STUDIU COMPARATIV PRIVIND SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT CU METROUL IN BUCURESTI SI IN NEW YORK

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA

Student: Zamfir Mihai Florin Seria B, grupa 240, anul 3

BUCURESTI, 2011

CUPRINS

Capitolul I ...................................................................................................................................................... 3 Prezentarea serviciul de transport cu metroul ............................................................................................. 3 1.Bucuresti ................................................................................................................................................ 3 1.1. Prezentarea serviciului de transport cu metroul furnizat de compania METROREX S.A. in municipiul Bucuresti ............................................................................................................................. 3 1.2 Cadru Legal...................................................................................................................................... 4 1.3 Cadru institutional .......................................................................................................................... 4 1.4 Infrastructura .................................................................................................................................. 5 1.5. Modalitati de gestiune ................................................................................................................. 14 1.6. Finantare ...................................................................................................................................... 14 2. New York ............................................................................................................................................. 17 2.1. Prezentarea serviciului public de transport cu metroul furnizat de New York City Transit Authority (NYCTA) in New York.......................................................................................................... 17 2.2. Cadrul institutional....................................................................................................................... 18 2.3. Infrastructura ............................................................................................................................... 19 2.4. Modalitati de gestiune ................................................................................................................. 20 2.4. Modalitati de finantare ................................................................................................................ 20 2.5. Strategii, investitii, proiecte ......................................................................................................... 21 Capitolul II ................................................................................................................................................... 23 ANALIZA SERVICIULUI DE TRANSPORT CU METROUL ................................................................................. 23 2.1. Aspectele pozitive (puncte forte) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele orase ...... 23 2.2. Aspectele negative (puncte slabe) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele orase .... 24 2.3. Oportunitati si amenintari pentru serviciul public considerat negativ ............................................ 25 CAPITOLUL III............................................................................................................................................... 26 RECOMANDARI PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT CU METROUL DIN MUNICIPIUL BUCURESTI 26 Anexe ...................................................................................................................................................... 27 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 41

2

Capitolul I Prezentarea serviciul de transport cu metroul

1.Bucuresti1.1. Prezentarea serviciului de transport cu metroul furnizat de compania METROREX S.A. in municipiul Bucuresti

Metroul bucurestean este un sistem de metrou care deserveste capitala Romniei, Bucuresti. Reteaua este administrata de compania Metrorex si este printre cele mai folosite sisteme de transport in comun din Romnia. In prezent, reteaua de transport a metroului bucurestean se intinde pe 66,95 km de cale dubla, exista patru magistrale cu 49 de statii, iar distanta medie intre doua statii este de 1,5 km. In prezent, reteaua de metrou detine doar 3,5% din lungimea de transport public a orasului si circa 25% din cererea de transport este preluata de catre metrou. Media pe zilele lucratoare depaseste in mod frecvent numarul de 600.000 de calatori transportat.

3

1.2 Cadru Legal Serviciul public de transport public cu metroul functioneaza in baza unui cadru legal constituit din Legi, Hotarari ale Guvernului , Hotarari ale Consiliului Local al Municipilului Bucuresti. 1 1.3 Cadru institutional Metrorex este societate comerciala pe actiuni, initial cu capital integral de stat, desfasoara in principal activitati de interes public si strategic si se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Transporturilor. 2

1

H.G. nr.482/17-06-1999 HOTARRE privind infiinarea Societaii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" - S.A. 2 H.G. nr.482/17-06-1999 HOTARRE privind infiinarea Societaii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" - S.A.

4

1.4 Infrastructura

Primele planuri pentru un metrou in Bucuresti dateaza de la sfrsitul anilor 1930, o data cu planurile de modernizare ale orasului. In 1938, autoritatile locale au insarcinat S.A. Metropolitanul cu proiectarea si constructia retelei de transport subteran, urmnd ca inaugurarea sa aiba loc in martie 1941. Din cauza celui de-al doilea razboi mondial, urmata de instalarea comunistilor la putere, planurile au fost abandonate. In 1970, reteaua de transport in comun (numita atunci ITB) nu mai facea fata dezvoltarii urbane foarte rapide, desi reteaua era una din cele mai mari din Europa. A fost organizata o comisie, care a ajuns la concluzia ca singura solutie este o retea subterana de transport - viitorul metrou. Metroul este considerat unul din putinele rezultate pozitive ale planificarii urbane desfasurate de Partidul Comunist.

5

Reteaua nu a fost proiectata in stilul celorlalte retele din Europa de Est. In primul rnd, statiile de pe liniile initiale erau mai moderne, cu un aspect simplu, fara mozaicuri si alte ornamente. Obiectivul principal a statiilor era viteza de trecere si modernitatea. In al doilea rnd, toate trenurile au fost fabricate in Romnia, nefiind facute dupa modelul sovietic folosit in celelalte state ale blocului estic. Fiecare statie avea o culoare predominanta (multe erau alb-gri - Unirii 2, Universitate, Politehnica, Armata Poporului, dar si albastru deschis - Obor si Gara de Nord, portocaliu Tineretului si altele), un design diferit si volum mare. Cu toate acestea, multe statii sunt intunecate, datorita politicii de economisire a energiei de la sfrsitul anilor 80. Modernizarile succesive nu au reparat dect partial aceasta problema.

Prima linie, M1, a fost inaugurata pe 16 noiembrie 1979, intre Timpuri Noi si Semanatoarea. Lungimea liniei era de 8,63 km si avea 6 statii. Dupa aceasta, au fost deschise in ordine urmatoarele segmente:

28 decembrie 1981: M1 Timpuri Noi - Republica; 10,1 km, 6 statii 19 august 1983: M1 (in prezent M3) Linia derivata Eroilor - Industriilor; 8,63 km, 5 statii. Statia Gorjului a fost deschisa in 1991 22 decembrie 1984: M1 Semanatoarea - Crngasi; 0,97 km, 1 statie 24 ianuarie 1986: M2 Piata Unirii 2 - Depoul I.M.G.B.; 9,96 km, 8 statii 25 octombrie 1987: M2 Piata Unirii 2 - Pipera; 8,72 km, 6 statii 25 decembrie 1987: M1 Crngasi - Gara de Nord 1; 2,83 km, 2 statii. Statia Basarab a fost adaugata ulterior 17 august 1989: M3 (in prezent M1) Gara de Nord 1 - Dristor 2; 7,8 km, 6 statii 15 ianuarie 1990: M1 Republica - Pantelimon; 1,43 km, 1 statie 1 martie 2000: M4 Gara de Nord 2 - 1 Mai; 3,6 km, 4 statii - investitii de 220 milioane euro 19 noiembrie 2008: M3 Nicolae Grigorescu 2 - Linia de Centura; 4,75 km, 4 statii investitii de 145 de milioane de euro.

Statiile mari, ce asigura legatura intre diferitele magistrale poarta nume diferite (de exemplu Victoriei 1 si Victoriei 2). Pe harta oficiala a retelei, ele sunt desenate ca doua statii diferite, cu o legatura intre ele, desi in practica este vorba de o singura statie cu peroane la nivele diferite. Exista totusi si o exceptie: Gara de Nord 1 si Gara de Nord 2 sunt doua statii distincte. Pentru a trece din una in cealalta, calatorii trebuie sa iasa din retea si sa plateasca un alt bilet. Din acest motiv, statia Basarab este folosita pentru a face legatura intre magistralele 1 si 4.

6

De la Nicolae Grigorescu, o linie secundara (prelungirea Magistralei 3 IndustriilorEroilor) spre est pna la Soseaua de Centura a fost inaugurata la 19 noiembrie 2008, cu urmatoarele statii:

1 Decembrie 1918 Nicolae Teclu Anghel Saligny

Reteaua este formata din patru linii: M1, M2, M3 si M4. In total, sistemul are 67 de km lungime si 49 de statii, cu o distanta medie de 1.367 metri intre statii. Printre planurile Metrorex se numara si reducerea acestei distante, considera prea mare, prin construirea de statii intermediare pe magistralele existente. O extensie a liniei M4 la nord de statia 1 Mai va fi terminata in 2010 - 2011 cu urmatoarele statii:

Pajura Parc Bazilescu Laminorului Zarea

Intre anii 1997 si 2001 a fost inaugurata linia Gara de Nord - 1 Mai, in urma unei finantari de la Banca Europeana de Investitii (BEI) de 110 milioane euro (pentru un proiect de 220 milioane euro), in urma unui contract semnat in 1997. Segmentul 1 Mai - Pajura - Parc Bazilescu (2,6 km) va fi finalizat in anul 2011. In anul 2009, pe lnga lucrarile de extindere pna la Laromet, s-au desfasurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei pna la Gara Progresul (cartierul Giurgiului). Astfel se doreste ca Gara de Nord si Gara Progresul sa fie conectate prin reteaua de metrou. Locatia exacta si denumirea statiilor noi nu a fost inca stabilita, dar acestea se vor efectua dupa realizarea studiului de fezabilitate in urma caruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orasului. Magistrala 5 va cuprinde tronsonul Drumul Taberei Universitate in etapa I de executie si Universitate Pantelimon, in etapa II. Conform estimarilor Metrorex, tronsonul de metrou Drumul Taberei Universitate va avea o lungime de 9,06 Km si 13 statii de metrou. In statia Eroilor se va realiza legatura cu Magistrala 1 de metrou, iar in statia Universitate se va realiza legatura cu Magistrala 2.7

