Proiect

Relatiile stabilite intre autoritatea administratiei publice locale si cetateni si posibilitatile de

imbunatatire ale acestora

Student:

Holban Ciprian Stefan,

Samson Stefana Alexandra

Anul 2, Grupa 2

1

I. INTRODUCERE ………………………………………………………..3II. ADMINISTRATIA SI CETATENII ……………………………………5III. STUDIU DE CAZ ……………………………………………………….12IV. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………17

2

I. Introducere

        Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi:relatii de cooperare(colaborare),relatii de utilizare a serviciilor publice (prestatii din partea administratiei catre cetateni) si r 111c29b elatii de autoritate (subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice).

       a)Relatiile de cooperare directa intre autoritatile administratiei publice si cetateni ocupa rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza, in primul rand, sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea aministratiei publice in vederea realizarii misiunii acesteia si  , pe de alta parte , ele trebuie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publica si cetateni.Relatiile de cooperare administratie publica-cetatean sunt o expresie a accesului paticipativ al populatiei la solutionarea problemelor de interes general, in ultima instanta , o dovada a existentei sau inexistentei unei societati democratice.Ele pot fi grupate in doua categorii:

Relatii de cooperare directa, in care cetatenii, in mod individual sau grupati, participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unei actiuni.De exemplu , sarcinile privind gospodarirea localitatilor se realizeaza atat prin structuri proprii autoritatilor administratiei publice(sectorul de gospodarie comunala, arhitectura sau de investitii), cat si prin cetateni, luati individual sau grupati in diverse forme de organizare.

Relatii de cooperare indirecta apar in cazul in care cetatenii sprijina actiunea autoritatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate in mod direct,de exemplu , oferta pe care o fac cetatenii de a sprijini actiunea administratiei prin modalitatile de care dispun(contractele de furnizare de produse cerealiere sau animaliere , ajutorul in caz de incediu sau inundatii).

     b) Relatii determinate de prestarea de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni. Este evident ca administratia publica nu se limiteaza prin autoritatile administratiei publice la organizarea realizarii in concret a legii, ci ea are drept mobil organizarea unor servicii publice intr-o gama variata si complexa de probleme, servicii publice care sa presteze activitati cetatenilor.Acest aspect al atributiilor de servire a populatiei este mai evident la autoritatile administratiei publice locale, in special la municipii, orase si comune, dar si la serviciile descentralizate ale autoritatilor administratiei publice centrale.

Importanta unei bune serviri a populatiei credem ca nu mai este necesar sa o subliniem, fiind de la sine inteles ca realizarea unei serviri necorespunzatoare a cetateanului determina grave consecinte sociale si politice, cu posibile repercusiuni atat asupra persoanei cat si a statului.  De exemplu, emiterea unei autorizatii de constructii intr-o zona interzisa creeaza numeroase

3

dificultati (mai intai cetateanului, a carui constructie poate fi demolata, apoi aspectului general urbanistic); eroarea in stabilirea impozitului pe venit sau eroarea in actele de stare civila pot avea consecinte neplacute.

Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au un grad diferit de specializare, ceea ce determina o pregatire corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile administratiei publice catre cetateni lezeaza nu numai interesele celor direct implicati, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului. Administratia publica trebuie sa raspunda, in limita legilor, la toate interesele si nevoile cetatenilor, cum ar fi eliberarea de acte certificate, dovezi, adeverinte), sa apere drepturile si interesele cetatenilor prin masuri de ocrotire sociala (instituiri de tutele, curatele, ocrotirea familiei, ajutoare sociale diferite etc.).

        Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri:

       − Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ (regim juridic administrativ);

       − Relatiile ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juridic civil).

       Relatiile de tip administrativ se bazeaza pe norma juridica, pe actul normativ ce stabileste competentele autoritatilor administratiei publice. In aceasta situatie, cetateanul are dreptul sa se adreseze administratiei publice in temeiul respectivului act normativ. Spre exemplu, utilizarea serviciului public al invatamantului de toate gradele sau al ocrotirii sanatatii rezulta din actele normative in materie. Exista, deci, un drept legitim al cetateanului de a se adresa administratiei publice pentru satisfacerea unui interes personal. In legatura cu aceasta problema, se pot ivi mai multe posibilitati, si anume: administratia publica este obligata sa satisfaca cererea cetateanului in urma intrunirii unor conditii din partea celui care solicita (de exemplu acordarea unui pasaport sau a unui permis auto); cetateanul intra in mod obligatoriu in relatii de prestatii de servicii cu autoritatile administratiei publice (apare, deci, o subordonare a cetateanului), de exemplu, obligatia de vaccinare.

