monografia or. Botosani.pdf

ARTUR GOROVEI

Monograjia OrapluiBOTOSANI

Editia Primäriei de Botwni

www.digibuc.ro

-

"41_0

www.digibuc.ro

Institutul de Arts Orafice M. MINH% FoltIcen1

www.digibuc.ro

D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare acomunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Mol-dovei, din toate punctele de vedere, i doritor ca sci se poatd aduna,inteun meinunchiu, toate datele i cunoflinfile privitoare la viata Boto-pnilor, a propus, i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze,sub auspiciile ei, i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie aoraplui Botgani.

0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei i obositoare,reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publice i rdsfoirea clocu-mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea facede un singur om, care scili ,fi consacrat o parte din viafd pentruacest scop ; de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina a-ceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei sepoatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti scl Insiircinezepe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor, i scl dea lucrdreio forma definitivd. .

D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare, fi amprlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspundereagrea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele caremd indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de im-portantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de mare este dorinta, aceluicare a conceput-o, de a o vedea infdptuitei, i am crezut cd este o da-torie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale,In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o mo-lima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me-niti sd fie altfel.

Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani,i Dentru adunarea materialulul ascuns in arhiva Statului din Iafl, Co-

misiunea interimard s'a gdndit la ornal muncitor care este d-I TraianIchim, funcfionar la acea arldvd, cdruia d. Sever Zotta, Directorul- ar-hivei, i-a dat invoirea necesard pentru a ni pane la dispozifie materi-alul ce va culege.

Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un re-zultat satisfaccitor, dacd nu am avea i concursul cetdtenilor botoNneni,pdstrcitorl de documente vechi, din care s'ar scoate multe informatiifolositoare, d. Hangan a adresat un apel cdlduros cdtrd toatd populafia

www.digibuc.ro

orasului, rugdnd sd-mi dea concursul, pe care-1 ceream si eu, tot prin-tr'un apel cdtrcl publicul botosdnean.

La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fardconcursul dirora lucrarea aceasta nu s'ar fi putut alcdtui, si cdrora liaducem toate multdmirile.

In fruntea tuturora este d. Norbert $tefan Dombrowski, magistratsi un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni daun ajutor foarte pretios. DI. Jean Mavrocordat nl-a pis In putintd dea cerceta o serie Intreagd de documente, din colectitt fi d. farina-cist Semaca a pus la disp ozifia d-lui Ichim docurnentele celei maivechi farmacii din Botosani, astdzi proprietatea sa; DI. avocat Zverd-ling si d. I. M. Wechsler, cornerciant, ni-au Incredintat documente,din care am cules informatii interesante.

Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrerede rciu, tnsd, nu am putut sa dau la iveald trisemndrile lor, din pri-cind cd, &led ar fi fost sd facem istoricul fiecdrei biserici, monografiaaceasta ar fi trecut peste margenile trilduntrul cdrora urma sa fiescrisd. Bisericile din Botosani pot forma obiectul unei monografii spe-ciale, precum a si fcicut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentrubiserica Pdpduli, si care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumatal lucrdrei sale.

Anidnunte, asupra genealogiel unOr familii botosdnene, ni-a datD-ra Sofia Tdutu, o botosdneandi de bastind, si D-na Natalia Vdrnav,din Folticeni.

D-1 Const. Karadja, dela Grumeizestii Neamfului, ni- a dat o meindde ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri deprin cdrfile cdldtorilor strdini, cari s'au abdtut si prin Botosani, uini-a dat o fotografie a hdrlii. cu lupta dela Botosani, din 19 Martie1788 .

Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicutle din aceastd carte, sunt lucrate de D-na Maria G. lairnav, din Fol-

liceni, si unele sunt ale pictorului Bordenachi, pe care ni le-a IncredintatDl. profesor Dr. I. Simionescu.

Din motive lesne de triples, ne am oprrt, trz monografia aceasta,la data Unirii Principatelor.

ARTUR GCMG VEI

Folticeni, Februarie 1926

www.digibuc.ro

Monografia Oraralui Botoqani

Numirea Orasului

Batosanii! De unde sa vie numele ora§ului si al judetului acestuia,unul dintre cele mai insemnate orase, §i unul dintre cele mai bogatejudete ale Moldovei ?

In unele carp, scrise cu cateva decenii in urma, pe cand studiilefilologice §i istorice erau, in tara noasträ, +Ica in fa0, du dat unii pa-rerea ca numele de Botoani" s'ar trage dela Batus-chan, HanulTatarilor, care in anul 1240, a prädat toata partea Europei dela Poloniapana in Bulgaria, §i ale cärui hoarde s'au revarsat peste Transilvaniasi Serbia, strabätand pang in Silezia §i Croatia.

Ca sa explice cum de a ajuns Batus-Chan sa-§i lege numele deaceasta localitate, care, pe atunci, trebue sa fi fost un loc pustiu, saucer mult un sati§or sarac i umilit, se spune ca Hanul fioros, neglijandorasele intemeiate, in care s'ar fi mandril saii implante steagul, ei-arfi statornicit resedinta la Botosani.

Adevarul este ca Boto§anii i§i trage numele dela un Bot4, caredin timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurileacestea.

Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta§, cu Mot4, cuCrasna§, cu Hasna§. Finalaty se adaugea la unele name de oamenipentru a face nume noua. Cele de mai sus vin dela Bontea, Motes,Crasnea, Hasnea, sau dela forrnele si mai vechi : Bontul, Motul, etc.Botelf vine deci dela Botea sau Botul. E un nume care se afla intoate pärtile romane§ti : in tara Barsei, in Banatul Timi§ean" 1).

Pärerea D-lui Iorga este hotdratoare.

1. N. Iorga : Inscriplii Boto§anene, p. 5. Bucurefti, 1905 ; Istoria RomInilor In chlpuri §IIcoane, p. 168. Edltura Ramurl", Crakva.1921.

www.digibuc.ro

2 Monografla Oraplui Botoani

Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documentefoarte vechi.

La 1487 Octombrie 16, Stefan-Cel-Mare cumpärä cdteva mosiipe care le därueste Mitropoliei Romanului, i in uricul de cumparà-turä se zice asa : . . . i asijderea veni inaintea noastrd i inainteaa nostri moldovenesti boeri, Neagsa, fiica lui Walla dela Racova, ne-poath lui Bott;s, de a sa bunä voie, de nime nevoità i nici silità, sivându a sa dreaptä ocinä dela al säu drept uric, un sat pe Moldovala Câmpul-Päräului, anurne partea lui Bot4, unde fu mosul ei Botd,insusi Domniei Mele, pentru 60 zloti tätärästi, si au plätit Domnia Meartap cei mai sus scrisi bani, 60 AO, la mâna Neagsäi, fiicei lui BAiladela Racova, inaintea noasträ si inaintea a nostri boeri".

Familia Botäs este mentionatä si in documente posterioare, cauna din familiile alese ale Moldovei. Doamna lui leremia Movilà erafiica unui Botiffan, i un frate al ei a fost pus In tapä de StefanTomsa, 2) care a domnit in Moldova intre 1611-1615. Chiar in zilelenoastre, un I. Botdf iscäleste, la 11 Iunie 1856, actul de adeziune ajudefului Dorohoi la programa Unirei. 3)

In altä parte a romänismului, in Maramures, de unde au desca-licat multe farnilii in Moldova, un Bot4 figureazä printre romänii desamä, din partea locului. La 29 August 1566, s'a dat o lupta crancenäla Sighet, capitala Maramuresului, asediat de armatele Sultanului Sule-iman, i intre vitejii cari au cazut, luptänd contra pägänilor, a fostPetre Botq, cornandantul pedestrimei maramuresene.

De altfel, cea mai veche pecete, cunoscutä pänä acuma, a tärguluiBotosani, care avea drept marcä un päun cu coada rasfiratá, poartäinscriptia : Pecetea teirga Botdr, dupä cum se vede din o carte atargovetilor, eu data de 5 August 1670, in care se vorbeste despre ojudecata a vornicilor de Botosani, Gheorghitä Logofätu i DumitrascoVisternicul, asupra unei pricini dintre Cäldärusä i Apostol Traista,pentru un loc de casd din mijlocul tärgului. 5)

I. RielhIsedek : Cronica Romanului, I, p. 138. Bucurestl, 1874.2. Tesaur de documente Istorice, II, P. 24, unde Papiu Ilarian reproduce lucrarea tut

Charles de Joppecourt : Histoire sommaire de choses plus mémorables advenues auzderniers troubles de Alioldavie, Paris 1620

3. Acte i documente relative la Istoria Renasterei Roméniel, ptibliCate de GhenadiePetrescu, Dimitrle A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, vol. III, p. 547.

4. A. Papadopol-Callmach Notiié Istorica asupra orasului Botosani, p. 5, Extras dinAnalele Academlei Romane, 1867.

5. Arhlva IstorIcii, I, partea 11, p. SI.

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botofani 3

CA acest cuvAnt, Botãq, este romAnesc, nu mai incape nicio in-doialA, i in limba moldoveneascA el insemneazA vita de vie sAditAde un ana 1), care trebue sA aibA inrudire §i cu vorba «buta§».

BotA§ a fost strAmosul. De la el s'a inceput viata locuitorilorsatului care s'a prefAcut mai tärziu, destul de tArziu, inteun tdrg. Elcu ai lui a intemeiat acel sat. A§ezat inteun loc oarecare, departe *ide apa cea mare a Prutului, inteun tinut care n'avea altA bogAtie de-cAt a vitelor, ce gäsau pA§une inaltä si grasA pe povärni§urile dealu-rilor de lut ce se introlocA aid, satul BotWnilor nu fAcea sA seprevadd prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurile cele maride negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul, lui Filexandru-cel-Bun i lui Stefan-cel-Mare, II atingea". 2)

I. A. Papadopol-Calimach, op. clt., p. 6.2. N. lorga, op. cit., p. 168.

www.digibuc.ro

4 Monografla Oraplui Botopni

Nävälirile Dusmanilor asupra Botosanilor

Aceasta es te explicatia intemeerei Boto§anilor inteun loc a§aputin prielnic pentru un orq §i chiar pentru un sat: era in treacatulunui mare drum de negot al Moldovei ; §i tot din aceasta pricinaerau atintiti, spre aceasta avezare, ochii acelora cari pandeau bogâtiilefiresc ingramädite intr'o asemenea localitate de popas al carau§ilor,cari transportau marfurile ce intrau in Moldova, §i acelea care ie§eaudin Ora.

Atra§i de mirajul prazilor, tatarii din Cr.am au pustiit Moldova,i, dupa cum spund Cronica veche a ¡aril : In anul 6947 (1439), au

venit tätarii §i au pradat pana in Boto§ani".De prada §i de foc, din partea dumanilor, a mai avut de multe

ori parte a§ezarea lui Bota§, care dinteun sat mic, precum fusese laintemeere, se facuse mai mare §i capatase §i mai multa insemnatate.

In anul 1505, Bogdan-Von, din pricina ca sora Craiului le§escnu voise sä-1 eie de barbat, pentruca era chior de un ochiu, §i Re-gina mama se impotrivise, s'a suparat §i a intrat cu oastea in tarale§asca, a lovit Pocutia, i a pus oamenii sal In ea, iar el pradand,s'a intors inapoi. *i atunci, spune cronicarul Grigore Neculcea : Va-zand le§ii paguba ce li Muse Bogdan-Von, nu suferira, ci stranse-ra oaste cu leaf& §i pre oamenii lui Bogdan-Von ce-i lasase in Po-cutia, i-au impins inapoi. *i intr'acel razboiu au pierit doi frati, fecioride boeri le§e§ti, feciorii lui Trus ; §i de acii au intrat oastea le§ascain tara Moldovei, de au facut multa paguba §i pieire, §i au pradat¡Ana la BotoNni, prinzand pe o sama de boeri de tark §i in maniapentru cei doi frati ce au pierit in razboiu, pre toti i-au Mat inCamenita". 1)

Incursiunile du§manoase ale soldatilor poloni, in Moldova, con-tinua, OM ce un detapment mai mare, in 1537, fu distrus in lupta

1* CronIcIle Romanlel, edItia 1872, I, p. 180.

www.digibuc.ro

Monografia Oraptui Botopni 5

dela Tgräsguti, si la 22 februar se ajunse la o pace pe 6 luni, prelun-gild apoi pe un an. In 1538, mercenari lgsati de Regele polon lagranita Moldovei, incepurg a face incursiuni, au atacat si prädat Cer-ngutii, Botopnli, arzand sate si alit orase moldovtnesti, pang la Su-ceava", I)

Tot din pricina lui Bogdan-Von mai indurg Botosanii, si tot dinpartea lesilor, un alt prgpäd peste cativa ani, in 1509. i anume, oridin dragostea pentru «Elisafta», sora Craiului lesesc, ori din mandriaca sä-i fie cumnat, ngzuia mereu la sbra Craiului, si neizbutindu-iplanurile, a voit sg-si razbune. A strans oastea, a trecut Nistrul, inziva de vineri, iunie in 29, a intrat In Podolia, si sambatä a sosit laCamenitä. Arzand si prgdand tara, s'a tras la Liov, si zic cg singurBogdan-Von au lovit cu sulita in poarta Liovului, care semn se cu-noaste si astäzi". Incärcat de prgzi, s'a intors Bogdan-Von la Suceavasi-a luat Doamng din fait si s'a linistit. Dar nici lesii nu s'au Igsatmai pre jos, ca a trimes Craiul pe Hatmanul sgu Kaminetki, Voevodulde Cracau, si a intrat färg de veste In Ora', si au pradat Cernäutii,Dorohoiul, Botqanii si Stefanestii, neavand cine li sta in potrivàTM. 2)

In 1529, Petru-Von, voind sä intoarcä Pocutia inapoi la taraMoldovei, gandi cu sabib sä o ia", si a intrat in tara lesasca, aprgdat Pocutia, si a ars satele si targurile imprejur : Colomeia, Snia-tinul, Tismenita, pan la Halici, pretutindeni. Lesii, la randul lor, autrimis pe Hatmanui Tarnovski, cu o oaste mare, de au prgdat si auars la Cernguti, si alte sate, pang la Botosani".8)

1. I. Minea : 0 cronidi lowascii a Moldova!, In revista Ion Neculce, din Ia0, 1923.2. Cronicile Romaniei, I, p. 182.3. Cronicile Romiiniel, I, p. 199.

www.digibuc.ro


Botopnii Re§edinti Domneasci

Asezarea Botosanilor pe drumul care duce din Suceava la Iasi,unde calatorii trebuiau sa poposasa i unde de multe ori trebue safi poposit Stefan-Cel-Mare, and Il indemna la drum dragostea luipentru Maria de la Bar läu, cu care a avut pe Petru Hares, impreju-rarea aceasta 1-a indemnat pe marele Voevod zideasca aici obiserica, in care sa ridice laude lui Dumnezeu, si in acelas timp safie si o cetatue de aparare a Botosanilor, intre zidurile careia sa sepoata adäposti, la vreme de nevoe, locuitorii satului, expusi la furiadusmanilor. Loc mai potrivit decat Päpäutii n'ar fi putut sa gäsasca,prin imprejurimi, si aid a ridicat el, in 1496, biserica frumoasa caredainueste si in zilele noastre.

Daca a zidit Stefan-Voda o biseria domneasca, in locul undeavea de fäcut popas, oare sä nu fi avut el, acolo, si o locuinta pentruel si curtenii lui, un palat, cum am zice pe limba de astäzi?

Documentele ne incredinteaza cà un asemenea palat a existatOda ¡rite() vreme oarecare.

Traditia, pästrata din batrani, spune cä in ograda bisericei ar finiste pivniti mari, ale dror urme astazi nu se mai vad, uneledocumente ar confirma aceasta traditie.

La 1639, Vasile Lupu dä lui Cristea Braileanul mosia Rusilor,dela Botosani, pe care o hotäräsera mai multi targoveti, intre care sipopa Ionascu dela biserica Domniei mele dela carte din Botopnr. 9

In 1661, pe langa popa Ionascu mai gäsim, la «curtea domneasca»dela Päpauti, i pe Mirauta.1

In un document din 1678, se vorbeste tot de scurtea domneascapdin Botosani, 4). Intr'un hrisov al lui Constantin Mavrocordat, din 1733,se vädeste existenta acestei curti domnesti din targul Botosani, la acäreia biserica erau pe atunci slujind doi preuti, un diacon i un

1. Icon. Stavrofor Al. H. SImIonescu hilinastirea Popoutli, p. /.Botopmi 1912.2. N. Iorga ; Studll I documente, V, p. 218.3. Idem p. 222.4. Idem, p. 224.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botopni

tircovnic 1), §i la 1751 se mai pomene§te Incà despre curtenii dinBoto§ani 2).

Aceasta curte domneasa s'a ruinat, cu trecerea vremii, and §iimportanta Boto§anilor, din punct de vedere comercial, a Inceput sdscald, dupä cum s'a ruinat §i biserica lui Stefan-Vodd. Inteun hrisovdin 1752, dela Matei Ghica, se spune : Luând aminte pentru o sfântdbiseria de piatrd ce au fost ziditd de luminatul räposat Domn StefanVoevod, cel Bun, la tdrgul Boto§anii, care dupd trecerea vremilor ra-mänând descoperitä i surpatd de zidurile ei, au inoit-o din iznoavdräposata Maica Dornniei mele . . . fdceind i chilli." 3)

Curtea domneasa n'a mai fost inoità, fiinda nu mai era sim-titd trebuinta ei, pe chid chiliile erau necesare pentru locuinta cdlu-gärilor, de oarece ina din 1751, biserica Sf. Neculai domnesc dinBoto§ani, fusese prehicutd in mdndstire de alugdri.

Pe vremea and *tefan-Cel-mare a zidit biserica dela PapAuti,Boto§anii trebue sä fi fost Incà un sat, care insd, multämitd impor-tantei ce o dobândea mereu, din faptul cà prin el trecea drumul pecare se fäcea schimbul de mdrfuri dintre Polonia §i Turcia, se des-volta repede 4), §i ajunge in rândul ora§elor Moldovei, ora§ care, pevremea lui Petru Rare§ §i Alexandru Läpu§neanu, devenise o adevd-ratä re§edintä domneasa.

Din Boto§ani, in 1527, Petru Rare§ scrie Bistritei Maramure§)la 8 maiu, reclamând pe un medic scos dela turci de dumnialui Lo-gorátul, §i care acuma refuzd sd vie in Moldova, de§iI se oferd 5000de aspri §i doi cai foarte buni.

In 1528 scrie, tot din târgul Boto§anilor", In care se intoarcein 1529, dupd ce invinse pe sa§ii din Ardeal, la Feldioara 6), de undela 31 iulie indreaptd intäia lui somatie Card Bistrita, anuntând càRegele loan i-a (larva ora§ul, impreund cu castelul Ungura§, reclamândcedarea acestuia In mänele noului Pdrcalab de Ciceiu,Drac§in Simon,ca sd nu mai fie vorbä §i daa vrea binele lor

Tot la Boto§ani se intoarse Petru Rare§, dupa asediul Bra§ovului

1 1dem, VI, p. 274.2. Idem, V, p. 247.3. Idem, 1, p. 2184. N. Iorga Istorla Romanilor In chipurl I icoane, p, 189.5. N. lorga Documente romttneati din arhivele Bistritei. I. p. XVII.6. N. lorga Istorla Rominllor In chipurl al icoane, p. 169.7. N. lorga; Documentele BistriÇel, 1, p. XXIII.

www.digibuc.ro

8 Monografia Oraplui Botopni

si din Botosani scrie Brasovenilor o scrisoare de afaceri, la 25ianuar 1530 1) si alta scrisoare de afaceri in anul 1531 2)

Ca dinteo adeväratä resedintä domneaScä, la 19 Iulie 1546, PetruRares, din Botosani scrie bistritenilor si recomandä pe noul Episcopal vidicului bistritan, Tarasie, »mai mare pesie toti popii români dintinutul vostru, precum au mai fost altii si inainte" 3).

Petru Rare§ nu venia in mod intâmplAtor in Boto§ani, ci aiciavea si afaceri personale. Din cetatea noasträ Botosani", la 24 no-embrie 1552, el expediazä spiv vânzare, la Bistrita, o sumä de porcisi scroafe, cerând bistritenilor sa-i repare un ceasornic si sa-i pia-teascd o datorie 1.

Dar nu numai Petru Rams petrecea, in Botosani, o parte dintimp, ci si alti domni faceau acte de domnie in acest oras. Fistfel, la29 iulie 1557, Filexandru Läpusneanu scrie din Botosani explicand cael clädeste la Cämpulung numai un adäpost pentru calatori, vAzändin drurnul sdu, din anul trecut, locurile acelea in mijlocul muntilor sistäncilor 9,si in veacul urmätor, la 27 maiu 1635, Vasile Lupu, dinBotosani scrie bistritenilor pentru unsprezece vaci si vase boi de po-mad& luati in post dela chlugärii din Cosula 6].

Din vremea domniei lui Petra Rares, orasul Botosani ia o des-voltare si mai mare. Ceea ce a contribuit la inflorirea orasului, estefaptul probabil ca' Petru Rams 1-a crania Doamnei sale, Elena, fatalui Joan, Despotul sârbesc, constituindu-i ceea ce am numi noi asta-zi un apanaj". »De acum inainte orasul fu cärmuit pe de o parteca toate celelalte, de un §oltuz si doisprezece pârgari, iar pe de altade Vornicii Doamnei" 7).

Doamna Elena, având tot interesul ca Botosanii, care se mai nu-mea si <<Tärgul Doamnei», sä progreseze, din toate punctele de videre,se gAndi sä-1 mAreasca.

Era femeie invätatä ; ea cunostea foarte bine limba slavonä, carepe atunci era limba diplomatica in Orient, si scria, cu mäna ei, scri-sorile domnesti, catrà Sultanul Suleiman 8). Intelepciunea ei a fäcut-o

1. Ibid., p. XXVII.2. Ibid., p. XLIII.3. Ibid., p. XLIII.4. Ibid., p. L.5. Ibid., p. LIII.5. Ibid., p. XCV.7. N. Iorga: istoria Rontanilor In chipuri sI lcoane, p. 169.8. Magazin istoric pentru Dacia, 1, p. 173

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botopni 9

sä däruiascä târgului Botosani douä biserici de piaträ, facute intocmaidupä biserica lui Stefan-cel-Mare din Päpäuti. cu tm turnulet la mij-loc si intrarea pe lature. Discuri de smart verde, galben, asezate inbrAuri, le impodobiau. Aveau si o clopotnitä de o parte, care s'a dä-rämat apoi si au fost inlocuite prin altele" 1).

D. Iorga crede cd Elena Doamna va mai fi zidit s1 o bisericA insatul Mänästirea Doamnei, längä Botosani, de unde i-ar fi venind sinumele.

Elena Doamna, care poate sä fie socotità printre intemeetoriitârgului Botosani, si-a sfarsit viata inteun mod pe care nu I-a meritatintru nimic. si, pentrucd ei se datoresc dottä monumente, cu careorasul acesta se poate mândri, se cuvine sä avem mai multe stiintidespre viata acestei femei.