Cele 13 statii de pe tronsonul Drumul Taberei Universitate vor fi: Ghencea, Rul Doamnei, Brncusi, Valea Ialomitei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Favorit, Orizont, Academia Militara, Eroilor 2, Hasdeu, Cismigiu, Universitate 2. Prin punerea in functiune a acestui tronson al Magistralei 5 si dotarea cu trenuri noi de metrou (cu interval de circulatie de 3 minute) locuitorii cartierului vor ajunge in zona centrala a orasului in 15 minute, iar in 30 minute in 80% din zonele capitalei. Punerea in functiune a noii magistrale va duce la sporirea utilizarii metroului cu cel putin 200.000 de persoane zilnic, ducnd transportul cu metroul la minim 35% din numarul celor care utilizeaza mijlocele de transport public (fata de 25% in prezent). Lucrarile efective vor incepe odata cu obtinerea surselor de finantare. In acest sens operatorul de transport Metrorex este in discutii avansate cu Banca Europeana de Investitii pentru semnarea unui Acord de Finantare pentru acest obiectiv. In mai 2010 acordul de imprumut a fost aprobat in Camera Deputatilor. Costul total al tronsonului este de 883 de milioane de euro si se preconizeaza ca va fi terminat in 2015. Din aceasta suma, 395 de milioane de euro reprezinta imprumutul contractat cu Banca Europeana de Investitii. O licitatie a fost programata in 2009 dar procesul a fost anulat. Licitatia a fost reluata in martie 2010 intr-o forma cu caracter restrns 2010, pentru structura de rezistenta, proiectul a fost impartit in doua loturi. Tronsonul Universitate Pantelimon va avea 8 km de cale dubla si 13 statii, cu statie de corespondenta cu magistrala 1 in statia Iancului. Magistrala va urmari traseul B-dul Carol I, B-dul Pache Protopopescu, sos.Iancului sos. Pantelimon. In prezent Bucurestiul nu are o linie de metrou care sa lege principalul aeroport (Henri Coanda) de principala gara (Gara de Nord), dar in prezent exista un proiect pentru construirea unei asemenea magistrale. Potrivit proiectului actual, magistrala va avea 15,79 km, 19 statii si un depou. Noua linie urmeaza sa fie strabatuta de 21 de trenuri cu cte sase vagoane si va avea o capacitate de transport de 50.000 de calatori pe ora pe un singur sens. Termenul de finalizare este de sapte ani, ceea ce inseamna ca magistrala va fi pusa in functiune cel mai devreme in anul 2019. Finantarea sa a fost asigurata in 2009 si 2010 prin acorduri de imprumut cu Banca Japoniei si cu Agentia Internationala de Cooperare a Japoniei, costurile fiind de aproximativ un miliard de euro, urmnd ca 300 milioane de euro sa vina de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC). Linia ar trebui sa urmeze traseul Piata VictorieiBulevardul Ion MihalacheBulevardul ExpozitieiPiata Presei LibereDN1Aeroportul Aurel Vlaicu BaneasaAeroportul Henri Coanda Otopeni.8

In ianuarie 2009, intreaga retea este subterana, cu exceptia unei portiuni foarte scurte intre statiile Dimitrie Leonida si Berceni, la unul din capetele Magistralei M2. Reteaua este deservita de 4 depouri, doua find supraterane (Berceni si Preciziei) si 2 subterane (Ciurel si Pantelimon). In plus, mai exista si alte zone de garare, printre care la Gara de Nord si Eroilor. Reteaua de contact este de 750V CC, alimentarea facndu-se prin a treia sina (in trafic) sau prin pantografe (in depouri). Viteza maxima este de 80 km/h, pe sine cu ecartament de 1432 mm. In acest moment parcul de material rulant al metroului detine doua tipuri de trenuri: Ramele IVA Astra si Ramele Bombardier.

Rama IVA Astra

9

Interior rama IVA Ramele IVA Astra (Intreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) sunt rame de conceptie romneasca, produse intre 1978 si 1992. In total au fost produse 252 de rame, adica 504 vagoane. Ele au fost proiectate initial pentru a functiona doar cte o rama, insa dupa 1990 ele au inceput sa fie grupate in trenuri de cte 3 rame (6 vagoane). Acestea au fost produse in patru serii, din care doar prima serie poate fi recunoscuta vizual, datorita partii frontale exterioare, care este diferita la ramele cu numerele de parc intre 003-014. Numarul lor actual exact nu este cunoscut deoarece ele au fost trimise la depouri diferite, iar majoritatea au fost casate, operatiune care continua si in prezent. Conform Metrorex, in decembrie 2009 mai existau 33 de trenuri (99 de rame/198 vagoane) in exploatare. Intre anii 1994 si 1996, conducerea a decis modernizarea a 21 de rame IVA (42 vagoane), pentru a face 7 trenuri speciale pentru traseul Eroilor - Industriilor. Acestea au avut modificari importane la partea tehnica, primind computere speciale de bord si piese noi. Acestea au fost facute in concurenta simultan de doua companii: Faur si Electroputere Craiova, motiv pentru care exista unele diferente. Din punct de vedere vizual ele au fost dotate cu doua tipuri de afisaje si sunt vopsite intr-o scema albastra, lucru dupa care sunt cunoscute mai ales. Dintr-un motiv necunoscut, desi ele au fost pregatite efectund deja probe, conducerea a abandonat acest proiect, cele 7 trenuri ramnnd in conservare in Depoul IMGB.

10

In anul 1995, conducerea a decis sa fie construite niste vagoane intermediare, fara post de conducere precum cele actuale. Cteva vagoane au fost construite de Astra Arad, insa, dintr-un motiv necunoscut proiectul a fost abandonat, vagoanele fiind abandonate in triajul garii Arad. In momentul de fata ele nu mai pot fi folosite deoarece au fost vandalizate. In anul 2000, mai multe vagoane IVA au fost reparate total special pentru M4, care s-a deschis atunci. Acestea au unele modificari la design. In anul 2008, Alstom, compania care se ocupa cu intretinerea trenurilor Metrorex, a modernizat un vagon al unei rame vechi. Desi la partea tehnica acesta nu a fost modernizat dect primind unele piese noi, acesta are modificari drastice la design. Partea frontala exterioara a fost moficata si inlocuita cu o masca moderna din plastic, iar la interior a primit scaune, geamuri si bare noi. In toamna lui 2009 o alta rama veche a fost trimisa in Franta la Divizia Franceza Alstom, unde a primit modificari la partea tehnica. Aceasta s-a intors din Franta in luna Mai a anului 2010. Cele doua rame vor fi folosite drept matrite pentru urmatoarele rame care vor fi modernizate. Proiectul a fost aprobat si urmeaza ca pna in 2013 sa fie modernizate 45 de rame vechi.

Ramele Bombardier (model MOVIA 346) au fost introduse incepnd cu anul 2003. Au fost produse de Bombardier Transportation in colaborare cu Electroputere Craiova. Actual ele sunt in numar de 44 de trenuri.

11

Exista 2 serii de trenuri Bombardier:

trenurile ce poarta nume de flori, cu numere de la 001 la 018, reprezinta prima comanda a Metrorex. Aceste trenuri sunt utilizate pe M2:

1001 & 2001: Dalia 1002 & 2002: Narcisa 1003 & 2003: Camelia 1004 & 2004: Zambila 1005 & 2005: Violeta 1006 & 2006: Margareta

1007 & 2007: Bujorul 1008 & 2008: Crizantema 1009 & 2009: Craita 1010 & 2010: Crinul 1011 & 2011: Iasomia 1012 & 2012: Frezia

1013 & 2013: Irisul 1014 & 2014: Nufarul 1015 & 2015: Nalba 1016 & 2016: Magnolia 1017 & 2017: Liliacul 1018 & 2018: Gladiola

trenurile ce poarta numele unor capitale europene, cu numere de la 101 la 126, sunt utilizate att pe M1 ct si pe M2:

1101 & 2101: Europa 1102 & 2102: Bucuresti (Romnia)

1114 & 2114: Budapesta (Ungaria) 1115 & 2115: Praga (Cehia)

12

1103 & 2103: Stockholm (Suedia) 1104 & 2104: Berlin (Germania) 1105 & 2105: Londra (Marea Britanie) 1106 & 2106: Paris (Franta) 1107 & 2107: Roma (Italia) 1108 & 2108: Madrid (Spania) 1109 & 2109: Luxemburg (Luxemburg) 1110 & 2110: Bruxelles (Belgia) 1111 & 2111: Viena (Austria) 1112 & 2112: Atena (Grecia) 1113 & 2113: Copenhaga (Danemarca)

1116 & 2116: Varsovia (Polonia) 1117 & 2117: Haga (Olanda) 1118 & 2118: Helsinki (Finlanda) 1119 & 2119: Lisabona (Portugalia) 1120 & 2120: Bratislava (Slovacia) 1121 & 2121: Dublin (Irlanda) 1122 & 2122: Nicosia (Cipru) 1123 & 2123: Talin (Estonia) 1124 & 2124: Riga (Letonia) 1125 & 2125: Vilnius (Lituania) 1126 & 2126: Sofia (Bulgaria)

Utilizarea sistemului de metrou in Bucuresti se face pe baza unei cartele magnetice, care da dreptul fie la un numar fix de calatorii pe o perioada mai lunga, fie la un numar virtual nelimitat de calatorii pe o perioada fixa.