       Relatiile de tip civil se statornicesc, asa dupa cum aratam, in baza normelor de drept civil.

    Aceasta situatie se creeaza intre administratie si cetatean atunci cand sunt folosite servicii publice ca: posta, telegraf, telefon, radio televiziune, transport rutier sau aero-naval etc., in baza unor contracte intre aceste servicii si beneficiarii lor.

c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice).

   Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice. Ele sunt impuse cetatenilor nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste relatii.

4

   Astfel, de exemplu, obligatiile cetatenilor pot fi: de a face verificarea periodica a instalatiilor de incalzire, de a nu face zgomot in locuinta intre anumite ore, de a plati unele taxe, etc.

   Din punct de vedere al reglementarii juridice, aceste relatii pot fi stabilite atat prin legi cat si prin decizii administrative (exemplu: impozitele si taxele locale).

   Sintetizand caracteristicile determinate de legaturile dintre autoritatile administratiei publice si cetateni putem spune ca, nu exista egalitate intre participanti; vointa este, de regula, unilaterala (apartine autoritatilor administratiei publice), dar nu se exclude posibilitatea cetateanului de a-si spune punctul de vedere asupra modului cum urmeaza sa se stabileasca sau sa se desfasoare relatia respectiva, sau, ulterior, prin drepturile legale de a ataca la autoritatile competente actiunea administratiei publice. Din stabilirea relatiei in mod unilateral pot decurge si alte consecinte. De exemplu, obligatia pentru cetatean de a satisface cererea legitima a agentului administratiei publice (prezentarea actelor la controlul circulatiei), iar, in caz de refuz, administratia publica poate aplica sanctiuni.

   Corecta determinare si derulare a relatiilor intre autoritatile administratiei publice si cetateni fiind o conditie si, in acelasi timp, o expresie a democratismului statului de drept, este garantata printr-un complex de acte normative si institutii juridice special create in scopul asigurarii accesului efectiv, din ce in ce mai amplu, al cetatenilor la procesul administrativ.

                           

II. ADMINISTRATIA SI CETATENII

                           Modalitati de participare cetateneasca

             Implicarea cetatenilor are in vedere:

A. Implicarea cetatenilor in dezvoltarea economica

     Implicarea cetatenilor in procesul de planificare si de realizare a strategiei necesita mai mult decat o simpla participare a doar uneia dintre parti a reprezentantilor intregii comunitati. Este necesar, astfel, sa se tina cont de varietatea de grupuri de interese in procesul de dezvoltareeconomica, dar si de motivul pentru care acestia sunt interesati. Acestegrupuri pot include, de exemplu, comercianti, intreprinzatori, bancheri,investitori, agenti imobiliari, proprietari, reprezentanti ai fortei de munca,grupuri orientate spre protectia mediului inconjurator si reprezentanti aicomunitatii care vor suporta consecintele dezvoltarii. Trebuie facute eforturispeciale pentru implicarea membrilor acestor grupuri atat in faza debrainstorming, cat si in atunci cand optiunile specifice sunt facute ca si cumtoti sunt implicati in procesul de strategie, planificare si implementare adezvoltarii economice locale (DEL).

 O parte a procesului de comunicare pe dezvoltarea economica din contextul actual al Romaniei este intelegerea planurilor economice si intentiilor de la nivel local. Aceasta ar trebui sa fie o parte a informariibazate pe nivelul de dezvoltare economic al comunitatii. Ideal ar fi, caobiectivele economice de la nivel local sa fie stabilite cu contributiacomunitatii.

