l,r unchi [a nepot,'intruc3t unui 'zledlka.i.36 Cere.a.sS iim6nd ce[i'

b,rta r, At u nci clnd vlad i ka Da n ito l l PetibVi:i-.Njegq5:s al q.ni1!qrpUleiq

irr 1851, a ates s5 se cEs6toreascE 9i sdi;i,,numeisCS piopr"iulrfiu

dr ppl bueeessor, tuAnd tittut de gospodar Ipiiii!] in toc de uladika . .

. r(,xtins semnificativ; noua'.rrpritfa|5 a statuLui a fostr,,r rrnoscutE prin TratatuI,1,, l;r San Stefano din 1878,rr,,,,r a lost apoi drasticr' ,lusA, in cursuL aceLuiasi.rrr, prin Tratatutde [a Berlin,,.rc a impus o impbrtire', rrloria[5 a Europei mai,,,nvenabi[5 pentru MariLeI'rluri. Prima Constitutie,r MuntenegruLui a fost adop-t rl,i in 1905, iar !ara a fostlrroctamati monarhie con-, trlutiona[5 in 1910.

SEC0LUL XX ffi*ililMrrntenegru a intrat in NikaLalalMuntenegrulut

l'rimuI Rdzboi MondiaLril partea AlLia]iLor, dar a fost ocupat de Austro-Ungaria.licqele Nicotae a fugit din tard si a infiintat un guvern in,,xit, La Bordeaux. Cu toate acestea, in 19'1 B, Adunarea de La

l'odgorica t-a in[Sturat pe NicoLae 9i a decLarat Muntenegrup,rrte a Serbiei; mai t6rziu, in decursuI aceLuiasi an,', ;r constituit RegatuL s6rbi[or, croa!i[or 9i stoveniLor Icunos-, rrt uLterior drept RegatuL lugosLaviei). Hitler a invadat RegatuLlrrrlostaviei in 1941, iar forfe[e itaLiene a[e Iui Mussolini au,rr upat MuntenegruL. Partizanii, sub conducerea Iui JosipI 1r oz Tito, au purtat un r5zboi de gheri[5 care a avut un succesr ,'rrarcabiIimpotriva ocupaf iei germane si itatiene, eLiberAndrrr ceLe din urmE MuntenegruLsi restuL lugoslaviei in 1944.