Morfologia dinilor temporari. Noiuni generale. Caracteristici, importan. Descrierea rdcinilor, dimensiuni, numr. Descrierea coroanelor, dimensiune, form i culoare.

Eruptia in cavitatea bucala: intre 6 luni 2 ani

MORFOLOGIA DINTILOR TEMPORARIDiferente fata de dintii permanenti : Numar : Sunt in total 20, cate 5 pe fiecare hemiarcada : IC, IL, C, M1, M2 Sistem de notare :55 54 53 52 5161 62 63 64 6585 84 83 82 8171 72 73 74 75

Culoarea : Alb laptoasa cu tente albastrui uneori Strat de smalt foarte subtire Grad de porozitate mai mare ca la dintii permanenti Dimensiune : cu 1/3 < decat dintii permanenti Forma : mai subtiri si mai globulosiCARACTERISTICI GENERALE:1. La coletul dintilor temporari exista o constrictie ( ce poate fi perceputa cu sonda ). Deasupra ei exista o Creasta Cervicala ( o proeminenta) care la Incisivi si Canini exista pe fata vestibulara cat si pe fata orala, in timp ce la molari este doar pe fata vestibulara.2. Dupadefinitivarea eruptiei punctele de contact sunt mai mult suprafete de contact. In timp ce la molari la aceste suprafete de contact trece si LINIA NEONATALA, aici va fi o zona cu o incidenta mare a cariilor3. In timp, in zona frontalilor dintii sufera spatieri fiziologice ( aprox. la 4 ani ), ce vor pregati patul osos pentru eruptia dintilor permanenti. Uneori in zona frontala pot exista spatii dictate genetic : PRECANIN ( ILC ) si RETROCANIN ( CM1)4.In zona laterala, o data cu tendinta de erupere a M1 PERMANENT punctele de contact se strang permanentorice carie proximala trebuie tratata, deoarece daca trece timpul nu vommai avea accces5.Radacinile ( Incisivii si caninii sunt monoradiculari, molarii 1 si 2 sunt pluriradiculari) sunt lungi si subtiri si mai efilate catre apex. La incisivi radacina are o curbura spre vestibular astfel incat palatinal sa adaposteasca mugurele dintelui permanent. Pluriradicularii au radacini divergente imediat sub podeaua camerei pulpare, iar spre apex ele converg.!!! La extractia dintilor temporari acestia se pot fractura. Deasemenea, in tratamente endodontice se pot realiza cai false. Camera Pulpara e voluminoasa ( mai mult la laterali). Emite atateacoarne pulpare cati cuspizi are dintele. Coarnele Mezio-Vestibulare la molari sunt foarte superficiale ( poate chiar 1.5-2 mm fata de suprafata dintelui )CARACTERISTICI DE GRUP1.Incisivii-se aseamana cu cei permanenti, dar sunt mai mici, mai globulosi, radacinile sunt aplatizate mezio-distal, lungi, subiri, cu curbura spre vestibular, cu un singur canal-ICS: marginea incizala neteda, fara lobi de crestere. Cingulum cu dimensiuni variabile, dar frecvent e foarte voluminos, apropiat de marginea incizala. Diametrul mezio-distal e >= cu diametrul cervico incizal.Unghiul distal e rotunjit iar cel mezial este mai ascutit-ICI: cel mai mic dinte temporar ( !!! carii aparent simple deschis foarte repede camera pulpara). Este simetric, avand unghiurile mezial si distal asemanatoare . Nu are lobi de crestere-ILS: ceva mai mic decat ICS, cu cingulumul mai mic ca cel al ICS. Nu are Foramen Caecum ca si ICS-ILI: > decat ICI. Cingulum >= Cingulumul ICI2.Caninii-globulosi, scurti-1 cuspid care se abrazeaza foarte repede ( semn de diferentiere cu caninul permanent).-cele 2 pante incizale se termina in varful cuspidului ( la CS panta distala e > decat pantameziala iar la CI panta meziala > panta distala).-monoradiculari, 1 canal. Canalele NU pun probleme in a fi tratate.-CS: cuspidul se abrazeaza repede, pantele sunt inegale, are acea constrictie la colet. Are ocreasta proeminenta spre vestibular. Pot exista creste longitudinale ce unescproeminenta de la colet spre varful coletului pe fata vestibulara, iar pe fata palatinalaunesc cingulumul cu varful cuspidului . Astfel fata palatinala e convexa, dand dinteluiun aspect globulos. Radacina e de doua ori mai mica decat lungimea coroanei.-CI: e mai mic decat CS.Cuspidul se abrazeaza, pantele sunt inegale, crestelelongitudinale pot lipsi, astfel ca fata linguala poate fi concava3.Molarii-sunt inlocuiti de premolari-au diametrul mezio-distal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui ( PM)-M1S: 2 / 3 / 4 cuspizi. Daca are 2 cuspizi poate fi confundat cu un PM. Daca are 3 cuspizi,doi sunt vestibulari si unul palatinal. Daca are 4 cuspizi, doi sunt vestibulari si doisunt palatinali ( MP>MV>DV>DP). Pe fata vestibulara exista o proeminentacervicala. Poate exista un cuspid accesoriu la cuspidul MV. Pe Fata vestibulara, in 1/3meziala exista o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul : TUBERCULZUCKERKANDEL ( la acest nivel poate aparea o prelungire a camerei pulpare).!!!Uneori radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale.-M2S: este o miniatura de M1 PERMANENT. Poate avea TUBERCULUL LUI CARABELLI pefata palatinala. Pe fata vestibulara are o proeminenta la colet. Camera pulpara estemare, cornul pulpar mezio-vestibular fiind superficial. Are 3 radacini ( 2 vestibulare, 1palatinala). Are 3 canale. Diametrul mezio-distal este putin mai mare decat cel alPM2S.