5

      O comunitate poate sa propuna planificarea strategica a dezvoltarii economice din diverse motive:

• implementarea unui proiect (de exemplu, atragerea unor noi investitori sau dezvoltarea turismului);

• rezolvarea unei probleme specifice (de exemplu, raspunsul comunitatii pentru inchiderea unor instalatii importante sau a unei uzine);

• promovarea conditiilor economice intr-un sector al orasului care are potential special (de exemplu, zona centrala a orasului) sau probleme speciale (de exemplu, o zona care a suferit o inundatie ori alte pagube);

• dezvoltarea unui plan strategic pentru a realiza o dezvoltare pe termen lung a intregii comunitati.

B. Participarea cetatenilor la elaborarea bugetului

Din moment ce bugetul este instrumentul prin care se comunica si se planifica actiunile administratiei locale, conducatorii acesteia trebuie sa faca un efort deliberat pentru a afla ce cred cetatenii despre programele si politicile curente, precum si despre serviciile prestate in acest context. Cetatenii trebuie intrebati care servicii ar trebui consolidate si extinse, care este nivelul de importanta pe care il atribuie fiecarui program sau proiect in parte. In mod frecvent, atunci cand isi stabilesc politica bugetara si prioritatile, conducatorii administratiei locale se bazeaza pe opiniile celor din subordine si ale managerilor regiilor locale, precum si ale unor cetateni cu o „prezenta vocala” mai pregnanta. Insa, in oricare din aceste cazuri, adevaratele necesitati si preferinte ale cetatenilor pot fi distorsionate semnificativ.Procesul de intocmire a bugetului necesita, in prealabil, o buna intelegere a comunitatii si a nevoilor sale specifice. Acest lucru poate fi realizat prin discutia directa cu locuitorii si prin strangerea datelor si  informatiilor de la nivelul intregii comunitati.

  Primariile trebuie sa implice cetatenii si, in general, comunitatea in intregul sau, in procesul de intocmire al bugetului. Pentru a atinge un asemenea scop, se pot avea in vedere urmatoarele metode:

• Elaborarea unui „ghid al cetateanului” pentru bugetul local. Un asemenea ghid ar putea explica ce este un buget, cum se intocmeste, care sunt sursele de venituri la bugetul local si modul in care acesta este cheltuit.

• Identificarea nevoilor cetatenilor cu ajutorul chestionarelor, interviurilor si focus grupurilor.

• Identificarea unor grupuri la nivelul intregii comunitati, sau pe cartiere, sau grupuri profesionale carora sa le fie solicitate opiniile in cadrul procesului de elaborare a bugetului.

6

• Organizarea unor intalniri (audieri, dezbateri) publice in care:

- sa fie prezentate strategii bugetare, prioritatile municipale,explicandu-se ce fel de servicii si activitati cad in responsabilitatea administratiei locale;

- sa fie dezbatute problemele fiscale si politicile bugetare;

- sa se obtina feedback in legatura cu aceste probleme.

• Publicarea unui buget in rezumat in presa locala si punerea documentului intreg la dispozitia cetatenilor interesati in studierea lui.

C. Participarea cetatenilor in procesul decizional al contractarii

    Participarea publica in adoptarea deciziilor privind solicitarea de credite de catre o administratie locala este importanta pentru ca cei care acorda creditul sunt interesati de a obtine garantii ca acesta va fi returnat. Desigur ca proiectul respectiv, pentru a fi aprobat, trebuie sa fiebine fundamentat tehnic si financiar. Dar cei care vor plati, in ultima instanta, sunt cetatenii orasului fie direct, fie prin renuntarea la alte servicii.

De aceea, banca va urmari si:

- in ce masura fondurile comunitatii sunt bine gestionate;

- masura in care publicul intelege si sprijina proiectul;

- masura in care publicul intelege implicatiile financiare ale proiectulu(taxe/impozite mai mari, utilizarea potentiala a rezervelor bugetului local pentru acoperirea pierderilor etc.);

- masura in care sunt cetatenii dispusi sa accepte implicatiile financiare.

          

 Un oras functioneaza cel mai bine daca cetatenii si administratia colaboreaza si impartasesc obiective comune. Este absolut necesar pentru autoritatea locala sa poata arata unui potential creditor ca proiectul propus se incadreaza in planul de dezvoltare pe termen lung si pe termen scurt al orasului. Mai mult, administratia publica locala trebuie sa demonstreze ca locuitorii orasului:

- sunt la curent cu situatia financiara a orasului;

- sprijina initiativa de solicitare a creditului pentru imbunatatirea serviciilor publice;

- inteleg ca acest credit implica o obligatie financiara care va ramane, chiar in situatia in care conducerea administratiei se schimba.

