7/18/2019 Monumente Istorice Din Europa

http://slidepdf.com/reader/full/monumente-istorice-din-europa 1/5

 MONUMENTE ISTORICE DIN EUROPA

COLOSSEUMUL

Colosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de foarte mul i turi ti din toată lumea.ț ș

El este probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Cunoscut ini ial subț

numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare construc ie a vremurilor sale iț ș

astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.

Povestea Colosseum-ului poate fi auzită în numeroase documentare, citită în cări de istorie,vizualizată în enciclopedii, site-uri !i colecii ori e"poziii de foto#rafii. C$iar !i atunci c%nd intri pe culoarele sale boltite, lovite de soare !i v%nt, !i asculi e"plicaiile #$idului, îi pare că !tii binearena !i luptele dintre #ladiatori. Auzi - pentru a c%ta oară& - că nici unul dintre stadioanelemoderne nu a reu!it să întreacă modelul in#ineresc al arenei Colosseum-ului. Că spectacoleleor#anizate pentru mulime, de către clasa conducătoare romană, sunt similare ca amploare !iimportană cu marile partide de fotbal '!i nu numai...( din zilele noastre, de!i cu scopuri diferite.Ima#in%ndu-i cele peste )).*** de persoane umpl%nd r%ndurile imensului amfiteatru !i aclam%ndcu frenezie victoria #ladiatorului favorit, în timp ce politicienii !i nobilii se felicită reciproc

 pentru investiia profitabilă, iar membrii !colilor de #ladiatori pun la cale noi spectacoleatractive, te poi #%ndi că, în +*** de ani, unele lucruri răm%n nesc$imbate.

7/18/2019 Monumente Istorice Din Europa

http://slidepdf.com/reader/full/monumente-istorice-din-europa 2/5

 AMFITEATRUL FALAVIAN 

mpăratul espasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a început construc ia Colosseumuluiț /0 în

anul 1+ d.2r.. Aceasta a fost înc$eiată în anul 3* d.2r., la un an după moartea lui espasian.

4ria ulș  amfiteatru a fost construit în locul unui lac artificial, parte din marele parc construit

de  5ero în centrul Romei, care includea de asemenea i 6omus Aureaș +0, c%t i statuia Colossus.ș

Această #i#antică statuie a lui 5ero, de 78 de metri înăl ime, care îl prezenta pe împărat în c$ipț

de zeu al soarelui a dat numele actual al construc iei - Colosseum. 9tatuia, amplasată l%n#ăț

amfiteatru, a fost demolată ulterior. 5u numai statuia, dar i amfiteatrul ofereau o priveli teș ș

#randioasă. n formă de elipsă, cu a"a mare de /38 m, a"a mică de /)* m, avea un perimetru de

)+* m si o înăl ime de )) m, oferind locuri pentru apro"imativ )*.*** spectatori. Funda ia peț ț

care a fost construit avea /+ metri #rosime.

 DESCRIEREA FIZICA

9pre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o

structură autonomă, în între#ime construită. Planul său este eliptic, av%nd /3: m lun#ime i /)8ș

m lă ime, aria sa fiind de 8 $a. năl imea zidului e"terior este de ;3 m. Perimetrul ori#inar ț ț

măsoară );) m. Arena centrală este ovală, av%nd 38 m lun#ime i /)8 m lă ime, încon<urată deș țun zid de ;,) m înăl ime, care se ridică p%nă la nivelul primelor r%nduri pentru spectatori.ț

9e estimează că zidul e"terior era construit din /**.*** m= de travertin, nu zidit cu mortar, ci

fi"at cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pa#ube însemnate în decursul veacurilor,

 prin prăbu irea unor păr i mari, în urma unor ș ț  cutremure. 9-a păstrat partea de nord a zidului de

incintă. n secolul al >I>-lea au fost adău#ate la e"tremită ile sale rampe de cărămidă pentru a-lț

consolida. Restul e"teriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la ori#ine.

Partea păstrată a zidului e"terior al fa adei monumentale se compune din trei niveluri de arcadeț

suprapuse, av%nd deasupra o platformă pe care se înal ă unț  atic foarte înalt, prevăzut cu ferestrela intervale re#ulate. Arcadele sunt încadrate de semi-coloane dorice, ionice  iș corintice, în timp

ce aticul este împodobit cu pila triș  corintici. Fiecare arc de la al doilea i al treilea eta< era ornatș

cu statui, probabil reprezent%nd divinită i i alte persona<e aleț ș  mitolo#iei #reco-romane.

n <urul păr ii de sus a aticului se aflau +;* de catar#e dispuse înț  corbel. Acestea sus ineau unț

acoperi mare retractabil, cunoscut sub numele deș  velarium, care ferea spectatorii de ar i aș ț

7/18/2019 Monumente Istorice Din Europa

http://slidepdf.com/reader/full/monumente-istorice-din-europa 3/5

soarelui sau de ploaie. Era o p%nză foarte mare, sus inută de o plasă din fr%n#$ii, cu o #aură înț

mi<loc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta v%ntul i a-l diri<aș

către spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari înrola i în acest scop la sediul marineiț

din ?isenum  i caza i la cazarmaș ț  Castra Misenatium din apropierea Colosseumului.