Bilet de 2 calatorii - 4 lei Bilet de 10 calatorii - 10 lei Abonament lunar - 35 lei (13,5 lei pentru elevi, studenti si donatori de snge) avand un numar limitat de calatorii (62 de calatorii cu valabilitate 30 zile) Abonament lunar - 50 lei (25 lei pentru elevi, studenti si donatori de snge; gratuit pentru revolutionari si alte categorii sociale) avand un numar nelimitat de calatorii. Abonament pentru o zi - 8 lei

Cartelele de 10 Calatorii, 62 Calatorii si Abonamentul lunar cu numar nelimitat de calatorii, au valabilitate de 30 zile de la data primei validari.

13

Biletele de metrou nu pot fi folosite pe sistemul de transport RATB, adica pe autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele din Bucuresti, acestea folosind alt sistem de bilete (un bilet RATB costa 1,30 lei). Din 2006 exista carduri unice Metrorex-RATB, folosite pentru abonamente.

1.5. Modalitati de gestiune Modalitatea de Gestiune a MTA este cea de gestiune directa (serviciul este prestat in regie proprie de catre stat, mai precis de Ministerul Transporturilor). Metrorex este condusa de adunarea generala a actionarilor. Atributiile si componenta adunarii generale a actionarilor sunt prevazute in statutul Metrorex. Reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor. 3

1.6. Finantare

Modalitatile de finantare ale S.C. Metrorex SA sunt: Veniturile Metrorex S.A. au urmtoarele surse : 1. Venituri provenite din activitatea de baz (transport cltori) 2. Venituri din subvenii de exploatare de la bugetul de stat aferente cifrei de afaceri pentru: 3. Subvenii pentru transportul cltorilor cu metroul, total, din care : - activitatea curent de exploatare ; - mentenana materialului rulant prestaii an curent contract ALSTOM ; - mentenana materialului rulant (prestaii ce se pltesc n anul curent ptr.anul precedent) contract ALSTOM ; 4. Alte venituri din exploatare, din care: - venituri din credit pentru reparaii material rulant conform contract ALSTOM; 5.3

Venituri din alte activiti, din care:

H.G. nr.482/17-06-1999 HOTARRE privind infiinarea Societaii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" - S.A.

14

-

Venituri din activiti comerciale, contracte de asociere, nchirieri de spaii sau terenuri, publicitate

Venituri din alte surse, din care: 1. 2. Venituri din subvenii de exploatare aferente altor venituri (compensarea reducerilor 50% pentru elevi i studeni, a gratuitilor pentru revoluionari i veterani de rzboi) ; Venituri din subvenii pentru investiii, constituite la nivelul cheltuielilor cu amortizarea, pentru obiectivele de investiii avnd ca surs de finanare alocaii de la bugetul de stat sau credite externe garantate de stat, conform Ordinului M.F.P. nr.3055/2009 i Legii 259/2007 pentru modificarea i completarea Legii contabilitii 82/91; venituri din subvenii pentru acoperirea cheltuielilor cu mentenana materialului rulant conform contract ALSTOM ce se acord potrivit legislaiei n vigoare; - O.U.G. nr.37/2008 (art.nr.4); - O.U.G. nr.34/2009 (art.nr.13) Venituri financiare Sume alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele aferente creditelor externe garantate de stat i rambursate de la bugetul de stat.

3.

4. 5.

Sursa: Raportul de activitate al METROREX din anul 2010

15

Sursa: Raportul de activitate al METROREX din anul 2010

16

2. New York

2.1. Prezentarea serviciului public de transport cu metroul furnizat de New York City Transit Authority (NYCTA) in New York

Metroul din New York City este un sistem de transport rapid aflat in proprietatea orasului New York si administrat de New York City Transit Authority, o agentie subordonata Autoritatii de Transport Metropolitan (Metropolitan Transportation Authority, cunoscuta si ca MTA New York City Transit). Este una din cele mai vechi si mai mari sisteme de transport public din lume, cu 468 de statii in functiune (423 de statii daca statiile conectate sunt numarate ca statii singulare); 369 de kilometri de linii, traduse in 1056 de kilometri de cale ferata sau 1355 de kilometri incluznd si liniile auxiliare.17

In anul 2009 metroul a transportat peste 1579 de milioane de persoane, in medie peste 5 milioane in zilele de lucru, 2,9 milioane smbata si 2,2 milioane duminica. Metroul din New York City transporta mai putini pasageri anual dect metrourile din Tokyo, Moscova si Seul, dar mai multi pasageri dect toate sistemele asemanatoare din Statele Unite ale Americii la un loc. Este unul din cele 4 sisteme de transport rapid - PATH din Hudson, L din Chicago si PATCO New Jersey - care ofera servicii 24 de ore zilnic, 365 de zile pe an. In anul 2005 metroul din New York City a inregistrat un record privind numarul de pasageri transportati, pentru prima data in 50 de ani a avut 1,45 de miliarde de calatori. Tendinta de crestere a numarului de pasageri a continuat pna in 2008. MTA a apreciat ca folosirea metroului a crescut cu 6,8 procente in ianuarie si februarie din cauza cresterii pretului la benzina care i-a determinat pe pasageri sa foloseasca transportul in comun in locul autoturismelor.

2.2. Cadrul institutional

In 1869 Alfred Ely Beach a fost primul care a construit un model de transport subteran in New York City. Sistemul de numai 95 de metri construit sub Broadway in Manhattan a expus ideea sa de metrou pus in miscare de tehnologia tuburilor pneumatice. Tunelul nu a fost niciodata extins din motive politice si financiare, desi extinderi erau planuite a fi facute catre sud spre Battery Park si spre nord catre Harlem River. Metroul lui Beach a fost demolat cnd magistrala BMT Broadway a fost construita in 1910, astfel nu a fost integrat in sistemul metroului din New York City.

Pe vremea cnd s-a deschis prima magistrala subterana, liniile erau detinute de doua companii private, Brooklyn Rapid Transit Company (BRT), mai trziu numita BrooklynManhattan Transit Corporation (BMT), si Interborough Rapid Transit Company (IRT). Municipalitatea era foarte implicata: toate liniile construite de IRT si majoritatea liniilor construite sau modernizate de BRT dupa 1913 erau platite de municipalitate si inchiriate celor doua companii. In 1940 cele doua sisteme private au fost cumparate de municipalitate. Autoritatea de Transport a Orasului New York (New York City Transit Authority) a fost creata in 1952 pentru a administra transportul cu metroul, autobuzele si masinile orasului si a fost plasata sub controlul statului New York in 1968.18

2.3. Infrastructura

Hartile oficiale actuale ale Metroului din New York City se bazeaza pe un desen din 1979. Hartile sunt in general corecte din punct de vedere geografic, cu exceptia districtului Staten Island ale carui dimensiuni au fost mult reduse. Harta desenata de Massimo Vignelli, publicata de MTA intre 1974 si 1979 a fost recunoscuta de atunci ca moderna si clasica, in acelasi timp.

Harta metroului din New York 1

19

Unele peroane au standuri de ziare care vnd si produse alimentare. MTA a instalat spatii de vnzare in cteva statii. Conform datelor detinute de MTA, metroul din New York City gazduieste 345 de magazine, care au creat un venit de 70 de milioane de dolari din chirii si taxe de licentiere in anul 2009. MTA continua sa faca eforturi sa atraga vnzatori care sa deschida diferite magazine in spatiile metroului. In aprilie 2010, Metroul din New York City avea 6442 de vagoane. Un tren obisnuit pentru metroul new-yorkez este format din 8, pna la 11 vagoane, desi cursele naveta pot avea numai cteva, chiar numai doua vagoane, iar garnitura poate avea o lungime de la 46 pna la 180 de metri. De la inaugurarea metroului in 1904 pna la sistemul unificat din 1948, pretul pentru o calatorie cu metroul, indiferent de distanta, a fost de 5 centi. Pe 1 iulie 1948, pretul a crescut cu 10 centi si de atunci a crescut continuu. Cnd New York City Transit Authority (Autoritatea Transporturilor din New York City) a fost creata in 1953, tariful a crescut cu 15 centi si au fost puse in circulatie primele fise. Pna la 13 aprilie 2003 calatorii plateau pretul biletului cu fise cumparate de la un functionar din statie. Fisele erau schimbate periodic, pe masura ce preturile se schimbau.

2.4. Modalitati de gestiune Modalitatea de Gestiune a MTA este cea de gestiune directa (serviciul este prestat in regie proprie de catre stat, mai precis de Primaria din New York).