7

    Toti acesti factori cresc sansele de reusita ale proiectului, deci si sansele de acordare a creditului si, in ultima instanta, sansele de returnare.

    Pentru aceasta, autoritatea locala trebuie sa asigure transparenta intregului proces, inca de la inceput, prin:

- implicarea publicului in formularea planului de dezvoltare pe termen lung;

- anuntarea ca un credit urmeaza a fi solicitat, de ce si care sunt implicatiile;

- oferirea de informatii in mod liber in fiecare etapa de dezvoltare a proiectului si, de asemenea, in fiecare etapa de implementare, dupa aprobarea creditului;

- mai mult, administratia publica locala nu ar trebui doar sa transmita informatia, ci si sa atraga activ opiniile publicului, utilizand anumite instrumente de care vom vorbi in continuare.

   Odata adoptata decizia pregatirii unei solicitari de credit trebuie organizata o Comisie Cetateneasca avand ca sarcini de baza asigurarea participarii cetatenesti in formularea proiectului, in procesul solicitarii de credite si in mentinerea legaturii cu alte grupuri implicate in proiect.

   Conducerea Comisiei Consultative Cetatenesti trebuie sa fie asigurata de catre o personalitate care intelege si este devotat principiilor participarii publice. Mai mult, acesta trebuie sa fie bine „conectat” cu administratia publica locala si la curent cu deciziile adoptate privind proiectul. In conditiile in care autoritatile locale adopta decizii fara informarea si consultarea publicului, acesta va trebui sa intervina. Asadar, conducatorul Comisiei Consultative Cetatenesti trebuie sa fie o persoana care nu ezita sa actioneze si care este luat in serios de catre autoritatile locale.

   Comisia Consultativa Cetateneasca ar putea include:

• un responsabil cu relatiile publice ale administratiei publice locale;

• un reprezentant mass-media;

• responsabilii cu relatii publice ai tuturor serviciilor publice interesate de credit;

• un reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;

• reprezentanti ai institutiilor de invatamant (scoli, universitati);

• lideri ai consumatorilor/comunitatii interesate de proiect;

• reprezentanti ai ONG-urilor implicate in promovarea participarii publice la nivelul deciziilor administratiei publice locale;

8

• un reprezentant al unei organizatii de mediu/specialist in protectia mediului, atunci cand proiectul are implicatii in domeniu (tratarea apelor reziduale etc.);

• reprezentanti ai comunitatii in afaceri locale;

• un reprezentant al comunitatii medicale locale etc.

   Comisia Consultativa Cetateneasca este responsabila de dezvoltarea unui plan privind participarea publica in proiectul respectiv. Acest plan va urmari asigurarea unui flux de informatii constant in ambele sensuri intre administratia publica locala si public, inclusiv opiniile si temerile cetatenilor privind proiectul. Pentru aceasta, se pot folosi catevainstrumente de lucru:

• Analiza factorilor interesati este folosita pentru a determina cine este interesat, implicat, afectat sau are influenta asupra unui proiect.

• Sondajele de opinie sunt utilizate pentru a afla opiniile si atitudinile cetatenilor. Un sondaj bine condus va masura, de asemenea,nivelul de cunostinte al cetatenilor pentru a aprecia si pe ce se bazeaza opiniile si atitudinile rezultate. Realizarea unui sondaj de opinie ar trebui sa se faca de catre institutiile de specialitate care asigura o marja redusa de eroare.  Este, insa, si cel mai rapid  si  sigur  mod  de  a afla opiniile publicului.

• Focus grupurile sunt utilizate pentru cercetarea calitativa, pentru a determina ce cred oamenii despre  un  anumit subiect. Un focus grupare rolul de a colecta informatii si a identifica problemele potentiale. Un este, insa, potrivit pentru rezolvarea conflictelor. Aceasta metoda ofera administratiei publice locale informatii necesare pentru a finisa definireaproiectului sau a modului cum este popularizat acesta.