Capacitatea enormă a Colosseumului necesita un sistem de acces i de evacuare eficient, pentruș

care ar$itec ii au conceput solu ii similare celor care e"istă la stadioanele moderne. @a parter ț ț

e"istau 3* de intrări, dintre care 18 erau destinate spectatorilor de r%nd. Fiecare intrare era

numerotată, precum i fiecare scară. 5ordul intrării principale era rezervatș împăratului  iș

apropia ilor săi, pe c%nd celelalte trei intrări a"iale erau destinate elitei. Cele patru intrări a"ialeț

erau bo#at decorate cu picturi i reliefuri dinș  stuc, dintre care s-au păstrat unele fra#mente. 4n

mare număr de intrări au dispărut prin prăbu irea zidului e"terior, dar intrările de la >>III la @Iș

mai e"istă.

9pectatorii primeau bilete sub formă de bucă i deț  ceramică, pe care erau indicate prin numeresec iunea i r%ndul. A<un#eau la locurile lor prinț ș  vomitoria 'la sin#ular vomitorium( care dădeau

în tribună. @a sf%r itul <ocurilor sau în caz de ur#en ă, evacuarea se putea face în c%teva minute.ș ț

 LUCRURI DE INTERIOR

n conformitate cu Calendarul Code" din 7);, Colosseumul ar putea #ăzdui 31.*** de oameni,cu toate că estimările moderne pun cifra la apro"imativ )*.***. Ei au fost a eza i într-unș ț

aran<ament pe niveluri, care reflecta natura ri#idă stratificată a societă ii romane.ț

Cutii speciale erau puse la nord i sud pentru împărat i ir#inele estal, oferind cele mai buneș ș

 puncte de vedere ale arenei. din cele 3* de boli, doar ; erau rezervate intrării invitailor deonoare, corespunz%nd celor patru a"e. oate zonele de acces erau numerotate, la fel ca !i locurile,astfel că fiecare spectator primea un tic$et indic%nd locul, seciunea !i c$iar ruta de urmat. n partea inferioară, cea mai bună poziie pentru vizionare o ocupau bo"ele rezervate împăratului'în zona de nord( !i vestalelor 'în zona de sud(, iar între acestea se întindea o platformă specială,unde senatorii î!i aduceau propriile scaune. R%ndurile următoare erau rezervate ma#istrailor,

7/18/2019 Monumente Istorice Din Europa

http://slidepdf.com/reader/full/monumente-istorice-din-europa 4/5

nobililor sau cavalerilor, fără funcii în 9enatul roman. ?ai sus, cetăenii bo#ai ocupau alter%nduri, pentru ca ultimele să fie ale cetăenilor romani săraci 'seciunea acestora era construitădin lemn(. 9eciuni speciale erau dedicate unor anumite #rupuriB tineri însoiti de tutori, soldai,scribi, preoi etc. oate zonele erau le#ate prin pasa<e specifice 'vomitoria( ce permiteau accesulrapid la locul rezervat de tic$et !i o evacuare de ur#enă, de ordinul minutelor, a între#ii arene. 9-

a apreciat că spaiile de !edere măsurau în total 7*.*** de metri, ceea ce ar fi permis accesul unuinumăr c$iar de peste 1*.*** de spectatori

GLADIATORII 

In #eneral, primii #ladiatori folositi in cadrul spectacolelor erau sclavi, prizonieri de

razboi sau condamnati la moarte care, odata cumparati de catre ianistaD'proprietarii scolilorde gladiatori( erau antrenati pentru a satisface dorintele multimii avide de astfel de intreceri.

data insa cu transformarea <ocurilor funerare in evenimente la scara lar#a, costurile necesareunor asemenea spectacole deveneau, inevitabil, apana<ul nobililor instariti care, de cele maimulte ori, incercau atra#ere simpatiei publice in scopul ascensiunii politice. Cu cat numarulcelor care luptau in arena era mai mare si cu cat diversitatea <ocurilor incanta mai mult, cu atatmai #eneros si atent la nevoile plebei  parea cel care le or#aniza.