2.4. Modalitati de finantare

din Bugetul local din tarife din bugetul federal

20

In 1994, la metrou a fost introdus un sistem numit MetroCard (cardul de metrou) care le permite calatorilor sa stocheze pe acesta valoarea platita la un chiosc din statie sau la un automat. Sistemul a fost imbunatatit in 1997 prin permisiunea care li s-a acordat pasagerilor sa plateasca o singura data pentru metrou si autobuz in situatia in care calatoria cu autobuzul incepe in mai putin de doua ore; au fost adaugate si cteva altfel de carduri care permiteau transferul intre liniile de metrou. O data cu introducerea cardurilor care permiteau un numar nelimitat de calatorii (carduri pentru 7 zile si carduri pentru 30 de zile, iar mai trziu caruri pentru 1 zi si pentru 14 zile), sistemul de transport in comun din New York a fost ultimul sistem de acest fel din Statele Unite care a introdus calatoriile nelimitate ca numar cu metroul si cu autobuzul. Fisele au fost scoase din circulatie in anul 2003. Pe 4 mai in acelasi an, MTA a marit tariful de baza la 2 dolari in ciuda protestelor calatorilor. Pe 28 iunie 2009, tariful de baza a fost marit din nou, la 2,25 dolari, ca prima etapa a unei majorari in doua faze.

2.5. Strategii, investitii, proiecte

Planurile actuale de extindere cuprind linia Second Avenue din Manhattan, Extensia 7 a metroului tot din Manhattan si Centrul de transfer Fulton Street. Constructia Terminalului de feribot din sud a fost terminata in mai 2009. In august 2006 MTA a anuntat ca toate viitoarele statii, inclusiv cele construite pentru Second Avenue Subway, extinderea liniei Flushing si statia South Ferry vor avea peroane dotate cu aer conditionat. In anul 2003 MTA a semnat un contract in valoare de 160 de milioane de dolari cu Siemens AG pentru a instala panouri digitale de afisare a orarului trenurilor. Aceste panouri urmau sa diferite de panourile cu LED-uri care arata data si ora, fiind de fapt monitoare plate pe care se poate urmari inclusiv pozitia trenului pe drumul spre statie. MTA a semnat o intelegere cu Master Card abia in anul 2006 pentru a testa noul sistem de plata cu cardul care foloseste metoda de identificare RFID. Clientii trebuie sa se inregistreze mai inti pe un website al MasterCard si trebuie sa foloseasca un card de credit sau de debit de tipul MasterCard PayPass pentru a participa la proiect. Oricum, au aparut multe discutii in legatura cu programele informatice folosite de Siemens, astfel ca MTA a incetat sa mai plateasca in 2006. MTA a amenintat ca va abandona

21

proiectul, dar cteva luni mai trziu Siemens a anuntat ca a rezolvat problemele. Schimbarea panourilor a inceput la sfrsitul anului 2007 si a continuat in anii urmatori. La mijlocul anilor 2000, MTA a inceput procesul de automatizare a metroului. Incepnd cu trenurile de pe linia BMT Canarsie si de pe linia IRT Flushing MTA a planificat sa extinda folosirea sistemelor automate de conducere a trenurilor folosind diverse aplicatii informatice, una dintre acestea fiind creata de Siemens AG. Dezvoltarea ulterioara a programului, pentru alte trenuri, va costa in jur de 1,4 milioane de dolari. MTA s-a confruntat cu un deficit bugetar in 2009, reducerea fiind prevazuta sa fie de 1,1 miliarde de dolari. Cresterea preturilor si reducerea serviciilor au fost masuri destinate pentru a reduce deficitul. MTA a planificat sa elimine MetroCard-urile pentru studenti cerndu-le acestora sa plateasca jumatate din costul calatoriei in 2010, apoi sa elimine aceste facilitati.

22

Capitolul II ANALIZA SERVICIULUI DE TRANSPORT CU METROUL

2.1. Aspectele pozitive (puncte forte) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele oraseA. Pentru compania METROREX S.A. - Au implementat un sistem de taxare electronic (Pay-Pass) de la BRD cu ajutorul caruia se extrage direct de pe card contravaloarea unei calatorii - Timpul de asteptare in momentul verificarii cartelei este foarte scazut, printre cele mai mici din Europa - Exista un sistem informatic foarte bine pus la punct ce ofera multe informatii si detalii in privinta trenurilor care ajung in statii si momentul sosirii - Infractionalitate scazuta - Exista un sistem de paza foarte bun, ce ofera siguranta att in statiile de metrou ct si in trenurile de metrou - Toate statiile sunt dotate cu televizoare, pe care ruleaza stiri, anunturi de tot felul si reclame publicitare, care pot fi vizionate de utilizatori in momentul asteptarii metroului - Metroul din Bucuresti gazduieste numeroase magazine, alimentare, papetarie, patiserie, etc. - Trenurile se deplaseaza foarte rapid (80 km/h), inregistrnd cea mai mare viteza din Europa - Acces pentru persoane cu biciclete in weekend-uri - Acces in statii din mai multe parti ale intersectiilor - Asigura in conditii de confort transportul a 20% din persoanele care folosesc mijloacele de transport public in comun din Bucuresti - Dispunerea de borne S.O.S. att in statiile de metrou ct si in trenuri23

B. Pentru New York City Transit Authority - Acopera intreaga suprafata a metropolei - Dispun de tonomate pentru achizitionarea de cartele pentru metrou; Nu exista angajati care sa se ocupe cu comercializarea cartelelor de transport - Plata cartelelor pentru intrarea la metrou se face cu cardul - Exista o linie ce face legatura cu aeroportul principal - Exista o linie prin ocean care face un traseu pentru insula Manhattan - Dispun de un program non-stop

2.2. Aspectele negative (puncte slabe) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele oraseA. Pentru compania METROREX S.A. - Nu dispun de un program non-stop - Relativ sunt putine statii (nu acopera intreaga suprafata a Bucurestiului) - Multe statii ar trebui modernizate - Pe anumite trasee inca exista modele de trenuri vechi, care sunt neperformante si care implica cheltuieli de intretinere mari si costuri de exploatare la fel de ridicate - Nu exista legatura intre statia Gara de Nord si principalul aeroport sau celelalte gari - Multe statii au un sistem de iluminare slab

24

B. Pentru New York City Transit Authority - Nu dispun de paznici - Nu exista un sistem de informare despre trenurile care urmeaza sa ajunga in statie - Calatoriile sunt relativ scumpe (2,5$) - Trenuri vechi - Traseu complicat (pasagerii trebuie sa fie atenti la panourile care indica traseul trenului deoarece sunt mai multe directii, pe aceeasi linie, de la acelasi peron)

2.3. Oportunitati si amenintari pentru serviciul public considerat negativIn acest caz vorbim despre Bucuresti.

A. Amenintari - Ar trebui sa acopere mai multe zone, sa deschida mai multe statii, deoarece nu se vor putea dezvolta si va fi inlocuit de alte tipuri de mijloace de transport - Starea de nemultumire financiara a angajatilor, care poate duce la intreruperea activitatii prin greve spontane si avnd un interes scazut pentru bunul mers al serviciului datorita lipsei motivarii

B. Oportunitati - Accesarea de noi fonduri europene pentru dezvoltarea serviciului oferit - Modalitati de crestere a cererii prin oferirea de servicii ct mai bune si mai de calitate - Oferirea de servicii mai bune printr-un interval mai scurt de circulatie a trenurilor de metrou ceea ce ar duce la cresterea numarului de utilizatori si sporirea confortului. In conditiile actuale sunt multe persoane care nu folosesc serviciul datorita aglomeratiei.25

