Munteanu
-
Upload
munteanumarinela -
Category
Documents
-
view
752 -
download
2
Transcript of Munteanu
![Page 1: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/1.jpg)
EFECTE ŞI FENOMENE EFECTE ŞI FENOMENE REZULTATE REZULTATE ÎÎN URMA POLUN URMA POLUÃÃRIIRII
pprof. MARINELA rof. MARINELA MUNTEANUMUNTEANU – Colegiul Tehnic “Petru Poni” One – Colegiul Tehnic “Petru Poni” Oneştişti
![Page 2: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/2.jpg)
Identifică surse de poluare şi agenţi poluanţi
Precizează efecte ale agenţilor poluanţi asupra mediului
Recunoaşterea efectelor globale ale agenţilor poluanţi asupra mediului
COMPETENCOMPETENŢEŢE
MODUL: PROTECŢIA MEDIULUI CALIFICARE : TEHNICIAN CHIMIST DE LABORATOR
![Page 3: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/3.jpg)
CONCONŢŢINUT TEMATIC:INUT TEMATIC:
• Efectul de serã Efectul de serã • Ploaia acidã Ploaia acidã • Distrugerea OzonuluiDistrugerea Ozonului
![Page 4: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/4.jpg)
OBIECTIVE:OBIECTIVE:
• Indicarea agenţilor poluanţi funcţie Indicarea agenţilor poluanţi funcţie de sursăde sursă
• Precizarea modului de dispersie a Precizarea modului de dispersie a agenţilor poluanţiagenţilor poluanţi
• Caracterizarea unor agenţi poluanţiCaracterizarea unor agenţi poluanţi
• Identificarea efectelor impactului Identificarea efectelor impactului unor agenţi poluanţi asupra omuluiunor agenţi poluanţi asupra omului
![Page 5: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/5.jpg)
Prognozele pânã la sfârşitul secolului al XX- lea estimau cã trei erau factorii antropici care vor modifica
clima:
creşterea producţiei industriale şi de energie produsã pe bazã de combustibili fosili (cãrbune, ţiţei), generatori de CO2, SO2;
creşterea concentraţiei gazelor de serã şi a vaporilor de apã din atmosferã;
scãderea concentraţiei aerosolilor din atmosferã.
În ultimii 140 de ani, determinãrile din toatã lumea au indicat o încãlzire medie globalã din cauze naturale.
![Page 6: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/6.jpg)
Dioxidul de carbon contribuie cu 65% la producerea efectului de serã.
Ozonul troposferic rezultã din procesele fotochimice ale oxizilor de azot rezultaţi din industrie şi din traficul rutier cu
hidrocarburile din atmosfera de joasã altitudine.
Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteazã o parte din energia solarã, încãlzind Pãmântul şi moderând clima.
![Page 7: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/7.jpg)
Experţii în domeniul climatic sunt de pãrere cã o creştere a nivelului "gazelor cu
efect de serã", creştere provocatã de activitãţile umane, accentueazã în mod
artificial efectul de serã, ducând la creşterea temperaturilor globale şi
deregland clima în mod dezastruos.
Natura ne pune la dispoziţie o varietate de alternative pentru producerea energiei.
“Voi controlaţi schimbãrile climatice!“
este mesajul multor campanii europene.
“Voi controlaţi schimbãrile climatice!“
este mesajul multor campanii europene.
![Page 8: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/8.jpg)
Ploaia acidă este o formă de poluare atât a aerului cât şi a apei în care acizii din aer, produşi de uzine de producere a energiei electrice şi alte surse, cad pe Pământ în
diferite regiuni.
Acţiunea corosivă a ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului înconjurător.
Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează cu apa, şi alte substanţe chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul
azotat şi alţi poluanţi.
Aceşti acizi poluanţi ajung până în atmosferă, unde călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din urmă, se întorc pe pământ sub formă de
ploaie, zăpadă sau ceaţă.
