O istorie evolutionara si plauzibilitate evolutionara

Gardner conclude ca fiecare dintre cele 8 tipuri de inteligenta are radacini danci in evolutia fiintei umane si ,chiar si mai tarziu,in evolutia altor specii.De exemplu,inteligenta spatiala poate fi studiata in desenele rupestre ale lui Lascaux,asa cum anumite insecte se orienteaza in spatiu urmarind florile.La fel,inteligenta muzicala poate fi pusa in evidenta muzicala a celor mai vechi instrumente muzicale,asa cum cantecele pasarilor variaza.

Inteligenta multipla are de asemenea un context istoric.Anumite tipuri de inteligenta par sa fi fost mai importante in vechime,decat sunt astazi.Inteligenta naturalista si fizio-kinestezica-de exemplu-au fost probabil mult mai valorate acum 100 de ani in Statele Unite,cand majoritatea populatiei in mediul rural,iar abilitatile de vanatoare,de recoltare,de construire a silozurilor aveau puternica apropbare sociala.De asemenea,anumite tipuri de inteligenta ar putea deveni mai importante in viitor.Pe parcurs ce tot mai multi oameni sunt informti prin intermediul filmelor,televizorului,surselor online,posibilitatea dobandirii unei inteligente spatiale puternice creste.Exista,de asemenea,o nevoie crescanda a indivizilor ce au facut expertize in inteligenta naturalista ,cu scopul ajutarii ecosistemului alterat.

Sprijin din cercetarile psihometrice

Masuratorile standard ale abilitatilor umane furnizeaza testul pe care cele mai multe teorii ale inteligentei il constata ca fiind valid.Cu toate ca Gardner nu este un specialist al testelor-standard,si care a fost de fapt un suporter infocat al alternativelor testelor formale(vezi capitolul 10),el sugereaza ca putem observa numeroase teorii ca fiind suport pentru multiple teorii ale inteligentei.De exemplu,scala de inteligenta Wechsler pentru copii include pretestari care cer inteligenta lingvistica,inteligenta logic-matematica,spatiala.Sunt,de altfel, alte scale precum Scala Vineland.

Suport din sarcinile psihologice experimentale

Gardner sugereaza ca dupa anumite studii pishologice,putem observa inteligenta muncind izolat de ceilalti.De exemplu,in studii in care maestri stapanesc o anumita abilitate,precum cititul,dar esueaza in a transfera abilitatea in alt domeniu,precum matematica,se observa esecul transferului abilitatii lingvistice la inteligenta logic-matematica.De asemena,in studii ale abilitatilor lingvistice precum memoria,perceptia ori atentia,se poate evidentia ca individul poseda abilitati selective.Anumiti indivizi,de regula,pot avea o memorie superioasa a cuvintelor,dar nu si a fetelor;altii pot avea o perceptie acuta a sunetelor muzicale ,dar nu si a sunetelor verbale.Fecare dintre aceste facultati cognitive are deci o inteligenta specifica;astfel,oamenii pot demonstra diferite niveluri de proeficienta in toate cele 8 tipuri de inteligenta.

O operatiune de baza identificabila sau un set de operatiuni

Gardner spune ca la fel cum un calculator cere un anumit sistem operator pentru a functiona,fiecare tip de inteligenta are nevoie de un set de operatii,care ajuta la functionarea diverselor activitati indigene in respectivul tip de inteligenta.In inteligenta muzicala,de exemplu,aceste componente pot include

sensibilitatea de a discrimina variate structuri ritmice.In inteligenta fizio-kinestezica,operatiile de baza pot include ablitatea de a imita activitatie psihice ale celorlalti sau capacitatea de a controla o rutina de constructie a unei structuri.Gardner speculeaza ca aceste operatii de baza ar putea fi identificate cu precizie prin a fi simulate de un calculator.

Problemele –cheie in teoria inteligentei multiple

Dincolo de descrierea celor 8 tipuri de inteligenta si a bazelor sale teoretice,trebuie amintite anumite puncte specifice ale teoriei inteligentei multiple :

Fiecare individ poseda cele 8 tipuri de inteligenta .Teoria inteligentei multiple nu e o teorie standard pentru a determina inteligenta “potrivita”.E o teorie a functionarii cognitive si sugereaza ca fiecare individ are capacitati in toate cele 8 tipuri de inteligenta.Desigur,tipurile de inteligenta functioneaza diferit pentru fiecare persoana.Unii oameni par sa posede niveluri extrem de inalte in majoritatea sau in toate tipurile de inteligenta-de exemplu,marele Johann Wolfgang von Goethe .Alti oameni,precum indivizi din institutii cu deficit de dezvoltare,par sa fie lipsiti de toate tipurile de inteligenta,folosind cele mai rudimentare aspecte ale inteligentei.Cei mai multi dintre noi se incadreaza undeva intre cei doi poli,fiind puternic dezvoltati in anumite inteligente,dezvoltati modest in altele si relativ nedezvoltati in celelalte.

Cei mai multi oameni pot dezvolta un tip de inteligenta la un nivel de competenta adecvat. Cu toate ca cei mai multi indivizi isi pot deplange deficientele intr-un anumit domeniu si pot considera problemele lor innascute si greu de solutionat,Gardner sugereaza ca virtual toti oamenii au capacitatea de a dezvolta toate cele 8 tipuri de inteligenta la un nivel rezonabil.El atrage atentia asupra Programului Educational Suzuki,ca un exemplu in care indivizii cu talente biologice modeste pot ajunge la un nivel rafinat in a canta la vioara sau pian,printr-o combinatie a influentelor de mediu potrivite.

Tipurile de inteligenta se intrepatrund in modalitati complexe . Gardner subliniaza ca fiecare dintre aceste tipuri e descris ca fiind “ fictional”.Inteligentele interactioneaza una cu cealalta.Pentru a putea pregati o masa,individul trebuie sa citeasca mental un recipien,sa desfasoare un meniu satisfacator pentru toata familia(proces interpersonal) si sa satisfaca apetitul fecaruia(proces intrapersonal).

Exista diverse modalitati de a fi inteligent in fiecare categorie. Nu exista niciun set de atributii standar ,pentru ca un individ sa fie desemnat inteligent.Consecvent,un om poate fi incapabil sa citeasca,dar sa aiba totusi un vocabular oral foarte bogat.La fel,se poate ca individul sa fie deficient pe terenuri de sport,dar foarte eficient in sah.Teoria inteligentelor anticipeaza varietatea de modalitati prin care oamenii isi demonstreaza inzestrarea de inteligenta.

Relatia teoriilor MI cu alte teorii ale inteligentei

Teoria inteligentelor multiple reprezinta un model cognitiv care urmareste sa descrie cum isi folosesc indivizii inteligentele pentru a solutiona probleme. Atipic celorlalte modele operationale,perspectiva lui Gardner urmareste cum opereaza mintea umana in diverse domenii.O teorie asemanatoare ,modelul vizual-auditoriu-kinestezic difera de fapt foarte mult de aceasta ,intrucat este un model de programare senzoriala.O alta teorie cunoscuta este reprezentata de modelul Myers-Briggs,fiind de fapt o teorie a personalitatii bazata pe teoriile lui Carl Jung asupra diferitelor personalitati. Cu toate ca putem identifica interactiuni si conexiuni,eforturile noastre pot fi asemanata cu cele ale unor orbi ,intrucat fiecare model e privit dintr-o perspectiva diferita.