• Intalniri si audieri publice. Cele doua instrumente sunt asemanatoare, dar difera in scop si grad de formalitate.

- O intalnire publica este o intalnire oarecum informala intre responsabilii administratiei publice locale pentru un anume proiect si reprezentanti ai comunitatii. Scopul este pe de o parte ca reprezentantii administratiei locale sa aiba ocazia de a auzi opiniile publicului interesat privind initiativa ce se pregateste si de a culege idei despre cum sa gestioneze mai bine proiectul, iar pe de alta parte ca reprezentantii  comunitatii sa aiba sansa de a-si exprima opiniile si de a influenta punerea in practica a initiativei. Reprezentantii autoritatii locale trebuie sa prezinte un raport public asupra discutiilor purtate, dupa terminarea intalnirii.

- O audiere publica este similara cu o intalnire, dar mult mai formala. Ea este, de obicei, organizata ca ultima ocazie pentru ca publicul sa-si prezinte pozitiile inainte de adoptarea deciziei finale asupra proiectului sau inainte de semnarea contractului de creditare. Dat fiind nivelul crescut de formalitate al audierii, reprezentantii autoritatii locale trebuie sa pregateasca raspunsuri pentru toate comentariile primite in timpul audierii de la public, iar aceste raspunsuri trebuie sa faca parte din procesul verbal si din raportul public asupra intalnirii.

9

     Toate instrumentele prezentate trebuie sa fie adecvate scopului si momentului propus pentru solicitarea opiniei cetatenilor. Ele pot fifolosite nu numai la solicitarea unui imprumut, dar si in elaborarea politicii financiare sau a proiectului de buget, ca si in planificarea proiectelor de investitii sau stabilirea criteriilor de performanta ale serviciilor publice.

      Prin legi ca de pilda Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, OG 1723/2004 privind eliminarea birocratiei in relatiile cu publicul, Legea 52/2003 privind transparenta decizionala, se doreste stimularea participarii cetatenesti in procesul de administrare.Administratia publica locala eficienta este aceea care determina cetateanul sa ise alature , il constientizeaza de importanta sa in cadrul comunitatii. Administrarea unei comunitati a devenit un proces interactiv in care sunt implicati in care sunt implicati pe pozitie de egalitate doi factori : autoritatile si cetatenii. Din punctul de vedere al actului administrativ, unul fara celalalt nu exista.

         Administratia publica locala isi cauta finalitatea actiunilor in in feed-back-ul pozitiv al opiniei publice . Lipsa lui inseamna lipsa evolutiei , lipsa efectelor , ceea ce anuleaza administratia publica in calitate de factor activ la nivelul unei colectivitati .

   

10

    Nivelul de participare a comunitatii intr-o activitate sau alta poate fi urmarit in figura nr.4.1.

              

11

                            

III. STUDIU DE CAZ

             Aducerea la aceeasi masa de discutii a cetatenilor, alesilor locali si functionarilor publici este, in sine, un lucru destul de dificil. Numeroase obstacole (precum disponibilitatea redusa de timp a multor potentiali participanti, diferentele relativ mari intre nivelurile de expertiza ale participantilor, diferentele de optiuni politice, lipsa generala de incredere a cetateanului in autoritati, existenta unor rivalitati personale) pot ca, atunci cand acest gen de intalniri au loc, sa determine un caracter formal iar rezutatele obtinute sa fie minime sau chiar nule.

            Dar, atat timp cat participantii la discutii sunt constienti ca pentru binele comunitatii trebuie sa formeze un grup si sa lucreze ca o echipa, aceste obstacole pot sa fie depasite. Atunci cand acest lucru se intampla, au de castigat nu doar participantii directi, in plan personal si profesional, ci mai ales comunitatea in care ei traiesc si pe care, intr-o forma sau alta, o servesc.

             Membrii ,, Parteneriatului pentru o buna Guvernare ” au implementat proiectul pilot in comuna Cristesti (judetul Iasi), in care punctele slabe si tari ale experientei in ceea ce priveste guvernarea locala sa constituie un bun exemplu pentru conturarea unor planuri viitoare de adoptare a unor bune practici de catre administratia locala.

