1. Enumerati 5 elemente comune focalizate de met JIT, MRP, TQM, Learn, manifactoring si Six Sigma y Focalizarea de la inceputul procesului managerial pana la momentul evaluarii performantelor clientului care este centrul structurii organizationale. y Focalizarea procesului care creaza si adauga valoare penru clienti. y Managementul se bazeaza pe fapte , cifre si nu aprecieri arbitraree y Managementul are un caracter proactiv si nu reactiv y Colaborarea pe scara larga intre toti membri organizatiei y Obiectivele fundamentale sunt cresterea profitului, diminuarea costurilor si imbunatatirea calitatii; 2. Care sunt modalitatile de folosire a metodei coeficientilor organizometrici ? E utilizata pe scara larga, in sist de prod deoarece se bazeaza pe masurarea prognozata si cea efectiva a unor marimi de tipul: Coeficienti organizometrici sunt : - Coef indeplinirii productiei fizice - Coef indeplinirii cifrei de afaceri - Coef indepliniri pragului pe sortimente - Coef ritmicitatii procesarii - Coef folosirii fondului de timp disponibil al lucratorilor - Coef folosirii fondului de timp disponibil al utilajelor - Coef folosirii potentialului productiv (capacitatea de procesare) - Coef vitezei de rotatie a activelor circulante - Coef costurilor aplicarii metodei MOP ca raport intre marimea acestora si total Costuri - Ponderea cheltuieilor neeconomice( care nu creaza valoare in total costuri) Marim enumerate pot fi fol in mod individual sau se pot agrega prin intermediul unei medii aritmetice simple, ponderate sau chiar a mediei geom.

3. Care sunt deosebirile dintre metoda entropiei informationale si metoda energiei informationale Entropia inf = o masura a incertitudinii, a dezorganizarii sist Energie inf=metoda prin care se poate aprecia starea de organizare a sistemului. Metoda energiei inf e o metoda considerata mai apropiata de cerintele practicii. Spre deosebire de metoda entropiei informationale care se bazeaza pe conceptia factorilor care asigura stabilitate si unitate in cadrul organizatiilor , dar si a factorilor aleatori care destabilizeaza sistemul organizational, energia informationala creste odata cu starea de organizare a sistemului 4. Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP se stabileste compehtorii de clasa medie sau de clienti ? Standardul de aprecierea a eficientei si eficacitatii MOP asigura satisfacerea tuturor clientilor pe intervale relativ reduse si minimizeaza intervalul aflat in procesare. 5. Prezentati 5 elemente de analiza comparativa intre GIT si MRP (comparati MRP cu GIT -3 elem de comparatie ) a) MRP se bazeaza pe sistemul programului master (M.P.S.), listele de materiale (B..O.M) si documentul inventarului, JIT pe programul master si kanban. b) obiectivele operationale ale MRP sunt planificare- programare si control , iar ale JIT imbunatatirea continua. c) implicarea in procese a MRP e pasiva , fara a face eforturi pentru schimbari , iar la JIT e activa , imbunatatirea si schimbarea sistemului, inventar redus. d) informatiile necesare ale MRP sunt detaliate , de mare acuratete, iar la JIT sunt reduse , cu tendinte de a fi vizualizate. e) operationalizarea MRP se face prin informatizare , iar la JIT e simpla , control manual al fluxurilor de plilda Kanban.

6. Analizati comparativ urmatoarele instrumente de programare : Graficul Gannt, ciclograma si PERT-CPM. Ciclograma de produs se elaboreaza in special pentru productia de serie mica si individuala cu scopul determinarii devansarilor calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de termenul de livrare. Dezavantajele ciclogramei sunt : - gradul de detaliere redus - posibilitati minime de adaptare in cazul aparitie factorilor perturbatori - stabilirea concomitenta a duratelor de executie si a aborescentei produselor Graficul Gannt permite sa se vizualizeze avansarea lucrarilor, componenta cu previziunile. PERT este o metoda de optimizare care permite sa se minimizeze timpul total de realizare a proiectului si sa se puna in evidenta rezervele de timp a unor activitati necritice.CPM poate fi folosita mai eficient la lucrarile executate pe baza de proiect-tip pentru care s-a calculat norme de munca exacte pe cand PERT la lucrari de unicat unde factorii pertubatori ce actioneaza in procesele pde productie nu permit determinarea exacta a duratei activitatii. Pentru a controla timpul sunt folosita in general 2 metode : Gannt si PERT. 17. In ce consta controlul cantitativ pe verticla, dar cel pe orizontala? Urmarirea pe orizontala are ca obiect un produs indiferent de unitatea structurala de productie (sectie,atelier) in care se afla .Urmarirea pe veriticala are ca obiect o singura unitate structurala de productie (sectie,atelier) si o multitudine de produse.Alegerea uneia sau alteia din cele 2 forme se face pe baza conditiei de fabricatie (tipul de productie ,procesul tehnologic,nomenclatura de fabricatie).