CAPITOLUL III RECOMANDARI PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT CU METROUL DIN MUNICIPIUL BUCURESTISistemul de metrou din Bucuresti, in opinia mea necesita anumite schimbari sau imbunatatiri pe care le voi prezenta in continuare sub forma de recomandari. In primul rnd, cred ca este necesar sa se implementeze proiecte de marire a capacitatii de transport la nivelul Bucurestiului. In acest sens, este necesar sa se inmulteasca numarul de statii de transport care sa acopere o suprafata ct mai mare. Acest lucru ar facilita accesul in ct mai multe zone ale capitalei si, de asemenea serviciul va deveni mult mai atractiv prin folosirea metroului si de catre alte persoane care in prezent nu pot ajunge acolo unde isi doresc, deoarece nu exista linie de transport in acea directie. Aceasta este o modalitate esentiala de a fi un serviciu competitiv si de a cstiga teren in fata celorlalte servicii de transport public in comun. O alta recomandare consta in efectuarea unor cercetari asupra impactului de mediu pe care il are metroul si de asemenea extinderea retelei. Ar trebui identificate principalele elemente care pot duce la poluare sau efectele pe care le poate avea asupra solului si structurilor de suprafata (de exemplu asupra blocurilor care sunt afectate de vibratiile produse de metrou).In opinia noastra ar trebui luate masuri si implementate niste sisteme de management astfel incat metroul sa nu ridice probleme la nivel de mediu. In contextual actual se pune problema reducerii cheltuielilor pentru eficientizarea serviciului si de asemenea, pentru obtinerea de profit. In cazul Metrorex cheltuielile ar putea fi reprezentate de consumul de energie electrica. Astfel, trenuri cu consum redus de energie ar fi necesar sa fie achizitionate pe toate liniile nu numai pe cele utilizate cel mai des. Sistemul de iluminare ar trebui de asemenea sa fie reproiectat astfel inct sa fie utilizate cele mai moderne tehnologii care desi sunt costisitoare, au o durata de viata mai mare si un consum de energie mai mic ceea ce ar duce la o recuperare rapida a investitiei. Metrorex ar trebui sa incheie o multime de alte parteneriate cu diversi investitori sau cu firme prin care sa isi dezvolte activitatea. De asemenea, consider ca ar trebui maximizata capacitatea de furnizare de servicii conexe cum ar fi inchirierea de spatii comerciale sau de spatiu publicitar att in statiile de metrou ct si in trenuri. In eficientizarea transportului subteran o idee ar fi sa se infiinteze un serviciu de transport marfa intre principalele puncte cheie si acolo unde este acces oferit de statiile de metrou. Rapiditatea si siguranta ar fi principalele atuuri ale acestui serviciu care ar aduce beneficii suplimentare. O problema importanta se ridica si la nivelul calitatii aerului din subteran, in statiile de metrou. Consideram necesara gasirea unor solutii eficiente de purificare a aerului si de pastrare a unei anumite temperaturi constante. Acest lucru ar fi posibil prin achizitionarea unor aparate performante de conditionare si circulare a aerului prin accesarea de fonduri europene. O modalitate de a aduce schimbari in cadrul acestui serviciu este reprezentata de accesarea de fonduri europene. Pentru proiecte in infrastructura sunt axate majoritatea fondurilor europene. In aceasta situatie si cu niste proiecte bine puse la punct s-ar putea atrage sume consistente ce ar rezolva problema finantarii pentru numeroase proiecte care nu sunt nici macar incepute datorita lipsei de fonduri.

26

Anexe

HOTARARE Nr. 482 din 17 iunie 1999 privind infiintarea Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A. ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 293 din 24 iunie 1999 In temeiul prevederilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Guvernul Romaniei hotaraste: Art. 1 (1) Se infiinteaza Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A., denumita in continuare Metrorex, cu sediul in municipiul Bucuresti, bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Regiei de Exploatare a Metroului Bucuresti care se desfiinteaza. (2) Metrorex este persoana juridica romana, se organizeaza si functioneaza in conformitate cu legislatia in vigoare si cu statutul prevazut in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarare. (3) Metrorex este societate comerciala pe actiuni, initial cu capital integral de stat, desfasoara in principal activitati de interes public si strategic si se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Transporturilor. Art. 2 (1) Capitalul social initial al Metrorex este de 201.209.102.721 lei si se constituie prin preluarea patrimoniului Regiei de Exploatare a Metroului Bucuresti, in baza balantei de verificare si a situatiei patrimoniului intocmite la data de 1 iunie 1999. (2) Capitalul social initial este impartit in 8.048.364 actiuni nominative cu valoare nominala de 25.000 lei. (3) Predarea-preluarea activului si pasivului intre Regia de Exploatare a Metroului Bucuresti si Metrorex se va face pe baza de protocol care se va incheia in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. (4) Daca valoarea capitalului social, stabilita prin protocolul de predare-preluare, va fi diferita de cea prevazuta la alin. (1), se va face corectarea acestuia potrivit legii si se va inregistra la registrul comertului rectificarea cuvenita in termen de 30 de zile de la semnarea respectivului protocol. (5) Actiunile emise de Metrorex pot fi cotate la bursa si tranzactionate liber pe piata de capital. (6) Metrorex se poate privatiza in conditiile legii, statul putand pastra pachetul majoritar de actiuni. (7) Pe perioada in care statul este actionar majoritar Metrorex poate vinde active din patrimoniul sau persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la initiativa adunarii generale a actionarilor si cu acordul Ministerului Transporturilor, sumele rezultate putand fi utilizate in conditiile legii. (8) Capitalul social nu cuprinde bunurile proprietate publica a statului si terenurile aferente, prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta hotarare. (9) Valoarea terenurilor aflate in proprietatea Metrorex nu este cuprinsa in capitalul social prevazut la alin. (1). Aceste terenuri se vor evalua in termen de 12 luni de la data infiintarii Metrorex, modificandu-se in mod corespunzator capitalul social al acesteia.

27

(10) Capitalul social initial este subscris si este integral varsat de statul roman, in calitate de actionar unic, care isi exercita drepturile si obligatiile prin Ministerul Transporturilor. Art. 3 (1) Metrorex detine in concesiune si/sau in proprietate bunuri imobile si mobile, dupa caz. (2) Bunurile, proprietate publica a statului, prevazute in anexa nr. 2, precum si bunurile rezultate din investitii, dezvoltari si/sau modernizari ale acestora se atribuie in concesiune Metrorex fara plata redeventei, pe o durata de 49 de ani de la data infiintarii acesteia, pe baza de contract incheiat cu Ministerul Transporturilor. (3) Bunurile proprietate publica a statului pot fi exploatate de Metrorex fie direct, fie prin asociere, inchiriere sau subconcesionare ori prin asociere sau inchiriere, cu acordul Ministerului Transporturilor. (4) Veniturile rezultate din exploatarea bunurilor publice concesionate Metrorex constituie venituri proprii. (5) Veniturile realizate din activitati comerciale, contracte de asociere, inchirieri de spatii si terenuri, publicitate etc. constituie in totalitate venituri proprii si vor fi utilizate in exclusivitate pentru o perioada de cel putin 5 ani in scopul imbunatatirii conditiilor de munca. Art. 4 (1) Metrorex desfasoara activitati de transport de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, in scopul satisfacerii interesului public, social si de protectie civila, avand ca obiect de activitate: a) asigurarea exploatarii, intretinerii si repararii materialului rulant si a retelei de cai ferate proprii, a instalatiilor fixe de cale, a instalatiilor electroenergetice, de automatizari si telecomunicatii, semnalizare, centralizare, bloc de linii automat, dispecer, a instalatiilor de ventilatie, incalzire, tehnico-sanitare, de alimentare cu apa si canalizare, a escalatoarelor, cailor de rulare, casetelor si tunelelor, statiilor si constructiilor speciale de metrou, instalatiilor de protectie civila, a spatiilor tehnologice si netehnologice si a altor instalatii specifice; b) realizarea de investitii pentru extinderea si modernizarea retelei de metrou, a infrastructurii si materialului rulant de metrou, negocierea si incheierea contractelor pentru lucrari de investitii, achizitii de bunuri, lucrari, servicii, precum si pentru valorificarea de active si bunuri; c) asigurarea functiei de protectie civila a populatiei in cazuri de dezastre; d) marketing, relatii internationale si comert exterior, scop in care colaboreaza cu alte administratii de metrou si participa la organismele internationale de profil; e) incheierea de conventii si contracte in domeniul sau de activitate, negocierea si contractarea de credite cu banci si cu alte institutii financiare. (2) Metrorex poate desfasura si alte activitati pentru sustinerea eficientei activitatilor de baza, conform statutului sau, cum ar fi: a) lucrari de constructii-montaj si de reparatii in interes propriu si pentru terti; b) confectionarea de piese de schimb si subansambluri pentru material rulant, instalatii si utilaje; c) activitati comerciale in nume propriu sau in asociere cu societati comerciale cu capital roman, strain sau mixt, inchirierea de spatii sau asocierea in vederea desfasurarii de activitati de comert in metrou, chiriasii sau asociatii neavand drept de subinchiriere. (3) Metrorex poate, in conditiile legii, sa incheie contracte sau conventii cu alte organisme similare si cu alti agenti economici si poate participa la colaborari si cooperari pe plan national sau international in domeniul sau de activitate.