Comuna Cristesti

            Comuna Cristesti este situata in partea de vest a judetului Iasi, la granita cu judetele Neamt si Suceava, la 92 km de municipiul Iasi si la 17 km de orasul Pascani, in a carui arie de influenta se afla.

           Teritoriul comunei este traversat de Drumul National 2 (DN2), Drumul National 15B (D.N 15B) si de calea ferata Pascani-Targu Neamt, existand o statie CFR in satul Cristesti.

           Datorita situarii la intersectia drumurilor de legatura cu orasele Pascani, Roman, Bacau, Suceava si Targu Neamt, comuna are perspective favorabile de dezvoltare economica.

           Comuna Cristesti are o populatie de 4.340 de locuitori, un numar de 1410 gospodarii si 1610 locuinte si este formata din trei sate: Cristesti, Heresti si Homita. Ea se intinde pe o suprafata de 5.340 ha, din care 2.943 ha teren agricol, 2.397 ha teren neagricol, din care 1.841 ha padure. Principalele activitati economice desfasurate sunt: agricultura, zootehnia si extragerea de balast din albia raului Moldova, rau care strabate teritoriul comunei.

           Cristesti este o comuna care nu iese in evidenta la citirea unor simple date despre ea. Aceasta comuna nu este usor de administrat, aici neexistand, cel putin pe moment, agenti economici importanti care sa genereze venituri majore pentru bugetul local.

        

12

 Grupul de lucru local

           Primul pas in implementarea proiectului a fost formarea unui grup de lucru ce a luat forma, in aceasta localitate, a unui grup de initiativa cetateneasca care urma sa contribuie la cresterea calitatii guvernarii locale, pe fiecare dimensiune discutata.

          Componenta grupului

           Constituirea Grupului de initiativa cetateneasca (GIC) a fost un proces destul de dificil, deoarece trebuia ca acesta sa fie compus din cetateni dornici sa se implice in imbunatatirea calitatii guvernarii locale dar si din reprezentanti ai administratiei publice, astfel incat sa se respecte un echilibrul in luarea deciziilor si in cunoasterea problemelor cu care se confrunta comunitatea.

          Grupul de initiativa cetateneasca din Cristesti beneficiaza de prezenta:

unor reprezentanti ai Primariei si Consiliului local care dau legitimitate grupului atunci cand recomandarile sale trebuie sa fie implementate. De asemenea, acesti membri sunt cei care se ingrijesc de aspectele practice ale functionarii GIC si ofera expertiza necesara formularii unor propuneri viabile;

unor lideri informali (persoane respectate in comunitate) – doua profesoare, doi intreprinzatori privati, doi agricultori, doi pensionari. Rolul liderilor informali este acela de a comunica grupului de lucru problemele, nelinistile cu care se confrunta comunitatea si solutiile dorite de cetateni.

o La constituirea Grupului de initiativa cetateneasca, s-a tinut cont deurmatoarele elemente:

disponibilitatea pentru actiuni voluntare; domiciliul membrilor – s-a urmarit ca din GIC sa faca parte cetateni din toate cele trei

sate ale comunei; gradul de relationare cu primaria, data fiind profesia acestora – s-a avut in vedere

ca membrii GIC sa aiba profesii care presupun un contact permanent cu administratia publica locala (este vorba de cadre didactice, medici, mici intreprinzatori);

varsta membrilor – s-a urmarit o echilibrarea a varstei membrilor, astfel incat GIC sa nu fie un sfat al batranilor, ci o structura in care sa fie reprezentate toate categoriile de varsta.

            La prima intalnire, membrii GIC au participat la un curs de instruire pe tema bunei guvernari, Consiliul Local  luand act de constituirea GIC. La urmatoarea sa sedinta, grupul si-a adoptat Carta, un document continand regulile de functionare a grupului.

          Evaluarea calitatii guvernarii locale

13

          In paralel cu formarea grupului, a inceput etapa de evaluare a calitatii guvernarii locale in Cristesti.

           Intr-o prima faza a procesului de evaluare, au fost realizate interviuricu oameni de afaceri si simpli cetateni, pe de o parte, si angajatii Primariei si membrii Consiliului Local, pe de alta parte.