7. In ce consta unitatea metodelor MOP ?

Continutul unei metode MOP e identic sau asemanator la nivelul fiecarei functii manageriale. Astfel la nivelul fct de programare, procesarea unor produse complexe cu cicluri mari presupune pogramarea pe baza metodelor devansarilor calendaristice. In cadrul MOP, tehnicile si metodele se diferentiaza de la o unitate la alta in functie de tipul de productie, procesul de fabricatie, etc, in timp ce instrumentele manageriale au caracter unitar. Astfel, functia de organizarea presupune constituirea grupelor omogene de masini cellule flexibile de fabricatie sau linile de productie polivalene. Coordonarea determina durata ciclului de fabricatie pe baza devansarilor si se calculeaza parametrii de management operational. Antrenarea asigura declansarea procesului de fabricatie la nivelul subunitatilor, lucrarile cu complexitate ridicata fiind desemnate executatntilor cu inalta calificare. Momentele de lansare in fabricatie se determina pe baza de devansari, regasite in reprezentarile grafice, iar controlul presupune verificarea datelor inscrie in programele de productie sau grafice de executie pentru 2 niveluri: programat si executat.

Obiectivele lansarii sunt: -elaboreaza in mod esalonat in functie de programe documentele de lansare -contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime si manopera -minimizeaza deplasarile executantilor directi pentru procesarea documentelor economice si tehnice folosind metoda activa -rationalizeaza documentele economice de lansare prin includerea datelor calendaristice sau a prioritatilor de executie in continutul acestora -promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate pe produse informatice

8.Cu ce se identifica antrenarea in procesele MOP ?In ce consta aceasta ? Antrenarea in procesele operationale consta in transmiterea de catre subiectul conducator obiectului condus a sarcinilor ce urmeaza a fi executate. Acest proces se realizeaza prin lansarea in executie care desemneaza eleborarea, multiplicarea si difuzarea documentelor economice care asigura declansarea executiei pe baza datelor calendaristice sau prioritatiilor determinate in cadrul functiei de programare.

9.Comparati prioritatea cu datele calendaristice in procesele MOP. In ce conditii cele 2 marimi sunt egale In conditii eficiente, prioritatea care desemneaza sucesiunea in executie si nu termenele calendaristice, poate fi egala cu data calendaristica de procesare. Conditiile sunt urmatoarele : - cuprinderea in durata ciclului de productie a tuturor elementelor componente ( durata de procesare , activitati auxiliare, timp de asteptare) - asigurarea corelatiei dintre necesar si disponibil pe intregul itinerariu de procesare. Metoda priorit ilor este o metod de lansare n fabrica ie bazat pe stabilirea priorit ilor, cu un caracter simplu, continuu i operativ, cu aplicabilitate larg n industria prelucr toare, care folose te ca element de baz prioritatea, din con inutul c reia decurg toate tehnicile i avantajele sale. No iunea de prioritate desemneaz o valoare ce se ob ine n urma parcurgerii unui algoritm sau regul e prioritate ce se atribuie unei opera ii tehnologice care se efectueaz la un obiect. Valoarea numeric de prioritate rezult dintr-un calcul n care sunt inclu i diferi i parametri care caracterizeaz o comand , un produs sau o parte component a acestuia, cum ar fi: valoarea comenzii, ciclurile de fabrica ie, termenul final de fabrica ie, m rimea imobiliz rilor de mijloace circulante etc. M rimile numerice sunt concretizate aplic rii multiplicative a regulilor de prioritate.