Dupä Petru Rares, more in 1547, au rämas doi fii, Stefänitä siIlias. Acest din urmä, dupä o domnie de mai putin de patru ani, päräsitronul, läsându-1 fratelui sdu Stefänitä, care se conducea mai mult desfaturile mamei sale, iar el se duse la Constantinopol si se turd lu-and numele de Mehmet, si Sultanul Suleiman, drept multdmitO, if fA cuPasd de Dorostor. La 15 iunie 1551, Stefänitä fiul lui Petru Rares,se urca pe tron, dar nu avu multe zile, cäci in septembre 1553 a fostasasinat si inlocuit cu unul dintre asasini, cu Joldea. Boerii moldoveni,pribegi prin Polonia, luând stiintä despre cele ce s'au petrecut cuStefänitä Vodä, au cäpätat ajutor dela Voevodul Galitiei, -si aleseräDomn pe Alexandru Ldpusneanu. Acesta trimese pe vornicul Motoccu oaste lesascd spre Suceava, in urmärirea lui Joldea, care se du-cea sa facä nuntä cu Domnita Ruxanda, fate lui Petru Rares. Oastealui Läpusneanu prinde pe Joldea, la Sipote, ii täie nasul si pe Joldeail dädu la cAlugärie. Läpusneanu luä de sotie pe Dotnnita Ruxanda,iar pe Doamna Elena, fundatoarea bisericei Sf. Gheorghe $ i a biseri-cei Ospenia, o ucise.

Elena Doamna este inmormäntatA, impreunä cu sotul ei, PetruRares, in mänOstirea Probota, din judetul Folticeni, numit mai inaintejudetul Suceava.

1. N. lorga, Istorla Rornanilor In chiparl si Icoane, p 170.

www.digibuc.ro

,10 Monografia Oravilui Botwn1

Targul Doamnei

Se crede ca Petru Rare§ a däruit sofiei sale, Elena, venituriletargului Botosani 1J

Nu se cunoa§te actul prin care s'a fäcut aceastä danie caträDoamnä, danie pe care alti Dornni au reinoit-o, prin hrisoave cares'au pästrat.

Astfel, In 1784, Alexandru Constantin Voevod Plavrocordatl,darueste Doarnnei Ralu, venitul mortäsapiei targului Botosani si Foc-sani, cu urmatorul hrisov : 2j

Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin VoevodDomn al Tarii Moldova

Datorie nepregetata iaste, dupä toatä legea, obläduitorii sa saningrijasca, cu cele spre odihna acelor ci sunt supt obläduire, saunpämanteni, sau straini si ori di ce stare vor fi, cu cat mai vartosfiind fiicili de Domn, de a nu-i läsa nepusi la oränduialä, -cu celeCate sä cuvin a le ave dupä dreptate, spre oaresi care agiutor, fiind§tiut CA pre fiii Domnilor, nid inaltime stärii, nici obiceiu nu-i lasäa sä Impärtäsi cu alte chiverniseli, precum altii de alte stäri, färanurnai cu cuprinderea, prin deosäbit agiutoriu, ce li sä dä di cätraluminatii Domni, cu acele randuite si nesträmutate mile, si and deaceste mile sä vor lipsi cu strambätate si fait cuvant de dreptate vafi ca sa rämäie neimpärtäsifi din domnestile oranduite mile. Care a-n ceastä bine socotitä si de laudä urmare giudecandu-o cu dreptatensi cu cuviinfä, si cei mai inainte de Noi fericiti si luminati Domnis'au pus la cale cele spre folosul bor. Deci socotit-am Domnie mensi pentru luminata pre iubita fiica noastra, Doamna Ralu, ca sä cadinsi cu dreptate este a fi impartäsitä cu oaresicare domnesc agiutoriu ;n nu numai ca dupa fagaduialä ce cuviincioasa a fiicilor de Domn iaste

1. N. iorga ; istorla Romilnilor in chipurl al icoane, p. 169.2. Colectia Muzeului Municipal din iriai, documental XII, No. 176.

www.digibuc.ro

Monografia Oraquld Botorani 11

cu cale a ave, dar si pentru multe faceri de bine si aparare ce auavut tara aceasta, in multe vremi, dela fericitii intru pomenire mosiisi parintele Domniei Me le, cum si de cAträ Domnie Me, prin ateni-au fost cu putintä, dupa cum iaste stiut de toti. Pentru aceasta WAprin acest hrisov al Domniei Me le, hotArAm ca sa aiba a lua pre iu-bita fiica noastrA, luminata Downna Ralu, venitul mortäsipiei delaMoll Botopni1or §i de la targul Focsani, care iaste obicinuit de saia câte 24 bani noi de cal, iapA, bou, vack ci sä vänd in tArg, adeca12 bani dela cumpArAtoriu si 12 bani dela vänzAtoriu. lar daca vre-unii din sträini, ori vanzatori, ori cumpärätori de vite, vor fi din ceice trec vitele piste hotar in tara strain& aceia sä nu sa superi a plAtimortasipia. ce pe vitele ce vor vinde ori vor cumpAra unii ca aceiasä sa ia banii mortäsipiei deplin, adeca 24 bani, de vita, dela parteacari va face acest alisveris cu dânsii, si fiindcä Ora acum acest venitmortäsipie sA lua de card Vames, hotAram Domnie Me ca ori invdnzare, de va fi vama, ori in credintä de se va da, vamesii sa nuaiba a sä amesteca, ca sä strânga mortäsipie de pe vitele ci sä vorvinde la aceste 2 tdrguri, ci oamenii ci vor fi randuiti de cAtra preiubita fiica noastra, lurninata Doamna Ralu, la aceastä slujbA, sA aibaa strange acest venit in toatä vreme, dupä hotArare Hrisovului Dom-niei Mele. Poftim si pe alti frati luminati Domni pe carii sfântulDumnezäu va rândui, in urma Noasträ, la Domnie acestii täri, sä nusurpe acest putin agiutoriu, ce mai ales pentru a Domniilor salecinste sa-1 intäreasca si sa-1 adaogA, ca pe un obiceiu ci l-au urmatdintru inceput precum si noi am päzit si am intarit toate milele ceam gäsit dela cei mai de inainte Noasträ luminati Domni.

1784 Septembri 20Noi Alexandru Voevod.

lanachi CantaVel Visternic. Procitoh

Mai tArziu, o parte din venitul Doamnei a inceput sä fie intre-buintat pentru scopuri culturale, in special pentru intretinerea scoaleidomnesti din Botosani.

Astfel, Alexandru Moruzi, prin hrisovul din 17 august 1806,hotAräste ca 620 lei sä se deie pe fiecare an, dascalilor elinesti si

www.digibuc.ro


moldovenesti ce s'au asezat spre invätatura copiilor, afara de venitulbisericei domnesti a Ospeniei, i in acelas tirnp dispune sä se maideie, pe tot anul, «din iratul Luminatei prea iubitei noastre Doamne.cite trei sute lei.

Iatä hrisovul :

Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Moruz VoevodDomn al Tara Moldova

«Imbracati-va cu invatätura, zice inteleptul ca sa tràiì impreu-«nandu-va cu cunostinta adevarului. Netagaduitä darä i prin lucrareicunoscutä find aceasta, mai luminat de cat soarele i caträ noi sewaratä caci, ori unde infloreste invätatura, intru acea Ora locueste in-«telepciunea, acolo se aflä i cunostinta tuturor bunätätilor invatäturei«si de acolo se departeaza nesimtirea dobitociei. Drept aceia din ceasul«care s'au incredintat nouä de la cereasca Pronie obladuirea acestii de.Dumnnzeu päzite täri, nu am crutat nici osteneala, nid adäogire decindestulate venituri, spre a deschide cele incuete usi a invatäturei,«prin fcoli obstesti; nu numai in capitala orasului Domniei, darä si prin«celelalte targuri a tarei Domniei mele. Si intru acest chip, prin al«nostru domnesc hrisov ce s'au dat pentru asezarea scolilor altor tar-iguri, s'au randuit si la targul Botosanii §esä sute douazaci lei pe an,«ca sä se deie dascdlilor Elinesti Moldovenesti ce s'au asazat spre«Invatätura copiilor, afara din venitul bisericei domnesti a Ospeniei,«care este legat la scale aceste, dandu-se acestie ate sesa sute doua«zaci lei din venitul scolilor obstesti care s'au i urmat panä acum.«Insa inmultandu-se adunarea ucenicilor, ca sä se inmultascä i ro-sdul invätäturei copiilor säraci, atat in limba Elineascit i Greceascd«cat si Moldovineascd, fäcand rugäciune acei ce locuesc acolo, CUMepitropii acestii scoli ca sä se adaugä i venitul, dupä care sä se

«poata aseza dascali cu indestulare de procopsalä, iata milostivindu-neaprin acest hrisov a Domniei Mele hotaram : intai, din veniturile scoa-«lelor obstesti sä se mai deie incä pe tot anul la scoala din targulaBotosanilor cate douä sute cincizeci lei, peste sesä sute douäzeci«lei ce sä da panä acum, dupa osebit hrisov a domniei mele, ca sägse facd cdte opt sute septezeci lei pe an din acest venit a scoalilor«obstesti. Al doilea sä se mai deie pe tot anul din iratul Luminatel,aprea iubilei noastre Doamne a tinutului Botosanii, din ciferturile rdn-

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botopni 13

g duite, cate trei sute lei, adecd Cate saptezeci i cinci lei pe tot ci-ofertul, scAzdndu-se in sama ce vor. trimite dregdtorii tinutului«dându-se nestrdmutat la epitropii acestii coli. Al treilea, sa aibä aascuti aceastä scoald pe tot anul cdte cloud sute boi de negot de va-«mä i corndrit, find si aceastä mild statornicd spre ajutorul acestii scolieintocmai dupä ordnduiala ce se urmeazd si la altii, care au miluire«de boi prin hrisoavele domnesti; fiind datori vamesii a-i scuti de la' sine, afard de suma cumpArdturei. Si poftim Domnia me si pe altigfrati luminati Domni pe care Sfântul Dumnezeu ii va orândui in urmasnoasträ stapdnitori tdrei acestia, sá adaugd i sä intäreascd ace.ste

spre a Domniilor sale vecinica pomenire ; ca sa sä statorni-cceascd rodul invdtáturei copiilor sdraci a multor i osebite trepte dinapamânteni, ce nu au putintä a tinea, si a pläti dascalilor pentru in-xvätAtura copiilor, i sd se intindd lauda Patriei i prin aceasta. Scri-csu-s 'a hrisovul acesta la scaunul Domniei mele, in orasul Eii, intru

doua Domnie a noastrd la Moldaviea, in anul al patrulea.

La Let 1806, Avgust 17.

Alexandru Constantin Moruz Vvd

De altfel, Botosanii furnizau Curtea Domneascd din Iasi cu multelucruri.

Din tinutul Botosani, In 1742, se duceau 350 card de lemne de focla Curte si in 1739 se duceau 200 stoguri de fan. 2) Tot pe vremurileacelea se trimeteau caii de la Curte, la iernat in Botosani 1, si la ne-voi mari se fdcea apel la punga tdrgovetilor de Botosani, pentru aimprumuta tara.

In 1742, ispravnicul de Botosani, ca si ceilati ispravnici ai tinu-turilor Moldovei, primeste dela Domnie porunca aceasta: cOrdnduindu-ne puternica impdrätie cu o suma de bani ca sd ddm in lefile ienice-rilor de ,Bender, si neputându-se plini cu rdmdsita sfertului al doileaa acestui ce a trecut, cheltuindu-se banii la alte trebuinti i poronci,am ordnduit pe toti boerii ispravnici de pe la tinuturi, ca sd ni gd-sasca imprumut de pe la negutitori, de pe la prietenl, precum i pedumneta te am orânduit sd ni gäsesti 100 lei, inteo hind, cu dobândä

1. N. lorga : Studii I documente, VI, p. 3122. Id. p. 438'8. Id. p. 315, 323, 338.

www.digibuc.ro


ate 10 lei de punga. Se cere ispravnicului sa puie grabä in efectua-rea acestui imprumut, de vreme ce havalagiii stau aici, §i este säli däm banii §i sa-i pornim cat mai In graba i fär de zalavä. *i a-cqti bani cu dobända lor ti-i vei lua dumneata din §fertul al treilea,ce este sa iasä acum, la maiu. Cáci sä nu aräti dumneta cä nu popgäsi cu atata dobandd ce dam; nu poti sä zici. Caci acolo sunt §i

negutitori turci, cari cu dobanda aceasta poti gdsi dumneata. Si. de ni-iface sminteald, sa §tii Ca vom avea pärere de räu asupra dumitale". 1]

Pentru conducerea targului domnesc, §i pentru incasarea venitu-rilor Doamnei, erau randuiti, in Boto§ani, doi functionari speciali, doivornici despre Doamna".

Dacä vornicii despre Doamna au fost numiti chiar din timpulcind targul Boto§ani a fost daruit Doamnei, nu se stie, dar primul Vornicde Boto§ani, pomenit de documentele cunoscute pana astäzi, esteCiirstea, in 1592.

1. N. lorga : Studli al Documente, VI, p. 351.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Boto$ani 15

Evenimente Istorice

Botosanii au fost marturii mai multor evenimente insemnate dintrecutul Moldovei.

In anul 1498, aici a zdrobit Stefan-Cel-Mare pe turcii cari, fácândrdzboiu contra rusilor, dupä ce au prädat Podolia si Galitia, i-a apucatun ger cumplit, §1 din 70000, cäti fuseserd la inceput, mai mull de40000 au murit de frig, iar restul armatei a fost nimicit, de oastea luiStefan, la Botosani, rämdnand 10000, din toatä armata Sultanului.

In luna lui Martie din anul 1500, Albrecht Craiul Lehiei intrd InMoldova §i pustieste toatä tam pänd la Botosani. Stefan Vodä II in-tâmpind cu oastea lui, si la 14 Martie, in lupta de la Botosani, invin-ge pe lesi, ucigând o ma.re parte din ei, iar altii i-a luat robi. Croni-carul Ion Niculce scrie cd robii acestia au fost pusi in plug de StefanVodä, si a arat cu ei o cdmpie, in care a sämdnat ghindä §i a iesitDumbrava Rosie de la Botosani.

Stefan Tomsa, ales Domn de cdträ boerii räsculati contra luiDespot Voda, täbärise cu oastea la Botosani, in 1560, asteptänd sddeie piept cu oastea lesascd, pusd sub comanda lui Dimitrie Visno-vietki, sau Dumitrasco, precum ii zic cronicarii. 0 parte din boerimeaMoldovei incercau sä puie Domn pe Visnovietki, si acesta trimete oarmatd la Botosani, sä prindd pe Tomsa, iar Tomsa infrânge armatadusmanä.

In vremea asta Visnovietki, care nu-si putea inchipui cä oastealui nu va face ispravä, venia in urmd, in träsurd, visdndu-se pe ironulMoldovei, si a's:1u lui Piasovskl, cdrula ii mal zicea si Pisacenski, co-manda acestei armate. Tomsa astepta in Botosani, si ostenii lui baträu pe dusman, la Vercicani, prind pe Piasovski, a cdruia armatd seimprästie. Visnovietki, uitandu-si trufia cu care pornise contra lui Tomsa,vAzdnd ce-1 asteaptd, se ascunse inteo capita' cu ;ran, la marginea Bo-tosanilor, unde fu gäsit §i dus in Botosani, la curtea lui Tomsa, care-1trimise pesclzq Sultanului, la Constantinopol.

www.digibuc.ro

16 Monografia Oraplui Botcqani

Se mai pomeneste despre o intämplare din Botosani, in anul1663, despre care cronicarul Neculai Mustea scrie 6 in anul 1662,in timpul fázboiului pornit de turd contra nemtilor, Domnitorii Moldoveisi al Valahiei au prirnit porunca, de la Sultan, sä porneascä siei, cu armatele lor, in contra nemtilor. Cu tot ajutorul ce aveau, turciiau fost bâtuti, si Domnii români erau hotdrâti sä pär5sascd tronurilesi sa fugä in Polonia. Grigori Ghica Domnul Munteniei, trece in Mol-dova, se duce la Suceava si, prin Botosani, fuge in Polonia. GrigoriGhica era insotit de Cämärasul Mu, Istoc, care avea asupra lui totibanii stapanului sari, doi desagi cu galbeni. Plecarea li-a fost in zoride zitiä, pe o vreme neguroasä, si Istoc a rätäcit drumul si a fost gä-sit de slujitorii Vornicului Jora din Botosani. Vornicul a mai luat dingalbenii ingrâmAditi in desagii lui Istoc, pe cari i-a trimis lui DabijaVodä, Domnul Moldovei, impreunä cu rätäcitul lui Camaras, scriindins6 lui Duca Vodä cä desagii cu galbeni i-a gAsit asa, despecetluiti.

Domnitorul Moldovei, Dabija Voda, sfatuit si imbärbatat de so-tia sa, Doamna Dafina, si de marele Postelnic Stamate, nu a fugit dintart si a nimerit-o mai bine de cât Domnul Munteniei.

Peste câtiva ani, la 1683, Botosanii erau ocupati de armata luiKunitki, Hatmanul Cazacilor, iar in luna lui decembre 1684, stefanPetriceicu Vodä, venind din Polonia ca sä ocupe, pentru a doua oara,tronul Moldovei, a trecut prin Botosani spre Iasi, scaunul Domniei.Despre aceasta, pomeneste Neniolava Formanti In cartea sa : cRaccoltadelle Historie delle Vite degl' lmperatori Ottomani sino a MehemetIV Regnante.... Venetia, 1684, p. 335, spunând : dcll Palatino di Valac-chia Stefano Pietro spedito da Sua Maesta a ricuperare il suo Prin-cipato e arrivato della Moldauia nella Citta di Botuszany done a luicome a legitimo Prencipe vengono tutti i piu grandi di quel lo stab:). 1)

0 vizitä neplacutä a mai avut acest oras in anul 1691, cândSobieski, Regele Poloniei, mânat de vesnicul dor al cucerirei, a trecutin Moldova, a fäcut popas in Botosani, de unde s'a indreptat spreIasi ; dar vremea s'a intors in potriva lui, cä a pornit un viscol carea tinut patru zile, cum se intämplà, pe la noi, in luna lui Noembre,

1. D-1 Const. Karalga a, binevolt sit ni comunice acest extras din cartea aceasta careeste foarte rare. D-1 lorqa a cunoscut un exemplar din care lipsesc tocmal paginile cele maiimportante pcntru noi. Cf Studil §1 documente, XI, p. 146.

www.digibuc.ro

Monografia Oravdui Botofani 17

si pana la Targul-Frurnos, jumatate din armata lesasca s'a topit defrig si de foame, si mändrul Rege al Poloniei s'a gräbit inapoi sprecasa lui, läsandu-si gandul cucerirei.

Imparatul Rusiei, Petru I, era in dusmanie cu Regele Suediei,Carol XII; Mihai Racovita, Domnul Moldovei, ca sa faca pe placulImparatului, se pune la cale cu acesta, CA dacA Regele Suediei ar a-junge la Iasi, Imparatul sa trimeatä o oaste care sa-1 prindä.

Ca sä-si puie planul in lucrare, Mihai Racovita a inceput pre-gätirile necesare, si pentruca in Iasi s'ar fi putut prinde de veste despregandurile Domnitorului, acesta a pus mesterii din Botosani sa lucrezecaruti si sa MCA potcoave pentru cai.

Mihai Racovita a platit scump dragostea lui pentru imparatul,rusesc, pentrucA protivnicii lui dand de veste Sultanului, acesta a po-roncit de 1-au pus pe Domn in fiare si 1-au dus la Tarigrad, undeSultanul 1-a aruncat in inchisoare.

Letopisitele pomenesc despre sederea, in Botosani, timp de zecezile, la 1728, a Domnitorului Moldovei, Grigori Ghica, cu armata sade peste 7000 de oarneni, unde astepta pe Mustafa Pasa dela Hotincu care trebuia sa plece asupra lui Adal-Gherei, rasculat inpotrivaHanului Crimeei. Schimbandu-se planurile iurcilor, Grigori Ghica aplecat din Botosani la Ismail, de unde apoi a trecut asupra tatarilor.

0-mare luptä, dusa dupa regulele strategice ale timpului, s'a datin jurul Botosanilor, in anul 1788, intre trupele austriace, conduse decomandantul Fabry, si trupele turcilor, ale lui Ibrahim Nazir Pasa,cand acesta a fost invitis, si urmárit de trupele lui Fabry, a fost dinnou infrant in lupta dela Larga, in judetul Iasi.

In acel an izbucni un nou räzboiu intre turci si rusi, cari aveaude partea lor pe austriaci, si cari, in afara de o mare armata laDunare, mai trimesera si in Bucovina, sub comanda Principelui deCoburg, 20000 de oameni. La 10 Mart, Principe le de Coburg primestevestea, la Cernauti, CA Ibrahim Nazir Pasa, cu o armata compusa din500 spahii, 400 ieniceri si 3 tunuri, inainteaza spre Botosani. Hotärit&A impedice pe turd de a-si atinge planul, ceea ce li-ar fi deschisdrumul spre Hotin, Principe le de Coburg ordona colonelului Fabry,care se afla in Dorohoiu, sa ocupe Botosanii. Acesta inainteaza, infruntea unei armate compusa din 4 escadroane de husari Erdödg, 4

2

www.digibuc.ro

18 Monografia Oraplul Boto$ani

companii din regimentul românesc de gräniceri, 50 de mgchetari si2 tunuri, si bate pe turci. La 21 Mart, notabilii orgului Botosani roagApe Fabrg sä eie orgul sub protectia lui. In vremea asta turcii auocupat Botosanii, dar Fabrg dä o nouà luptä, pune pe turd pe fugA, siin ziva de 22 Mart, trupele austriece infra in Botosani, cu muzicäcu steagurile desfgurate.

Lupta din Botosani este pomenitä in insemnärile unui boer mol-dovan, care a scris, inteo condick despre evenimentele petrecute intimpul lui, printre alte insemnAri, cu privire la averea si la gospodA-ria lui.1)

Astfel, cu data de 18 Mart 1788, Ion Lupascu 2) scrie: Au mersnetntii in Botosani si s'au bätut cu turd% si mi-au luat toate oile turcii".

Cu data de 6 Mart 1788, insemneazä: Au mers obärsterul Fa-britian cu nontil asupra Igului, si au iesit turcii in Larga inainteanemtilor si s'au lovit, si au infrânt catanele cu volintirii pe turci, siau petit 154 turd, si din catane patru molt si râniti. SâmbAtA pechindie 18 mart) au fost aceasta, si au purces nemtii spre Ia§i, §i turciiau f ugit la Larga. 1788 mart 9, duminicA, au intrat nemfii in Iasi siVodä au vrut sä scape de pägani, si au venit 600 arnAuti a lui, si auzis turcilor sA nu NO. Si au fäcut tropos si au venit nemtii si l-auprins cu voia lui, cu toti arndutii si cu toti oamenii lui, anume peAlexandru Ipsilante; si 18 I-au gAtit si l-au purces la Botosani, si 20au venit la Suceava si au sezut patru zile In sAptAmAna cea mare,laugh' Pasti".

Panica fAcutà in Iasi a indrumat pe boerii de acolo in pribegiespre Botosani: «1788 iunie 29. S'au tras nemtii inapoi dela Iasi si aufost mare fricA si au fugit toti boerii si negustorii din Iasi cat s'aucalcat omul pe orn, si au venit toti din Iasi In Botosani, si au fostmare frica si s'au fAcut multä pagubA in crestini".

Despre acest rAzboiu s'au scris multe cArti, si D. N. Docan apublicat un studiu de mare valoare, intitulat: «Lucrärile cartograficedespre rAzboiul din 1787-1791» 31, in care la pagina 1317, citeazA

1. N. forga ; Insernnfiri de cronicil moldoveneascil, 1788-1806, In Stun si DocumenteXXII, p. 53-60.

2. In Insemnarile scrlse de el, Ion Lupascu zice: 0770 ghenarie I. Cu vrerea Sf. Trcitä,Iml insemnez Intru aceasta condidi toate cele ce am avut si ce am cumparat anume, dupii cumarata mai tnainte tot pe rand, fAr de gres, dr cand am venit In Moldova si In numitul tArgBotosani". In aceleasl insemnari se arata cil la 18 Octombre 1770 m'am Insurat si m'am asezatcu soacrA-mea sit-mi deie zestre mosia dela Prut iar eu sa fac cloud rAnduri de strata miresei,si am cheltuit cu totul, pitnA m'am Insurat, 750

3 Rnalele Rcademiei Romane, tom. XXXIV, p. 3250-1360. Memoriile Sectlunei istorice,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botopni 19

urmätoarele, cu privire la Botosani:1. Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-

dödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabriund dem tiirkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldauvorgefallenen Affaire.Plan in parte colorat, impärtit vertical in douA,la sMnga planul, la dreapta legendä foarte detaliatä; cuprinde regiu-nea dintre Botosani i iazul Sulitei, numit Uriskager Miihl Teich".