-M1I: portiunea meziala este de 2 x mai inalta decat portiunea distala. Diametrul mezio-distal este putin mai mare ca cel al PM1I. Pe fata vestibulara are o proeminentacervicala.Prezinta TUBERCULUL ZUCKERKANDEL. Are 4 cuspizi ( 2 vestibulari, 2Linguali). Uneori cuspizii meziali pot fi uniti printr-o mica creasta. Camera pulparaeste mare, are 4 coarne pulpare ( cel MV e superficial). Camera pulpara emite un golfspre tuberculul ZUCKERKANDEL. Camera pulpara poate emite un golf catreproeminenta cervicala vestibulara!!!daca in prepararea cavitatilor la cariile de coletadancim prea mult putem sa deschidem camera pulpara. Are 2 radacini, meziala si distala, 2 canale pe radacina meziala ( Mezio-vestibular si Mezio-lingual). Pe radacinadistala pot exista 1-2 canele ( disto-vestibular si disto-lingual).-M2I: o miniatura de M1I PERMANENT. Pe fata vestibulara are o proeminenta vestibulara.Suprafata vestibulara este mai convergenta spre ocluzal decat cea linguala!!! Cavitatile se fac mai retentive cu peretii laterali convergenti spre ocluzal. Are 2 radacini ( meziala si distala) si 3-4 canale. Camera pulpara e cea mai mare de la toti dintii temporari. Cornul mezio-vestibular e foarte superficial!! retentia ocluzala la o cavitate ocluzala clasa a II-a pe o carie meziala, partea mezio-vestibulara sa fie mai superficiala iar partea lingo-distala mai profunda.STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI-Grosimea straturilor dure e cu 1/3 mai mica decat la dintii permanenti.-Compozitia chimica este si ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale scad o data curesorbtia radiculara in dentina-SMALTUL:-30 % mai redus-grosime uniforma-mai permeabil deoarece maturarea post-eruptiva e mai mica in timp!!! Posibilitatea deafectare carioasa este mai mare ca la dintii permanenti.-Histologic stratul extern aprismatic in care componenta organica predomina are o grosime de 30 microniLa obturatiile cu compozite demineralizarea acida va trebui sa dureze DUBLU.-In componenta anorganica cristalele de hidroxiapatita sunt paralele cu axul lung al dintelui la cuspizi si fosete iar cervical sunt perpendiculare pe jonctiunea smalt-dentina!!! NU se va mai face bizotare la cavitatile preparate la acesti dinti.-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta-DENTINA:-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta-Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ales la jonctiunea smalt-dentina va duce lao avansare rapida a cariilor in profunzime.-CEMENTUL :-mai subtire ca la dintii permanenti-jonctiunea smalt-cement e diferita. In 60 % cementul acopera smaltul, in 30 % intre smaltsi cement exista spatiu, doar in 10 % smaltul acopera cementul-PULPA:-cu cresterea in varsta sufera fenomene regresivesensibilitatea dintilor temporari estemai mica decat cea a dintilor permanenti. Receptorii nervosi de la acest nivel sunt mai putinnumerosi. Fibrele nervoase se organizeaza in plexuri subodontoblastice ce sunt incomplet dezvoltate. Axonii sunt mai putin mielinizati!! Pulpa e mai putin sensibilRESORBTIA RADICULARA=fenomenul fiziologic de scurtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la disparitia ei totala urmata de exfolierea dintelui si inlocuirea lui cu succesorul permanent. E dictata genetic.-Debuteaza la 1-2 ani dupa inchiderea apexului dintelui temporar si cu 3-4 ani inainte de inlocuirea de catre dintele permanent.-Astfel la frontali debuteaza la 4-5 ani, la molari si canin superior la 8 ani iar la canin inferior la 6 ani-procesul se desfasoara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade de pauza. In perioadele de pauza se poate REFIXA PARTIAL.-acest proces se aseamana cu resorbtia osoasa. Se desfasoara pe seama ODONTOCLASTELOR. Odontoclastele provin din monocitele sistemului reticulo-histiocitar, care sosesc la nivel dentar pe cale sangvina. Maimulte monocite se unesc si formeaza un odontoclast (= celule mari, mai multi nuclei, numeroase organite celulare; fosfataza acida). Procesul e reglat hormonal: calcitonina il inhiba iar PTH( parathormonul) il stimuleaza-Resorbtia radiculara are loc incepand de la apex. Membrana odontoclastelor se plicatureaza si apare ZONA in PERIE= arata disponibilitatea odonoclastelor de a incepe resorbtia. Ele vor elibera fosfataza acida ce va dizolva sarurile minerale.Factori incriminati :1.Presiunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand dintele permanent incepe sa erupa ( candcoroana s-a terminat si incepe sa se formeze radacina).-Argumente:-oprirea/ incetinirea ritmului de resorbtie la dintii temporari ce NU au succesor-la 2 dinti vecini apare resorbtia simultana cand exista un succesor foarte mare-apare resorbtie in alt loc, in cazul unei ectopii de succesor2.Fortele masticatorii, care cresc in valoare. Mobilitatea este mare si stimuleaza resorbtia3.Pulpa dintilor temporari in conditii fiziologice NU are nici o implicatie, insa in conditii patologice (pulpitegangrene) va modifica viteza resorbtiei ( se va accelera frecventa sau din contra se poate incetini in cazul unor blocaje) si tiparul resorbtiei ( NU de la apex, ci interradicular sau pe suprafata radacinii)