,

Altana Afeitfat poveste ilustrata

editura STEFAN

Un morar tasase mostenire celor trei flu ai siii o moara, un asin si un motan. Fiului cel mare i se cuvenea moara, celui mijlociu asinul iar celui mic motanul. Daces cei doi fii mai mari fsi puteau castiga cinstit buctitica de pate, fiul cei mic se glindea ca motanul nu ii este de nici un ajutor.

A Dar motanul nu era unul oarecare, $i vazandu-si staptinul nedijit ii spuse:

I Staptine, (lath vei face ce iti voi spune, nu vei regreta . Trebuie doar sli imi f , aci o pereche de cizme $i sti imi dai un sac, iar restul lath in seama mea. Tandrul facu intocmai, iar motanul, vtizanduli dorinta indeplinitd, iyi trace beirbatege cizmele. Dar attit de caraghios ardta, 'Inc& staptinul sdu izbucni in His.

Motanul insa isi lua sacul la spinare si porni la drum, ducandu-se direct in Podurea fermecatii. Toate vietuitoarele care &luau acolo erau fermecate, si niciodatii nimeni nu reusise sd prinda vreuna. Dar motanul nostru ndzdra van reusi sa prindii in sacul stiu o raid de toatii rumusetea, pe care o oferi chiar impeiratului . Celnd a vrut sei stie de

la due este rata, motanul spuse Ca este de la marchizul de Carabas.

Alta datii, motanul reusi sa prinda un iepure, pe care it oferi tot Acesta primi darul cu phicere ii ii multumi motanului,

transmitand salutdri marchizului. Si tot asa, o vreme, motanul ii ducea regelui ciite un viinat din Padurea fermecatii.

VUR Issolownwinumel ilmes st elem. spisreof

et it annultatell =

111111.n P410911 oxi .01111. OMR o.

mean SU aii39)010111141111111 loimillimpow

WO' itiromer IRISIr'V OM ki

MVP 111,04. moo

Intr-o zi, motanul aflii cci regele avea sii last:- la plimbare pe malul raului impreuncl cu frumoasa sa fiicii. 0 idee nostrumicii ii veni atunci in minte, $i ii spuse stdpiinului sau sd se scalde in Mu, chiar la ora cand imptiratul urma set lath la plimbare. Tatulrul "feu intocmai, filth sti banuiasca ce pune la cale motanul.

In timp ce stetpanul motanului, asa zisul marchiz, se sceilda lini$tit in apele raului, trecu pe acolo si imparatul. Cum veizu caleasca imparetteasca, motanul se duse in calea ei $i incepu sa strige cat it Linea gura:

Ajutor! Ajutor! Marchizul de Carabas se ineacii ! Imp tiratul it recunoscu imediat pe motanul care i-a adus de atatea

on daruri, si porunci garzilor sit it ajute degrabel pe bietul marchiz.

In limp ce Ii scoteau pe marchiz din rau, motanul Ii spuse impdratului Ca ni,cte bandifi au furat hainele stlipanului Mu. Cum auzi asemenea lucru, imparatul porunci degrabil s i se dea marchizului cele mai fru-moase vecminte.

Teindrul ardta foarte chipec in hainele cele noi, asffel c printesa Ii gsi pe placul ei si Ii indragi imediat.

mparatul dori sd Ii continue plimbarea impreund cu marchizul.

Tinutul spre care suita impardteascd i continua plim-barea era s kiplinit de un cdpcdun foarte bogat.

Motanul deja $tia acest lucru, dar el ',terse inainte $i incepu sd le spund giranilor care lucrau pdmiintul

cd, dacd von sd scape de cdpcdunul cel Mu, sd spund oricui va intreba c'd pii$unile,

granele si pddurile sunt ale march& zului de Carabas.

Ciind imparatul trecu pe Mingo pasunile intinse, lanurile bogate si padurile verzi, dori sd stie ale cui sunt, iar giranii rdspundeau toli la fel, di sunt ale marchizului de Carabas.

Motanul, care mergea inaintea calestii, ajunsese deja la castelul Cdpcdunului, si ceru permisiunea sit- fie primit de acesta.

Am auzit ca aveti darul de a va preface in fel de fel de ani-male, spuse motanul.

Capcdunul nu astepta prea multe si se transform(' imediat intr-un leu fioros. Motanul fu atilt de inspclimantat la vederea leului, ca tremura tot.

("and cdpcilunul 1,si relud intruchiparea lui obisnuitti, motanul Ii spuse din nou:

Dar am auzit di puteti sd luati si inf'dlisarea celor mai mici animale, a unui soricel de exemplu.

Cdpcdunul se transformsimediat Intr-un soricel, care incepu sit alerge pe podea.

Motanul atiit astepta, il piinse sill inghiti indatti.

intre timp imparatul ajunse si el la castel, iar motanul iesi in intiimpinarea oaspetilor. Ii poftiintiuntru iar impa-ratul se minuna de frumusetea si bogiitia care se gaseau induntru.

Intr-una din seilile castelului o masei imbelsugata era deja pregatita pentru ospiit.

Apoi marchizul isi lull' inima in dinti si ceru mans tinerei printese. Imparatul a fost de acord, si le dadu binecuveintarea.

Cei doi tineri s-au casatorit si au trait viatii lunga si fericita, steipanind tinutul cu buntitate si intelepciune.

lar motanul nostru nitzdravan ajunse mare dregator si sfetnic de nadejde al stdpanului s'du.

Si chiar dadi uneori mai alergii duptt soricei, nu o face deceit pentru propria lui placere.

Colectia 3oueltile

incaltat Manar

Text: Monica Paunescu

ISBN 973-7837-72-8

789737 83 7424

Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14Page 15Page 16Page 17