2. «Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-dödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obricht von Fabriund dem tiirkischen Bassa Ibrachim Nasir beg Botuschan an der Siknain der Moldau vorgefallenen Affairex.. Semnat: Emeric v. Csanady,cadet in der Ingenieur Academie zu Wien.Pare a fi o copie a pla-nului precedent.

3, «Plan des Vorfalles in der Moldau beg Botuschan zwischendem K. K. Hus. Reg. Com. Hrn. Obr. v. Fabri und dem tiirk Bassabrah. Nasir den 22-ten März 1788x.. Plan negru, curirinzând pozi-tiunile trupelor indicate in colori, anexat la vol. II al lucrärei Voll-ständige Geschichte des itzigen Krieges zwischen Oesterreich, Russlandund der Ottomanischen Pforte, von 1788. Wien, Seb. Hartl, 2 vol.

4. »Vorstellung der Kriegs Geshichte in Kupferstichen zwi-schen den dreg Kaiserhofen, nämlich den Römisch-Kaiserlichen, denRussischen und Türkischen, denn dem nordischen Krieg in den Jahren1788 bis 1791 . . . ." 0 colectie de planse formänd un aibum cu tit-lul arAtat mai sus, färA nume de autor sau editor si färA datä si loc.

Plansa No: 9 e intitulatä: Karte des Scharmiitzel bey Botusch-ani am 19-ten März 1788", cu legendä in 6 linii, semnat: Wien, imJahr 1788. Ponheimer sc.

5. Cu prilejul räzboiului, tipograful vienez Trattner a dat laluminA o serie de mici planun i. colorate, a cäror publicare trebuestesä fi inceput din 1788, chi in 1789 iesiserä deja 22. Aceste planurin'au fost stränse in colectii, astfel incät sunt greu de gäsit. Planelesunt colorate si au de regulä 3005 cm. ; fiecare e imprimatä pe här-tie groasA si cuprinde unul sau mai multe planuri colorate si scenede luptA ; ele sunt numerotate cu cifre romane, au o explicatie tipA-ritA in douA coloane. in limba germanä i frantuzeascä i poartä men-tiunea : »Wien, beg Thomas Edlen vonTrattnern K.K. Hofbuchdrucker",

Plansa VII cuprinde 2 planuri i o vedere, Primul plan e inti-

www.digibuc.ro

20 Monografia Omaha Boto$ani

tul at : Carte der Attaque bei Botuschani zwischen den K. K. Truppenunter Cotn-do des Oberst Fabry und dem Ibrahim Nasir Pascha, den18 März 1788".

6. Planul Hotin, No. 27. Foaie de planuri originate, colorate,nesemnate, arätänd pozitiunile luate de trupele lui Coburg in marsuldela Hotin la Roman". In planul 3 se aratä pozitia trupelor la Boto-sani (beg Bottusan) la 15 octombre ; pl. 4 la Flâmänzi (Flamunsen) la17 Oct.; pl. 5 la Härläu (Herleu) la 18 oct.

7. Al. Papadopol-Calimach, in lucrarea mentionata, mai citeazaun plan: Ansicht der stadt Botuschan. Die K. K. Trupen unter co-mando des Oberst Fabry rüchten mit klingenden Spiele den 22-tenMärz 1788 in diese Stadt ein, woraus die Türken nach Jassy flohere"

Dintre aceste multe planuri reproducem pe acel din colectia Tratt-ner, datorit amabilitätii d-lui Coast, I. Karadja, dela Grumäzesti, careni-a dat o copie fotogranatä de pe el, si vederea orasului Botosani,citatä de Papadopol Calimach, datorit amabilitatii d-lui loan C. Bacilä,Bibliotecar-Ajutor la Academia Romänä.

www.digibuc.ro


Eteria din 1821

Evenimentele din 1821 au avut oarecare rAsunet §i in Boto§ani.lea ce spune Postelnicul Manolachi Dräghici, in Istoria Moldo -

vei" : In zilele anarhiei ce izvorise in Moldova din intdmplärile Eterieigrece§ti din 1821, §i din pAräsirea tärii de Domnul Moldovei Mihail,Silty, boerii, nevrand a se asocia §i a face cauzä comuna cu eteri§tiiau pribegit parte in Rusia §i in Bucovina, iar parte s'au tras in Boto-§ani, unde nu se prea grAmädeau eteri§tii, pentru frica nemtilor ce sevorbea sa vie ca sd respingä pe eteri§ti dela hotarele Moldovei, inunire cu turcii ; iar altii s'au tras la Bârlad §i din Bärlad in jos, adu-nandu-se pe la Foc§ani in preajma sdrhaturilor [etape ocupate de turd]a§teptând sa vie o§tile turce0i, dupà jalba ce boerii trimiserä cairn'Sultanul Mahmud §i cAtrà Seraskierul de Silistra, spre a imprà§tia pegreci.

Cfirmuirea Moldovei ramase in mâna lui Pendedeka, locotenentuljui Ipsilante, iar la Boto§ani se gäsea ispravnic numit de Pendedeka,Stolnicul Grigori Rizu, cu doi comandiri ai eteri§tilor, Cápitan Bala§u§i Capitan Pantazi Spiru, avand sub dän§ii ca una sutà de mavroforicu arnäuti, pentru paza oraplui.

Boerii Moldovei nevoind a face cauzä comuna cu eteri§tii i ce-rand dela turci ajutor, §i reintoarcerea vechilor drepturi ale tarii,tineau in tinutul Dorohoiului, tainice intâlniri, inteun calun al Zvori§teide pe hotar, §i puneau la cale sa ridice satele §i. sd porneascä asupraeteri§tilor. In acele intälniri filcea parte Vornicul Teodor Bal, Vornicullonitä Sturza, Spatarul Petrachi Sturza, Vornicul Gheorghe Cuza i

ceilalti boeri Cuze§ti, Caminarul Iordachi Râ§canu, Hatmanul CostachiCerchez, Särdarul Iancu Staviir, Arhimandritul Ghenadie Roset, HatmanulRäducanu Roset, Vistiernicul Alecu Bal§, Vornicul loan Täutul, §i altii,CAminarul Stefanachi Gherghel . §i Paharnicul Gavril Istrati, pornindu-se dela Zvori§te, au inceput a ridica pu§ca§ii §i locuitorii cu arme,prop4ind tot pe malul Siretului in jos, pänä s'au sträns ca la trei mii

www.digibuc.ro

22 Monografia Omit lui Botopni

de oameni sub steagurile.lor, ce fluturau pe lAnci, fkute din bucätide materie rosie, semn de räsboiu si de moarte. Instiintându-se Bo-tosänenii de apropierea lui Gherghel §i a lui Istrati, cu atäta popor,s'au inarmat si ei, negutitorii cu oamenii boeresti de prin ogräzi simergänd la IsprAvnicie, au luat administratia din mâna Rizului, izgo-nindu-1 din tärg, si rânduind Ispravnic pe Petru Varnav, apoi au pusorasul in aparare despre eteristi, intärindu-1 cu strâji la toate drumu-rile ; iar eteristil, väzând tara ridicata, au perit cu fuga din orasapucAnd drumurile päräsite, in jos, si nu s'au oprit pang la Tutora,inconjurând punctul Sculenii, pe unde nu putea trece in ceea partedin pricina sträjerilor lui Pendedeca, ce pedepseau aspru pe oricaredin greci ce vrea sä fugä in Basarabia, vrând ca sä stee cu totii fatäla rAzboiul ce era sä urmeze intre dânsii cu turcii, cari veneau asupraeteristilor.

Stefanachi Gherghel si Paharnicul Gavril Istrati, cu urdia lor desäteni, ajungänd cAtrA mosia Stäncesti, au täbärât in pâlcuri pre cAm-piile predomnitoare sesurilor Siretului, si acolo au ramas trei zileasteptând hranä si povAturi de mers inainte, din Botosani, unde eraustrânsi boerii din toate satele. Dar neprimind nido inlesnire dela dânsiiOM in sfirsit, pentrucä in nedumerirea lor au schirnbat planul de anu ataca, spre a nu veni in conflicte necunoscute, oamenii s'au inprä-stiat la casele lor, färä sA facä vre-un progres altul decAt slobozireaBotosomilor, si alungarea eteristilor din tam de sus. 11

Despre cele petrecute, in Botosani, pe vremea Eteriei, avem omärturisire in o scrisoare adresatä de Procopescu, lui Iordachi Bal§biv Vel Spatar, in care se descriu isprAvile ce fac volintirii in Botosani:

Ducându-se Monsieu Diubsché la Botusani m'au luat pre minedinpreunä, deci indrAznesc a face stire dumitale cele ce am vAzut.Turcii la Botosani erau in numAr ca de 150, si se mai astepta sAvie incä vro 500. Eu am umblat printre dânsii, Monsieu Diubsché

au vorbit cu cel mai mare dintre dânsii si au cerut 'Inca §i un biletca satele Joldestii si Dolhasca sA nu fie supärate la nimica. Biletn'au dat, ci au scris intr'o condicä satele acestea. Lucrurile grecilorse vând la mezat cu cel mai gios pref. Bisericile s'au pecetluit si

dughenile grecilor. Nid un räu nu fac la Moldoveni. Armenii si

1. Reprodus de Papadopol-Calitnach, n lucrarea menhionata.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botwni 23

,Jidovii sunt cei mai de aproape a !or. Comandantul sede in caseleLoiz. Eteristii au prädat led Fântänelele. Alaltäeri sase volintiri

,trecâncl prin sat, s'au sculat oamenii cu unul vatavul Ionicd,gonindu-i au luat doi cal, î scäpând au dat de stire la reilalti. tova-räsi a lor, cari au venit in numär de 50, au cautat pe vatavul Ioniasi negäsindu-1, au infricosat satul, cá dacA nu-1 vor da pe mdna lor,pe toti oamenii ii vor pune sub sabie. Pe Buium, jidovul orândariudin Fântänele 1-au bätut de moarte, pe Gheorghitä Furculitä, delaBanesti, iaräs 1-au bätut, i pe un popti, pentrucä 1-au scäpat pe subcum* ; aceste sunt cele ce am väzut ì mi-au spus i oamenii de,credintd vrednici.

Si sunt al durnitale, milostive stäpâne, .pre plecatä si pre su-«pusä slugd. Procopescu 1)

D. Norbert Stefan Dombrowski, magistrat din Botosani, ii amin-leste cà bunica sa, Emelina Haynal, istorisea copiilor cä mama ei,Ana Binder, povestea, cu groazd incä, despre cele väzute de ea, inBotosani, in timpul Eteriei.

Casa lor parinteascd (astázi farmacia Semaca), ziditä pe la 1796,era cea mai mare clädire, ca un fel de cetate, In mijlocul thrgului. Inuna din subteranele acestei case, subterane care existä i astäzi, ba-trânul Binder ascunsese un turc pripäsit in Botosani; grecii lui Ipsilantiau descoperit pe turc in ascunzätoarea lull, 1- au scos afara, 1-au tar&pänä in fata pitäriei, ce era chiar peste drum de spitäria Binder,i-au täiat capul In stradä, i grecii s-au repezit cu toth in pitärie, auluat de acolo päne proaspätä, au muiat-o in sängele proaspät a fur-cului, si au mâncat-o, ca o impärtäsenie.

1. C. Erbiceanu; Istorla Mitropollei de 1141, p. 1

www.digibuc.ro

24 Monografia Ora fulal Botopni

Ocupatia RusascA

Tari le romane au trecut prin multe incercari, si ocupatia tor decarg armatele rusesti si austriace, poate fi socotitä ca una dintre celemai mari calamitati. .

Despre cele ce va fi indurat Botosanii, in timpul unor asemeneaocupatii, multe lucruri nu se stiu, dar din anul 1832 s'au pästrat catevadocumente, care ni dau o slaba idee de cele ce s'au petrecut pe a:cele vremuri.

La 12 iunie 1832, Vornicia tinutului Botosani scrie catra «CinstitSfat munitipal al acestui tarp, sä facä un inventar de toate caselerechizitionate pentru trebuintile armatei rusesti, si pentru care nu s'aprirnit nicio platd.

Adresa aceasta e interesantä prin forma ei, si meritä sa fie re-produsa in intregime :

Vornicia finut. Botqatti cdtrd cinstit Sfat:munitipalal acestui kirg.

Ca sa se poatä aduce intru indeplinire poruncitoareacarte a cinstitului Departament Ministeriei pricinilor din la-untru supt No. 5617, intru cea ce se atinge de stiintelece cere trebuinta a avea pentru casele fetelor acelora delacari s'au luat cu tot pentru spitalurile si alte trebuinte ob-stesti, pe vremea dela intrarea ostilor rosienesti in acestprintipat si OM acum, Vornicia pofteste pe acest sfat cafara pregetare sä facA o prescriere de toate casele luate cutotul i alte heiuri in trebuinte ostienesti si spitaluri cu pre-taluire cuviincioasei chirii, si pe catä v reme cat anume,din ce bani, care vidomostie sa se trimeatä acestei Vomi-cii spre cea mai departe si cuviincioasä din partea sa lu-crare, si spre asemine Sfatul se va putea lärnuri din acturiledesfiintatei comisii de cvartarurf gásindu-se trecute la dansul.

P. Asaclzi, CdminarNo. 1642 SameF A. Onicescu

1832 Inni 12 Stolonactalnic, Buzdugan

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Boto$ani 25

insarcinarea, Sfatul municipal trimite Vorniciel ta-bloul urmalor ;

BotqaniiVidomostie pentra anume cdte case s'au luat In tdrgul Boto$ani

pentru spitaluri $1 alte magazii pentru o$tirile ruse$ti care nicioplatei nu s'au primit. 1832.

,...o Numele boerilor si a ne-gutitorilor a cdrora au

fost casele si dughenile

,...o6 ,3;4 c"

51

;CO'

"00wr

c == ,el,

-4 ("1"oIn ce s'au intrebu-intat acele oddi

020g.,3,.

17,', -4a,- °

Barth ce co-prind pestetot pentru o

Casa Lei

1

23456789

101112131415161718192021222324 I252627282930313233343536373839404142

D-lui Medelnicer GrigoriRacli§

Stefan TrancuGrigori sin Cristea Manilonitd BabicBogdan TrancuAndries MarcoviciNeculai TrancuCristea PopoviciGarabet BolfosuAndrei Bolboacil/Aron CroitoriuSolomon CepregariuAvram CroitoriuMarcu CroitoriuGheorghe Cizmariulani Cizmariulonicn PlopeanuAltilr Blanariu jidovlancu sin Dascalu ford.Petrea ContescuVasile BozganDobrita Cilvil§oaiaMdrioara VadanaMarin Cra§mariu$arban BlanariuChiriac lutuleasaNeculai BacanuPaval a DiaconitiiLeiba Cepregariulivram StarosteleItic CroltoriuCrdsma Mantis. PapdutilorAvrämicil GeambasuCrdsma lui Itic SfeclariuAvram Precupe tuHanul lui Moscu CohosNusärn Cra§mariuNichita Popovici si TanasdUn han cu grajdul lorDughenile Sf. MitropoliiHanul Reizdl VadanaMaria Branzilloaia

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

233221

632411

1

21

1

21

1

1

231

9

77323I22222222222464422

12648222422433

6

10

882888881233332323121212126

i 212121212323532522

126

126

Pentru GeneralVoinov

pentru spitalpentru spital

lespitd rie

, spitalbucatariichittirii

pentru spitala a

p. spitalp. spitaI

aaa

ap, caraolp. spital

a

a

aa,,

a

p. dagaziep. spital

a»a

p. chitäriip. spital

,,cu tinere de

caip. spitalp. spitalp. zbarnea

:60

50503020301020

12101010101010101020201010201025

. 81'01510101010101020303010

S'au plantloghie delanegutitori.tit din banlijidoveati.

I s'nu

1600

40040060

160240

8016016014430303030252525308090

I 72I 53

6030

200220110120180302530353520

10060

120cu ana-boeri si

S'au pla-natiel

nlittit din

I. Dosaral Prlmar lei Botosani, No. 43 din 1832.banil cazacilor tre-catorl.

www.digibuc.ro

26 Monografia Oraplui Botclani

Un alt document interesant, in care se descrie suferintile boto-sänenilor, in anul 1832, este jalba Medelnicerului Grigori Racii, cäträMinisterul de Interne, jalbd pe care s'a pus rezolutia: S'a scrisIsprAvnicieis, dar despre al cdrei rezultat nu avem nicio stiintä.

Jalba este aceasta :

Cdtrd cinstitul Departament Ministeriei Pricinilor din LduntruMedelnicerul Gtigori Rac1i falobei

Luni spre Marti la 23 Maiu, pe la 6 ceasuri de noapte,au trimes dumnealui Cdminarul Petrachi Asachi, Ispravniculde Botosani, la casele mele, pe doi slujitori ai säi i cu unofiter rusdsc, anume Alexi Ivanovici, i cu doi cazaci,sdrind peste zaplaz in ograda mea, s'a suit in cerdacau inceput slujitorii a izbi in usd foarte cumpliesi asa spe-riindu-ne noi din casä, socotind cd sunt tAlharii s'au trezit

slugile din oddile de jos si incepând a-i intreba pe slu-jitori, cunoscdndu-i cà sint de la Isprävnicie, de ce fac asahuet, ei au zis cà asa au poroncd, sd md scoale din somnca sd merg eu singur sä dau cfartir ofiterului rus, i suindu-se o slugd la fereastrd, mi-au spus pricina, si indatd che-mându-md de a deschide usa flindcd s'au fost spdriet sotulmeu, apucänd-o estericalele de fricd, cum i o nepoatd a meade un an, räcnea, am zis, pe fereastrd, cd de li trebuecfartire sA-i dud' oamenii mei sd li deie, sau sä rAmde inoddile de jos pänd dimineatd ; i nimicA n'au vrut sà inte-leagd si tot strigau slujitorii izbind in usd sà deschid, dà auporoncd de la Ispravnicu sd strice usa, dacd nu voiu. des-chide, lard ofiterul i cu cazacii stäteau de o parte numai

priveau, nici au pus manta, si in sfdrsit s'au dus ofiterulsingur, auzind mai ales plänsete in casd, si au rAmas numaisoldatii de au mas in oddile de jos, care ofiter, cu sol-datii sdi, s'au l pornit dimineatä, ziandu-mi atata, c'd ei nus'au amestecat la nimica.

Pentru care plecat mA rog de o asa neincuviintatäfaptd a D-sale Comisului Asachi, ce hi tot ceasul imi cautdprilejuri de supdrdri, ca sd mi se facd cuviincioasa Indes-

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botwni 27

tulare, cki D-lui mi se pare cA nu este ertat a rindui cfar-tire care se atinge de casa munitipalitatii, §i mai ales la mine,care jertfesc ostenealä 'Mtn' aceastä slujbä, §i acuma a treiaoard imi face supärare aceasta, cu trecátori musafiri, §i nuam WWI, dar cu aceasta fäcând värv, unde din spaimä mi s'auinbolnavit sotia §i o caut cu doftor, alerg cu rugAminte,prin aceastä a mea jalobä, cäträ insu§i nacialstfa mea, casd iau indestulare satisfactiei mele, ne mai putänd nid slujbaa o purta cu acest fel de tiränie, de cätrà Dregatorul por-nitä asupra mea.

1832 Maiu 24 I)Grigore Racli Medelnicer

Medelnicerul Grigori Racli§ este cel intäi Efor al Boto§anilor, a-les dupa dispozitiunile Regulamentului Organic, pus in aplicare in acelan, §i jalba Medelnicerului aratä cA §i pe acele vremuri oamenii erautot a§a de pätima§i, ca §i In timpurile de a stäzi, §i pentru fázbu-närile lor personale, chiar ispravnicii tinuturilor fäceau fapte uricioase.

1. Document din Arhiva Statului din MO.

www.digibuc.ro

28 Monografia Oraplui Botowi

Anul 1848

Despre cele petrecute, in Botosani, in anul 1848, se gdsesc, inArhiva Statului din Iasi, documentele de mai la vale, in care se vor-beste de expulzarea fratilor Casimiresti, prin vama Mihäileni, cdrorali s'au dat si 225 galbeni, bani de drum ; se vorbeste despre niste mä-suri ce trebuiau luate contra boerilor, Logorátul Costache Sturza, dela Ruginoasa si Iorgu Ghica, de la Deleni, si despre alte rnäsuri po-runcite de Stäpanire.

No. 941925 April 3

Raportul No 2206 al Isprdvniciei tinutului Botopnicdtrei Departamentul Trebilor din lduntru al Moldova

RAPORT

La urmarea poruncii respectivului Departament No.5687, Secsia 4, cu insdsi ducerea de catra supt iscälitul afratilor Casimiresti de aice pand la prigavorul zastavei Mi-hdileni, s'au si expeduit peste hotar, dandu-li-se 225 galbeni,dupd adeverinta ce se insoteste, fiindcd ataa s'au prima dela convoirisitoriul Capitan de slujitori, iar nu 235 galbeni,precum prin poroncd se insamnd.

Despre care plecat se supune in cunostintä.

Gherghel

Pe acest raport s'a pus rezolutia urmdtoare : «Sectia 4, Mai 30,sä se puie la delld, iar acei 10 galbeni opriti de Cdpitan, i-am primiteu, din leafa sa, prin d-1 ef Sectiei a 4-a, Dimitrie Gane».

IscAleste, prin prescurtare,: Mih.No. 102

1848 April 4

www.digibuc.ro

Monografia Oraqului Botoqani 29

Raportul No. 2218 al Isprdvniciei finutului Botqanicdtrd Departamentul treburilor clin lduntru al Moldovel.

RAPORT

Inaltele ofisuri sub No. 36 si 371 poroncitoare de ma-surile ce se cuvin a se lua in privirea ingradirei d-lor bo-erilor Logofeti Costache Sturza, cu fii sai, i Iorgu Ghica,aflatori cel dintaiu la mosia Ruginoasa, din tinutul Sucevei,iar cel al doilea la Deleni, tinutul acesta, primindu-se cutoata supunerea se raspunde, CA cat pentru D-lui Logo,fatul Ghica, s'a i comenderuit un inadins cinovnic si cu doislujitori, spre a indeplini poruncita masura, fora ce se atingede aceia ce priveste expeditia pentru Ruginoasa, se va urma.Tot odata insä se insarnna CA, dupa" cum cinstit. Departa,ment din alaturata aici dislocatie a slujitorilor va vedea,mijloacele acestei Ispravnicii sant prea putine pentru ceiace priveste puterea slujitorilor, de vreme ce desi acum s'aregularisit a se mai stirbi de la privighetori, sant prea pu,fini, hick abia ajung pentru paza hasnelii si a orasului,dupa imprejurari. De aceia plecat se face rugaminte a seridica aceasta din sarcina acestei Ispravnicii».