In ciuda conceptiilor preconcepute, e"istente astazi, numarul razboinicilor care mureau in timpulluptelor era e"trem de scazut. In fapt, doar /* dintre #ladiatori isi #aseau sfarsitul in arena. 9i

asta pentru ca, de obicei, pretul platit pentru a vedea o lupta pe viata si pe moarte era de cel putin/** de ori mai mare decat cel al unei competitii in care ambii combatanti scapau cu viata. Faptulca, uneori, amfitrionul intrecerilor ceda vointei multimii si incuviinta ca un gladiator sa fieucis, acest lucru trebuia privit ca un semn al #enerozitatii sale.

In realitate, #ladiatorii erau antrenati sa nu isi aplice  lovituri fatale desi, o parte importanta a procesului de pre#atire o reprezenta aceea in care ei erau invatati sa isi accepte moartea cudemnitate. 5imic nu nemultumea mai mult spectatorii decat ima#inea unui #ladiator las, iar 

7/18/2019 Monumente Istorice Din Europa

http://slidepdf.com/reader/full/monumente-istorice-din-europa 5/5

repercusiunile unei reprezentatii <alnice puteau fi dezastruoase pentru proprietarii scolilor deantrenament.

C$iar daca spectrul mortii plana permanent asupra lor iar umilintele indurate in timpul pre#atirilor erau, de cele mai multe ori, inumane, multi dintre #ladiatori duceau o viata cu mult

 peste standardele plebei romane. Acestia se bucurau de asistenta medicala, $aine curate si treimese consistente pe zi, mese ce erau menite sa le ofere surplusul de ener#ie necesar antrenamentelor si luptelor dar si sa ii a<ute la dobandirea straturilor suplimentare de #rasimecare impiedicau patrunderea armelor catre or#anele vitale. In plus, ima#inea #ladiatorului eraasociata in lumea romana cu cea a barbatului e"trem de potent. 6eseori, femeile cu influenta plateau sume e"orbitante pentru a petrece o noapte in compania razboinicului preferat. 5u putinesunt mentiunile istorice in care sotii de senatori sau de membri ai clasei cavalerilor isi paraseausotii pentru a intretine relatii se"uale cu #ladiatori, si asta in ciuda interdictiilor din le#ea romana prin care se stipula imperativ ca nicio o femeie de ori#ine latina nu are dreptul de a avea relatiiintime cu un sclav.

Poate acestea au fost motivele pentru care tot mai multi cetateni romani renuntau de buna voie la propria libertate pentru a deveni #ladiatori, asa numitii auctoratii. In fapt, in perioada de sfarsit aRepublicii, peste <umatate din numarul #ladiatorilor era format din fosti oameni liberi. Acestia proveneau din toate paturile sociale, atrasi probabil de mira<ul luptelor si de premiile consistente pe care le primeau in cazul victoriilor. 5u odata s-a intamplat ca si  imparatii Romei sa coboarein arena pentru a lupta alaturi de sclavii razboinici.Caligula, Titus, Hadrian, Didius

Julianus sunt doar cativa dintre cei care au socat audienta infruntand adversarii pe nisipulamfiteatrelor. Cu si#uranta insa, ca niciun alt imparat nu a depasit obsesia luiCommodus in ceeace priveste luptele de #ladiatori. Acesta nu numai ca a participat personal la peste /*** dedueluri, dar si-a falsificat si bio#rafia astfel incat sa para ca tatal sau 'imparatul Marc Aurelius(era, de fapt, un #ladiator celebru. Commodus a<unsese pana acolo incat se credea reintruparea

eroului Hercule

 si c$iar i-a scandalizat pe senatori imbracand in timpul sedintelor publicecostumul de luptator in arena.

CONCLUZIE 

@a aproape +*** de ani de la construirea sa, Colosseum-ul a fost ales ca minune a lumiimoderne, alături de ?ac$u Picc$u, a< ?a$al, Petra, ?arele Gid C$inezesc, C$ic$en Itza !i9tatuia lui Isus din Rio de Haneiro. Cel mai mare amfiteatru al Antic$ităii a rezistat vremurilor !iruinei, în centrul a#lomeratei Rome, la adăpostul dealurilor Esuilin, Palatin !i Caelian. Fără el,măreul ora! imperial de odinioară ar fi #reu de înc$ipuitB splendoarea ar$itecturală a Colosseum-ului a depus mărturie pentru #eniul constructorilor romani !i pentru sofisticata cruzime a unui

 popor cuceritor.