           Au fost intervievate 53 de persoane, cu profesii diverse, opt persoane care lucreaza in administratie ca functionari publici si alesi locali si o persoana din mass-media locala. Primul criteriu de care sa tinut seama in selectarea interlocutorilor din afara aparatului administrativ al Primariei si a Consiliului Local a fost rolul activ al acestora in comunitate. S-a tinut cont, de asemenea, de domiciliul intervievatilor, urmarind ca ei sa fie locuitori din toate cele trei sate din componenta comunei.

            In afara de interviuri, s-au trimis cereri de informatii de interes public (conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public), metoda des folosita in cercetarile care privesc relatia administratie publica-cetatean, dar si prin, poate, cea mai eficienta si simpla metoda: observatia directa.

             Pe baza prevederilor Legii 544/2001, s-au solicitat toate documentele care trebuie sa existe in Primarie si Consiliul Local, in care sa se reflecte asumarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informatia de interes public. S-au solicitat procese verbale ale sedintelor de Consiliu Loal pentru a putea evalua gradul de participare a cetatenilor la procesul de luare a deciziilor in cadrul acestei institutii, declaratiile de avere si de interese (pentru a aprecia aspecte legate de integritatea personalului si a alesilor locali).

                      

                                 Dupa evaluare

               

                Masurile propuse in cadrul raportului de evaluare au fost discutate cu ocazia organizarii unui seminar de instruire la care au participat atat reprezentanti ai Primariei – alesi locali si functionari publici –, cat si reprezentanti ai celor trei sate din comuna Cristesti (membrii GIC).

                 Discutiile au fost purtate pornindu-se de la punctele tari si punctele slabe identificate in raportul de evaluare privind cele cinci dimensiuni ale bunei guvernari urmarite de catre echipa proiectului, tinandu-se cont si de recomandarile si observatiile cuprinse in raport, precum si de cele rezultate in cadrul intalnirilor de lucru.

                 Printre masurile care pot fi dezvoltate de catre adminsitratia publica locala in vederea imbunatatirii calitatii guvernarii locale discutate la seminarul de instruire s-au numarat:

14

editarea unui buletin informativ (lunar) care sa fie distribuit tuturor familiilor din comuna si care sa contina: informatii despre proiectele de hotarare de Consiliu Local care sunt in lucru; informatii despre deciziile luate in cadrul Primariei; programul de audiente; agenda sedintelor de consiliu si programarea acestora; informatii de interes general pentru comunitate (privitoare la acordarea subventiilor agricole, a licitatiilor publice etc.);

angajarea unei persoane care sa fie responsabila cu facilitarea relatiei dintre Primarie si cetateni. Aceasta ar urma sa aiba atributii in: activitatile de informare si consultare a cetatenilor, realizarea buletinului informativ, actualizarea informatiilor de la aviziere, invitarea factorilor interesati la sedintele Consiliului Local, organizarea de dezbateri publice etc.;

montarea de aviziere in spatii circulate (scoli, magazine etc.) in toate cele trei sate ale comunei si afisarea de informatii relevante;

stabilirea unui program lunar de audiente pentru consilierii locali, in fiecare dintre cele trei sate ale comunei;

identificarea si invitarea persoanelor interesate de un subiect anume la sedinta de consiliu local la care ar urma sa se discute respectivul subiect;

organizarea de intalniri publice, regulat, in toate cele trei sate ale comunei; sondarea opiniei cetatenilor cu privire la calitatea serviciilor oferite de

administratie; elaborarea unui program anual al achizitiilor si diseminarea lui prin canale multiple

de informare publica; definitivarea situatiei declaratiilor de avere; infiintarea unui registru de evidenta a darurilor; imbunatatirea paginii web a comunei . (http://comunacristesti.ro)