Gherghel

Urmeaza rezolutia: cSa se puie la dellä, cad pentru slujitorii cepropune, urmeaza alt raport al acelei Ispravnicii din 4 April cu No 2219»

No. 1031848 April 4

RAPORTInaltul domnesc ofis cu No. 39, infatisat suptiscalitului

de catra D. Postelnic Petrachi Asachi, cu toata supunereas'a vazut, i pentru urmare, cu tot respectul se raspundeea se va pazi intocmai, atat in ceia ce priveste regulele deprivighere (pentru care s'a i intins indestule ingrijitoaremasuri), precum i pentru ceia ce priveste inadusirea a orce rail, and ar veni a se NI undeva.

www.digibuc.ro

30 Monografia Oraphd Botopni

Plecat numai se roagä pe cinstitul Departament, CAdupä cum insusi D. Postelnicul va incredinta, fiindcd estede neaparat a se inlesni mijloacele acestei Ispeavnicii cuun numär de 20 slujitori, macar dela tinuturile megiesite,cinstitul Departament sä porunceasca aceasta, si cat se vaputea mai curand.

Linistea Wand astäzi este neturburata, si dupä cum seaflä, la oarescare incercäri din partea fetelor De care DPostelnicul le va numi, norodul este cu totul neinduplecatde a lua la orice incercdri ale unor asemenea fete, rostindcd apäsdrile li vin dela boeri, iar nu dela Inältimea Sa".

GlzerghelSub iscalitura lui Catargiu", este aceastd rezolutie: ,La vreme

dad va urma trebuinta, se va regularisi si aceasta".No 1(14

1848 April 8RAPORT

Potrivit cuprinselor prin Inaltul domnesc ofis No. 60,de indatä s'au intins toate mäsurile poroncite in cuprinsulacestui tinut, atilt pentru neingaduirea inträrii in tard a fe-telor ce anume se insemneazd, si care sat peste hotar, cupasuri, cat si pentru prinderea acelor ce au scdpat din d es-tärarea de peste Dunäre. Iar mai cu samä pe granita Bu-covinei s'a randuit inadins pe stegarul cu un numär deslujitori, ca intru intelegere cu privighitorul de ocol, sä fiecu cea mai strictä privighere a se phi urmare intocmaicelor poruncite.

Despre care supus se aduce la cunostinta chist. De-partament, cu addogire cä asa precum prin numerarisitulofis nu se face exceptie pentru jidovi, apoi sä binpoiascaa da cuvenita deslegare, dud si acesti urmeazd a fi opriti,panä and li se vor revizui pasaporturile de Card ocarrau-ire si pand cand cinst. Departament ar porunci ce sd sepäzascä in asemine."

GherghelRezolutia: Se räspunde Departamentului asupra ofisului cu No. 60

cä s'au si pus in lucrare mäsurile prin el rostite, Sames Teodoru".

www.digibuc.ro

- Monografta Oraplui Botoant 31

Unirea principatelor : 185701859

Despre activitatea si chipul participärei botosAnenilor la actulUnirei tärilor române, vorbesc o serie de documente, pe care se cu-vine sA le cunoascA urmasii acelora cari au contribuit la rnärirea siprosperitatea tArii.

Documentele ce urmeazA sunt publicate in colectiunea de .Actesi documente relative la Istoria Renascerei RomAniei", de Dimitrie FLSturdza, In unire si cu alti cercetätori ai trecutului nostru.

IatA aceste documente interesante:

1. Adresa Comitetului Unirel din Botopni cdtrd Comitetulcentral al Unirei din lafl, din 20 Martie (I Aprilie 1857.)

Onorabili Domni

Ca in toate celelalte tinuturi, si ca chiar in capitala d-voasträ,a urmat si la noi oarecare desbinare de opinii, am fost insA totdea-una mai mult decdt o partidä, si chiar astäzi, in apropierea zilei deintrebare, tinutasii de Botosmi se pronuntA in unanimitate pentruunirea Principatelor si pentru reorganizarea lor, pe principiile adop-tate de societatea d-voasträ de acolo. SperAm incA a ne pregAti simai bine dupä simpatiile ce ne tovärAsesc, si dupä inlesnirea modu-lui ce ni 1-ati comunicat, prin adresa dela 1 Martie, pe care imbrä-tisändu-1 cu osebitä interesare, comunitatea fratilor de aici a si numitde indatä Comitetul electoral, compus din subscrisii:

Vornicul Alecu Ventura, Vornicul Sebastian Canano, Post. TeodorBuzdugan, Colonel Costin Vdrnav, Aga Costache Ciolacu, SpatarulNeculai Canano, Spatarul George Vasiliu, Banul George Hasnaf,Comisul Costache Bobeicd, Sardarul Petrachi Cristea, Sardarul AlecuBelcic, Caminarul Vasile Neculescu t D-nul Vasile Climescu. AcestComitet este autorizat a lucra, cu credintA si devotament, totul ce vafi de trebuintä iri conformitatea regulei ce ni-ati prescris ; si mai

www.digibuc.ro

32 Monografia Orapilui Botopni

avem ind indatorire de a vä comunica recunostinta tuturor tinutasi-lor, pentru zelul cu care vä indeletniciti in sprijinirea sfintei cauze,ca adevärati patrioti.

Primiti stima i respectuoasele cugetäri ale membrilor Comitetu-lui electoral al Unirei pentru tinutul Botosani.

(Subscrisi) Vornicul A. Ventura, Buziugan, N. Canano, HasnabS. Canano, C. Varnav, G. Vasiliu, C. Bobeica.

(Volumul IV, p. 193).

2) Scrisoarea D-lui Buzdugan ceftrei Comitetul central aUnirei din lapi, din 24 maiu (5 iunie) 1857.

Cu supunere mà inchin D-voasträ.Iertati-mä, pretuitul meu domn, dad in mijlocul inteleptelor ocu-

patii indräznesc a v6 cere perderea a trei minute intru citirea scri-soarei de fatä. Eu sunt mai mult cleat convins câ Comitetul dinIai a lucrat si lucreazä tot ce se cuvine in privinta sfintei noastrecauze, i iarAs sunt tot asa dei convins cä si celelalte cornitete tinu-tale ii fac datoriile lor in cea mai deplinä mäsurd. Cu toate acesteacutez a va ruga sä binevoiti a primi incredintare, cà i chiar atunciand n'ar mai rAmOnea in tara niciun singur individ pentru Unire,totusi, dacd sistemul rdmâne neschimbat, nu este niciun chip sä poa-te esi la lumind adeväratele dorinti ale tarii intregi.

Sunt acurn clod säptárnani, de and unul din amicii nostri po-litici a intâlnit pe vorniceii satelor a acestui tinut mergând la isprävniciecu pecetile. Sunt acum dod zile de cand un alt amic mä instiinteaddela tinutul Dorohoiu, cä privighitorii avand lurnaluri pregAtite, saupregândite, pentru acei câte doi oameni de acolo cari sä se infätisezela isprävnicie intru alegerea deputatului, vorniceii duc pecetile dinporuncd, spuindu-li privighitorii fiecäruia cà ocolul a ales pe cutare sicutare, va se zicd privighetorii fac pe preuti, i vorniceii pe dascaliide zic

Pe langä acestea, dv. cunoasteti mult mai bine decal mine, càräzäsii i negutätorii nu sunt departe de tärani, i iaräs asemeneacunoasteti cä aceste clase atârnate, niciodatä n'au curajul convictieilor, cand guvernul se amestecä in trebile ce-i privesc. Cârmuireatine in mânile sale interesele fiedruia, imbrOcatä cu putere izbestesau loveste in toate ¡Artie. i apoi ce va se zicä dacd toatà tam

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botqani 33

cere astazi unirea Principatelor, cand guvernul, avand majoritatea cla-selor in dispozifia sa, a venit la aceia sä se lupte impotriva noastra ?

Ce este partida neunirei decat o manä de oameni, §i aceia cumi-au dat Dumnezeu, va sä zica räul nu ni poate veni dela dansa, apdar boala este infaleasa matematice§te.

Pentru scrisorile ce am trimes boerului Cogälniceanu, §i in caresunt mai multe persoane compromitate, dupä ins4i conduita lor, fiindcaunii din aceia se imbuneazä la Comitetul din Ia§i ca sA poatä pune.mana pe dansele, VA rog, §i iarä§ vä rog cu cel mai adanc respect,sa mi se inapoiasca. Ele sunt numai doua, din care una este intová-*it'd cu o foaie ce cuprinde in sine observafiile mele.

Intru qteptarea cinstitului raspuns, §i recomandandu-mA bunelorplecari ce avefi, sunt si ramän pe totdeauna

Al vostru, scumpule domn, umilita sluga(subscris) Buzdugan

Cu toata supunerea, respectabilul meu domn, iau indräzneala avä incredinfa cä toate cele ce vä lämure§te d. Post Buzdugan suntmai mult cleat sigure, cäci in multe m'am convins §i eu §i nädajduesca culege neintarziat dovezi spre a putea merita a d-v. plecatä slugä,

(subscris) Vasiliu.(Vol. 1, p. 735).

3. Adresa Comitetului unionist din Botopni direr Comitetulcentral al Unirei din lafl, din 5117 iunie 1857.

Domnilor,Cu cea mai deplinä prefuire primind scrisoarea instructivA, acea

din 2 a curentei, care afi bine-voit a ne trimite in aläturarea cu lis-tele ate au e§it pant" acum, avem onoare spre raspuns a vä comunica,in interesul cauzei, §i ideia urmatoare, pe care nu cutezäm a o pune inlucrare mai inainte de a se incuviinfa de cätra Domnia-voasträ. Spreexemplu, la finutul Boto§anii, dupa insä§i lista publicatä sunt 35 pro-prietari mari, ale§i chiar dupä voinfa guvernului. Prin urmare, daciiam putea izbuti ca sä treacä in partida noasträ macar No. de 20, atunciacea majoritate necontestatä, sa-vi alcatuiascä singurà protestul sau,in cuprindere a de0 s'au trecut in lista persoane neindrituite, totu§iiscalifii in protest alatuiesc majoritatea clasei proprietarilor mail, cari

5

www.digibuc.ro

34 Monografia Oraplui Botopnl

doresc unirea Principatelor cu print strAin ì cari insä nu pot mergela alegere pAnd and sistemul nu va fi conform tratatului din Paris.

Niste aseinenea protestäri ar trebui sà se fad de toate tinuturi-le, dupA brulionul ce s'ar compune de cat% Domnia-Voasträ, ce-rdndu-se, In cazul de fatä, o mare bägare de sank` din partea dv, canu cumva, prin exprimarea dorintelor alAturea cu drumul legal al de-putatiei, sau prin nemergerea noasträ la alegere, sA fim considerati,prin rAstAlmAciri, ca nesupusi rostirei inaltului firman.

BineintelegAndu-se c dacA sistemul rAmâne neschimbat, atuncilocuitorii, rAdsii si patentarii ce alcAtuesc majoritatea claselor, nea.vänd curajul opiniei lor, vor merge cu ochii mnchii pe calea ce li vaInseinna guvernul, i apoi Indsi proprietarii marl, neavând Intre däniìdin acele persoane ce li-ar putea da o deplinA incredere, dela sineglasurile au a se ImpArti, In paguba cauzei noastre.

Intru asteptarea pretuitului rAspuns, suntem ai dv. plecati servi(subscrisi) I. Canano, Buzdugan, G. Vasiliu, Cristea, Pisotchi.

Dad aceastä idee se va adopta de catrA dv, noi socotim sfi seaplice i pentru proprietarii mici, nu mai putin i pentru oräseni.

(Subscrisi) S. Canano, Buzdugan.

4. Protestatia d-lui Teodor Buzdugan i celorlalti proprietaridin districtul Botoani adresatd ditrd Comisiunea europeand pentru re-organizarea Principatelor dundrene, in 13125 lunie 1857.

A leurs Excellences Messieurs les Membres de la Haute Co-mmission, à Bucarest.

Aux nombreux actes d'opression du guvernement actuei, à l'a-pproche des elections des deputes pour le Divan ad-hoc, vient sejoindre un fait d'une importante gravité que nous, soussignes, proprié-taires du district de Botoschani, croyons de notre devoir de porter Ala connaissance de la haute Commision.

Le 20 du mois courant, le nouveau préfët de district, M. le co-lonel Jacob Ranetti, dans son zéle éxagéré pour le systéme actuel, anon seulement opéré plusieurs arrestations parmi les négociants et menace.A haute voix, d'infliger les peines les plus infamantes à ceux quisigneraient une opinion favorable A l'union des Principautes ou quisigneraient la protestation collective du pays contre l'illegalité des

www.digibuc.ro

Monografia Omit lui Botogini 35

élections, mais il a poussé l'audace jusqu'à se porter A des voles defait sur la personne du négociant Georges Sergiu, ex-membre de lamunicipalité de Botoschani.

Cet acte de barbarie, commis A une heure avancée de la nuit,dans la maison du préfét, par le préfét lui-méme qui y avait attiréle négociant Sergiu, a été motivé par le refus de celui-ci de se sou-mettre aux ordres que le préfét lui intima de ne point signer la pro-testation collective du district. Le negociant Sergiu fut maltraité pouravoir osé répondre qu'il ne croyait pas commettre une action crimi-nelle en usant de la liberté d'exprimer son opinion, en vertu mémedu firman de Sa Majesté le Sultan. A cete réponse, le préfét, exas-péré de trouver de la résistance dans ce simple négociant, oubliatoute retenue. Il accabla celui-ci d'invectives grossières, le menavi dele faire condamner aux salines par le gouvernement et finalement, seporta A des actes de violence qui laissèrent des traces évidentes surle corps et sur le visage de la victime.

Son Excellence le cäimacam a pu constater de ses propres yeu xles preuves de violence de son préfét, car le négociant Sergiu, acorn-pagné de plusieurs notables de Botoschani, est venu porter plainteen personne contre les mauvais traitements qu'il a subis. Nous feronsconnaitre ultérieurement A la haute Commission la satisfaction que legouvernement aura accordé au plaignant dont la présence A Iassy amis les consuls A méme de pouvoir attester l'exactitude de ces faits,pour avoir vy et entendu le négociant Sergiu.

Telles sont les mesures employées par le gouvernement, dans lebutde dénaturer la libre expréssion des voeux de la population. Aucunechicane, aucune menace, aucun acte arbitraire, aucun genre de pre-ssion illégale ne sont épargnés par lui, pour arriver A ces fins.

Forts de notre droit et confiants dans la justice des grandesPuissances qui ont pris notre pays sous leur garantie, nous avonsjusqu'à présent supporté avec un calme absolu les atteintes faites jour-nellement par le gouvernement, A notre dignité et A nos droits ; maisil est temps de mettre un terme A un pareil état de choses et c'estdans cet espoir que nous nous adressons A la haute Commissionsiégeant A Bucarest.

Le postelnik Theodore BouzdouganLe vornik P. Canano, propriétaire

www.digibuc.ro

36 Monografia Oraplut Botofani

Le postelnik Gh. Canano, propriétaireL'aga Alex. Jian, grand propriétaireL'aga Lascar lamandyLe ban Hasnack grand propriétaireLe spatar Georges Basiliou propriétaire

Grégore Holban(Volumul IV, p. 962).

5. Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrei Comitetulcentral al Unirei din lag, din 17129 lunie 1857.

Domnilor,Avem onoare a vA comunica Dv. o foaie lAmuritoare de toate

lucrArile ce s'au incheiat ¡And astAzi de cAtrA comitetul de revizie adriturilor electorale din judetul Boto§ani. Aceastä lAmurire este agoni-sitä din isvoare destul de sigure. VA mai alAturam incA §i listele ceni le ati cerut, cu toate explicatiunile doveditoare de abuz, de neorAn-duialä §i de respingere asupritoare, §i anume :

1. Lista patentarilor negutAtori, cu staroste i delegatii lor, Incare listà, la rubrica intAia, sunt insemnati toti alegAtorii ce prin «Bu-letinul» No. 5 s'au publicat ; iar numArul acelor alegAtori este de 174persoane a§ezate la deosebitele lor conditii ; InsA :

113 neguttitori patentari publicati dela No. 43 pAnA la No. 185 ;13 staro§ti ai deosebitelor corporatii ce s'au infiintat i desfiin-

tat dupA intentiile i interesele guvernului actual, publicatidela No. 155 pAnA la 168 ;

47 delegati ai corporatiilor, publicati dela No. 169 pAnA la 2131 alegAtor care, sub numele de George Cokanet, este publicat

intre No. 194 §i195, fArA cifra cuvenitA la rostul numelui sAu.174 este numArul total al negutAtorilor patentari ;31 se scad fiind avuti a§ezati intre alegAtori, insA :3 delegati inchipuiti ai corpului de cofetari, care n'a existat nici-

odatA dupA cum nu existA nici starostele acestei corporatii28 alegAtori pe cari guvernul i-a Indrituit cu indoit vot de alegere.31 care dupA ce se vAzurA publicati la postul negutätorilor patentari.

143 pentru ca sA se alcAtuiascA numarul de 11 3 alegAtori, apoi

www.digibuc.ro

-Monografia Oraplui Botofani 37

ii insemna si a doua oara la rostul delegatilor, pentru ca sa sporea-sea numärul de 47 de unde rezultä, din 28 voturi nominale, sa iasaprin aceleasi persoane indoite glasurile de 56.

Prin urmare numai 143 alegätori sunt acei necontestati, alegätoriin cari guvernul a marginit alegerea sa, dupä ce insa a respins 81patentari ce au figurat in toate listele trecutelor electii municipale.

Restul rubricei a doua arata pe toti acei respinsi färä dreptate.Catra aceste de luat aminte ca nu cumva uneltirea de a duplica nu-mele alegatorilor sa se fi urmat si pe la celelalte tinuturi.

b. Lista proprietarilor de case, in care sunt trecuti toti alegatoriirecunoscuti de guvern. Numarul acestor persoane este de ingustat pa-nä la catime de 42, publicati dela No. 1 pana la No. 42.

Observatiile insa dela rubrica a doua dovedesc :CA. guvernul a instituit 9 alegatori, cari poarta asupra-le greutäti

de ipoteca, zestre si allele, si au respins 42 alegatori ce posedautoate driturile legiuite. Spre dovada, aveti observatiile dela rubrica atreia, cu aratare de insusirea fiecarei persoane, si

c. Lista proprietarilor de mosie in care, la rubrica intaia, sunttrecuti top ale gatorii necontestati. La rubrica a doua, sunt aceia ceWA dreptate s'au Indrituit, alcatuind impreuna 35 alegatori, si la ru-brica a treia, sunt acei respinsi fara dreptate si impotriva firmanului.

In cat priveste despre protestul ce ati bine-voit a ni-1 trimite,cu toata staruinta cuvenita s'a pus in lucrare subscrierea lui si spe-ram ca in putine zile it vom trimete prin deputatii ce au sa meargala Bucuresti.

Avem onoare a ne semna ai d-v, plecati servi.(Urmeaza patru subscrieri) (Volumul IV., p. 1001.)

6. Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrd Comisiuneaeuropeand In Principate, din 13 iulie 1857.

Messieurs,

Nous avons l'honneur de porter A votre connaissance: les incon-venances dont s'est rendu coupable le préfêt du district, après notredépart pour la capitale, provoqué par l'affaire des voies de fait donta été victime le négociant Sergiu.

2. Pendant notre absence, M. le préfét a rédigé une pétition, sol-

www.digibuc.ro


disant de la part des habitants de Botoschani, par laquelle ils deman-dent l'invalidation des signatures apposées sur la protestation a laCommission de Bucarest, sous prétexte qu'on les aurait induit enerreur, en leur faisant signer cette pétition.

MM. le souldjère Aleco Carali auquel on a promis une nomina-tion de préposé A l'arrondissement de Stephane§ti, le soul djère IorgouIacovaki, sous-caissier du district et le boulanger Isaia, ont été char-Os de colporter cette pétition et de la faire signer. Ils ont employéles moyens les plus persistants ; ils sont allés jusqu'aux menaces, pourarriver A leur but.

Aux quelques signatures qu'ils ont pu obtenir, ils oyt ajouté lessignatures des garçons de boutique.

Comme preuves des violences commises par M. le préfèt, nousjoignons ici une supplique de la part de plusieurs d'entre les signa-taires de la pétition rédigée par M. le préfèt.

2. ale ministre des finances, le logothéte Nicolas Millo, arrivéa Botoschani la veille des élections, a désigné les candidats que legouvernement avait choisis pour ce district, promettant aux uns etmenaçant ceux qui résistaient A ses désirs.

3. Georges Harnav, fameux faussaire, qui, A ce titre, est privéde tout droit civil, s'est aussi rendu, avant les élections, A Botochani,où, durant plusieurs ¡ours, il a siégé parmi les membres du Comitéde rèvision. LA, se tenant derrière le préfêt, il a rempli le röle desouffleur. .

4. M. Aleco Braesco, employé du ministère des finances, estaussi arrivé, avant les élections, A Botochani où il se trouve encoreet ofi il promet argent et décrets de noblesse, comme dépositaire detoutes les largesses du gouvernement.

5. M. le préfèt, avec l'aide de ses soubalternes et d'autres affi-liées, a semé partout l'intimidation et a dit A M. le spatar GhéorghiouVassiliou que jusqu'ici il avait fermé la bouche, mais qu'on allaitl'entendre maintenant. Il a fait appelé l'entrepreneur des boucherieset fabricant de chandelles, Michel Tcherkese, arménien, et lui a ditqu'il lui permettrait de se soustraire aux conditions de son con-tract, s'il s'employ ait de tout son zèle A amener aux électio-ons bon nombre de bourgeois qui consentissent A voter pour les

www.digibuc.ro


personnes designees par le gouvernement.Le vornik Sevastian Canano, le postelnik Th. Bousdougan,

le colonel Costin Varnav, raga Alex. Sion, le postelnik N.Pisotzkl, le ban Vassiliou, raga Hasnache, Christi.

(Volumul V, p. 105).

La 13 iulie 1857 aceleasi persoane adreseazA o altä adresäComisiunei europene, tot in prfcina cu Sirghi. (Volumul V, p. 107).

7. Raportul proprietarilor mari din districtul Botopni cdträComitetul central al unirei din lafl, din 8120 iulie 1857.

Messieurs,Les elections des grands propriétaires ayant eu lieu dans ce

district de Botoschani, au jour désigné par le gouvernement, nousavons l'honneur de porter A votre connaissance que, de 40 admis parle gouvernement lui-meme, il n'y en a eu que douze qui ont prispart, savoir :

Le vornik Kostaki Rosetti, le postelnik Aleco Sorotchiano, lespatar D. Gavrilache, le comice T. Bouzila, le comice Ianco Tchoulei,le paharnik G. Klopotzel, le stolnik Kostaki Timouche, le sardar B.Arapo, le sardar Ianco Stavri, le sardar Iordaki Issatchesco, actuelle-ment promu A un grade de boyarie, le sardar G..Apostol, le sardarGregoire Sorotcheano.

Cette faible minorité dont font partie des personnes sans droitaucun, sur lesquelles nous vous enverrons nos observations quandtoutes les operations seront terminees, ont élu pour deputes, d'aprèsla feuille ci-jointe, MM. I'aga Kostaki Tcholac qui se trouve A l'etran-ger et le spatar Démetre Gavrilache.

Nous avons l'honneur, etc.Le vornik A. Ventura, le colonel C. Varnav, N. Pissotzki, A.

Beltchik, Vassilio, Christe, Bouzdougan.(Volumul V, p. 195).

La 17 Julie 1857, S. Canano, C. Varnav, Buzdugan i Belcic,adreseazA douA rapoarte Comitetului Unirei din Iasi, prin care se aratAabuzurile fAcute de guvern, In vederea alegerilor. (Vol. V. p. 277 si 279).In alt raport, din 26 Iulie, se aratA ca din 222 alegAtort din orasul

www.digibuc.ro


Botosani, numai 28 au luat parte la vot (p, 408). La 29 Iu lie, N. PI-sotzki, S. Canano, Buzdugan si Hasng, aratá silniciile fäcute laalegerea sätenilor.