28

Art. 5 (1) Tariful calatoriei cu metroul se stabileste potrivit legislatiei in vigoare. (2) Transportul public de calatori cu metroul are caracter de serviciu public social. Pentru aceste servicii Metrorex primeste de la bugetul de stat transferuri care sa acopere diferentele dintre veniturile proprii din activitatea de transport de calatori si cheltuielile totale, inclusiv cele determinate de exploatarea, intretinerea si repararea obiectivelor de protectie civila, care vor fi nominalizate distinct in bugetul sau de venituri si cheltuieli. (3) In cazul in care interese de stat, inclusiv cele de ordin militar, vor necesita executarea de lucrari sau prestari de servicii speciale, beneficiarii acestora, impreuna cu Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Finantelor, vor face propuneri corespunzatoare de modificare a bugetului de venituri si cheltuieli si de stabilire a surselor de acoperire a costurilor suplimentare, care se aproba conform legii. Art. 6 In cazul efectuarii de servicii publice de transport de calatori pentru anumite categorii de persoane care beneficiaza, potrivit reglementarilor legale, de reducerea tarifelor de transport si de gratuitati, prin actele normative care acorda aceste facilitati se vor prevedea compensatii catre Metrorex pana la nivelul tarifului aprobat. Art. 7 Investitiile pentru realizarea proiectelor de modernizare si dezvoltare a infrastructurii si materialului rulant se finanteaza de la bugetul de stat sau din credite garantate de stat si rambursate de la bugetul de stat. Aceleasi prevederi se aplica si pentru obiectivele de protectie civila, sumele alocate fiind nominalizate distinct in bugetul de venituri si cheltuieli al Metrorex. Art. 8 (1) Metrorex este condusa de adunarea generala a actionarilor. Atributiile si componenta adunarii generale a actionarilor sunt prevazute in statutul Metrorex. Reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor. (2) Metrorex este administrata potrivit legislatiei in vigoare. Art. 9 (1) Metrorex preia prin selectie, in conditiile legii, personalul de la fosta Regie de Exploatare a Metroului Bucuresti. (2) Personalul preluat in conditiile alin. (1) se considera transferat. (3) Personalul nepreluat de la fosta Regie de Exploatare a Metroului Bucuresti va fi disponibilizat in conditiile legii. (4) Pana la incheierea noului contract colectiv de munca personalul transferat va beneficia de drepturile de salarizare si de celelalte drepturi de personal prevazute in actualul contract colectiv de munca, precum si de alte drepturi prevazute de legislatia in vigoare. (5) Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc in contractul colectiv de munca pentru personalul de executie si de catre adunarea generala a actionarilor pentru personalul de conducere. (6) Salariatii si pensionarii Metrorex, precum si membrii de familie ai acestora beneficiaza de calatorii gratuite pe calea ferata si metrou, in conditiile legii. Conditiile concrete de acordare a gratuitatilor pe calea ferata pentru salariatii Metrorex, pentru membrii de familie ai acestora si pentru pensionari sunt identice cu cele ale personalului din unitatile de cale ferata, atat in trafic intern, cat si international. (7) Gratuitatile de transport pe calea ferata si cu metroul acordate se suporta de catre Metrorex.

29

(8) Asigurarea asistentei medicale si sanitare pentru intregul personal al Metrorex, pentru membrii familiilor acestora si pentru pensionari se va face prin reteaua medicala a Ministerului Transporturilor. Art. 10 Metrorex, corespunzator obiectului sau de activitate, se substituie Regiei de Exploatare a Metroului Bucuresti in toate drepturile si obligatiile care decurg din raporturile juridice ale acesteia cu tertii, inclusiv in litigiile aflate pe rol la instantele judecatoresti, precum si in cele ce decurg din contractele si acordurile internationale. Art. 11 Pozitia nr. 7 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 263/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, litera B "Unitatile care functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor" se modifica si va avea urmatorul cuprins: "7. Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti - S.A." Art. 12 La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 686/1991 privind infiintarea si functionarea Regiei de Exploatare a Metroului Bucuresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 216 din 28 octombrie 1991, cu modificarile ulterioare. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemneaza: Ministrul transporturilor, Traian Basescu Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes Ministrul muncii si protectiei sociale, Alexandru Athanasiu ANEXA 1 STATUTUL Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A. CAP. 1 Denumirea, forma juridica, sediul, durata Art. 1 Denumirea (1) Denumirea societatii este Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A., cu sigla Metrorex, denumita in continuare Metrorex. (2) In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si documentele emanand de la Metrorex se vor mentiona denumirea acesteia, precedata sau urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau "S.A.", sediul, capitalul social, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal. (3) Metrorex, avand in administrare bunuri proprietate publica, functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Art. 2 Forma juridica (1) Metrorex este persoana juridica romana, initial cu capital integral de stat, avand forma juridica de societate comerciala pe actiuni.

30

(2) Metrorex desfasoara activitati de interes public si strategic, in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut. Art. 3 Sediul (1) Sediul Metrorex este in municipiul Bucuresti, bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1. (2) Sediul Metrorex poate fi schimbat la o alta adresa de pe raza municipiului Bucuresti. Art. 4 Durata Metrorex se constituie pe o durata nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii sale la registrul comertului. Art. 5 Scopul Scopul Metrorex este satisfacerea interesului public, social si de protectie civila, prin asigurarea serviciului public de transport de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei si de confort. Art. 6 Obiectul de activitate (1) Metrorex are ca obiect de activitate transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei si de confort. (2) Pentru realizarea obiectului sau de activitate Metrorex desfasoara urmatoarele activitati: 1. conduce, organizeaza, planifica, coordoneaza si controleaza activitatea de transport public de calatori cu metroul, pe care o desfasoara; 2. asigura exploatarea, intretinerea si repararea materialului rulant si a retelei de cai ferate proprii, a instalatiilor fixe de cale, a instalatiilor electroenergetice, de automatizari si telecomunicatii, semnalizare, centralizare, bloc de linii automat, dispecer, a instalatiilor de ventilatie, incalzire, tehnico-sanitare, de alimentare cu apa si canalizare, a escalatoarelor, cailor de rulare, casetelor si tunelelor, statiilor si constructiilor speciale de metrou, instalatiilor de protectie civila, a spatiilor tehnologice si netehnologice si a altor instalatii specifice; 3. asigura elaborarea, avizarea sau aprobarea, dupa caz, a actelor cu caracter normativ, a instructiunilor si regulamentelor specifice obiectului sau de activitate; 4. stabileste tipul, forma si felul legitimatiilor de calatorie cu metroul si asigura tiparirea acestora; 5. vinde legitimatii de calatorie cu metroul direct sau prin alti agenti, pe baza de contract; 6. stabileste, in conditiile legii, tariful pentru calatoria cu metroul, precum si pentru alte prestatii si servicii in domeniul sau de activitate; 7. elaboreaza prescriptii, tehnologii, normative si norme de munca specifice activitatii proprii; 8. initiaza si incheie conventii si contracte in domeniul sau de activitate; 9. participa in nume propriu la organisme similare internationale de cooperare in domeniul transportului cu metroul sau in domenii conexe activitatii sale; 10. negociaza si contracteaza credite cu banci si cu alte institutii financiare, in conditiile legii; 11. detine sau participa la capitalul social al altor persoane juridice si decide, in conditiile legii, asocierea cu persoane juridice, romane sau straine; 12. se poate asocia cu terte persoane fizice si juridice, romane sau straine, in scopul crearii de noi societati comerciale; 13. poate organiza si asigura functionarea propriilor structuri de paza si de pastrare a ordinii, in conditiile legii; 14. asigura instruirea, examinarea si autorizarea in functie a personalului propriu;

31

15. in caz de evenimente de cale ferata, participa la cercetare, intervine si ia masurile necesare pentru reluarea circulatiei trenurilor, potrivit obiectului sau de activitate; 16. organizeaza si exercita prin organe specializate controlul permanent al activitatii proprii de exploatare, productie si siguranta a circulatiei; 17. exercita controlul permanent in probleme legate de buna functionare, intretinere si reparare a mijloacelor de transport, a instalatiilor mijloacelor si masinilor si actioneaza pentru prevenirea oricaror cauze care pot produce perturbatii in desfasurarea transportului si in procesele de productie; 18. stabileste caracteristicile de constructie ale mijloacelor de transport noi, precum si in cazul modernizarii celor existente; 19. asigura modernizarea materialului rulant in scopul asigurarii integrarii in sistemul de transport feroviar european; 20. organizeaza calificarea, recalificarea si perfectionarea personalului propriu; 21. valorifica materialele si deseurile rezultate din procesele de productie, din reparatii, demolari, casari de bunuri aflate in patrimoniul sau si din alte activitati proprii; 22. desfasoara activitati de transport feroviar in interes propriu; 23. asigura furnizarea datelor statistice cu privire la activitatea desfasurata; 24. realizeaza pentru personalul propriu activitati sociale, culturale, turistice si sportive; 25. initiaza proiecte de acte normative ce privesc activitatea proprie, pe care le supune spre aprobare Ministerului Transporturilor; 26. fundamenteaza necesarul de fonduri pentru acoperirea diferentei dintre tarife si costurile de exploatare, precum si pentru investitii, modernizari, dezvoltari si reparatii capitale, necesare pentru reabilitarea parcului de material rulant; 27. participa la negocierea si incheierea contractelor pentru achizitii de investitii, bunuri, lucrari si servicii, precum si pentru valorificarea de active si bunuri; 28. urmareste derularea contractelor incheiate; 29. realizeaza investitii pentru dezvoltarea si modernizarea retelei de metrou, a infrastructurii si materialului rulant de metrou; 30. executa lucrari de constructii-montaj si de reparatii in interes propriu si pentru terti; 31. confectioneaza piese de schimb si subansambluri pentru instalatiile si utilajele din dotare; 32. desfasoara activitati de comert interior si exterior, consultanta si proiectare; 33. realizeaza produse si servicii informatice proprii; 34. asigura servicii de sanatate si de refacere a capacitatii de munca in cazul producerii de accidente de munca sau in legatura cu munca, in cazul aparitiei unor boli profesionale sau in legatura cu profesia, pentru salariatii proprii; 35. inchiriaza sau concesioneaza, in conditiile legii, spatii si unele bunuri din proprietatea publica, cu avizul proprietarului, sau din proprietatea sa privata; 36. asigura conditii pentru protectia civila a populatiei; 37. avizeaza executarea de lucrari, amplasarea si modificarea de amplasamente ale constructiilor supraterane in zona de minima siguranta a metroului, precum si in statiile de metrou; 38. desfasoara si alte activitati pentru realizarea scopului si obiectului sau de activitate, inclusiv operatiuni de comert exterior. CAP. 3 Capitalul social, actiunile Art. 7 Capitalul social