![Page 9: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/9.jpg)
Precipitaţiile (ploaia şi zapada) cu un caracter pronunţat de acid, cu pH-ul mai mic
de 5,5 sunt ploi acide.
Se emit în atmosferã oxizi de sulf, de carbon şi de azot precum şi reziduuri cu un conţinut ridicat de alte elemente chimice.
Combinarea acestor oxizi cu vaporii de apa duce la formarea moleculelor de acid sulfuric, acid carbonic şi acid azotic iar ploaia
rezultatã va avea un caracter puternic acid.
Ploile acide sunt fenomene locale ce au loc în special în zonele puternic industrializate.
![Page 10: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/10.jpg)
Când aceşti acizi „uscaţi” sunt spălaţi de ploaie, combinându-se cu aceasta, formează o soluţie cu
acţiune mult mai corozivă.
Combinaţia dintre ploaie acidă şi acizi uscaţi este cunoscută sub numele de depunere de acid.
Uneori acizii poluanţi apar ca particule uscate şi ca gaze care pot atinge solul fără ajutorul apei.
![Page 11: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/11.jpg)
În oraş existã zile când nivelul poluãrii este mic şi când nivelul este mare, chiar dacã toate întreprinderile şi sursele emit poluanţii cu o
vitezã constantã.
La acumularea poluanţilor atmosferici într-un oraş contribuie douã condiţii atmosferice:
Cu cât mai puternice sunt vânturile în oraş, cu atât mai
joase vor fi nivelele de poluare; Structura verticalã a atmosferei - în
majoritatea cazurilor, în majoritatea locurilor, atmosfera se rãceşte la
înãlţime.
![Page 12: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/12.jpg)
Masa de poluanţi ce se deplaseazã, de la descãrcãrile mai mici constante de la o
întreprindere formeazã nori de poluanţi.
Chiar când vântul este perfect constant în direcţia sa de deplasare, masele poluante noroase se rãspândesc orizontal şi vertical din
cauza difuziei şi turbulenţei atmosferice.
Viteza cu care particulele izolate de poluanţi cad din
atmosferã depinde de dimensiunile particulelor şi
greutatea lor.
![Page 13: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/13.jpg)
Efecte ale ploii acide
Prin îndepărtarea substanţelor nutritive din sol, ploaia acidă încetineşte creşterea
plantelor, dar mai ales a copacilor.
Ploaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, lacuri şi mlaştini.
Ploaia acidă şi depoziţia de acid „uscat” strică clădiri, statui, automobile şi alte
structuri obţinute din piatră sau orice alt material expus pentru o perioadă
îndelungată de timp la capriciile vremii.
![Page 14: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/14.jpg)
Emisiile industriale au fost învinuite ca fiind cauza majorã a formãrii ploii acide.
Aceşti poluanti, sunt transportaţi pe distanţe mari faţã de sursa
impurificatoare, unde în contact cu lumina solarã şi vaporii de apã
formeazã compuşi acizi.
Prin acidifiere suprafaţa pãmântului suferã continuu o creştere a aciditãţii (sau o scãdere a pH-ului), ducând la degradarea solului,
apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente.
![Page 15: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/15.jpg)
DISTRUGEREA OZONULUI
Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pânã la 48 km altitudine.
Ozonul se formeazã prin acţiunea razelor solare asupra oxigenului.
Misiunea principalã a ozonului în straturile superioare ale atmosferei este de a proteja Terra de razele ultravilolete ale soarelui.
În straturile de jos ale atmosferei ozonul are un rol distrugãtor, el
atacã celulele plantelor prin inhibiţia fotosintezei.
![Page 16: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/16.jpg)
Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca şi oxizii de azot din îngrãşãminte , pot de asemenea ataca stratul de ozon.
O cauzã majorã a dispariţiei ozonului conform pãrerii multor specialişti se
considerã rachetele cosmice
Un aport deosebit în nimicirea ozonului o are şi aviaţia supersonicã . Gazele avioanelor conţin oxizi ai azotului.