8. Extract din o scrisoare a Postelnicului Teoder Buzdugan,publicatá In ziarul Etoile du DanubeTM, din 3 septembrle 1857 :

. . . . liu nombre des mogens abusifs que le guvernement a empro-yès pour fausser les élections, figurent aussi les décrets gut confèrentdes rangs de boyarie, bien que le règlement organique, dont la stric-te observation a été recomandée au cdimacam par le firman de soninstallation, refuse expressément au gouvernement provisoire la facultéde conférer des titres de noblesse. Mais la joie de ces nouveauxboyards n'a pas été de longue durée ; car, sous prétexte d'enregistrerces décrets, on les a fait redemander aux possesseurs, auxquels ilsn'ont plus été rendus. Il parait que les hommes qui ont été chargésde la distribution de ces décrets veulent en tirer profit pour eux-mêmes, après qu'ils auront servi aux élections.

(Vol. V, p. 473).

La alegerile pentru Divanul ad-hoc, au fost alesi deputati, dinjudetul Botosani :

Din partea marilor proprietari : Vornicul Dimitrie Ralet si Spa-tarul Neculai Canano, cel intAi CL/ 37 si al doilea cu 35 voturi, din40 de alegätori;

Din partea micilor proprielari : Clucerul $tefan Calin, cu 6 voturidin 9 alegätori ;

Din partea comunelor rurale: Simion a Stancii, din Plopeni,(Vol. V, p. 609).

9. Alegätorii Inscri0 pe listele tinutului Botomi, pentru ale-guile Divanulul ad-hoc, sunt ardiati pe larg, cu mofiile ce aveau, Inputerea cärora aveau dreptul de vot.

AlegAtoril primari.

I. Ocolul Tärgului.1. Colonelul Costin Varnav, parte din Pituläsäni.2. Comisul loan Täutu, nice§tii.

www.digibuc.ro


3. Cäminar G. Iminovici, Ipotestii.4. Clucerul G. Costeanu, parte din Sil4cani, lacobeni si Zäicesti.5. Dv. Neculai Iskescu, parte din Ipotesti.6. Alecu Motoc, parte din C6uleni.

2. Ocolul Meletinului.1. Vorn. Costachi Roset, parte din Tomesti.2. Colonel Dim. Fotea, Tomesti.3. Spät. Teodor Gherghel, parte din Säliscani.4. Hagi Iancu Stavri, Starosilta.5. Vasile Adamachi, asemenea.6. Särd. Petru Bobeicä, parte din Socrujäni.7. Nobilul Alecu Cuza, Viforänii.8. Stolnicul stefan Frunzeti, parte din Cosuteni.

3. Ocolul fifiei.1. Hagi Iorgu Caruz, parte din Strahotin.2. Iancu Caruz, asemenea.3. Spatar Nicu Vasiliu, Ungurenii lui pan.4. Nicu Stihi, parte din Buneni.5. Comis Iancu Ciulei, Ungureni.6. Sardar Gh. Isäcescu, parte din Ungureni.7. Stolnic Costachi Jianu, asemenea.8. Alecu Iskescu, asemenea.9. C. Timus, *äträrenii.

10. Sluger Cost. Ciogolea, parte din *ätrareni §i Crkiuneni.11. Hurmuzachi Täutu, Petrestii.12. Comis Mihalachi Dimitriu, parte din a.trareni.13. Sardar Gh. Apostol, parte din Ungureni.14. Dimitrie Cristea, Cobicenii.15. Clucer Dimitrie Ciulei, parte din Buneni.

4. Ocolul $tefilnegt.1. Maiorul Mihalachi Maican, Bärsänestii.2. Spatar Dimitrie Soroceanu, asemenea si Soroceni.3. Cäpitan Alexandru Soroceanu, asemenea.4. Sardar Grigori Soroceanu, asemenea.5. Stolnic Damian Soroceanu, asemenea.6. Banul Gh. Hasn4, Brosteni.

www.digibuc.ro

42 Monografia Oraplul Botoxni

7. Comis Alecu Maghistan, Odaia Lehestii.8. Cäminar Costacki Maghistan, Säliscanii.9. Stolnic Neculai Maghistan, parte din Sali§cani.

10. Petrachi Maican, parte din Barsäne§ti,11. Teodor Maican, asemenea.12. Sluger Gh. Negrescu, parte din Säliscani.

5. Ocolul Siretu lui.I. Sardar Vasile Must*, Vorona lui Lupa§cu.2. Pitar Ion Dobrowolski, parte din Vorona.

IL Alegatorii directi din re§edinta

1. Vornicii: Hie Gherghel2. Sevastian Canano3. lordachi Ciolac4. Colonel Fotea Mavromati5. Postelnicii: Mihail Holban6. Manolachi Misoglu7. Gh. Codrescu8. Teodor Buzdugan9. Costachi Bobeica

10. Iancu Roset11. Hagi Costea Foti12. Costache Cerkez13. Costache Codrescu14. Petru Cristea15. Manoil Vasilievici16. Vasile Nicolescu17. Nicu Costandachi18. Sardari : Gh. Buzila19. Neculai Sofian20. Banul Gheorghe Baltà21. Comisi Statachi Figa22. Petrachi Märgärint23. Costache Caimacan24. Costache Pandelea

25. Leitenent lancu Cocotä26. Caminari: Teodor loan27. Costea Haret28. loan Radu29. Dimitrie SgArcea30. Cornetul Matei Roset31. Särdari Neculai Haret32. Mihail Haret33. Alexandru Belcic34. loan Cälinescu35. Mihail Cociu36. Costache Enescu37. Sluger Adam Haret38. Sluger Panait Nicolau39. Pitar Dimitrie Aronovici40. Comis loan Andronic Taranu41. Cäminari: Cristea Manea42. Andreia§ Goilav43. Sava Bolfos44. Särdari: Cristea Goilav45. Iacob Andronic Bolfos46. Slugeri: Luca Goilaf47. Mihail Manea48. Comisul Teodor Pisofki.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplai Botowni 43

Alegâtori directi In finut.1. Inältimea Sa Printul Mihail Sturza, Flämänzii. Copäläu, Präjäni

Lätäi, Dracsani, Su lita, Cerchejeni, Stroesti, Baznoasa,Novad i Garbestii.

2. Beizade Alecu Moruz, Bobulestii í BäscAtenii.3. Beizade Alecu Ghica, Stäucenii.4. Hatmanul Nicu Mavrocordat, Stefänestii i Stânca.5. Vornicul Teodor Ghica, Delenii i Macsutu.6. Vornicul Dimitrie Mavrocordat, Storestii.7. Vornicul Alecu Ventura, Jävärtenii, Räpicenii i Movila ruptä.8, Vornicul Costache Ciolac, Calugärenii i Mihäläsänii.9. Vornicul Lascar Cantacuzin, Tudora, Voronä, Salcea i Plopeni.

10. Spatar Iorgu Miclescu, CAIinetii, Siminicea, 54cAmenii i Berza11. Dimitrie Gavrilas, Ionäsänii.12. Logofät Anastasie Basotä, Cocoränii.13. Grigori Crupenschi, Feredienii.14. Neculai Mil lo, Guranda.15. Colonel Iacovachi Ranet, Rädeni.16. Iancu Bränisteanu, Dornesti.

Postelnicii:17. Alecu Mavrocordat, Vlädeni.18. Iordachi Bolan, Curtesti.19. Nicu Värnav, Pituläsäni.20. Iorgu Asian, Untänii.21. Neculai Canano, Cornii.22. Hagi Iancu Fotea, Brätenii.23. Alecu Soroceanu, Costinestii si din Levärda.24. Iancu Ralet, Bänestii i Cotargacii.25. Vasile Arapu, Costinestii, Dragomirestii si parte din Levârda.26. Costache Miclescu, Balosänii.27, Vasile Canano, Hancea i Corockstii.28. Panait Cazimir, Dobärcenii.29. Lascar Iamandi, Soldänesti.30. Vasile Stârcea, Cisänestii.31. Teodor Buzilä, Dämideni32. Spâtarul Alecu Cristescu, parte din Cristesti.33. Gheorghe Clopotel, Talhärestii si din Säliscani,

www.digibuc.ro

44 Monografia Orafului Boto$ani

34. Comis Ernanoil SAlceanu, Vicolenii.35. /Aga Alecu Beldiman, jumätate din Stancesti.36. Sp &tar lonitä Herescu, Soroceni.37, Comis Teodor MAtrisariu, Mänästireni.

(Volumul VII, p. 1004-6).

10. Telegrama alegeitorilor din orapl Botopni trimisä la la# Dom-nitorului Alexandra loan I, cu ocazia alegeril sale, in 5115 Ianuarie1859.

Intre cele mai frutnoase zile ce a putut avea prea iubita noastrApatrie, istoria va trebui sA cuprindA in sine cu litere de aur strAlucitazi de 5 Ianuarie 1859, in care mult indurAtoarea provide* a bine-volt a indeplini lipsa Printului strAin prin suirea MAriei Voastre petronul tArii pe acel mArit tron, ce .1-au impodobit respectabilii deputaticu insäsi a devAratele dorinte ale Romänilor din Moldova.

Prin urmare, noi boto§Anenii, in a glasului tArie ne grAbim afelicita pe alesul oblAduitor, pe prea inaltul Domn Illexandru IoanCuza Voevod, caruia aducem, din mijlocul bucuriei obstesti, deplinAcredintA, adeväratA dragoste si intreagA supunere.

Buzdugan Post; Post. C. Bobeicei; Leitenent I. Cocota; Ion Caruz,Age"; Gr. Holban, Post.; Cornet Mihail Rosetti; loan Rosetti, Post.;Stefan Gheorghe, AO; Gheorghe Hermeziu; Neculal Mifoglu; CostacheFrim Spatar; Vasile Miclescu; Costache Gregoriadi; Neculai Sofian ;Ceipitan Vasile Gherghel ; Toma Pisoschi, Post.; Gheorghe Cocotei;Teodor Matasar; D. Soroceanu, Spatar; Vasile Pisoski; loan Franca;Costaclze Mavrogheni; loan Fatu; loan Mätäsar; Alecu Boldescu, ComisCostache Grecu.

(Volumul III p. 358)11. Telegrama Comunitäjil armene din Botopni, ceitrei Alexandru

loan I, cu ocazia alegerel sale, la 5117 lanuar 1857.Comunitatea armeanä din orasul Botosani, pätrunsä de cele mai

adevArate simtiri de bucurie pentru suirea InAltimei Voastre, pe tronulMoldovei, vine a VA supune jurAmântul de credintA cAtrA patria cevi s'a incredintat inteleptei voastre obläduiri si, cu lacrAmi de bucuriebinecuvinteazA pe alegkorii romäni cari au stiut a cunoaste necon-testatele calitAti ce VA caracterizeazA.

Primiti, prea inAltate Doamne, felicitatiile unor oameni uniti cu

www.digibuc.ro

Monografia ()rap 1121 Botogini 45

sentimenttil national al Romäniei, cari din inimA curatA VA doresc multiani de feridre, ani a prea slävitului veac, ce sub inteleapta VoastrAcarmA negresit vor produce rodul unei nemuritoare bucurii in toateclasele de societate a Moldovei.

I. Goilav, Spatar; Cristea Manea, Ceiminar; Ariton Pruncu; JacobIvanovici, Comis; Jacob Bolfos; Sava Sahanovici, Cäminär; Luca StefanGoilav; David Stefan Goilav; Sava Bolfos; Valerian Missir; S. Serghl-evici, Sardar; M. Baronti, Caminar; M. Manea; lacob Sallanovici, Cei-minar; Andriq Goilav, Ceiminar; N. Cerchez, Sardar; Anton Sahan,Sardar; Jacob Goilav; Ion Missir; Iacob Bolfos; Simion Popovici; G.Missir; T. Goilav; Cristea Goilav, Sardar; Luca Goilav, sluger; AritonBuicliu, Stolnic; Bogdan Buicliu; Avram Buicliu; Jacob Buicliu; AntonGoilav; V. Gollav, Caminar; lacob Manea; David Luca Goilav, Sluger;Glzeorghe Missir; Jacob Barac Kapri; S. Barac Kapri, Ceiminar; LucaPopovici; Chi% Ciomag; G. Missir; P. Ciolac, Sardar; G. Taranu, Pa-harnic; Ariton Goilav; M. Taran, Sardar; Simion Ciomag Ariton laco-bovid; G. I. Ciomag; I. H. Ciomag, Varian Maximovici; Paul Maxi-movici; loan A. Taranu.

(Volumul VIII p. 360).

Rázboiul din 1877.Din vremea räzboiului 1877, se pot reproduce urmätoarele do-

cumente :

Prescript-Verbal

fistäzi in 15 Maiu 1877, intrunindu-se subsemnatele dame dinBotosani la concetäteana noasträ, d-na Catinca Buzdugan, pentru ca sAformAm un comitet executiv, care sä primeascä cu ingrijire banii siobiectele ce se vor oferi de cAträ filantropii de ambele sexe, in aju-torul ostasilor nostri rAniti, am discutat mai intAiu asupra formei ale-gerei si toate damele intr'un glas au gäsit de cuviintä a oferi presiden-tia acestui comitet MAriei Sale Doamnei. DupA care apoi s'a ales siurmätoarele dame care urmeazA a compune Comitetul :

D-na Catinca BuzduganRaluca Miclesco 1 Vice-presedinteRuxanda Sofian

www.digibuc.ro

46 Monografia Oraplut Botgani

D-na Soltie HentzescoMatilda PrunkoNatalia SireteanoMaria lamandy

}

)

Casiere

Secretare

Cat pentru celelalte dame subscrise mai jos, vor avea buna-vo-inta de a lucra fiecare in parte intru a primi ofrandele ce li se vorincredinta de cunostintele Domnielor sale, dupa care le vor inmanaComitetului spre a le trimite locurilor respective.

Maria A. Wisescu, Raluca Miclesco, Catinca Buzdugan, Marialamandy, Hortanse Hentzescu, Marie Stamatine, Tinca Sava, NastasiaCocota. Helene Ciulei, Zoe Cocota, So ltie Hentzesco, Smaranda Greco,Aglaia Stefanovicl, Eleonora Ciolac, Natalia Boian, Caterina Kiriac,Emeline Hajnal, Tlzeodosie Pisoski, Natalie Sireteanu, Ana Baltil,Profira Bor)r.

Telegrama Damelor cliträ Märia Sa DoamnaMariei Sale Doamnei Elisabeta

BucurestiAvand in vedere pozitiunea dificila in care evenimentele au a-

runcat tara noastra, si simtind ca o sacra datorie de a veni in ajuto-rul ostasilor romani räniti, pentru acest scop, am format un comitet acaruia fiinta cu profund respect o punem sub augustul scut al MarieiVoastre, oferindu-Va presidentia.

II le Illariei-Voastre devotate serve.(Urmeaza iscaliturile damelor din prescriptul-verbal.).

Raspunsul telegrafic al Mciriei-Sale DoamneiDoamnei Catinca Buzdugan

BotosaniPrimind cu adanca multamire presedintia ce-mi oferiti, frumoasa

opera a Domniei-Voastre este pentru mine o dovada de iubire catrascumpa noastra patrie, iubire care imi impune pläcuta sarcina de a VAarata toata recunostinta noastra pentru devotamentul si sacrificiile cefaceti spre a veni in ajutorul ostasilor nostri.

Elisabeta(Documente in posesiunea d-lui Norbert Stefan Dombrowski).

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botoomi 47

Aspectul Orasidui

Literatura noastrA nu cunoaste lucrAri documentare asupra vietiidin trecut ; inaintasii nostri nu ni-au läsat memorii", amintiri din viatalor, sau descrieri ale locurilor ori ale obiceiurilor din vremea lor, sidacd sunt câteva pagini de felul acesta, privesc viata dela inceputulveacului trecut, precum sunt amintirile boerului moldovan TeodorVärnav, in care se dau amAnunte interesante din vremea cAnd a traitel, intre anii 1801-1845, când isi scrie amintirile I).

In lipsa unor asemenea documente, nu se poate cunoaste aproapenimic despre organizarea vietii si despre asezarea orasului Botosani,In cursul anilor din trecutul mai indepartat.

CAlAtorii strAini, cari au trecut prin Wile române, si au avut pri-lejul sä se abatA si prin Botosani, pomenesc. despre el, cáte ceva, inlucrArile lor, si acestea ar fi, pa astAzi, singurele izvoare din careafläm cAteva date despre viata Botosanilor.

In anul 1684, Johann Christoph Wagner Norimbergensis, istoricsi geograf, In cartea sa : Delineatio provinciarum Pannoniae ex im-perio Turciei in Oriente" (Augspurch, 1684, p. 38) 1, pomenind despreBotosani, spune numai atäta : Botosanii este o localitate insemnatà inMoldova, pe care Hatmanul cazacilor, Kunitki, la 1683, a ocupat-o cuoardele sale".

Peste 84 de ani, Baronul de Tott, un diplomat francez, de ori-ginA ungur, in drumul sAu spre tara tAtArascA, unde trebuia sA indepli-neascA serviciul de consul al Frantei pe lângA Hanul tatarilor MacsudGherei, trece prin Botosani, despre care scrie lucruri interesante, incartea sa : Mémoires du Baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares",tom. ll, p. 170, 185-192. Amsterdam, 1784 9,

Din cauza Poloniei se aspresc relatiunile intre Rusia si Turcia.

1. Teodor Viirnav ; Istoria viefil mele, editatO de Artur Gorovel. Ramnicui-Siirat, tipo-grafia Gazetel Stiteanului ; o alta edilie In biblioteca Minerva, din Bucuresti.2. Citat de A. Papadopol-Calimach, In op. cit.' p. 19& Pasagil reproduse de A. Papadopol Calimach, p. 24-27.

www.digibuc.ro

48 Monografia Orafalui Botopni

Sultanul incepe ostilitAtile, punänd la inchisoare pe ministrul Rusieila 25 septembre 1769. Hanul Macsud Gherei e mazilit din tron si in-locuit cu Hanul Krim-Gherei, i consulii puterilor sträine sunt invitatisä iasä intru intimpinarea noului han, la Cätmni, in Basarabia. Krim-Gherei, prieten cu Baronul de Tott, rugA sä inlesneascA solului tatarconducerea tratativelor cu reprezentantii confederatilor poloni, in vede-rea declarArei räsboiului. Pentru aceasta Tott si cu solul tatar trecuräin Moldova.

Era vremea asprä, in Noembre 1768. Drumul era greu de fäcut,cAlAtorii erau obositi i duceau lipsA de ale mâncarei. Baronul de Tottse mAngâia cu gandul cA ajungänd In Botosani, se va odihni i vagAsi de toate.

In descrierea ce o face, despre cele ce a vazut in Botosani, suntlucruri interesante.

Drumurile cele rele, pe care le am intimpinat zice el ne arfi desgustat de toate, farà speranta cà voiu ajunge in curAnd la Boto-sani. Mi se spusese cA orasul acesta este unul dintre cele mai mariale Moldovei, o tarä a fAgAduintii, unde m'as putea aproviziona pentrurestul calAtoriei mele. Cänd am intrat in oras, era fried ziuä, dar ora-sul era cu totul pustiu, i casele deschise ni ingAduirä sA inträm inaceea care ni se päru mai chipoasa, i despre care cAläuza mea imispuse cA-i a unui boer. Pozitia aceasta nu ni era de niciun ajutor,am induplecat pe cäläuzA sA ni-I cearä dela Superiorul unei mAnAstirivecine (PApäutii). Ilsteptam cu nerâbdare intoarcerea calAuzei, candväd intrând in ogradä o caretA cu vase cai, in care era gazda mea.Intrând, imi spuse cA fiind informat de cAtrA emisarul meu, despredomiciliul ce mi-am ales, i despre nevoile mele, a venit el singur,pentruca sA nu lese altuia satisfactia de a-mi veni in ajutor. Lin debutasa de omenos ne-a insufletit, i n'am asteptat multA vreme proviziile.Oricät de simandicoasd ar fi fost gazda mea, am priceput, din con-versatia sa, cä nu era un om de mare ispravä (gull n'était pas l'aigledu canton), si ca, cedând din slAbäciune de caracter tuturor impulsiu-nilor care i se dädeau, totdeauna cel din urmä cu care vorbea av eadreptate in judecata lui. Ca urmare, imi fu lesne demonstrez pri-mejdia la care se expuneau boerii, când nu se opuneau celora cariîi pArtisau casele, ba incA ii indemnau la aceasta prin pilda lor. Mi-aspus cA toti locuitorii orasului, in numär de sapte pand la opt mii,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Boto$ani 49

späimantati de relele tratamente si de hotiile spahiilor, s'au refugiatla mänästire ; ca mai multi boeri, tot asa de fricosi ca l multimeaoamenilor, intetineau aceasta dezordine fära sa-i prevadA urmärile : amfost i eu dintre acestia, imi spuse el, si m'ai convertit ; haide sa faciacelas servkiu tovarAsilor mei. PlAcerea ce aveam sa-i vAd pe acestinenorociti pe la vetrele lor, pe cari nu-i ameninta nido supärare, m'afäcut sä nesocotesc orice primejdie, la care eram expus incercand a-ceasta faptä bunä, am oprit pe gazda mea in targ, sA doarmA in casalui, i pentruca drumul era chiar pe la poarta mänästirei, tipetele fe-meielor, ale copiilor, zgomotul multimei ingrAmAdite i tabloul mizerieicare se desfAsura, m'au deferminat sA urmez pe boerul meu. Cu aju-torul lui am strAbatut prin multime, ()aria la un peron pe care tova-räsii sai m'au primit i m'au introdus in salonul in care îi tineau §e-dintile. Fäcusem asa de mare efect asupra gazdei mele, cA incA plinde argumentele mele, incercA sä-si converteascA tovaräsii. Dar indatäfu intrerupt cu injurii, care ma incredintarA cA omul acesta nu eravreun sef de partid. Runci m'am crezut dator sa-mi desvolt elocventa,si am vazut indata ea nu puteam sa am mare succes cu ea ; audito-rul meu era furtunos, zgomotul lAsa putin acces Iinitei ce voiarn sAstabilesc. Atunci am recurs la mijloace mai eficace. Dezordinea acea-sta pricinuise mare panica; numai o teroare mai realA putea sa-i fiede leac. Rm schimbat tonul, i-am amenintat ca mA voiu plange Hanu-lui, care va face indatä dreptate. Scuzam poporul, care se lasä tot-deauna sA fie condus, inculpam de rebeliune pe acei cari ma ascul-tau, si indatA am väzut inaintea mea numai oameni supusi, cari tre-murau. Vorbeste D-ta multimei acesteia inspAimantate, imi spuse celmai turbulent dintre boeri; ii vei .convinge mai bine decal noi, te vorbinecuvanta, si in Toc de a ne acuza pe noi, vei märturisi despre bunanoastrA vointä. IYI'am codit multä vreme; n'as fi primit niciodatä rolulprirnejdios ce mi se propunea, dacä revenind pe peron, pentru a pleca,nu 8§ fi väzut imposibilitatea de a. sträbate prin multimea pe carenelinistea o frail-151ft, dela sosirea mea. Vorbeste acestor nenorociti,imi zise acelas boer, inaintänd in fata peronului. Trei ieniceri filar-mati panä'n dinti stäteau acolo, cu toatA trufia islamizmului. Aerul lorimportant arAta in ei niste protectori, i nevoit de a pune capät ace-stei aventuri, am crezut cA era vremea sA incep a impune acestorbravi, pentru a ingrozi multimea. Ce faceti aici ?, i-am intrebat eu cu

4

www.digibuc.ro


un ton hotArit. lipäram pe ace§ti necredinciosi, imi rAspunse unul dintreei. li apärati, ziseiu eu, si contra cui ? Unde sunt inamidi lor ? Dum-nezeu sau Hanul tatarilor? In acest caz sunteti niste rebeli si singuriipricinuitori ai dezordinei care domneste aici. VA fAgAduesc eu CA vetifi pedepsiti. N'am sfärsit aceastA scurtA apostrofé, si mändria turcilormei s'a prefAcut in fried, s'au sculat ca sä mA asculte, au scoboritscArile, disculpAndu-se. Acest prim avantaj, asupra trupelor auxiliare,aträsese atentia multimei, a cäreia tAcere.imi päru un semn bun. A-tunci Inaintez si ridicAndu-mi glasul pe greceste. as fi obtinut toatesuccesele lui Demostene, cänd un betiv, iesind din multime, si eri-jindu-se in sampion advers, imi tinu acest discurs indrAznet: Ce vor-besti de supunere, de Iiniste, de culturà, cänd noi murim de foame?AdA-ni pâne, rAcni acest furios, iatA ce ni trebuie».. Da, päne, repetAmultimea turbatä. Väzindu-mi atunci tot edificiul doborât, si niciunchip ca sA scap din pasul in care mA angajasem asa de imprudent,am scos din buzunar doi pumni de argint: na-vä, räcnii eu, aruncândbanii spre multime ; iatä pane, copiii mei, duceti-v6 la casele voastre,unde veti gAsi belsug. Scena se schimbA inteo clipà, toti se imbulzescca sä culeagä banii, betivul dispare sub greutatea celor cari se rApäd,,binecuvântArile. iau locul injuriilor, si graba ce am pus ca sä plec, eraegalA cu zelul indiscret care mä värIse in acest bucluc. Retragereamea . a avut toate onorurile unui räzboiu, §i am ajuns la trAsura meain mijlocul aplauzelor poporului, care-mi facu loc, si care a doua zis'a intors la vetrele lor".