32

(1) Capitalul social initial al Metrorex este de 201.209.102.721 lei, impartit in 8.048.364 actiuni nominative cu valoare nominala de 25.000 lei, si se constituie prin preluarea patrimoniului Regiei de Exploatare a Metroului Bucuresti in baza balantei de verificare si a situatiei patrimoniului intocmite la data de 1 iunie 1999. (2) Capitalul social initial este in intregime subscris de statul roman si este integral varsat la data constituirii Metrorex. Drepturile statului, ca actionar unic, sunt exercitate de catre Ministerul Transporturilor. (3) Eventualele rectificari ale capitalului social initial prevazut la alin. (1) vor fi inregistrate la registrul comertului in termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare a activului si pasivului. (4) Metrorex poate fi privatizata, in conditiile legii, statul roman avand posibilitatea de a pastra pachetul majoritar de actiuni. Art. 8 Actiunile (1) Actiunile sunt nominative si vor cuprinde toate elementele prevazute de lege. (2) Metrorex va tine evidenta actionarilor si a actiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafat, care se pastreaza la sediul sau. Art. 9 Reducerea si majorarea capitalului social Capitalul social poate fi redus sau majorat pe baza hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor, in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Art. 10 Drepturi si obligatii decurgand din actiuni (1) Fiecare actiune subscrisa si platita, potrivit legii, confera detinatorului dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform dispozitiilor legale si prevederilor prezentului statut, precum si alte drepturi prevazute de lege si de statut. (2) Detinerea actiunii implica adeziunea de drept la statutul Metrorex. (3) Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane. (4) Obligatiile Metrorex sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Art. 11 Cesiunea actiunilor (1) In orice raporturi cu Metrorex, aceasta recunoaste, pentru fiecare actiune, un singur proprietar. (2) Cesiunea partiala sau totala a actiunilor intre actionari si/sau catre terti se face in conditiile si cu procedura prevazute de lege. Art. 12 Pierderea actiunilor (1) In cazul pierderii uneia sau mai multor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca publica pierderea acestora in presa. (2) Dupa 6 luni actionarul va putea obtine un duplicat al actiunilor pierdute. CAP. 4 Adunarea generala a actionarilor Art. 13 Atributii (1) Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al Metrorex, care decide asupra politicii economice a acesteia si asupra

33

activitatii ei, in conformitate cu mandatul primit de la actionari. (2) Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare. (3) Reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor sunt in numar de 5, dintre care un specialist din Ministerul Finantelor, fiind numiti si revocati prin ordin al ministrului transporturilor. (4) Pentru activitatea depusa reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor au dreptul la o indemnizatie stabilita prin ordin al ministrului transporturilor. (5) Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii: a) aproba strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare si restructurare economicofinanciara a Metrorex; b) alege membrii consiliului de administratie pana la numirea administratorului si alege cenzorii, inclusiv cenzorii supleanti, ii descarca de activitate si ii revoca; c) stabileste indemnizatia membrilor consiliului de administratie, a secretarului acestuia si a cenzorilor; d) stabileste competentele si raspunderile consiliului de administratie si ale cenzorilor si aproba regulamentul de functionare a consiliului de administratie; e) examineaza programele de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli ale Metrorex si isi da acordul asupra acestora; f) aproba constituirea rezervelor statutare; g) examineaza, aproba sau modifica bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor administratorului si cenzorilor; h) hotaraste cu privire la executarea de investitii si reparatii capitale si stabileste plafonul valoric de la care competenta revine administratorului; i) aproba delegari de competente pentru administrator; j) stabileste nivelul garantiei cerute administratorului, in conditiile legii; k) se pronunta asupra gestiunii administratorului; l) hotaraste gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor subunitati ale Metrorex. (6) Adunarea generala extraordinara a actionarilor are urmatoarele atributii: a) aproba structura organizatorica a Metrorex; b) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii si stabileste plafonul valoric de la care competenta revine administratorului; c) hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de subunitati fara personalitate juridica; e) hotaraste reducerea capitalului social sau reintregirea acestuia prin emisiune de noi actiuni; f) hotaraste cu privire la mutarea sediului Metrorex; g) hotaraste cu privire la modificarea si completarea obiectului de activitate al Metrorex; h) aproba asocierea in vederea constituirii de noi societati comerciale sau participarea cu capital la alte societati comerciale; i) hotaraste cu privire la actionarea in justitie a administratorului, a directorului general si a cenzorilor, pentru pagube pricinuite Metrorex; j) aproba conversia actiunilor dintr-o categorie in alta, in conditiile legii; k) hotaraste emisiunea de obligatiuni si conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni; l) hotaraste cu privire la orice modificare a statutului; m) hotaraste cumpararea de actiuni, cotarea la bursa, vanzarea si tranzactionarea pe piata a actiunilor proprii; n) aproba facilitati si gratuitati de calatorie pentru persoane fizice sau juridice; o) stabileste plafoane valorice si competente de efectuare a cheltuielilor; p) numeste, pana la numirea administratorului, directorul general al Metrorex si ii stabileste salariul;

34

q) stabileste adaosurile la salariu si criteriile de acordare a acestora pentru directorul general si pentru directorii executivi; r) hotaraste in orice alte probleme privind activitatea Metrorex, cu exceptia celor care revin adunarii generale ordinare a actionarilor. Art. 14 Convocarea adunarii generale a actionarilor (1) Adunarea generala a actionarilor se convoaca, ori de cate ori va fi necesar, de catre administrator sau de catre inlocuitorul desemnat de acesta. (2) Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si cheltuieli pe anul in curs. (3) Adunarile generale extraordinare ale actionarilor se convoaca la cererea actionarilor reprezentand cel putin o treime din capitalul social sau la cererea cenzorilor. (4) Adunarea generala a actionarilor va fi convocata de administrator, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita. (5) Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar de larga circulatie din localitatea in care se afla sediul Metrorex. In perioada in care statul este actionar unic la Metrorex convocarea adunarii generale a actionarilor se va face prin corespondenta. (6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de zi. (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. (8) Adunarea generala a actionarilor se intruneste la sediul Metrorex sau in alt loc indicat in convocare. Art. 15 Organizarea adunarii generale a actionarilor (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare a actionarilor este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile trebuie sa fie luate de actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in aceasta. (2) Daca adunarea generala ordinara a actionarilor nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor mentionate la alin. (1), adunarea generala a actionarilor ce se va intruni dupa a doua convocare poate sa delibereze asupra problemelor aflate pe ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate. (3) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare a actionarilor sunt necesare: a) la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social; b) la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social. (4) Pana la numirea administratorului presedintele consiliului de administratie desemneaza 2 secretari care sa verifice lista de prezenta a actionarilor si sa intocmeasca procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor. (5) Procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se va scrie intr-un registru sigilat si parafat. Procesul-verbal va fi semnat de catre

35

persoana care a prezidat sedinta si de secretarul care l-a intocmit. Art. 16 Exercitarea dreptului de vot in adunarea generala a actionarilor (1) Hotararile adunarii generale a actionarilor se iau, de regula, prin vot deschis. (2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea cenzorilor, pentru revocarea si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorului. (3) Hotararile luate de adunarea generala a actionarilor in limitele legii sau ale actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat impotriva. CAP. 5 Administratorul Art. 17 Drepturi si obligatii Drepturile si obligatiile administratorului sunt prevazute in contractul de administrare incheiat intre administrator si Metrorex, reprezentata de persoana desemnata de ministrul transporturilor. Art. 18 Atributiile administratorului (1) Administratorul are, in principal, urmatoarele atributii: a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale Metrorex; b) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul Metrorex; c) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi ai Metrorex si le fixeaza salariile; d) negociaza contractul colectiv de munca, in limita mandatului dat de consiliul de administratie; e) incheie acte juridice, in numele si pe seama Metrorex; f) aproba operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor; g) aproba operatiunile de incasari si plati, potrivit competentelor; h) indeplineste orice alte atributii, potrivit competentelor acordate. (2) Administratorul poate delega o parte din atributiile sale directorilor executivi sau oricarei alte persoane din cadrul Metrorex. (3) Competentele, atributiile si raspunderile directorilor executivi sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Metrorex. CAP. 6 Gestiunea Art. 20 Controlul financiar preventiv (1) Metrorex organizeaza si exercita controlul financiar preventiv pentru documentele ce cuprind operatiuni care se refera la drepturile si obligatiile patrimoniale, in faza de angajare si de plata, in raporturile cu alte persoane juridice sau fizice. (2) Controlul financiar preventiv se exercita prin organe de specialitate potrivit legii. Art. 21 Controlul financiar de gestiune (1) Controlul financiar de gestiune se efectueaza in conformitate cu prevederile legale, prin organele de specialitate. (2) Controlul financiar de gestiune se efectueaza in totalitate sau prin sondaj, in raport cu volumul, valoarea si natura bunurilor, cu posibilitatile de sustrageri, cu conditiile de pastrare si gestionare, precum si cu frecventa abaterilor constatate anterior. (3) La cererea organelor de control financiar de gestiune, salariatii au obligatia: a) sa puna la dispozitie registrele, corespondenta, actele, piesele justificative si alte documente necesare controlului; b) sa prezinte pentru control valorile de orice fel pe care le gestioneaza sau pe care le au in pastrare, care intra sub incidenta controlului;