10. Prezentati 5 elemente de analiza comparativa intre GIT si MRP (comparati MRP cu GIT -3 elem de comparatie ) a) MRP se bazeaza pe sistemul programului master (M.P.S.), listele de materiale (B..O.M) si documentul inventarului, JIT pe programul master si kanban. b) obiectivele operationale ale MRP sunt planificare- programare si control , iar ale JIT imbunatatirea continua. c) implicarea in procese a MRP e pasiva , fara a face eforturi pentru schimbari , iar la JIT e activa , imbunatatirea si schimbarea sistemului, inventar redus. d) informatiile necesare ale MRP sunt detaliate , de mare acuratete,iar la JIT sunt reduse , cu tendinte de a fi vizualizate. e) operationalizarea MRP se face prin informatizare , iar la JIT e simpla , control manual al fluxurilor de plilda Kanban. 11. Ce modalitati de corelare calendaristica si cantitativa folositi pentru productie cu un caracter continuu. Dar pentru cele cu un caracter discontinuu. Pentru productie cu caracter continuu la nivelul liniilor tehnologice pentr organziarea in timp se foloseste metoda de stabilire a programului in lant potrivit careia variabila independenta in raport de care se stabileste programul este linia finilizatoare care obtine produsul finit. La nivelul fluxurilor reglementate contact impus organizarea in timp presupune folosirea graficului circulant al produselor in functie de operatie, masina, tact. Fluxurile cu caracter discontinuu cu tact liber utilizeaza pentru organizarea in timp graficul alternant pentru fiecare perioada de repetare in executie. Corelarea cantitativa si calendaristica dintre operatii se realizeaza prin intermediul inventarului.

12. Care sunt cerintele unei productii ritmice . Cerin ele produc iei ritmice sunt: a) produc ia programat (Pp) trebuie s asigure utilizarea superioar a m rimii capacit ii de produc ie (Cp), ceea ce se poate exprima astfel: Pp tinde Cp b) produc ia ob inut (R) s fie cel pu in egal cu cea programat : R > Pp c) men inerea acelea i varia ii a indicelui de ndeplinire a programului: dR /dt=C unde: t = reprezint variabila timp, iar C = 0 sau C = ax + b n care m rimea ax + b define te dreapta de varia ie a ndeplinirii programului de produc ie, Ip(t). Aceste cerin e definesc o produc ie ritmic n condi iile ndeplinirii ntocmai a planului (programului), dar i n situa ia dep irii acestuia. 13. Perioada de repetare in executie egala cu durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea inventarului/stocului ? DCF=R Is=L*nL nL= DCF/R nL=1 Is=L nL este numarul mediu de loturi sub forma de producie neterminata. L este marimea unui lot. Is marimea stocului. Deci, rezulta ca marimea stocului este egala cu marimea unui lot.

14. Fie o linie de procesare cu n=20 (numar operatii). La fiecare operatie exista un loc de munca Mj. Ce marime are inventarul tehnologic ? Dar cel de transport ? Stocul tehnologic al liniei este reprezentat de obiectele (piesele, subansamble) aflate n lucru n orice moment la diferitele locuri de munc ale liniei, inclusiv la locurile CTC. n expresie fizic , m rimea acestora se determin dup rela ia: Stocul tehnologic (Steh)= (de la j=1 pana la n)Mj=20 Stocul de transport (Str) este reprezentat de obiectele care se afl permanent n transport de la o opera ie la alta, rolul s u fiind acela de a preveni ntreruperile de la opera iile urm toare, n a teptarea obiectelor de la opera ia anterioar . Dac trasportul se face bucat cu bucat , m rimea acestui stoc se determin cu rela ia: Str=Nop-1=20-1=19 unde: Nop reprezint num rul opera iilor ce se execut pe linie. 15. Perioada de repetare < decat durata ciclului de procesare a unui lot. Cu cine este egala marimea inventarului (stocul). R 0, altfel daca c + St 1 = 0

Elementele constitutive a acestui extracost sunt dupa cum urmeaza: c1t = cost unitar de intrtinerea stocului pe unitatea de produs echivalent; QSt = productia programata in trimestrul t comform strategiei alese; QDt = cererea etimata in trimestrul t; St 1 = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului anterior; St = stocul de produse finite la sfarsitul trimestrului t ;