Abatele dalmatin Boscowicz, in 1762, in cAlätoria ce a fAcutprin Moldova, a trecut si prin Botosani, despre care scrie lucruri de-stul de bune.

In ziva de 10 Iulie a plecat din Iasi, si du'pA o intarziere dinpricinä ca i s'a stricat car* in drum, pe la ceasurile 5 sara a ajunsin POTOCHAM.

Botosanii, zice el, e un fel de ora§, «una specie de - cittá», cu400 de case si 5 biserici. In casele din Botosani vede el mobile delemn frumos, cu lustru. A rAmas surprins väzind si geamuri la unelef eresti.

IndatA dupA sosirea lui a venit «guvernatoruly orasuIui, sA seinchine Excelentii Sale, si sä se scuze ca nu a putut sA-i iasä Inaintepentruca in acea zi fiind Sfântul Petru, era la bisericA. Incurând a

www.digibuc.ro


venit i comisarul", cu o scrisoare sositä pentru Excelenta Sa dinCernauti (Ciarnouz) 1).

o vedere a brasului Botosani, din anul 1789-1790, se gäseste incartea lui Walenta, citatä mai sus, in care se reprezintä intrarea tru-pelor austriace in orasul incunjurat cu ziduri, dar care pare a fi mä-ndstirea Päpäutii, si in orice caz, autorul acestei gravuri si-a pus lacontributie fantazia.

In 1805 s'a tiparit, in Hermannstadt, cartea lui Andreas Wqlf :«Beschreibung der Moldaup, si in vol. I, p 69, spune urnAtoarele:

eDistrictul Botosani (Botuschan), cu un burg (Marktflechen) cuacelas nume, in care este stabilitä i resedinta Ispravnicului. Dupä Iaisi Galati, ca i dupa Focsani, acest burg are un loc de frunte printretoate. In vremurile vechi, acest burg Botosanii era o localitate foarteimportantk pe care a ocupat-o generalul comandant al cazacilor, Kü-nichi, in anul 1683. Chiar i mai pe urmä, locuiau in el multi unguri

sasi, dar astäzi numai valahi i evrei, cari, acesti din urmä, fac co-mert pana in Bucovina vecinä, neavand de parcurs un drum mai lungde patru ceasuri päna la Suceava».

Tot in 1805, un alt cälätor, Vincenz Ratthyáni, se abate prin Bo-tosani, despre care, in cartea sa: Reise dutch einen Theil UngarnsSiebenbürgens der Moldau und Bukovina in Jahr 1805 Pest, 1812,la pagina 77, spune lucruri prea putin mägulitoare despre Botosani

botosäneni : «Botosanii au o pozitie i o temperaturä care primestevänturile muntoase ale Bucovinei. Emigrärei Armenilor, de care pome-neste Alexandru-cel-Bun, datoreste Botosanii case frumoase i un co-mert intins. Astäzi se ocupä mai ales cu tutunul, negustoresc panäla Leipzig si Brody. Dupä Iai i Focsani trece drept cel mai mareoras din Moldova, nu are insa un aspect mai bun ca un sat prost.Casele sunt joase, ulitile incurcate, murdare i mai cu samä pustii.Toate se inghesuesc in Oat& care e destul de spatioasä i incunjuratacu o multime de magherniti. Acestea sunt inchiriate foarte scump,pentruca comertul mic este liber pentru fiecare om i putin impus.Aceasta ar avea cele mai bune urmäri, dacA toate felurile de meseriiproductive s'ar gäsi in aceias situatie. Dintre cei 10000 de locuitoriai Botosanilor, cei mai multi sunt valahi. Printre poporul de rand, nu

I. Giornale dl un viagio de Constantinopollin Polonia, publicat In Uriearul, vol. XXIV p.309

www.digibuc.ro

52 Monografta Oraplut Boto$ani

vezi pe nimeni cu trasaturi nobile, cu fata frageda sau cu o haina cu-rata. Cel mai urat aspect il au femeile, cu rochia lor de culoare in-chisa, incinsa peste sold, si care abia ajunge la pulpe si la umeri. Pecap au o capela rotunda, din care spânzura, päna la nos, un parzbarlit. Tot aici sunt evrei turcesti, cari trebue sa fie numerosi, i fe-meile lor se Imbraca mai chipes. Fizionomiile lor tradeaza tot atatafoc cat si un spirit ager. Rici sunt doi ispravnici, pentruca Botosaniieste capitala unuia dintre cele 12 clistricte ale Moldovei. Ca cei maiinalti magistrati ai districtului, ei judeca certurile, executa poroncilePrintului i incaseaza darile. Dupa obiceiul Orienlului, ei trebue sa in-grijasca si de hrana sträinilor. In fiecare zi li se aduc 12 oameni in-armati pentru serviciu. Au leafa bunä si ocazia sa-si produca veniturimarl. Din aceasta pricina Ispravnicia se da mai ales persoanelor sea-palate distinse, pentru a le ajutä. Am fost invitati la masa la un boerde aici; masa era acoperita cu panzaturi de culori vii, si de jur im-prejur stäteau tigani cu haine vargate. Musafirii iau locurile cele maicomode pe scaune sau pe divan. Fiecare apuca din farfurie ce-i placeamai mutt. Bucatele constau din carne de pasere si de berbec, prepa-rate in diferite chipuri. Une le din tacamuri erau elegante, altele gro-solane, i toate räu aranjate, dupa gustul nostru. Bärbatii vorbesc putinintre ei, pentru cà nu trebue sa se confieze unul in altul. Femeile nuvorbesc cu nimeni, lucru obi*nuit in Moldova. Un simtom trist ! Masadura trei ceasuri, in timp ce trasurile asteptau, cu toate ca afara plouaneincetat. M'am rnirat de aceasta, i mi s'a täspuns: «Nu vor muriviziteii, din pricina aceasta». Cu asemenea sentirnente, poate &A seceara orice dela supusii sài, numai dragoste, nu».

Tot in acel an, 1805, un calator inglez, Adam Neale, a vizitatBotosaniiBotussano, cum zice el, si in cartea sa : «Voyage», Paris1818, tom. II, p. 12, spune: Botosanii ni s'a pärut mai mare decatDorohoiul. Am vazut ini oras cateva dughene aranjate dupa moda ori-entala. Negustorul era Imbracat greceste, i sta la marginea ferestrei,cu picioarele incrucisate, fumandu-si ciubucul. Am petrecut noapteaintr'un han evreesc. In sara aceea era o nunta, i räcnetele sau maidegraba urletele sälbatece ale oaspetilor, nu ne au läsat sa inchidemochii pana in ziva, cand calauzile noastre (nos Fuhrrnans) intrarapentru a ni anunta cá era vremea de plecat».

La intoarceerea lui Neale din Constantinopa spune Ivol. II, p

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botomi 53

235) : «Printul (Alexandru Moruzi) imi dädu o scrisoare pentru Isprav-nicul Frangopoli, la Botosani, ruda lui, la care am petrecut noapteaurmaloare. Aceastä persoanä era un grec din Naxos, si, de nu mäinsel, este acelas despre care vorbeste Doctorul Clarke si care cuPrintul Alexandru insoti pe acest cAlator si pe ambasadorul turc incalätoria lor pe muntele Hemus». 1)

Alti scriitori, cari utilizazä lucrArile cälätorilor anteriori, nu nidau amänunte nouä despre Botosani.

Fedor Graf von Karaczay, in «Begtrage zur Europäische Landes-kundev, Wien, 1818, P. 55, spune : «Botosanii, dupà Galati si Roman,cel mai important oras al Moldovei, are cam 1000 de case ; orasule asezat pe un loc Malt, sänätos. Comertul acestui oras, fäcut mainumai de armeni §i de evrei, se intinde pänä la Leipzig si Brody, s iconstä in coloniale, manufacturä saxonä, pielärie rusascä, cearà si tutunsi este insufletit».

Un cälätor englez, Sir Robert Ker Porter, in cartea sa: Travelsin Georgia, Persia, Armenia, Ancient Babylonia, etc., etc., during thegars 1817, 1818, 1819 and 1820". London (Lengman), 1821-22, 2 vol.40, a trecut si prin Botosani, despre care, in vol. II, p. 804, spune :,,17 febr. 1820. La 5 dupä amiazä ajunseräm in orasul Potoshan, lo-calitate respectabilä de vreo mie de case, cu 8 sau 10 biserici. Ciu-ma insd a decirnat inteatät populatia incat de abia jumätate din locui-tori mai träiesc. Am tras la O. Gorgias, agentul austriac.

18 febr. La 7 dimineatä am plecat" (spre Bucovina, prin Dorohoi).Max. Fried. Thielen, In Die Europäische Türkey", Wien, 1828,

p. 48 : Botosanii, un tinut mic in partea de Vest a Moldovei, careeste in granita cu tinutul Cernäutului, in Galitia, udat de Siena §i alteriuri mid, si este bogat in gräu, vin, miere si cearä si vite bune".

Riul Siena este Sicna, al cärui nume este gresit in harta din 1788despre care am vorbit mai sus.

Despre orasul Botosani, Thielen spune : Botosanii, oras si resedintaIspravnicului, mai sus de micul riu Botosani, care nu departe de aici se varsä in Siena. Are cam 1000 de case numai de lemn, 4009 de Iocuitori, siface un comert foarte viu, care se intinde Oa la Brody, Brünn si Leipzig.Iarmarocul de aici este dintre cele mai vizitate din intreaga Moldove.

1. Vezi sl rezumatul D-lui Const. I. Karadja, tn Spicuitor In Ogor vecin, 1920, p. 4-12care a binevolt sit ni comunice extrasele din cAliitoril staling, publIcate In acest capitol.

www.digibuc.ro


Date interesante gäsim la F. Neigebaur, in a sa Beschreibungder Moldau und Walachei% ed. Breslau, 1854. p. 16 : «Districtul Bo-tosani . . . . in cele 6 ocoale are 188 de sate (in care vietuesc 11711Ward birnici) si 7 orase. Capitala Botosani este al treilea oras dinPrincipat, cu mai mult de 20000 locuitori, intre cari sunt 647 supusistraini, 150 boeri, 3145 evrei si 2000 armeni, cari au 2 biserici, cre-dinciosii crestini ordoxi au 14 biserici i evreii 10 sinagogi. Cele 3847case ale acestui oras sunt pe niste strade foarte neregulate i mur-dare, ceea ce nu se poate intelege, de oarece are un venit anual de114000 lei (Piaster). Din acest tinut trec producte in Austria de 100000galbeni i in Turcia de 2000 galbeni. Din Austria trec tot soiul demärfuri de 70000 galbeni in Turcia si de 20000 galbeni in Rusia.

* *

Despre viata oräseneascä a Botosanilor, in timpurile mai vechi,nu stim nimic.

Cum era, la inceput, sätisorul in care s'a stabilit Botäs, inteme-ietorul lui, cum s'a desvoltat, ce progrese treptate a fäcut, pânä ce aajuns tärg, nimeni n'ar putea sa spuie, pentrucä nu avem docu-mente care sä desvaluie aceste taine, dup5 cum nu stim nimic despreimpArtirea târgului in mahalale, despre ulitile care-1 strdbäteau.

Abia pe la jumätatea veacului XVIII gasim, in documente, vor-bire despre mahalalele i ulitile târgului Botosani.

Documentele aratä cà Botosanii era impartit in tiirgul de sus §itdrgul de jos.

La 1745, Domnitorul Ion Mavrocordat dà o carte tdrgovetilormoldoveni, armeni i jidovi din tdrgul de sus din Botosani, pentru a-sistäpAni locurile de casä 9. La 1753, octombre 20, Matei Ghica Voe-vod scri lui Tudurachi, biv. Vel Pitar, Vornic de Botosani, lui Va-sile Bals, biv vtori Logofát, lui Adam Pancul, Pitar, i lui Miron Go-rovei, biv Cämäras, pentru plängerea lui Manoli, negutator din Botosani,contra lui Anfim egumenul dela Sfeti Neculai de längä Botosani, asu-pra unor nemultämiri ce are dela acesta, izvorâte de cand Domnitorula luat i mosia tiirgului din gios §i a dat-o manästirei 2).

D-1 N. lorga, in volumul VII din Studii i Documente cu pri-vire la Istoria Româniloru, la pag. 121-152, publicä, in rezumat, unnumär de 127 documente botosänene", foarte interesante i färd care

I. lorga, Studii, V, p. 2432. Ibid., p. 248.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botogini 55

am fi Inca inteun intunerec desävdr§it, cu privire la aceastä chestiuneIncepänd cu anul 1757, documentele acestea märturisesc existenta:

in Boto§zni, a urmätoarelor mähälAli :Mahalaua Armenitor, mentionatd in 1757, 1783 §i 1810 ; la acea-

stä din urma datä avem §i amänuntul cA aceastä mahala este din susde podul cel de piaträ, lângA casa FränzAloaie".

Mahalaua Vräbienilor, care in 1764 e mentionatä astfel : o ca-scioarä a mea in Vräghieni, care acea casä este in mahalaua pärin-telui Panait", iar in 1765: pärintele Popa Panait de VrAbieni". In1776 se dä un amanunt;" un loc in mahalaua Vràghienilor, lângä fân-täna lui MerAut". Un document din 1796 mentioneazA numai mahalaua,iar altul din 1E05 ni dä altà indicatie: wmahalaua Vräbienilor, in po-porul pre cuvioasei maica noastrd Paraschevi». La 1809 : o casä pelocul mänästirei in mahalaua Vrabienilor, längA casa LAtoiului". La1813 se zice: o casä in mahalaua Vräbienilor, pe locul ranästirei Sf.Neculai", iar la 1833 se spune cd mahalaua Vräbienii este längä pod",

Despre aceastä mahala, D1 Iorga ZiCe: «Vräbienii, al cäror strämo§§i intemeetor trebue sä fi fost un anume Vrabie».

Din unele documente ar rezulta CA mahalaua VrAbienilor se mainumea §i mahalaua grecitor, nume pomenit incä in 1771 9. Intr'un do-cument din 1801, din Arhiva Statului din la§i, vorbindu-se de o casAdin Boto§ani, se spune cd-i situatA in mahalaua Vräbienilor, §i pestecâteva rânduri, aceia§ casä e indicatä pe ulita greceascä.

Mahalaua sfântului Neculai cel särac, la 1814 mentionatd astfel :pe locul mändstirei ot Päpauti".

Mahalaua Sfeti Gheorghe, mentionatä in documente din 1780§i 1795.

Mahalaua Moreireflii, de care pomenesc documente din 1812 §i1816, §i acest din urtnA cu mentiunea: din gios de podul cel de piaträ".

tigäniile, la 1815 cu mentiunea: «o casd in Tigäniile, langA pod».Mahalaua cea de sus, la 1805 : aid, in Inahalaua cea de sus,

pe mo§ia sfintilor Firhanghelig.Mahalaua Tärgului-nou apare abia in anul 1779, §i se mentio-

neazä §i in 1810, in opozitie cu Tärgul-vechiu, care este pomenit indocumente din 1784, §i in 1844 este indicat in partea ora§ului in careera hramul mAnästirei Vorona".

1. Iorga, Studil, XXII, p. 53-60.

www.digibuc.ro


Poate ca Maltalaua Ttirgului, indicatä in condica de socoteli alui Grigori Vodä Calimachi 1), este tot acea mahala care mai pe urmäo gäsim cu numele de MahaIaua tärgului nou".

D-1 Iorga mai citeazä Mahalaua Tatarafilor, care se numia astf el:ca §i toate acele pärti ale vechilor ora§e moldovene§ti, unde fuse-seed wzate de Domnie sala§ele Tatara§ilor invin§i, ale tiganilor adu§ide tatari i rärna§i acuma in sama 4i in folosul Voevozilor biruitori"

Astfel explicatä origina cuväntului Tatarafi, concordä cu inpre-jurarea cà astäzi chiar exist& in Boto§ani, strada Tatarilor, in maha-laua pe care o pomene§te d-1 Iorga.

Erau pärti ale ora§ului care primeau numirea de mahala", dupgnumele unor persoane care compuneau o familie mai numeroasä. Astfelin 27 iulie 1816, Vornicia de Boto§ani insärcineaza pe doi orä§äni,Anania Calistru §i Cápitan Ionitä, sä mäsoare un loc din mahalauaPelineftilor, pe care avea sä-1 vändä Neculai Herariu. Peline§tii"erau o familie de negustori din Boto§ani 21.

Tdrgul Boilor, pomenit in documente de pe la jumatatea veacu-lui XVIII, era mahalaua cea mai excentricä a Boto§anilor.

In anul 1831, gäsim pomenitä §i mahalaua Treisfetitele, inteundocument pe care ni 1-a incredintat d. Norbert Stefan Dombrovski, §icare prezentând mult interes, arätând formele sub care se faceauvänzärile de case in tärgul Boto§ani, pe acele vremuri, '11 reproducemin intregime:

Eu mai gios iscalita, Eufrosina fiica räpousatului HagiCostandin i sotia rápousatului Gheorghic Die din Boto§ani,adeverez prin acest zapis al meu de vecinicä vânzare, ce-1dau la mâna d-sale Iordachi Joan, tot din Boto§ani, precum§tiut sä fie cA eu, de nimene silità, nici asupritä, ci dinbuna voia me, am fäcut cerere Cara cinstita vornicie, demi-au dat tidulä ränduitoare card D-lor Epitropii târgului,care mi-au fäcut mäsurare locului casei mele ce am inmahalaua Treisfetitele din Boto§ani, zästre dela pärinti §ivoiesc a vinde de veci, asamine §i hotarnica mäsurätoare

1. N. lorga : Documentele Callimachl, II, p. 177.2. Document la pastrarea d-lui I. M. Wechsler din Botosanl.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botofani 57

pentru locul casei ce I-am oprit pentru odihna mea,si dându-o la telal in strigare de mezat, dupä obicei,unde strigändu-o in curgere de cinci luni de zile, si mus-tireii ce s'au arätat prin tädulä nu mi. au dat pretul cel demultämirea mea, cäruie si eu i-am mai dat doi stänjáni locin lat, din locul ce 1-am fost oprit pentru odihna mea, maimult din cuprinderea hotarniciei, in fatd, in mijloc si in fundintru asämine. Deci d-lui lordache loan, mai sus ardtatul,ca un megies si ne'am ce-mi este, intelegand de vânzarea ceam fäcut cu d-lui Dumitrachi sin Iani Hagioglu, prin riza-pazar, s'au sculat cu protimisis sti ia d-lui mai bine casacu locul ce o am fäcut vânzätoare, carele mi-au si dat pes-te pretul lui Dumitrachi sin Hagioglu, mai mult, rädicândtoatä cheltuiala unde eu am rämas desävärsit multämitä,läsänd in vecinicä stäpänire d .sale arätatele mete casä,impreunä cu tot cuprinsul lor loc, care si mäsurile loculuisunt aceste, adicá : intäi mäsura incepänd din locul D-saleIordache loan si aläture cu dramul ce merge drept la Trei-sfetitele, §i Ward in locul oprit pentru mine, din care i-ammai dat doi stänjani, au cuprins nouäsprezece stânjäni, patrupalme gospod fata §i de acolo alature al locul ce 1-amoprit pentru mine si pârä in locul Haretului Gheorghiu, undeiaste fundul livezii, sunt patru zäci si sase stânjäni, patrupalme gospod lungul locului ; si de acolo aläture cu loculD-sale Haretului, si pärä in locul lui Iordache Joan, suntdouäzeci §i cinci stänjeni gospod fundul in lat, si din loculHaretului si aläture cu locul lui lordachi loan, pang in drumde unde intäi s'au inceput cu mäsura, sunt trezeci si saptestánjäni gospod ; s'au mai dat o mäsura prin mijlocul lo-cului, in lat, din locul lui Iordache loan, pentru fäntänä sisurä si aläture cu casäle pänä in tocul oprit pentru mineunde sunt doukäci stänjäni, patru palm e gospod, care cuaceste mäsuri s'au incheet toatä starea locului cäsal ce I-amvandut, pe care bani de sus arätat, primindu-i toti deplinin mânele mele, drept aceea i-am dat D-sale Iordache loanacest zapis de vecinicä vânzare, dimpreunä si toate härtiilevechi asupra acestor cask adicá : un zapis din let 7224

www.digibuc.ro

58 Monografia Oraqulut Boto$ani

Septembrie, si alt zapis din lei 1774 Mart 20, si tidulamezatului din 1830 Mai 11, cu care am scos casa la yin-zare si alte arti volnicii hotarnice si mArturii asupra acestuiloc, cu care de astäzi inainte sd ailA a stäpäni d-lui bor-dache loan, copii, nepotii si stränepotii D-sale, ca pe o sadreaptà ocing si mosie, nesträmutatä si neräsuitä de atrànimene, in veci lard and dupä vreme s'ar scula careva, oricinear fivre un chip de räsculare, pre unii ca aceia la orice cin-stitä judecatá ar merge, sa nu li sä tie nici inteo samä, iard-lui sd stäpAneasa nesupärat in pace, si eu pentru maiadevAratä credintà, am dat condeiul in mana duhovniculuimeu, de mi-au isalit numele, si eu am pusclegetul pe sämnulcinstitei cruci, poftind si pe alte cinstite,persoane si megieside s'au isalit marturi, rugâncl si pe d-lor boerii Epitropiitârgului si negutitorii Epitropi, ca sa Intäreasa aceastädreaptä vanzare, cu iscäliturile D-sale, punâncl si peceteatärgului Botosani. 1831 Maiu 1

Eu Eufrosina flica räpousatului Hagi Costandin si satiaräpousatului Gheorghe Ilie, am fäcut aceastä vanzare cubunä voia mea.

Constantin fiul räpousatului Gheorghe HieIoana fiica räpousatului Gheorghe Ilie.Vasile flub räpousatului Gheorghe Ilie.Domintie Iconom si duhovnic adeverez.

(Urmeazä tre) isalituri grecesti)Anania Stihi, martur.Vasile loan martur.

Cu zisa si buna primire isalitei vänzkoare am scris sisunt martur : lancu sin lordaclzi Seitrar.

Epitro pia tiirgului Botopni

Aceasta pentru de veci vânzare care face Eufrosinafiica sävärsitului din viatä Hagi Constandin si sotia lui Ghe-orghe Hie, atra negutitoriul Gheorghe Joan, urmändu-sä cubunä credintä prin reza-pazar, sd incredintazä si de atränoi de marturi puindu-se pecetea targului.

