Substantivul

-Partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte.

-Clasificare:

a) dupa forma:

-simple: elev, pom, urs, soare

-compuse: bunavointa, untdelemn, faradelege, gura-casca

b) dupa sens:

-comune: coala, carte, foaie

-proprii: Bucuresti, Eminescu, Alin

-Substantivele au urmatoarele categorii gramaticale: gen, numar, caz si determinare.

-Genul:

-in limba romana substantivele au trei genuri: masculine, feminin si neutru

-opozitia de gen se exprima in limba romana astfel:

a) prin substantive mobile ( derivate cu sufixe motionale ): „-an”, „-oi”, „-ica”, „-oaica”

Exemple: rata -> ratoi

curca -> curcan

leu -> leoaica

pisoi -> pisica

b) prin substantive heteronime:

Exemple: gaina -> cocos

barbat -> femeie

bou -> vaca

cal -> iapa

c) prin substantive epicene ( invariabile fata de gen ):

Exemple: cuc, arici, lebada, soparla, balaur, rinocer, elefant, girafa, paduche, hipopotam, libelula, etc.

-Substantivele care exprima diviziuni temporale: ziua, noaptea, iarna, vara ( fara lunile anului ) sunt adverbe cand raspund la intrebarea „cand?” si nu au determinanti.

Exemple: Iarna plecam la munte.

Luni/Lunea avem antrenament.

-Cand au determinanti sunt substantive.

Exemplu: Iarna aceasta am schiat.

-Adverbele: azi, maine, ieri, bine, rau sunt substantive cand raspund la intrebarea „ce?”.

Exemple: Nu era nici azi, nici maine, nici ieri.

Bine faci, bine gasesti.

Rau faci, rau gasesti.

-Adjectivele, numeralele si participiile se substantivizeaza cand sunt insotite de un articol hotarat, nehotarat sau demonstrativ.

Exemple: frumos -> frumosul -> un frumos -> cel/cei frumos(i)

doi -> doiul -> un doi -> cei doi

scris -> scrisul -> un scris -> cel scris

-Se substantivizeaza si locutiunile adjectivale.

Exemplu: Cei in varsta sunt respectati.

-Substantivele: in cazul, in ipoteza, in eventualitatea, cu conditia urmate de „ca” sau „sa” nu formeaza locutiuni conjunctionale, ci sunt termeni regenti pentru atributiva si au functia de complement circumstantial conditional.

Exemplu: In cazul/ ca pleci/ suna./ ( in cazul = Complement circumstantial conditional )

P1: PP

P2: ATR

-Formeaza locutiune prepozitionala sintama: in caz de.

-Este locutiune conjunctionala sintagma: in caz ca.

-Sintagmele: din ce cauza, din ce motiv nu formeaza locutiuni, ele sunt analizabile.

Exemplu: Nu stiu/ din ce cauza a racit./ ( din cauza = prepozitie + substantiv, Complement circumstantial de cauza; ce = adjectiv pronominal relativ )

-Substantivul in cazul vocativ nu are functie sintactica, insa adjectivul sau un alt substantiv care il determina are.

Exemple: Oameni buni, fugiti! ( oameni = substantiv in V, fara functie sintactica; buni = adjectiv in V, Atribut adjectival )

Frate Ioane, ajuta-ma! ( frate = substantiv in V, fara functie sintactica; Ioane = substantiv propriu, Atribut substantival apozitioanal )

Frate Ion, nu ma lasa! ( frate = substantiv in V, fara functie sintactica; Ion = substantiv propriu, Atribut substantival apozitional )

-Substantivele care denumesc simturile, punctele cardinale, elemente chimice, toate sporturile ( cu exceptia „oinei”, care este feminin ), tarile care nu se termina in „a” sunt de genul neutru.

-Lunile anului, cifrele, notele muzicale sunt de genul masculin.

-Intr-o propozitie cu verbul „ a fi” este intotdeauna subiect substantivul articulat hotarat.

Exemplu: Aceasta este povestea. ( aceasta = Subiect )

-Substantivele care determina un adjectiv devin adverbe.

Exemple: frumos-foc

singur-cuc

sarat-ocna

-Se construiesc cu genitivul prepozitiile: inaintea, contra, asupra, deasupra, impotriva.

-Se construiesc cu dativul prepozitiile: aidoma, asemenea, contrar, conform, datorita, gratie, multumita.

-Se construiesc cu acuzativul urmatoarele prepozitii: de, la, pe, in, inspre, dinspre, peste, sub, referitor la, cu privire la, inainte de, in ceea ce priveste.

Articolul

-Cuvantul „o” este articol cand nu apare nici un alt indiciu.

Exemplu: Trecea o fata pe strada.

-Este numeral cardinal cand apare o opozitie de numar sau cand este insotit de adverbe de mod restrictive ( doar, numai, decat, inca )

Exemplu: Am o fata si doi baieti

-Cand apare in opozitie cu pronumele nehotarat „alta” este adjectiv pronominal.

Exemplu: O fata rade si alta plange.

-Cuvantul „un pus pe langa un substantiv propriu il face substantiv comun.

Exemplu: Un Eminescu se naste o data la 1000 de ani.

-Cuvintele: cel, cea, cei, cele sunt pronume numai cand sunt urmate de pronumele relativ „care” sau „ce” sau de un adverb.

Exemple: Cel care invata reuseste.

Cel de acolo e Andrei.

-Cand determina un substantiv cuvintele de mai sus sunt adjective pronominale.

Exemplu: Pe cel deal rasare luna.

-Cand leaga un substantiv de un adjectiv sunt articole demonstrative/morfem de superlativ absolut.

Exemplu: Cel mai fin cedeaza.

-Articolul demonstrativ se declina o data cu substantivul determinat.

Exemplu: baiatul cel harnic/baiatului celui harnic