      Rezultatele activitatii Grupului de Initiativa Cetateneasca

           Pornind de la raportul de evaluare, pe parcursul catorva intalniri, membrii grupului au analizat probleme legate de guvernarea locala, o parte dintre propuneri fiind asumate de catre primar in sedintele Consiliului Local.Astfel:

raspunzand nevoii de informare a locuitorilor comunei, a fost editat si distribuit buletinul informativ al Primariei si Consiliului Local, intitulatJurnal satesc. Acesta contine informatii legate de sedintele Consiliului Local, informatii de interes general, anunturi de licitatii etc. Fiecare dintre cele cinci numere editate pana in prezent au ajuns la aproximativ 600 de familii din toate cele trei sate;

raspunzand nevoii de imbunatatire a comunicarii dintre administratie si cetateni, Primaria a decis ca, incepand cu anul 2008, sa angajeze un functionar responsabil cu informarea si consultarea cetatenilor. GIC a luat in discutie si a creat o propunere de fisa a postului acestui functionar;

in privinta imbunatatirii site-ului – s-a agreat publicarea pe pagina web a proceselor verbale de la sedintele de consiliu, aducerea la zi a publicarii hotararilor de consiliu, publicarea buletinului informativ;

pentru a stabili mult mai clar raportul de conduita profesionala intre functionarii Primariei Cristesti si cetatenii comunei, a fost adoptat noul Regulament de Ordine

15

Interioara al Primariei Cristesti. In cadrul acestuia sunt cuprinse cinci articole privind metodologia de aplicare a politicilor de transparenta decizionala, acces la informatie si relatii cu publicul;

pentru sporirea gradului de informare a cetatenilor din comuna Cristesti, au fost redate folosintei cele trei aviziere din comuna.

           La sugestia grupului, acestea au fost repozitionate in locuri circulate din cele trei sate - Cristesti, Heresti si Homita si contin informatii actuale despre hotararile autoritatilor publice locale;

raspunzand nevoii de sporire a integritatii functionarilor publici si alesilor locali, s-a instituit un registru pentru evidenta darurilor primite de catre acestia.

“Cazul Cristesti” a fost considerat un caz de succes pentru ca: au fost produse schimbari reale: exista acum un buletin informativ, in curand va exista

un functionar care se va ocupa de comunicare si de consultarea cetatenilor, au fost revitalizate avizierele etc. Poate ca aceste schimbari nu sunt schimbari radicale, dar importanta lor provine in primul rand din modul in care au fost produse, cu participarea cetatenilor care au putut vedea ca atunci cand au o idee sau o opinie si o discuta cu reprezentantii administratiei publice sunt ascultati si ca pot modifica aspecte concrete in modul in care este administrata comunitatea;

in cadrul acestui proiect, a fost prima ocazie in care autoritatile din Cristesti au stat la aceeasi masa de discutii cu o structura ce reprezinta interesele cetatenilor si au acceptat ca membrii acesteia sa intervina in definirea modului in care lucreaza Primaria;

grupul a decis sa continue sa functioneze si dupa incheierea proiectului si sa isi asume rolul de comitet consultativ cetatenesc pentru Primar si Consiliul Local. De asemenea, membri grupului de lucru vor continua sa monitorizeze modul in care primaria comunica cu cetatenii si administreaza comunitatea.

Elementele care au asigurat succesul “cazului Cristesti”: construirea rapida, in cadrul GIC, a unei viziuni comune referitoare la modul in care ar

trebui sa decurga activitatile proiectului in comuna Cristesti. Acest lucru i-a ajutat pe membri grupului sa-si inteleaga rolul si sa identifice scopul comun;

dedicatia si disponibilitatea membrilor grupului de lucru; faptul ca, in raportul de evaluare realizat de echipa de proiect, membrii grupului de lucru

au gasit o analiza clara si obiectiva a punctelor tari si a punctelor slabe, existand astfel o buna baza de pornire in vederea identificarii de solutii si masuri necesare;

deschiderea reala a autoritatilor locale, faptul ca alesii locali si functionarii publici din Cristesti au acceptat cu toata deschiderea sa dezbata cu cetatenii modul in care merg lucrurile in Primarie si Consiliul Local.

16

IV. BIBLIOGRAFIE

,,Managementul serviciilor publice”-Prof.univ.Ion Plumb, Conf.univ.dr. Armenia Androniceanu, Prep.univ.drd. Oana Abaluta

,,Introducere in stiinta administrativa”-Asist.univ. Alina Profiroiu, Prep. Univ. Irina Popescu

 ,,Drept  administrativ”-Lector univ. Ion Corbeanu

17