No. 47 831 Mai 4

www.digibuc.ro

Monografig Oraplui Baofani 59

Ion Mavromafts ComisAnghelachi Climinti Comis.loan Vasiliu martur.Gheorghe Schipor, Hristodor loan.

0 iscalitura armeneascä

Când a inceput sd se facä deosebirea intre Târgul-vechiu siTârgul-nou al Boto§anilor. adicd pe ce vreme a crescut populatia ora-§ului a§a de mult, incát a fost nevoe sd se intindd §i sä se formezeun târg nou, nu s'ar putea spune, dar inteun document din 1753,vorbindu-se de manästirea Sf. Neculaiu, se zice cä e lûngà Boto.,saniceea ce insemneazä cd tarp] nou nu se intindea, ca astäzi, §i päpäu-tii nu fäceau parte din orgul Boto§ani.

**

*

La punerea in aplicare a Regulamentului organic, decând incepeo organizare sistematicd a tärilor romdne, s'a fäcut, in 1832, o cata-grafie amänuntitd a populatiei din ora§ele Moldovei ; intâmplarea afäcut sd ajungä, pând in zilele noastre, catagrafia oraplui Boto§ani,care, atunci s'a impdrtit in 6 ceaste sau cvartale, cu 7 mähdläli, §i

anume :Ceasta I, cu mahalalele Procov §i Murdre§tii ;Ceasta II, formatä din mahalaua Sf. Gheorghe ;Ceasta III, cu mahalaua Thrgul-nou ;Ceasta IV, cu mahalaua Calicimea ;Ceasta V, cu mahalaua Vràbieni ;Ceasta VI, formatd din mahalaua Pliatul targului.

Inca din 1779 se mentioneazd despre Târgul Caitor, citat §i indocumente din 1789 §i 1796, §i unde trebue sä se fi fAcut tranzac-tiile intre crescätorii de cai moldovene§ti §i cumpärätorii din Poddlia,§i din alte localitâfi, cari veniau la iarmaroacele din Boto§ani sä cum-pere multimea de vite moldovene§ti, a§a de cdutate pe vremurileacelea.

Nu putem §ti cum se numiau, in vechime, stradele din Boto§anise pare insä ca unele dintre ele nici nu aveau un nume propriu,

A§a, gdsim, in documente : ulita ce merge spre Sfeti Gheorghe"(1786), ulita ce merge spre tdrgul cailor (1779, 1796), ulita ce po-goara spre Pisofki" (1796). Gäsim, cu toate acestea; §i cdteva uliti

www.digibuc.ro


care individualizeazä anumite caracteristice ; asa erau : ulita bilaliilor(1742), ulita aisdpiei (1794,) ulita tûrgului vechiu (1814), ulita vecheIn documente din 1766, 1780, 1786, fait(' armeneascd (1781) si WOcea mare (1799), care era aceias cu nulita ce merge spre rdrgul cailor",de oarece Mir' un docum ent din 1779 se zice : nulifa ce merge spretargul cailor, WO cea mare ce merge in gios".

.

Cele mai multe clin ulifile tärgului erau cunoscute sub numelede drum. Astfel, la 1807, se face un schimb de casä in mahalauaTärgului nou, megiesite despre Räsärit cu drumul cel mare ce vinedela cismea" 1).

Chiar si mai tärziu, in 1816 stradele nu, aveau nume, si uneledintre ele nu se numiau nici macar huditd, ci se intitulau cu numelede drum, Astfel, la 4 iulie 1816, Paraschiva fiica lui Apostol figanherari, rob a Märiei Sale Domnifei Ralu", vinde lui Damian Scrip-cariu rob a Sfintei Mitropolii", un loc In Botosani, mäsurat din hu-dif a, ce se hotäräste cu Neculai Colfariu", pänd in drumul ce mergespre Sf. Gheorghe" 2).

In documente de pe la 1801, se pomeneste : ulita greeeasca.Regulamentul Organic din 1832, prevede obligafiunea Eforiilor

de a da nume la toate stradele din orase.Oricum s'ar fi numit stradele Botosanilor, ele nu meritau nume-

le de stradä, in infelesul pe care-1 dätn noi astäzi drumurilor caresträbat orasele. Pentru aceasta e destul sä ascultärn cum se descriestarea lor inteun hrisov al Domnitorului Mihail Grigori Sufu din 1820 :

. . , . luat-am aminte la arAtarea ce i s'au fäcut prin jalba obsti-ei locuitorilor din tärgul Botosani, boeri, negulâtori si din ale stäri,cd acest targ se and si pâtiä acurna färä poduri pe ulifele sale, dincare pricind toatä obstia targovefilor se aflä in cea mai mare strämto-rare de nevoe si intru pätimire, afarä din putinfá de a se mai suferisi de a se mai putea iconomisi. Caci afarä de greutatea aceia a um-bletului de a nu putea strAbate uneori nici cu sufletul dela un loc laaltul, si de zminteala si zAticnirea ce li se face prin aceasta, si lorsi läcuitorilor din afará, intru ale alisverisului, si, osebit de vätämareasi primejdia ce li se intâmpla de apururea in dobitoace, apoi cele maide multe ori si indestularea tärgului despre cele trebuincioase ale

1. Document la Primaria Botosani.2. Document In pastrarea d-lui I. M. Wechsler, din Botosanl.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botgani 61

petrecerei, precum lemne, zahirele, si alte asemenea lucruri, vine cutotul in scädere, iar uneori si in cea de istov imputinare si lipsä,neputand locuitorii sä sträbata in targ ca sa aducä lucruri de acestea,si mai vartos in vremile de ploi, primavara si toamna, and toateulitele targului se näruesc si se fac de istov neumblate" 1).

Stradele Botosanilor au MI/1as in aceias stare multe vreme MCAdupä 1820, si sunt printre botosäneni persoane care-si mai amintescdespre boerul Contemir care, pentru a face vizite in oras, injuga lacupeu boi, in loc de a inhama cai, si alte persoane tin minte cä, incopilaria lor, acum 40 de ani, and voia cineva &A iasa cu trasura,trimetea mai intai vizitiul calare ca sä MCA recunoastere, pe careanume uliti este chip de umblat, cki erau nepracticabile si pe limpurat si pe timp frumos : pe vremuri ploioase, din pricina glodului sia baltoacelor, pe vremuri de seceta din pricina gropil or.

Nici aspectul caselor nu era mai atragätor, in Botosani.Cälätorul strain Ratthyani, in 1805, spune ca in Botosani casele

sant joase, ulitile incurcate si murdare, iar un document intern, din1814, ni dä informatii mai amanuntite despre aspectul dughenilor dintârg.

Vornicia de Botosani, la 12 maiu 1814, da invoke negutatoruluiarmean Luca Goilav sä faca anumite reparatii la niste dugheni alesale : <<Fiindca in ulita Targului Vechiu toate dughenile, si de o par-te de ulitä, si pe de alta parte, din invechime sint fkute cu sandra-male pe dinaintea dughenilor, care sandramale sint fäcute si pentrufolosul märfurilor ce sint pentru dugheni, ca nu se stricä de arsitasoarelui si a vantului, si, la vreme de ploi si de gloduri, pentru in-lesnirea norodului, ova-rid loc de mers pe jos, pe supt acele sändrá-mall, färä sä patimeasca atata suparare, in care ulitä, inteun capedespre apus, in räspintiile drumului, sint vreo cateva dugheni a negu-tätorului Luca Goiliav, arman de aice, si la celelalte dugheni are fa-cute trebuincioasele sandramale, iar la dugheana din capat, care estesi crasma, n'au apucat a-si face sandramava pe drept locul sail, ceinadins I-au fost läsat slobod, spre a-si face sandramaua trebuincioasä,si acuma voind a-si face acea sandrama, care este de rand si inteo

I. N. Jorge, Studli 0 Documente, V, p. 669._

www.digibuc.ro

62 Monografia Oraplut Botopnl

linie cu a sale dugheni i a altora, Sfintia sa pärintele Athanasie,proin iconom, se plange a se ia lumina la o dugheana a manAstirei.Nu se poate, fiind dugheana mänästirei peste drum. Si precum toatedughenile au *andrätnalile lor, spre ali§veri§ §i folosul märfurilor cetin prin dugheni, asemine §i aceastà dugheana poate sä ain pndra-maua ei".

Vornicul da" fnvoirea ceruta §i pentru consideratii edilitare, van-dramalele fiind ocimpodobire rândului de dugheni, §i inlesnire celor ceumblä prin târg pe gios» I).

Vederea acestor §andramale a fa'cut pe alätorul inglez Neale säscrie cä, in Botoani, sint dughene aranjate dupà moda orientalä.

Case de zid nu vor fi fost in Boto§ani, in vremurile mai vechi,sau poate foarte putine. Ve§nicile näväliri ale du§manilor de pesteNistru, nu ingadutau constructiuni cu caracter de stabilitate, totul tre-buia fäcut in mod provizor, §i prin urmare nid locuintile oamenilor nuputeau sa reprezinte un capital mai insemnat, and la fiecare ndvaliretotul trebuia sä cadä pradä focului §i distrugerei.

Multe case, in Botopni, erau acoperite cu stuh.La 1742 se face o judecatä intre ni§te evrei din Boto§ani. .0

vaduva dintre ei ia pe un jidov Leiba din Bucure§ti. Casa fusese cuacoperemântul ei prost, cu nige stuli, §i dupà ce au intrat Iosäp incasa aceia, o au tocmit §i e au coperit cu §indrilä §i au ingrädit-o cuzaplaz, §i au facut §i alte damuri in ogradà, suind-o la bun prer 21:

Pe acea vreme, in 1742, o casa locuità de un alt evreu, in Boto-vani, era pretuitä 250 lei 3).

Casele de !Arne i de välätuci erau cele obi§nuite; la 1828, Mi-tropolia din Ia§i are 51 de dugheni in Boto§ani, pe care le dä inschimb Vel Vornicului Fil. Callimachi, pentru un loc din Ia§i; binalelesint toate vechi, unele cu 'Arne §i välatuci", i expertii le evaluiazala 150000 lei 4).

Aspectul caselor boere§ti era, insä, cu totul deosebit.Ina in 1805, alätorul Ratthgani mentioneaza a in Boto§ani a

väzut case frumoase ; dar, ca oricare strAin, necunosator de istoriatärii §i de conditiunile de viata ale poporului, el crede cä existenta

1. N. larger: Studll ai Documente, VII, p. 143.2. Id., VI, p. 254.3. ibid., p. 248.N. Iorga., Documentele CallImachl, II, p. 67 at 70.

www.digibuc.ro


acestor case frumoase se datore§te armenilor, cari au emigrat in Mol-dova, ne§tiind cd acele case reprezintä frumosul stil moldovenesc.

Dintre aceste case frumoase, unele s'au pästrat OM astäzi. Sidin acest punct de vedere, Boto§anii estepoate unicul ora§ dinMoldova, unde se gäsesc mai multe amintiri ale unui trecut, de carene despärtim a§a de lesne.

www.digibuc.ro

64 Monografia Oraplal Botogini

Mo§ia tärgulul

Intemeetorii tfirgului Botovani 1-au inzestrat cu mo0, precum seflicea de obiceiu la intemeerea tuturor târgurilor.

Cine au dfiruit moviile, vi câte anume movii, nu se vtie. dar sepoate bfinui cä trebue sä fi fost pe aproape, in jurul târgului, pentruca populatia sä se poatä folosi de pämânt.

Una din aceste movii a fost Pdpeiutii, pe cari la 1673, StefanPetru Vodä o ia din stapânirea târgului, vi o dfiruevte lui AndronicCerchiazul, ce au lost Armav-Mare : " deci Domnia Mea, vazandmila noastrA, miluitu-l-am intea noasträ tarä a Moldovei, cu un satanume Päpäutii, in tinutul Harlaului, care sat au fost drept domnesc deocolul túrgului BotoOnilor satul intreg, cu vecini vi cu tot venitul". ( 1)

0 altà mo§ie a fost Tätära#1.Un hrisov a lui Grigori Ghica, din 1748, intärevte hrisovul lui Ion

Neculai Voevod, prin care s'a fost däruit bisericei Sf. Neculai vi Ca-mfiravului Stefan Bosie, câte jumätate din mo#a Tata rap, ce a fostdin locul tfirgului Boto§ani", iar Const. Mihail Cehan Racovitá, la 1751,dfiruevte bisericei, pe care el a ridicat-o in randul mänästirilor, intregutsat Tataravii, adicâ i partea Cámärqului Stefan Bosie. In acelav limpii dfirue§te vi toatä dyma de pe tot hotarul tiirgului Boklani, cu cu-prindere cä ori cine ce ar lucra pe acel loc, sii deie dijmfi mAnfistirei,afarä de hotarul Tatara§ilor ce este dat sfintei mfinästiri cu loc cu tot.

Astfel, de unde pang pe vremea lui loan Mavrocordat (1744-1747),tfirgul Botovani avea inireaga movie Tatara§ii, ajunge in 1751, sä pia-teascä mänästirei Päpfiuti, dijmä pe locurile de pe hotarul tArgului, dijmäintdritd vi prin hrisovul 12 Mart 1754, al Domnitorului Matel Ghica.Tärgovetii aveau dreptul de a se hräni pe locul dat mfinästirei, de aara vi a face Van, de a-vi pa§te vitele, insä numai ei, nu si sträinii.

Hrisovul acesta are urmfitorul cuprins, redat de dl. lorga. (2)

1 N. Intuit : Studii qi Documente, V, p. 222.2 Studil qi Documente, V. p. 249.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Boto$ant 65

Dat-am cartea Domniei Me le tuturor tärgovetilor de la târgulBotosanilor, pentru locul tdrgului Botosanilor ce s'au dat mandstireiSf. Neculai, sa fie volnici cu cartea Domniei Me le a se hräni pe acelloc, sa are, si pe unde a fi loc de fdnat, sä faca fän, si sä-si pasto-reascä bucatele lor, sd le tie pe locul târgului, si cu alte chipuri dehrana ce vor fi având a-si face, sä-si faca ; iar alti sträini, neajungân-du-li lor loc sa se hräneasca pe dânsul, sä nu fie volnici a se hränipe locul târgului; ce ei sd aibä a se hräni pe tot locul târgului, dupdcum si in anii trecuti s'au hränit pe acel loc, si ei Inca dupä obiceiusä aibä a-si da dejmd mänästirei din toate cele ce ar face pe locultârguluiu.

Intre cdlugarii greci de la Päpauti si târgovetii de Botosani se ivescmereu certuri, din pricina hotarului care despartea târgul de foasta mo-sie a tdrgului.

In 1774 targovetii jäluesc la Divan ca s'ar fi impresurând mosialor Botosanii de cAträ mOsia Papäuti, a manästirei.

«Au dat jalbä o samä de targoveti din Botosani, cum cd despremosia Papäuti, ce este a mänästirei Sf. Neculai din Botosani, se Im-presoard mosia Botosanilor, unde locuesc ei, si de apururea se supärd,Wand mandstirea calcare cu Päpäutii, si cerând ca sa Indrepteze ho-tarele mosiilora ().

La 1776 egumenul manästirei se tânguise cä tärgovetii, cu II-de-meerea si addugirea orasului, au fäcut case si pe mosia nitärdránii,§i nu se supun a pläti dijrna obisnuitä, si Domnitorul Grigori Ghicalntäreste manästirei dreptul de a stapani rnosia Tätarhsanii, cu tot venitul.

La 1778, Dimitrie Moruzi Vodä împuterniceste pe egumen sä-sistäpäneasca locul din prejurul. vetrei tärgului, poroncind Isprävniciei deBotosani ca sa infrâneze pe acei din tärgoveti ce nu se vor supuneporoncii, si vor face pägubire mänästirei.

La 1780, Const. Moruzi Vodä, dupd jalba egumenului, rânduestehotarnici sd deosebeascd vatra tärgului, si acestia cercetând au des-coperit cd targul, din vechime, a fost mai mic, si 6 atunci s'a fostmärit cu trei pärti de cat a fost mai inainte. Hotarnicii au mijlocitcätra egumen de a ldsat pe unde au socotit ei, dupä care au si stâlpitvatra targului.

1. N. Iorga, Stada al Documente, V, p. 254.a

www.digibuc.ro

66 Monografia Oraplui Botoqani

La 1783, Alex. Mavrocordat intäreste hrisovul lui Grigori Ghica,din 1776, si fi lui Const. Moruzi.

Conflictul intre targovefi si egumeni nu se mai sfarseste. In 1794targovetii se jäluesc Domnului, si Mihail Const. Suff.' ii miluestedanie vatra târgului Botosani, unde au case si dughene, cum si loculgospod ce, din Intämplare, a rämas färä zidiri, cat pand atuncea nu eradat nimanui, afara de locul ce cu deosebite hrisoave de mai inainteeste läsat pentru vänzarea vitelor, si afara de locul mänästirei Sf.Neculai, ce este dat cand locul era Inca domnesc.

Se incepe judecatä intre targoveti i mánástire, i asupra acesteijudecafi, la 1803, Domnitorul Alex. Const. Moruzi hotdräste ca des-pártirea intre vatra targului i intre locul mänästirei, sä se urmeze dupahotarnica j hrisovul din 1780, si ea-0 locuitori sau targoveti vor veniCU casele pe locul mänästirei, sä pläteascä bezmän. Mai hotärästeidupä o anafora din 1768, urmata pentru locul ce arendase egumenulunui Stefan Stihi, asernenea i pentru cä mänästirea, afará de vitele ceavea, mai fäcea l vite de negutitorie si fân de vanzare, s'a fost ho-Wit ca Stihi sä-si ridice vitele de pe acel loc, i preful cumpäratureisä-1 deie targovetilor spre a li fi locul pentru hrana lor, iar egumenulsa nu mai prirneascä vite de negot, nici sa facä fan de vânzare,nurnai pentru trebuinta mänästirei. Care din targoveti vor ard sau vorcosi pe locurile nevandute, sä deie dijma mänästirei, i mänästirea sänu mai primeascA a se mad satele ce ar fi facut pe mosia mänästirei,ca sä cuprinda loc mint, nid alte inchipuiri de strämutare pentru tar-goveti, sa nu mai facä, i nid thrgovetii ce vor voi a face case pelocul mdnástirei sä nu cuprinda loc mai mult de cat dupä invoiala cevor,z face.

Pentru imas se hotäreste ca sä fie la un loc, atdt vitele mànàs-tirel cat si a locuitorilor ia tärgovetilor, färä ca acestia de pe urmásä fie datori a pläti ceva pentru imas, insä cu aceasta cá asemenealoc s'a dat numai in privirea locuitorilor celor saraci.

Calugdrii greci din mänästirea Papauti se purtau Joarte ràu cutargovelii, ale cäror drepturi le calcau intru una, i cu toate tangui-rile drepte ale targovetilor, cdtra Domnul färii, dreptate nu puteaugäsi.

La 1805 targovetii se jäluesc ; peste cativa ani se jdluesc iarä,

www.digibuc.ro

Monografia Orapdui Botomi 67

si la 1820 obstia tdrgului Botosani trimete Domnitorului jalba rezu-matä de d. Iorga astfel : 1)

«Jäluesc Inältimi Tale, noi, top locuitorii din tdrgBotosanii, pentru atâte supdräri ce pâtimim despre Sfin-tia sa arhimandritul lonichentie, egumenul mânästirei Sfân-tului Neculai din Popduti». Aratä cum din biserica s'a facutmdnästirea. Apoi la vreme de bejenii strdmosii nostri pier-zând hrisoavele mosiei tdrgului", egumenul ia si restulacestei mosii", cuprinzänd si o multime de casä imprejurultargului, rdmäind numai vatra târgului slobodd, in voieavea cu totii a sämäna si a cosi, luându-li din al zeceleasi casele cele ce se cuprinsese in hotarul mänästirei i-ausupus mändstirea supt bezmân, WA vointa lor unde plätescsi astäzi. i la anul 1803, asupriti find de catrd mänästire,dupä jaloba ce am dat fericitului intru pomenire DomnAlexandru Costandin Moruz Voevod, fost- am apropieti cuanafora inaintea Domniei Sale, de unde ni s'au dat desä-vdrsit hotdräre, ca mänästirea sä nu aibd voe de a vindemosia cuiva, nici vite de negutitorie sä MCA, nid fdn devänzare, nici vite sträine sd primeascd in vitele mdndstirei,ci numai pentru trebuinta mänästirei, si cdt va prisosi, säfie pentru a satelor mänästirei, i noud a târgovetilor, si un-cle se vor päsuna vitele mtindstirei i a satelor mänästirei,acolo sa-si päsuneze si a tdrgovetilor, fait nici o platd.Asisdere, dugheni sau case ce vor fi fäcut pe locul mands-tirei cu bezmän, sd aibä a se urma cu plata bezmdnuluiasemenea ; iar dupä aceia, voind careva de a lua loc decasd dela mAndstire, sd aibd a se invoi cum va putea. Acummändstirea nu se tine nici de unele. Intdi, mosia o vinde inorândd cu totul, si orândätorii vând emasurile pe la negu-titori, si locuitorilor locul de hrand ce li-au Minas, precumsi imasurile prinprejurul tdrgului, nu numai strAmteazd cuardturi lacuitorii satelor mändstirei, ci MCA se päsuneazd sicu mutäri de oi, de nu are acum sdrAcimea unde sä pap-

1. Studil gi Documente, V, p. 260.

www.digibuc.ro

68 Monografia ()rap lui Botopni

neze cafe o vacä ce au pe la casele lor ; i peste toateaceste asupriri mai adauge cu supararea si läcuitorilor targo -yeti ce au case pe locul manastirei, neurmänd hotärareigiudeatii, vrea sd li strice asezärile, cä de se stricä vreungard cuiva, nu-1 ingâdueste de a-si Ingrädi locul säu, dupacum II avea din vechi, si de va voi careva ca sä-si vanzäcasa sa, li stä impotriva, vrand de a sui bezmanul si, la-sandu-se cumpäratorii, la cei multi se risipesc casele si rä-man säraci. La unii au räsluit locurile, la altii au adausbezmanul ; pe altii in bätai i-au supus; au inchis targulimpregiur cu helesteie si cu velniti, cerand dela locuitorisi asezäri inscris despre mänästire. La care ce asezare poatesa aiba, cand se aflä drept locul lor domnesc, §i cu silai-au supus bezmanului ? 4,Cer ordin catfa dumnealor dregä-torii Botosanilor de aice si cäträ vreo doi boeri din locuitoritot de alce», sa cerceteze si sä opreasca dela abuzuri peegumeni. Semneazä : toatä obstea läcuitorilor orasuluiBotosani%

«La 29 ianuar 1825, Domnul scrie la cdumnealui Ior-dache Rosa Vel Vist.» ca sä dea cercetarea dumnealuiNeculai Dimachi biv Vel Vornic", dimpreund cu dumnealorVornicii de Botosani, in fiinta si a igumenului de Päpauti,Prea Sfintia-Sa pärintele Inochentie Iliupoleos».

Dimachi era si el grec, precum si multi altii dintre cei chematisä judece plangerea targovetilor, si ce f el de cercetare va fi facutDimachi, nu se stie, dar in urma judecätii, prin anaforaua domneascäse imputerniceste mänästirea sd stapaneascä tot locul pe imprejurulvetrei targului, cat se cuprinde in hrisovul ctitoricesc, impreunä cumosia Tatarasi, si sd-si eie toate veniturile intocmai precum isi iausi alti stapanitori a mosiilor.

Incalcarile de care se plangeau mereu locuitorii targului BotosanicA le supär din partea calugarilor greci dela Papauti, nu incetau; con-tra acestor uzurpatori ai tarii, nu era niciun mijloc de luptä.