32. Ordonarea comenzilor intr-un program MASTER se poate realize pe baza unui calcul matriceal; aceasta modalitate poate fi inlocuita de met ELECTRE?Stabilirea priorit ilor comenzilor, n scopul ordon rii cerin elor pie ei, se face prin calcule care au la baz teoria deciziilor multicriteriale. Aceasta se bazeaz pe teoria utilit ilor, utilitatea fiind o func ie ce ia valori n intervalul [0,1]. Plecndu-se de la considerentul c deciziile de fabrica ie se iau ntr-un mediu care implic riscul i incertitudinea, se impune ca num rul criteriilor decizionale utilizate de manageri s fie ct mai mare. Din mul imea acestor criterii se pot enumera: profitul, clien ii, costul, valoarea comenzilor, nc rcarea centrelor de produc ie, adaptabilitatea, pie ele poten iale etc. Se stabilesc coeficien ii de importan pentru fiecare criteriu (suma acestora trebuie s fie egal cu unitatea), apoi se elaboreaz matricea utilit ilor i se determin vectorul de prioritate a comenzilor (produselor), ale c rui componente se ordoneaz n ir descresc tor. Problema generala de ordonantare este stabilirea unei succesiuni a produselor-activitati, care este de ordinul n!, la nivelul celor m executanti , in conditiie restrictiilor tehnologice si ale respectarii criteriilor de performanta. Practic se pune problema unei decizii multicriteriale. ELECTRE reprezinta o familie de metode de Analiza Multicriteriala a Deciziei avand ca scop rezolvarea de probleme legate de sortare ordonantare precum si de alegere. Metodologia ELECTRE poate fi utilizata pentru problematica ordonantarii comenzii intrucat presupune corelarea unor seturi de criterii, in functie de importanta unor anumiti factori. Importanta unui criteriu precum si influenta lui asupra altuia se realizeaza prin intermediul unei functii de influenta (numita weight function de tipul w:A R+ ) Fiind data o serie de valori ce prezinta o eterogenitate a componentelor sale, cum este practic o problema de ordonantare, metoda ELECTRE prin intermediul aparatului sau matematic poate furniza decizia optima de adoptat.

34. In mediul / domeniul MOP exista reprogramare si nu programare, afirma un manager de unitate structural; are dreptate? De ce?In sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor. Arborele motor al fabricatiei, care asigura si managementul operational al principalelor activitati productive de baza, este programarea, pregatirea si urmarirea productiei.

Sistemul de programare a productiei se constituie ca o unitate de 3 subsisteme, programare propriu-zisa, lansare si control. Ultimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabilirii abaterilor ( ) fata de standardele initiale. In aceste conditii termenul practic este de reprogramare si nu programare. Aceasta conceptie este conturata de mediul turbulent, specific si proceselor de productie. Abordarea managementului operational pe baza turbulentei mediului conduce la constientizarea faptului ca modelele propuse sunt supuse mediului de afaceri in care evolueaza firma. Concluzia rezultata este ca prima cerinta ce se impune managementului operational este flexibilitatea. Managerul de subunitate structurala nu are dreptate. Afirmatia sa sugereaza faptul ca programarea, realizarea programului de productie, nu se poate respecta in timp datorita multitudinilor de schimbari ce pot surveni. Contrar credintelor acestuia, programul de productie calendaristic coordonator este constituit de asemenea natura incat permite actualizari ale planului initial si armonizari agregate ale comenzilor facute de clienti cu resursele de productie. Actualizarile se fac pe baza factorilor perturbatori externi unitatii. Masurile ce pot fi luate sunt de natura urgentarii, reesalonarii ale progarmului de aprovizionare sau poate imbrca forma demiterii anagajarii reevaluarii de personal. Totodata subunitatile structurale trebuie sa dispuna , pt buna desfasurare activitatii, de programe de productie proprii acestea din urma fiind elaborate pe baza principiului obiect de fabricatie ori celui tehnologic. O buna realizare a programarii va lua in considerea factorii perturbatori externi unitatii precum va prevede si mijloacele de armonizarea a acestora cu agrenajul proceselor efectate de intreprindere.