![Page 17: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/17.jpg)
![Page 18: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/18.jpg)
EFECTUL DE SERÃ
Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiaţiei reflectate de aceasta, care, în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi
reflectată înapoi spre suprafaţă.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.
Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenţia contribuţia unor anumite gaze
emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre.
În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor
aşa cum le cunoaştem noi azi.
![Page 19: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/19.jpg)
De ce emite omenirea de mai bine de 100 de ani mai multe gaze de seră decât înainte?
În decursul industrializării şi, implicit, al creşterii populaţiei la nivel mondial, precum şi al creşterii circulaţiei, necesarul de energie a
crescut.
Cum mai poate fi evitată o catastrofă climatică?
Concentrarea de gaze de seră din atmosferă nu mai trebuie să crească. Acest lucru nu
poate fi realizat decât printr-o reducere drastică a emisiilor.
Ce consecinţe are încălzirea globală?
Posibile distrugeri masive ale stratului de ozon: se bănuieşte că încălzirea Pământului va duce la o răcire a stratosferei care va
accelera procesul de distrugere al stratului de ozon.
![Page 20: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/20.jpg)
Obiectivul “Protocolului de la Kyoto”(2005) este de a reduce treptat volumul de emisii
de gaze cu efect de seră, care sunt considerate responsabile pentru încălzirea
globală şi schimbările climatice.
„Este evident că eforturile depuse pentru combaterea schimbărilor climatice sunt mai mult decât o simplă luptă. Este un
război la scară mondială care va dura timp de mulţi ani”,
a declarat Comisarul European pentru Mediu.
![Page 21: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/21.jpg)
Oamenii nu pot fi separaţi de mediul lor de viatã, iar deteriorarea calitãtii acestuia are
efecte negative asupra sãnãtãtii, dar şi asupra drepturilor lor.
Diferite ţãri au impus standarde în legislaţie cu privire la nivelele de concentraţie ce se cred a fi suficient de scãzute pentru a
proteja sãnãtatea publicã.
Natura “solicitã” implementarea tratatelor internaţionale ale mediului, şi pânã în acest moment 49 de ţãri au aprobat Convenţia
Naţiunilor Unite cu privire la stratul de ozon.
![Page 22: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/22.jpg)
Dacã omul nu va fi în stare sã descifreze corect mesajul tragediilor ecologice recente pe care le-a provocat el însusi,
dacã el nu va întelege nimic din experimentele ecologice acute din Golf şi de la Cernobîl, va merita soarta de a fi exclus din
"Paradisul terestru", pe care, altfel, i-ar face plãcere sã-l creeze.
![Page 23: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/23.jpg)
BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE:
1.1. Bleahu, M. (2002), Bleahu, M. (2002), Priveşte înapoi cu Priveşte înapoi cu mânie... Priveşte înainte cu spaimămânie... Priveşte înainte cu spaimă, , Bucureşti, Editura EconomicăBucureşti, Editura Economică
2.2. OECD (1994), OECD (1994), Commision of Commision of Environmental CooperationEnvironmental Cooperation
3.3. Bran, Florina, Ioan, Ildiko (2002), Bran, Florina, Ioan, Ildiko (2002), Ecosferă şi Ecosferă şi politici ecologicepolitici ecologice, Bucureşti, Editura ASE, Bucureşti, Editura ASE
4.4. Brown, L. (2001), Brown, L. (2001), Eco-economiaEco-economia, Bucureşti, , Bucureşti, EdituraTehnicăEdituraTehnică
5.5. Pârvu, C. (1999), Pârvu, C. (1999), Ecologie generală,Ecologie generală, Bucureşti, Editura TehnicăBucureşti, Editura Tehnică
![Page 24: Munteanu](https://reader034.fdocumente.com/reader034/viewer/2022052410/5561430ed8b42a162a8b58bd/html5/thumbnails/24.jpg)
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !