MTCS_Curs1_2

32
Teorii sociologice. Metode și tehnici de cercetare sociologică 1. Curs introductiv. Concepte de bază

Transcript of MTCS_Curs1_2

Teorii sociologice. Teorii sociologice. Metode și tehnici de cercetare

sociologică

1. Curs introductiv. Concepte de bază

http://www.filosofie.ugal.ro/APROFESII/sociolog.htm

Sociologia si profesiunea de sociolog se bucura de inalta pretuire

in lumea intreaga. Nu exista in lume universitate demna de

numele ei care sa nu aiba un departament de Sociologie. Nu

exista profesiune conforma civilizatiei stiintifice contemporane

care sa nu presupuna cunostinte sociologice si, adesea, chiarcare sa nu presupuna cunostinte sociologice si, adesea, chiar

sensibilitate sociologica.

Sociologii efectueaza cercetari asupra structurii sociale, originii si

evolutiei umanitatii si relatia dintre activitatea umana si mediul

social si pun la dispozitia factorilor de decizie rezultatele

cercetarilor intreprinse; avizeaza aplicarea cunostintelor

acumulate la definirea politicilor economice si sociale

corespunzatoare anumitor categorii de populatie si regiuni.2

http://www.filosofie.ugal.ro/APROFESII/sociolog.htm

Mediu de activitate. Sociologul lucreaza atat in birouri si

cabinete, in spatiu inchis si ventilat, luminat, cat si pe teren,

pentru culegerea datelor necesare cercetarilor sale: in public, in

mijlocul diferitelor grupuri si categorii de persoane, fiind expus

actiunii factorilor climatici sezonieri, si a unor variate medii deactiunii factorilor climatici sezonieri, si a unor variate medii de

munca, influentat de specificul actiunilor si faptelor la care ia

parte.

3

Întrebări la care sociologii (și astrologii) aurăspuns...

� Cine va câștiga următoarele alegeri?

� A crescut nivelul sărăciei în România în ultimii ani?

� Care sunt cauzele absenteismului școlar?

� Care este profilul cumpărătorilor de mașini SH?

� Ce efecte are Facebook asupra utilizatorilor?� Ce efecte are Facebook asupra utilizatorilor?

� Etc.

4

Obiectivele cursului

� Să ne familiarizăm cu logica cercetării sociologice

� Să fim capabili să construim designul unei cercetărisociologice

� Să putem analiza datele obținute în urma unei cercetărisociologicesociologice

� Să evaluăm critic analize sociologice

5

Structura cursului (provizorie)

1. Curs introductiv

2-3. Designul unui proiect de cercetare(conceptualizare/

operaționalizare și măsurare)

4. Testarea cauzalității

5-6. Eșantionare (metode neprobabiliste+metode probabiliste)5-6. Eșantionare (metode neprobabiliste+metode probabiliste)

7-8. Chestionarul (tipuri de chestionar, tipuri de întrebări etc)

9. Analiza datelor de chestionar

10. Experimentul/cercetarea evaluativă

11-12. Interviul/interviul de grup

13. Observația

14. Analiza de conținut/studiul de caz6

La ce să ne așteptăm?

Nota la această materie va fi calculată pe baza unui examen ceva avea două componente:

� 50% din nota finală - un proiect de cercetare sociologică petemă la prima vedere

� 50% din nota finală – un test din bibliografia de la curs și� 50% din nota finală – un test din bibliografia de la curs șiSuportul de curs (slide-urile ppt).

http://cursuri.sas.unibuc.ro/vlad.grigoras/

7

Familiarizare cu logica cercetăriisociologicesociologice

Afirmații despre realitate

� Tinerii petrec din ce în ce mai mult timp la televizor.

� Televizorul ne face violenți.

� Oamenii sunt din ce în ce mai săraci.

� Jocurile pe calculator ne tâmpesc.

� Nu este bine să speli duminica. � Nu este bine să speli duminica.

� Vaccinurile opționale pentru copii sunt periculoase.

� Romii sunt hoți.

� Tinerii nu mai au respect față de profesori.

9

Cum știm care este “realitatea”?

� Tradiția

� Autoritatea (mass-mediei, politicienilor, părinților, profesoriloretc.)

� Investigația proprie� Investigația proprie

o Suprageneralizarea

o Observații selective (ignorăm situațiile ce nu se potrivescmodelului)

o Observații imprecise

o Raționamentele ilogice

10

Discriminarea la locul de muncă

”O astfel de situație care perturbă viața a numeroși indivizi și

totodată, o problemă socială deosebit de gravă, o constituie

discriminarea la locul de muncă, nerespectarea egalității șanselor

dintre femei si bărbați. Acest subiect delicat apare tot mai

frecvent, atât în presa de specialitate, cât și în mass-media. Fiindfrecvent, atât în presa de specialitate, cât și în mass-media. Fiind

un subiect atât de controversat, hărțuirea sexuală trezeste din ce

în ce mai mult interesul populației și atrage atenția asupra

drepturilor pe care aceasta le are referitoare la egalitatea de

șanse, cat si asupra reglementarilor care pedepsesc aceasta

infractionalitate.”

11

Discriminarea la locul de muncă

”O astfel de situatie care perturba viata a numerosi indivizi si

totodată, o problema sociala deosebit de grava, o constituie

discriminarea la locul de munca, nerespectarea egalitatii sanselor

dintre femei si barbati. Acest subiect delicat apare tot mai

frecvent, atat in presa de specialitate, cat si in mass-media. Fiindfrecvent, atat in presa de specialitate, cat si in mass-media. Fiind

un subiect atat de controversat, hartuirea sexuala trezeste din ce

in ce mai mult interesul populatiei si atrage atentia asupra

drepturilor pe care aceasta le are referitoare la egalitatea de

sanse, cat si asupra reglementarilor care pedepsesc aceasta

infractionalitate.”

12

Îmbătrânirea populației

Fie ca vorbim de Europa sau de America, imbatranirea populatiei are

aceleasi cauze: orientarea femeii spre consolidarea carierei,

urbanizarea si celibatul. Pentru a compensa inlocuirea populatiei,

guvernele trebuie sa incurajeze inevitabil formarea si cultivarea ideii de

familie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si afamilie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si a

unor masuri care sa protejeze femeile insarcinate, in sensul ca vor fi

drastic pedepsiti cei care le vor concedia din campul muncii sau cei

care vor face presiuni pentru ca acestea sa demisioneze. De asemena,

vor trebui luate masuri pentru protejarea copilului, acordarea de

subventii in acord cu nevoile pe care le are un copil, dar si dezvoltarea

unei retele de crese si gradinite speciale unde parintii isi pot lasa in

siguranta copiii cat timp acestia lucreaza.13

Îmbătrânirea populației

Fie ca vorbim de Europa sau de America, imbatranirea populatiei are

aceleasi cauze: orientarea femeii spre consolidarea carierei,

urbanizarea si celibatul. Pentru a compensa inlocuirea populatiei,

guvernele trebuie sa incurajeze inevitabil formarea si cultivarea ideii de

familie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si afamilie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si a

unor masuri care sa protejeze femeile insarcinate, in sensul ca vor fi

drastic pedepsiti cei care le vor concedia din campul muncii sau cei

care vor face presiuni pentru ca acestea sa demisioneze. De asemena,

vor trebui luate masuri pentru protejarea copilului, acordarea de

subventii in acord cu nevoile pe care le are un copil, dar si dezvoltarea

unei retele de crese si gradinite speciale unde parintii isi pot lasa in

siguranta copiii cat timp acestia lucreaza.14

Influența mass-media

Am ales aceasta tema in primul rand pentru ca personal ma simt

“bombardardata” de mass-media. Mijloacele de comunicare in masa

au o uriasa forta de influentare asupra noastra, a consumatorilor de

informatie. Indiferent unde ne-am afla este aproape imposibil sa nu

existe un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sauexiste un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sau

sa nu zarim vreun ziar sau vreo revista. Cu siguranta ca acest lucru nu

ar trebui sa ne mire avand in vedere ca traim in secolul 21 si ca tuturor,

intr-o diferita masura, ne place senzationalul. Insa ceea ce ar trebui sa

ne dea de gandit este faptul ca mass-media ne ocupa mult prea mult

timp pe zi ce trece, iar acesta nu este un lucru tocmai pozitiv, avand in

vedere ca, in ultimi ani cel putin, mass-media nu ne furnizeza tocmai

acele informatii de care am avea nevoie.15

Influența mass-media

Am ales aceasta tema in primul rand pentru ca personal ma simt

“bombardardata” de mass-media. Mijloacele de comunicare in masa

au o uriasa forta de influentare asupra noastra, a consumatorilor de

informatie. Indiferent unde ne-am afla este aproape imposibil sa nu

existe un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sauexiste un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sau

sa nu zarim vreun ziar sau vreo revista. Cu siguranta ca acest lucru nu

ar trebui sa ne mire avand in vedere ca traim in secolul 21 si ca tuturor,

intr-o diferita masura, ne place senzationalul. Insa ceea ce ar trebui sa

ne dea de gandit este faptul ca mass-media ne ocupa mult prea mult

timp pe zi ce trece, iar acesta nu este un lucru tocmai pozitiv, avand in

vedere ca, in ultimi ani cel putin, mass-media nu ne furnizeza tocmai

acele informatii de care am avea nevoie.16

Cauze si efecte ale consumului de droguri inrandul adolescentilor

• Am ales aceasta tema deoarece un numar tot mai mare deadolescenti consuma acele substante toxice numite droguri,cu toate ca acest lucru este periculos si ilegal. Abuzul de toxiceeste o realitate si trebuie tratata ca atare.

• Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente, iaraltele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi caaltele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi caaceasta dependenta are o agregare familiala; persoaneledepresive sau cu alte afectiuni psihiatrice au o predispozitieaparte pentru a deveni dependente de droguri.

• Cauze ale consumului de toxice: teama fata de ceva,agresivitate, povara singuratatii sau povara psihologica aresponsabilitatilor, socializarea, alungarea temporara astresului, curajul de a spune ceva.

17

Cauze si efecte ale consumului de droguri inrandul adolescentilor

Am ales aceasta tema deoarece un numar tot mai mare deadolescenti consuma acele substante toxice numite droguri, cutoate ca acest lucru este periculos si ilegal. Abuzul de toxice esteo realitate si trebuie tratata ca atare.Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente, iaraltele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi caaltele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi caaceasta dependenta are o agregare familiala; persoaneledepresive sau cu alte afectiuni psihiatrice au o predispozitieaparte pentru a deveni dependente de droguri.Cauze ale consumului de toxice: teama fata de ceva, agresivitate,povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor,socializarea, alungarea temporara a stresului, curajul de a spuneceva.

18

Cauze si efecte ale consumului de droguri inrandul adolescentilor

Am ales aceasta tema deoarece un numar tot mai mare deadolescenti consuma acele substante toxice numite droguri, cutoate ca acest lucru este periculos si ilegal. Abuzul de toxice esteo realitate si trebuie tratata ca atare.Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente, iaraltele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi caaltele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi caaceasta dependenta are o agregare familiala; persoaneledepresive sau cu alte afectiuni psihiatrice au o predispozitieaparte pentru a deveni dependente de droguri.Cauze ale consumului de toxice: teama fata de ceva, agresivitate,povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor,socializarea, alungarea temporara a stresului, curajul de a spuneceva.

19

http://www.theguardian.com/society/2014/sep/23/fathers-education-child-success-school

Father’s education level strongest factor in child’s success at school – study

A father’s level of education is the strongest factor determining a child’s

future success at school, creating a self-reinforcing cycle of poverty and lack

of achievement passed down from parents to children in Britain, according to

research.

The report from the Office for National Statistics claims that children areThe report from the Office for National Statistics claims that children are

seven and a half times less likely to be successful at school if their father

failed to achieve, compared with children with highly educated fathers.

A mother’s education level was important to a lesser degree, with a child

approximately three times as likely to have a low educational outcome if their

mother had a low level of education.

The ONS research found that low levels of education are the most significant

reason for the persistence of poverty in the UK, with those with a low level of

educational attainment being almost five times as likely to be in poverty as

those with a high level of education. 20

Concluzii: Logica cercetării sociologice

� Teoria socială analizează ceea ce este, nu ceea ce ar trebui săfie.

� Suntem interesați de regularitățile sociale.

� Logica este de tip probabilist.

� Nivelul analizei este agregat nu individual.� Nivelul analizei este agregat nu individual.

21

Imaginația sociologică

”Sociologia ar trebui să își concentreze atenția asupra forțelor

sociale ce îi afectează pe indivizi.”

”Poate că cea mai fertilă distincție cu care operează imaginația

sociologică este cea dintre “necazurile persoanele generate desociologică este cea dintre “necazurile persoanele generate de

mediu” și “conflictele publice ale structurii sociale”. Această

distincție constituie un instrument esențial al imaginației

sociologice și o trăsătură caracteristică a tuturor lucrărilor clasice

în știința socială.”(Mills, Wright. Pg 37)

22

Despre șomaj

“Să luăm în considerare, din acest punct de vedere șomajul. Dacăîntr-un oraș de 100.000 de locuitori există un singur șomer, acestlucru este necazul lui personal și pentru rezolvarea acestui cazținem seama de caracterul omului, de calificarea sa, ca și deocaziile imediate ce se pot ivi. Dar când într-o țară cu 50.000.000de salariați, 15.000.000 sunt șomeri aceasta este o situațiede salariați, 15.000.000 sunt șomeri aceasta este o situațieconflictuală, și nu putem spera să găsim soluția în sfera ocaziilorce i se ivesc fiecărui individ în parte. Atât expunerea corectă aproblemei cât și sfera soluțiilor posibile ne impun să studieminstituțiile economice și politice ale societății, nu numai situațiapersonală și caracterul unui eșantion de indivizi.” (Mills, pg 38)