35. Un manager de subunit. cu productie polivalenta (multiobiect) a det in mod riguros marimea lotului de fabricatie si apoi frecventa de lansare in executie. A gandit corect?Argumentati. Liniile polivalente sau multiobiect fol in procesul organiz in timp stabilirea urmatorilor parametrii: frecventa de lansare in executie sau numarul de locuri lansate, marimea lotului si succesiunea de procesare a produselor diferite ca nomenclatura dar asemanatoare constructive si tehnologic. Pentru a putea stabili marimea lotului trebuie cunoscuta frecventa de lansare dupa relatia: Li=Pi/nL. (nL=frecv de lans, Pi=progr annual pt prod i). 36. Enumerati 4 domenii in care se formuleaza misiunea, ob. si politicile MOP Se fol in: domeniul economic, industrial,agricol,productive,tehnologic. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi: strategiile de marketing. 38. Fie afirmatia Cea mai eficienta marime a lotului=1. Este corecta?In ce cond se poate practica?

Comensurarea lotului optim presupune evaluarea rationala a elementelor componenete (costul de pregatire-incheiere, programul de productie generat de cerere, imobilizarea activelor circulante in productie). Productia in loturi este prea lenta pentru a satisface termenele de livrare cerute de client, determina stocuri prea mari si nu permite detectarea defectelor intr-o faza initiala a procesului de productie. Daca lotul de produse este egal cu unu vom putea comesura, optimiza, evalua urmatorii factori: costul materiilor prime pe produs, costul salarial pe produs, costul fix pe produs, costul de pregatireincheiere, pierderea din imobilizarea activelor circulante. Din aceste considerente se recomanda productia in flux continuu (productia in loturi de un produs).

39. Prez variante ale obiectivului fundamental al MOP cand folosim o var sau alta Obiectivul fundamental il constituie indeplinirea prog productiei fizice dpdv al termenelor de livrare cantitatilor si structurilor sortimentale contractate.Realizarea obiectivului fundamental pp indeplinirea celui principal si anume asigurarea ritmicitatii fabricatiei, Obiectivul esential intr-un proces MO este indeplinirea obiecti operationale dpdv calitativ, cantitativ si al termenelor de procesare si livrare. Obiectivul care rezulta din cel esential e asigurarea ritmicitatii sist de procesare care pp obtinerea unei proportii dintre necesar si disponibil la niv fiecarui resurse si perioada programata care in conditii eficiente tinde catre cifra 1.asigurarea ritmicitatii pp un alt obiectiv si anume folosirea eficienta a sistemului productiv utilizarea maxima a bazei informationale, folosirea superioara a fortei de munca 40. Mediul turbulent al organizatiei reprez o variabila dependent sau independent a procesului Mop? Mediul turbulent al organizatiei reprezinta o variabila dependent de procesul de productie intr-u cat in aceste conditii intreg sistemul de programare , strategiile, prognozare si planificare agregat se modeleaza intr-o maniera diferita luand in calcul alte conditii si riscuri

24. Strategii de programare agregata Strategii de urmarire a cererii productia trimestriala programata este identica cu cererea estimata pentru aceeasi perioada. Poate fi realizata prin : 1. ore suplimentare efectuate de muncitori atunci cand a. cererea depaseste posibilitatile de productie b. nefolosirea integrala a fortei de munca in situatia inversa (timp de inactivitate) 2. angajari/concedieri de personal in functie de cresterea sau scaderea cererii Avantaje : - lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel de siguranta - inexistenta pierderilor din cauza deficitului de produse Strategia de programare a unei productii trimestriale constante, egala cu cererea trimestriala medie este influentata de momentul patrunderii firmei pe piata, prin implicatiile asupra evolutiei stocurilor de produse finite. Modalitati de actiune practica a strategiilor agregat - se prevede un nivel al productiei constant, iar marimea stocului de produse finite asigura satisfacerea cererii in cazul abaterii fabricatiei de la marimea acesteia - se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in raport cu cererea, iar marimea minima a stocului corecteaza greselile de previziune in domeniul cererii - se prevede un program mixt, deoarece asigura cheltuieli obisnuite de productie si cheltuieli minime de : o angajare sau demitere a lucratorilor o de plata a timpului suplimentar lucrat o de reorientare a personalului

25. Caracteristicile unui program calendaristic centralizator master. - Se elaboreaza pe o perioada de la 1 la 3 luni,incepand cu subunitatea finalizatoare si tinand seama de activitatea centrelor de productie situate in amonte - Se bazeaza pe ritmul de productie pe t lung, impartit pe fiecare an, luna si zi lucratoare - Urmareste stabilirea uniforma a programelor - Incarcarea uniforma a centrelor se face dc ac asigura asamblarea finala - Succesiunea finala tb sa conduca la costuri de trecere cat mai apropiate de zero. - Se transmite centrelor de productie si furnizorilor - In fiecare zi / subunit de timp, prevede o cant exacta ce nu poate fi modificata ( dc cota zilnica este d 7 ore , productia este oprita, dc prod este in urma se practica supramunca/ ore suplimentare) - Se bazeaza pe sistemul de circulatie de tip Pull ( atragere , preluare) - obiectele muncii s misca in sis d prod ca rasp la cererea de la centrul op urmator - Intocmit pe baza cererilor constante, asigura golirea munctii centrelor de prod si furnizorilor ( exista un niv min de inventar, pt ca prod nu e instantanee)Programele calendaristice eficiente sunt de tip multiobiect si nu monoobiect,opereaza cu loturi discrete si nu economice,iar nivelul programului e nivelat pe intervale relativ reduse.productia multiobiect este mai eficienta decat cea monoobiect deoarece asigura satisfacerea cererii la un numar mare de clienti indiferent de perioada.loturile de marimi discrete sunt de marimi reduse iar marimea ideala este 1.productia nivelata urmareste folosirea rationala in

cadrul unei organizatii.

26. Criterii de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi: Un rol important in programarea si urmarirea productiei in cadrul sectiilor de fabricatie il are modul de repartizare il are modul de repartizare a sarcinilot de repartizare a sarcinilor de productie pe executanti directi .Aceasta trebuie sa se realizeze dupa urmatoarele criterii: 1.Crit tehnologic 2.Crit organizatoric 3.Crit economic 1.Acest crit impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat ciclul de fabricatie a produsului respectiv sa fie cat mai mic 2.Impune corelarea categ muncitorului cu cea a lucrarii 3.Impune repartizarea sarcinilor de fabricatie astfel incat timpul de asteptare a produsului si a utilajelor pe fluxul de fabricatie sa fie cat mai mic 27. 28. Programarea productiei individuale in cadrul sectiilor de fabricatie se desfasoara pe baza mai multor metode care se stabilesc in raport de rezultatele testului preferential tip ABC. Testul ABC Cele 3 zone au urmatoarele caracteristici : Zona A a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 75% dintre elementele din nomenclator corespund la 15% din volumul productiei. Zona B a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 20% dintre elementele din nomeclator corespund la 35% din volumul produtiei. Zona C a testului preferential de tip ABC se refera la situatia in care 5% dintre elementele din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei.

- zona A pentru programarea sarcinilor se utilizeaza metode fundamentale pe date calendaristice (aplicam marimile numerice de prioritate). Reperele conducatoare sunt caracterizate prin cicluri si costuri mari. - zona B componentele produselor se programeaza pe baza de prioritati ce desemneaza ordinea, succesiunea de lansare in fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt caracterizate prin costuri si cicluri de fabricatie medii. - zona C reprele cu dimensiuni reduse, costuri mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza de stocuri la punctul comenzii. 29. Metode de determinare a tipologiei de productie. ???????? Managementul operativ al activitatii de productie si, in primul rand, a celei de fabricatie, este puternic influentata de tipul de productie existent in cadrul fiecarei unitati structurale de fabricatie. Aceasta impune determinarea tipului de productie pentru fiecare loc de munca, atelier, sectie, pentru a allege metoda de management cea mai eficienta. Literatura de specialitate formuleaza mai multe metode care se pot grupa in metode cantitative si metode calitativ-cantitative. Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de productie se refera la indicatorul numarul de obiectiveoperatie (No) ce de executa la un loc de munca. In raport cu marimea acestui indicator, determinat in mod experimental, sistemul de productie este apreciat dupa cum urmeaza: No=1 tip de productie de masa 2