36

c) sa elibereze, potrivit legii, documentele solicitate, in original sau copii certificate; d) sa dea informatii si explicatii verbal si in scris, dupa caz, in legatura cu problemele care formeaza obiectul controlului; e) sa semneze, cu sau fara obiectiuni, actele de control; f) sa asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfasurari a controlului si sa isi dea concursul pentru clarificarea constatarilor. (4) Constatarile organelor de control financiar de gestiune se vor consemna in actele de control, cu indicarea prevederilor legale incalcate si cu stabilirea exacta a consecintelor economice, financiare, patrimoniale, a persoanelor vinovate, precum si a masurilor propuse. Actele de control vor fi prezentate administratorului Metrorex. Art. 22 Cenzorii (1) Gestiunea Metrorex este controlata de actionari si de cenzori. (2) Metrorex are 3 cenzori si 3 cenzori supleanti. (3) Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. (4) Cenzorii isi exercita personal mandatul. (5) Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. (6) In perioada in care statul detine cel putin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de catre Ministerul Finantelor. (7) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita de adunarea generala a actionarilor. (8) Cenzorii au urmatoarele atributii principale: a) sa supravegheze gestiunea Metrorex; b) sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele; c) sa verifice daca registrele sunt tinute regulat; d) sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil. (9) Bilantul contabil si contul de profit si pierderi nu pot fi aprobate de adunarea generala a actionarilor, daca nu sunt insotite de raportul cenzorilor. (10) Cenzorii sunt obligati, de asemenea: a) sa faca, in fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a valorilor care sunt proprietatea Metrorex ori care au fost primite in gaj, cautiune sau depozit; b) sa convoace adunarea generala ordinara sau extraordinara a actionarilor, cand nu a fost convocata de catre administrator; c) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, inserand in ordinea de zi propunerile pe care le vor considera necesare; d) sa constate depunerea regulata a garantiei din partea administratorului; e) sa vegheze ca dispozitiile legii, ale actului constitutiv sau ale statutului sa fie indeplinite de administrator si de lichidatori. (11) Asupra rezultatului verificarilor efectuate conform alin. (10), precum si asupra propunerilor pe care le considera necesare privind bilantul contabil cenzorii vor prezenta adunarii generale a actionarilor un raport amanuntit. Pentru indeplinirea acestei obligatii cenzorii vor delibera impreuna, insa pot face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, pe care le vor prezenta adunarii generale a actionarilor. (12) Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorului neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si statutare pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale a actionarilor.

37

(13) Cenzorii iau parte la sedintele adunarii generale a actionarilor, fara drept de vot. (14) Se interzice cenzorilor sa comunice actionarilor, in particular, sau tertilor date referitoare la operatiunile Metrorex, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor. (15) Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor. (16) Revocarea cenzorilor se poate face numai de catre adunarea generala a actionarilor, cu votul cerut la adunarile generale extraordinare ale actionarilor. (17) Cenzorii Metrorex indeplinesc si alte atributii prevazute de lege. CAP. 7 Activitatea Art. 23 Exercitiul financiar Exercitiul financiar incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie ale fiecarui an. Primul exercitiu financiar incepe la data constituirii Metrorex. Art. 24 Personalul (1) Personalul se incadreaza prin selectie, in conditiile legii, pe baza de concurs sau de examen. (2) Conditiile de angajare, de organizare si de desfasurare a concursurilor, a examenelor si a selectiei se stabilesc prin regulament. (3) Personalul este supus Statutului personalului feroviar, reglementarilor specifice emise de autoritatea de stat in domeniul transporturilor feroviare, precum si regulamentului de ordine interioara al Metrorex. (4) Drepturile si obligatiile salariatilor se stabilesc prin contractul colectiv de munca. Art. 25 Evidenta contabila si bilantul contabil (1) Metrorex va tine evidenta contabila in lei, va intocmi anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi, avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. (2) Bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, conform legii. Art. 26 Registrele Metrorex va tine, prin grija administratorului, registrele prevazute de lege. CAP. 8 Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea Art. 27 Modificarea formei juridice (1) Adunarea generala a actionarilor poate hotari schimbarea formei juridice a Metrorex. (2) Pe toata perioada in care statul este actionar majoritar modificarea formei juridice se face prin hotarare a Guvernului. Art. 28 Dizolvarea (1) Urmatoarele situatii duc la dizolvarea Metrorex: a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate; b) declararea nulitatii; c) hotararea adunarii generale a actionarilor; d) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea acesteia;

38

e) falimentul; f) in cazul si in conditiile prevazute la art. 153 din Legea nr. 31/1990, republicata; g) cand capitalul social se reduce sub minimul legal; h) cand numarul actionarilor scade sub minimul legal; i) alte cauze prevazute de lege sau de prezentul statut. (2) Dizolvarea Metrorex se inscrie in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (3) Pe toata perioada in care statul este actionar majoritar dizolvarea Metrorex se face prin hotarare a Guvernului. Art. 29 Lichidarea (1) In caz de dizolvare, Metrorex va fi lichidata. (2) Lichidarea si repartizarea patrimoniului se fac in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Art. 30 Litigii (1) Litigiile de orice fel, aparute intre Metrorex si persoanele fizice sau juridice, sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun. (2) Pentru solutionarea litigiilor cu alte societati comerciale se poate apela si la arbitraj. CAP. 9 Dispozitii finale Art. 31 Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, precum si ale Codului comercial. ANEXA 2 Bunurile proprietate publica a statului, aflate in patrimoniul Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A. _____________________________________________________________________________ Nr. crt. Elementul concret Definirea elementului _____________________________________________________________________________ 1. Tunele si galerii de metrou Ansamblul elementelor de constructie care alcatuiesc structura de rezistenta, formata din elemente din beton armat monolit si prefabricat, inclusiv suprafetele de teren aferente pentru protectia si siguranta acestuia _____________________________________________________________________________ 2. Statii, accese in statii, Constructie specifica subterana si prize de ventilatie, supraterana, ce inglobeaza toate camine si terenul aferent elementele din beton armat, prefabricate sau monolit, necesare pentru deservirea directa a calatorilor si a tuturor functiilor tehnologice ale metroului, inclusiv accesele pietonale de la suprafata, prize de aer, racorduri, bransamente si terenul aferent _____________________________________________________________________________ 3. Constructii de protectie Elemente ale constructiei specifice, civila instalatii de forta si iluminat autonome pentru functionare in regim de protectie _____________________________________________________________________________

39

4. Parcari si rebrusmente Ansamblu de elemente de constructie, instalatii si cale de rulare, specifice pentru parcarea si rebrusarea trenurilor de metrou, inclusiv terenul aferent _____________________________________________________________________________ 5. Cale de rulare: a) linii ferate curente Ansamblu de elemente tehnice de intre statii si infrastructura, pe terasamente de piatra depouri sparta sau beton, inglobata in tunele si galerii b) linii ferate secundare Ansamblu de elemente tehnice de de suprafata pentru infrastructura, pe terasament de piatra legatura cu reteaua sparta, de la ultima statie de metrou sau de cai ferate si depou pana la macazurile de intrare in terenul aferent reteaua de cai ferate, inclusiv terenul aferent _____________________________________________________________________________ 6. Instalatii electrice Ansamblu de elemente tehnice pentru tractiune, compuse din statii de tractiune si linii de contact, instalatii de distributie de forta si iluminat din statii si interstatii, inclusiv elemente de conducere centralizata _____________________________________________________________________________ 7. Instalatii de automatizari Ansamblu de elemente tehnice format din instalatii electronice si electromecanice pentru siguranta circulatiei si conducerea centralizata a traficului _____________________________________________________________________________ 8. Instalatii de Ansamblu de elemente tehnice format din telecomunicatii instalatii electronice necesare pentru conducerea operativa si informarea calatorilor _____________________________________________________________________________ 9. Instalatii generale Ansamblu de elemente tehnice care asigura functionarea de ansamblu a metroului, compuse din instalatii de ventilatie, sanitare, termice _____________________________________________________________________________

40

BIBLIOGRAFIE

http://www.metrorex.ro/prima_pagina_p75-1 http://www.mta.info/nyct/subway/index.html http://en.wikipedia.org/wiki/New_York_City_Subway http://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99ti http://metroubucuresti.webs.com/http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599 - HOTRRE nr.482 din 17 iunie1999 privind nfiinarea Societii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" S.A.

Raportul de activitate al METROREX din anul 2010

41