23

Rata șomajului

5

6

7

8

9

10

24

0

1

2

3

4

5

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Total Masculin Feminin

Întrebare pe Facebook

“Why is everyone my age getting married? Do they still believe

that 22-december-end-of-the-world-shit? I see no other good

reason. ”

“I'm more inclined to take 30 as the new 20, so I don't bother

with sealing my fate, just yet...” (XXX)with sealing my fate, just yet...” (XXX)

“Urmeaza in curand si la mine pasul asta de care zici tu, si-ti pot

spune motivul meu: din dragoste, dragoste reala si sincera. Nu e

ceva ce poti explica prea bine in cuvinte, ideea este ca o simti

atunci cand trebuie sa vina si pasul asta:)”

Cum ne alegem partenerii?

25

Vârsta medie la prima căsătorie

27.2 27.327.7

28.328.5 28.6

26.0

27.0

28.0

29.0

26

23.924.1

24.4

25.025.2 25.3

23.0

24.0

25.0

26.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Soț Soție

Tipuri de studii

� Exploratorii

� Descriptive

� Explicative

� Evaluative

27

Paradigme în științele sociale

Paradigmă –cadru de observare și înțelegere ce modelează ceeace vedem și modul cum înțelegem realitatea.

Sociologia - știință pluriparadigmatică:

�Există mai multe modalități de analiză și explicare a lucrurilor.�Există mai multe modalități de analiză și explicare a lucrurilor.

�Diversitate de perspective – cu informații complementare.

�Preferința pentru metodologia calitativă/cantitativă reflectă

perspectiva diferită privind realitatea socială.

28

O analiză a corupției din sistemul medical

� Perspectivă empiristă

� Perspectivă funcționalistă

� Perspectiva etnometodologică

� Perspectiva actorului rațional

29

De ce migrează indivizii?

“Ţările cu o largă zestre de forţă de muncă prin comparaţie cu

capitalul deţinut au un nivel de echilibru al salariilor scăzut, în

vreme ce ţările cu forţă de muncă puţină prin comparaţie cu

capitalul se caracterizează prin venituri ridicate, conform relaţiei

dintre cerere şi ofertă. Ca urmare a acestui fapt din zonele/ţăriledintre cerere şi ofertă. Ca urmare a acestui fapt din zonele/ţările

cu venituri scăzute indivizii se mută spre zonele cu venituri

ridicate.” (Massey, 1990:433). Printr-un proces de echilibrare

asemănător sistemului vaselor comunicante, în ţările sărace din

punct de vedere al capitalului scade rezerva de muncă şi cresc

salariile, pe când în ţările bogate creşte forţa de muncă şi scad

veniturile.”(Massey: 1990: 433).

30

De ce migrează indivizii?

Vorbind de comportament strategic se optează în general pentru

o analiză de tip „rational choice”, ce presupune pe de o parte că

actorii sunt motivaţi de „scopuri” sau „dorinţe” ce exprimă

preferinţele lor şi pe de altă parte că indivizii acţionează în

anumite condiţii şi pe baza informaţiei pe care o au despreanumite condiţii şi pe baza informaţiei pe care o au despre

aceste condiţii. ”Actorii sunt conectaţi la resurse prin doar două

relaţii: controlul lor asupra resurselor şi interesul lor în resurse.

Actorii au un singur principiu al acţiunii, acela de a acţiona astfel

încât să-şi maximeze realizarea intereselor.” (Coleman, James,

1994:37)

31

De ce migrează indivizii?

“Orice parte dată a comportamentului uman poate fi văzută ca

produsul final a două mecanisme ce filtrează succesiv. Primul

este definit de un set de constrângeri structurale ce micşorează

setul de cursuri abstracte de acţiune şi îl reduce la subsetul mai

mic de acţiuni fezabile. Constrângerile sunt asumate ca fiind datemic de acţiuni fezabile. Constrângerile sunt asumate ca fiind date

şi nu în controlul agenţilor…cel de-al doilea proces de filtrare

este mecanismul care diferenţiază ce componentă a setului

fezabil să fie realizată. Teoriile acţiunii raţionale afirmă că

mecanismul este alegerea deliberată şi intenţională în scopul de

a maximiza o anumită funcţie obiectivă, fie ea una reală (precum

profitul) sau una pur imaginară (precum funcţia de utilitate ce

reprezintă preferinţele) ” (Elster, Jon, 1974:113).32