La 1832, and s'a pus in aplicare Regulamentul organic, si se¡Area cii noul asezämänt mai pune frau läcomiei grecesti, târgovetiise adreseazd Sfatului oräsienesc, cerand dreptate contra tulburarilorce sufär.

www.digibuc.ro


Jalba lor este aceasta :

Ceitrti clnstit sfatul oreiflenesc din Botopni.Obflea targovetilor.

Jalubei 9

Epitropia de mai inainte au fost irnputernicitä pentruori ce fel, atärnate din impotriva pentru a ob§tiei folos.Deci acum ne videm cu totul impresurati in ima§ul tärgu-lui ce este pentru pA§unatul vitelor, cäci multi din negutitoricari acum sa va aräta mai gios, au a§äzat stâni pe acestima§ a tärgului §i cu pa§unatul oilor, iar vitele ob§tiei suntcu totul impresurate neavand loc de pä§unat, care §i vä-carii ce s'au pus spre paza acestor vite, ciobanii acelorstâni impotrivindu-i i-au alungat de pe acest irna§. Pentruaceasta facem cunoscut §i poftitoare egrere cinstitului sfat,ca sA se pue in cale aceastä obijduire ce pätime§te târgulnostru, spre a sä rädica acele stâni, §i a sA strica cu totulcujbile lor depe acest ima§, cäci din impotrivä, vom fi silitia sd aräta cu jaloba cAträ Malta ocärmuire.

1832 Mal 8

Niculai Luca, Vasile loan, Dimitrache Teodoru, IonicaConstandin, Alecu Popovicl, Constandin Dimltriu, Ilie Bratu,Dumitru Mihail, §i alte iscälituri armene§ti §i evree§ti.

Insemnare de stanele ce sunt :1) Stâna lui Chir Costache Caraeni ;2) StAna Vatavului Mihalache ;3) Stäna Iconomului dela Nräbieni, Vasile ;4) Stâna lui Särban Blänariu §i a altor de pe acasá

ci au mai mult de 10 oi.

Aceasta era starea mo§iei de care fusese despoiat târgul Boto-§ani, In folosul dIugärilor greci din mänästirea Päpäuti, pânä in 1844,

L Din dosarul Prim/trio! Botoqiini, No. 29[1832.

www.digibuc.ro

70 Monografia Oraplui Boto$ani

and intervine o judecatä a Divanului domnesc, §i mai indreaptä lucrurile.Targovetii cer sä stapaneasca tot locul numit »al targulur, afarä

de mo§ia Tatara§ii, pe terneiu ca mändstirea nu are proprietatea acelui loc.Hrisovul din 7259, ii dä numai dreptul de folosintä in dijmá,

§i acest hrisov a rämas in , nelucrare, de oarece mänästirea nu 1-aexecutat. La 1820, vornicul N. Dimachi insärcinat sä cerceteze prici-nile la fata locului, constata cd targovetii stäpanesc 1630 fälci, ima§§i aräturá.

Inaintea Divanului se infäti§ezä, din partea targovetilor, Ma-iorul Mihail Cogälniceanu, Sardarul Costachi Mavroieni, Sardarul Tu-durachi Pisotki, §i Cost. Lazu, iar din partea mänästirei Päpäuti, insu§iproistosul mänästirei, Prea Cuvio§ia sa arhimandritul Kiril, intovärä§itde Postelnicul Vasile Pogor, de fatä fiind §i dumnealui Marele Logo-fät a Dreptätii, §i jurisconsultul Cornisul Neculai Docan.

Cogälniceanu a sustinut drepturile targovetilor cu toatä inteli-genta lui nemärginitä §i cu tot focul unei tinereti nepängäritä. Putereaui de argumentare §i talentul oratoric, au izbutit sa infrangd preju-decätile membrilor Divanului, cari altfel nu ar fi indräznit sä indispuepe reprezentantii lui Dumnezeu pe pámantul Moldovei, pe cälugäriigreci din mänägirea Päpäuti, §i Divanul a hotärit : Tot locul targuluidäruit mänästirei prin hrisovul din 7261 este numai a mänästirei, iar vatratargului este dreaptá proprietate a targovetilor, dupà hotarnica din1780, pe temeiul hrisovului din 1794. Mänastirea sä lese, in folosullocuitorilor säraci ai targului, 850 Mid, care sd se deie jurimprejurultargului, incepandu-se masura din marginea pämäntului, pe care seaflä patiä acum intinderea locuintei mahalalelor de prin prejurul ve-trei, §i intinzandu-se despre o parte pand in hotarul despre päraulDresleuca, iar de cealaltd parte OM in päräul Sicna, spre indeed-narea addpatoarei vitelor, pe cat va fi loc slobod, atat de vii precum§i de satul Teascu, cu locul trebuincios pentru hrana locuitorilor ace-lui sat, chibzuindu-se a se läsa §i pentru locuitorii mahalalei ce estepe mo§ia Tätára§ii, din suma arätath de 850 fälci, locul cuvenit spreinlesnirea §i acelor locuitori, care loc de 850 Mid sä se mäsoareinginere§te, nefiind volniç egumenul mänastirei a pä§una pe asemeneaima§ vitele manastirei sau a locuitorilor satelor, ci sä rämaie deapu-rurea pentru pa§unatul vitelor targovetilor §i a locuitorilor din maha-lalele §i de pe mo§iile mdnästirei, färä a da niciodinioarä vreo platA

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botopnl 71

pentru aceasta, si dad, dupa vreme, s'ar mai märi tärgul, cu intinde-rea mahalalelor, fiindd asemenea intindere este a se face cu folosulmänästirei, apoi pe cat loc se va cuprinde de acum inainte cu binalesi asezäri, sau vii si altele, sä aibä a se da din celalt loc al mänäs-tirei, pe ata iaräs pämânt, spre a se päzi deapururea nesträmutatmärimea imasului târgului in sumä de 850 fälci, care imas va slujitotodata si spre indemänarea negotului ce se face in pomenitul oras sia sträinilor ce aduc cele trebuincioase pentru hrana si indemänarealocuitorilor, dupä cum si panä acum s'a obisnuit. Iar apoi, acei dinlocuitorii tärgoveti cari sunt in stare de a-si inchipui indemändrile lorcu alte chipuri, sä nu fie nicicum slobozi a cuprinde imasul cu cArduride vite cornute si herghelii, sau a tinea turme de oi pe acel imas.

Finaforaua hotäräste apoi bezmänul ce trebuia plâtit mänästirei ').

RH mosie a targului Botosani a fost CurteFtii, pe care, la 1627,Miron Barnoschi Moghila Voevod o däruieste unui grec, ajuns inrândul boerilor Moldovei.

Urmátorul document, pe care cl. Gh. Mavrocordat a binevoit säni-I puie la dispozitie, meritä a fi reprodus in intregime, pentru uneleamänunte interesante din cuprinsul lui :

Suret de pe ispisoc scirbesc dela Miron BarnovsclziMaglzila Voevod din velet 7135 Mai 22.

1627

Facem instiintare tuturor cui sä cade a sti, pentru a-devärat si credincios boierul nostru Duca Comis, carele auslujit mai inainte altor räposati Domni, acum slujäste siDomniei Mele, cu dreaptä credintä. Pentru aceea, Noi vd-zänd a lui dreapta si credincioasä slujbä caträ Noi si pa-mântului nostru, 1-am miluit pre dänsul cu deosäbitä milanoastrd, si i-am dat si I-am miluit pre el de la noi intru alnostru pämänt al Moldaviei, un sat anume Curtepii suptBucovina in protiva târgului Botopinilor, rare acel sat aulost drept domnescu suptu ascultarea ocolului târgului Bo-tocinilor, insä Domnia Me i-am dat si I-am miluit pre dânsulpentru a lui dreaptä si credincioasd slujbä, ce au slujit in

1. Arhiva Statului din 180, condica No. 21, depssii de Divanul dosinesc, la 1853, cuadresa 2455.

www.digibuc.ro

72 Monografia Oraplui Botogini

zilele Radului Voevod, la Hanul si la Sahan-Cheri So ltan,cdnd au robit tätarii tara romäneasca si au vrut ca sd ro-based si tam noasträ, i in zilele Domniei Me le, cdnd mi-audäruit mie Domnul Dumnezau domnia Impdrätescul scaun,si au venit Hanul cu multä multime de TAtar din tam le-sascd cu manie asupra Radului Voevod si au vrut ca säprddi toatä tara noasträ, iar el iardsi au slujit Domniei Mete

Tärit noastre, pentru aceea acel de mai sus scris satCurtestii sd fie dela Domnia Me, boerului nostru de maisus zis Ducäi Comis, dreaptä ocind si danie i miluire pentruslujire, lui i feciorilor lui, nepotilor i strdnepotilor luia tot neamul lui, ce sà va alege mai aproape, nerusuit niciodatä In veci vecinici. Iar hotarul acelui de mai sus scrissat sä fie lui de cäfrd toate pärtile dupd hotardle sale celevechi, pe unde au umblat din vechi. i spre aceasta estecredinta Domniei Me le de mai sus scris, Noi Miron Bar-novschi Moghila Voevod, i credinta tuturor boierinilor nostriai Moldovei a marl si mid, iar dupd a noastrd viiatäDomnie, cine va fi Domnu din fiii nostri sau din neamulnostru, sau iardsi pre carele Domnul Dumndzäu va rdnduia fi Domnu tärii noastre Moldaviei, sa nu strice a noastradanie i miluire i asäzare, ci mai ales sd aibä a da luia intari pentru cä este lui dreaptd dania pentru a sa slujbä,iar cine s'ar ispiti a strätnutà a noastrd danie i miluire,acela sä fie treclet i proclet de Domnul Dumnezdu fäcä-toriul ceriului si a pämântului si de precurata maica luiDumnezdu, si de 12 sfinti apostoli, si de LI evanghelisti,de 318 OHO dela Cetate Nicheia, i sä aibä parte cu Iuda

cu trecletul Arie i cu alti necredinciosi jidovi ce austrigat asupra Domnului Dumnezdu, sängele lui asupra lor

asupra ficiorilor lor, si este si va fi, i pentru mai maretärie i intdriturd a tuturor celor de mai sus scrise am po.-roncit cinstit i credincios boerului nostru dumisali Dumi-trascu Stefänachi vel Logofät, sd scrie si a noastrd pecetesä lege card aceasta adevdratd carte a noasträ.

S-au tälmäcit de Gheorghie Evloghie dascal.1781 februar 20

www.digibuc.ro

IT

Monografia Oraplui Botorani 73

Populatia Ora§ului.

Cei mai vechi locuitori ai satului intemeiat de Botds, de sigur cdau fost moldoveni, dintre acei cari au populat Moldova la intemeiereastatului.

CA, mai tdrziu, au inceput sd sosascd in localitate si oameni depeste hotar, adusi de boeri cu invoirea Domnitorilor, in diferitele lorsloboziig, nu s'ar putea contestá ; dar puterea cea mare de asimilarecu care e inzestrat moldovanul, a prefdcut populatiile acestea diferiteinteun popor omogen moldovenesc, cimentat prin forta misterioasd ceo desfdsurd, asupra omului, mediul in care trdeste si limba pe care ovorbeste.

Andreas Wolf, care a trecut prin Botosani, in annl 1805, spunecd chiar dupd 1683, locuiau in Botosani multi unguri si sasi, dar eain 1805, populatia se compunea numai din evalahi» si evrei.

Suntem in tot dreptul sd credem cd afirmatia acestui strdin estecu totul neintemeiatä. CA se vor fi Os% in Botosani, in cursul vremei,cdtiva unguri si sasi, nu ar fi cu neputintA ; prezenta lor, in mod spo-radic, in diferite localitAti din pärtile acestea ale Moldovei, este men-tioned' in cdteva documente, dar o populatie compactd de unguri §isasi, in Botosani, nu o putem admite, pentrucd nu a lAsat niciun felde urmd.

De altfel, CAI de proaste informatii avea Wolf, cu toate cd eramedic, se vede si din faptul cd nu pomeneste nimic despre armeni,cari, in 1805, formau o colonie puternicA in acest oras, al cdrui comertera In mänile lor, si acuma se intindeau si asupra mosiilor boeresti,pe care le exploatau ca arendasi, sau posesori de mosii", precurn lise zicea, si cari Inca in 1803 erau organizati in ,breasle, cum sevede in Condica liuzilor" pe acel an

Armenii, desi veniti in Moldova pe vremea lui Alexandru-cel-Bun (1402-1433), nu au putut sd se stabileascd in Botosani dec.& dupd

1. Uricand, VIII, p. 315.

www.digibuc.ro

74 Monografia Oraplal Botomi

ce satul lui Botä§ a devenit un centru comercial, un oras. Afirmareaprintului Neculai Sutu, cä la 1350 locuiau armeni in Boto§ani, undeaveau §i o bisericä, lucru de care pare a nu se fi indoit nid Hasdeu,dar pe care il contesta Episcopul Melhisedek, a fost cu prisos sfä-rämatä de Al. Papadopol-Calimach 2), care a. dovedit, cä data de 1350,cetitä ca an de fundare al unei biserici armene§ti din Boto§ani, estecu totul gre§itä, de oarece armenii socotesc veleatul lor dela 11 iulie552, iar nu, ca noi, dela anul I al na§terei lui Hristos, §i deci, dacäpretinsa data de 1350 ar fi adeväratä, atunci, dupä calendarul arme-nesc, epoca bisericei celei vechi armene§ti din Boto§ani ar fi anul1901, lucru cu totul absurd.

Biserica aceasta dateazA de inainte de 1669, când e mentionatdde preutul Luigi Maria Pindou, §i desalicarea armenilor in Boto§ani,nu poate sä se fi intämplat cu mult inainte de zidirea primei lor bise-rici. In 1662 documentele pomenesc despre David nemesnicul al ar-menilor din Boto§ani" 3).

Acelea§i motiveafacerile comerciale, care au determinat pearmeni sä se stabileascä in Boto§ani, au indrumat intracoace §i peevrei, concurentii armenilor. nlai putini, la inceput, numärul lor trebuesä fi crescut treptat cu desvoltarea ora§ului.

Evreii au Inceput sä vie in Boto§ani incä din primii ani aiveacului XVII.

In cartea 43. H.» (Beis Chudas Casa nouh), a marelui RabinIoil Sirc§, tipäritä in Frankfurt pe Main; in anul 1696 (5457), se tra-teazä despre o femeie el cäreia sot murise, §i aceasta, pentru a seputea remärita, trebuia sä faca dovada cä primul ei sot era mort.Aceastä dovadà o fAcea cu marturi, inaintea unei comisiuni care incheieurmatoarea lucrare :

Inaintea noasträ, Comisiunea de trei, a venit Iosubsin inil §i 1-am intrebat, sub jurämäntul cel mare §i prinafurisenie, sä ni spuie adevärul, §i latä ce a spus : Eu §1cu Haim, ginerele lui Itic sin Sloim, mergând din Crasnaspre Stefanovitz, am fost lute() gospodärie in Valahia, inceasul când era bätälia cu M11. Ne am temut §i am plecatla hospodar, §i acolo era adunat poporul Valahiei §i poliad,

2. Op. citat, P. IL3. N. lorga : Studil §i Documente, V, A. 222.

www.digibuc.ro


pe camp, la o jumätate de posta de Botosani. $i era marebatalie, si in fiecare minut mergeau stafete incolo i incoacesa afle dacä vine NMI. $i am zis eu Iosub lui Haim : aresa fie aici mare batalie cu Mïhl, si ne vom präpädi, fereascäDumnezeu, hai sa plecam la Botosani, poate acolo vomscäpa. $i n'a vrut, si am plecat singur, si Haim a Minasacolo. In sfärsit eu Iosub i alti evrei din Lemberg am ple-cat si sara am fost in Botosani, si am auzit cà ai nostriau batut poporul lui NMI i s'a retras la Cotnari. $i ne amtemut sa rämanem la Botosani, fiindd putinä lume era a-colo. Am angajat oameni sa meargä cu noi la Stefanovitz.In drum am vazut cum Haim zacea cu fata in sus, si avearani la gat, si era cu hainele plMe de sange, mort. Eu 1-amatins cu mana i oamenii cari ne insotiau au vrut sa-1 de-sbrace de jupita, i avea o jupita buna de merdsa. Am zis,eu losub: nu-1 desbracati, l ne am dus grabnic la Stefano-vitz de frica bätäliei. Asta a fost la 5 zile dupa ce ne amdespartit. Acesta este raportul celor trei. Astazi luni 26 tei-vas (ianuar) Mzibit 5365 (1604) 1).

In fintirimul cel vechiu israelit din Botosani, este o piatra demormänt cu urmatoarea inscriptie : Aici sunt inmormantati cei omoritiIziel sin Iosub, Iosub sin $mil, Ihuda sin Marcu, cari au fost ucisi inziva de luni, 7 septembre 1724".

In 1742, iscaleste intr'un act: Mihal Pevetul si credincios bre-slei jidovegi" 2) Pentru ca la 1742 sa fi fost o breaslä a jidovilor inBotosani, trebue sa fi fost ei in numär mai mare, si prin urmare maide multi ani stabiliti in oras, ceia ce mai rezultä si din faptul ca la 1723, lliejidovul din Botosani, venit din tara lesasca avea ocasä in acest oras 3).

Din oprelistea lui Petru $chiopul, dela 8 ianuar 1579, se constatacá pe atunci evreii poloni patrundeau in Moldova, pentru a cumpäravestitele vite albe ce se exportau pad la Danzig si in Anglia, si adu-ceau postavuri lesesti 4). Negotul cel mare cu vite, se facea, pe afunci,in Botosani.

1. Comunkat de D-I I. M. Wechsler din Botosani. Artitarea acestul martur, fAcutti In1604. se retell probabil la evenimentele din 1596, pe timpul lui leremia MovilL Domnul Moldo-vel, cAnd Mihal Viteazul ocupase Moldova, si poate cA spaima cuprinsese l Botosanii..M1111`,de care se vorbeste acest pasaj, trebue sti fie .M1hail".

2. N. lorga, Studii ql Documente, VI, p. 250.3. Ibid., p. 248.4. N. Iorga, Istoria evrellor li tArile noastre.iiialele /Ica iem'el 113m1ne, XXXVI p. 171

www.digibuc.ro

76 Monografia Comp lui Botoqani

Despre numärul populatiei oraplui, in trecut, Ong la 1832, avemprea putine informatii.

Cea mai veche mentiune este a lui Boscowicz, care spune ch.' la1762 erau in Boto§ani 400 de case, ceia ce ar fi insemnat o popu-latie de cel mult 4000 de locuitori.

Baronul de Tott, peste 6 ani, in 1768, ni da o populatie de7-8000, iar Karaczág, in 1805, socote0e 10000 de locuitori in Boto-§ani, ceia ce ar corespunde cu locuitorii celor o mie de case, care arfi fost In Boto§ani, in 1828, cum scrie Thielen.

Cea intäi statisticA a populatid Boto§anilor, o gäsim in Condicaliuzilor" din 1803, dar se referä numai la acei oameni din Boto§ani,adu0 de peste hotar, de aträ mánástiri 0 boeri, pentru slujba lor, 0dela care Visteria nu percepea nido dare.

Iatä numárul liuzilor din Boto§ani:

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botopni 77

7.40̂..

O. Etoz E

- .,Z = == 0.4--.viltr3

01 I... WSa --054 Ego ' Tärgul Boto§änii

...,-4.03.1. u,

*.a...0uDe catril cine

sunt scutiti

I./WA Le I Let Liuzi

30 152 608 Mahalaua MorAre§tii, me§te§uguciubotariei

2 Cilminar IonitaBa§otil

30 152 608 Mahalaua sf. Gheorghe, club otari§i croitori 2 Ban I Miclescu

50 232 928 Mahalaua VrAbieni, asemenea44 222 888 Mahalaua Targu-Nou, asemenea 2 Logof. C. Ghica90 350 ,1436 Haimanalele fard nicio stare8 20 80 Bresla§ii Medelnicerului Necu-

lai Aslan2 Logof. C. Bal§

18 40 160 Oamenii doftorulul Samurca§ 1 Stolnic Ionljfi Vfirnav10 35 140 Lluzii Stol. Const.Manole cu 4 Pitar C. Dimitriu

31 bresla§I 2 Pitar lord Popa14 N 120 Oamenii SardareseI Casandrei 2 Clucer N. Cristescu17 30 120 Bresia§ii Vornicului Manolachi 6 Vist. Gr. Sturza

Dimachi3 8 32 Lluzii Caminarului Vasile Bal§ 2 Stol. Safta Cogfilnicean2 8 32 Bresla§ii Banului Ienachi Varnav 2 smarandaCogálniceanu

14 51 204 Scutelnicii D-sale Banulul Const. 2 Ilinca fiica Paharn.Mid escu Gosan

3 Clucereasa fut Manole3 10 40 Liuzli ce au fost a Mariei Sale 2 Spatar C. Bal

Beizade Mavrocordato 1 Sulger Stefan Manole3 5 20 Liuzii Banului Firma§u I Sardar lord. Gloan8 10 40 Liuzii Pitarului lonitd Brilni§-

teanu2 Dim. Talianu treti

Visternic2 Smaranda nepoata

3 5 20 Liuzii Diaconului Vasile Scanteie Vlildicai1 5 20 Liuzii lui Gh. Blanariu 1 Macs fiica Rahtivanulul1 3 12 Liuzii lui Trumbale 1 Camin Petrachi Vfirottv1 3 12 Ioan Croitoriu 1 Pitar Neculai Dalama3 8 32 Liuzil Polcov. Ionita Pr5jvan 43

12 15 60 Liuzii Paharnicesel RuxandaCalimah

565 1403 5612 Mazili7 16.60 66 Rupta§i6 15.60 60 Rupte de vlsterie De 2

77 903.30 180660 Negustori hrlsovoliti oil pe20 200 400 Breasla armenilor an62 1130 2300 Jidovii ce platesc pe toatä

350 luna 189

www.digibuc.ro

78 Monografia Oraplal Botopni

Bresle ce nu pleitesc bir

Liuzi

138 slujitori vornicesti40 ciocli10 Postelnici i altii cu carti

153 Preuti22 Diaconi

363 1)

In arhiva Statului din Iasi, se pästreaza dosarul 166, o condicaa Visteriei, in care este Catagrafia pentru birnici i altii far de bircari se scutesc supt numele unora i altora aici in targ in 1820".Targul este Botosani.

Intre scutitii de bir gäsim pe un liud al Sfintei Mitropolii,liuzi ai autoritatilor din localitate. Astfel, Divan Efendi avea un liud ;Besleaga avea 19 ; Capitania Targului avea 19 liuzi, osebit 27 väta-jaii cari slujesc la Capitania de targ, umbla noaptea cu straja i cupaza focului, i pentru implinirea banilor domnesti dela mahalale" ;Ispravnicia avea 27 liuzi Jumanarari isprävnicesti", i bisericile aveauate un numar de liuzi, sub numele de breslasi". Vovidenia avea 3 ;Sf. Neculai 16 ; Uspenia, Sf. Spiridon i Sf. Dumitru câte 17, iar Trei-sfetitele avea 22 de liudi. Breslasii Samesiei" erau in numär de 5.Sunt : «docli pentru ingroparea monitor cari dupa hrisov au sa fie40*, si 16 : cei botezati dintealta lege i iertati de bir cu carti gos-pod." Intre scutiti de bir mai erau 65 liudi suditi austriecesti", si 14suditi rusesti". Mai gäsim, musk o categorie de oameni indicati cu unnume care spune asa de multe : haimanalele impreuna cu burlacii" ;acestia erau cei mai numerosi : 265, precum i o alta categorie a carorasituatie trebue sa fi fost destul de critica : «cei ce nu i-au primit ma-halalele din lipsa unora si altora», in numar de 65.

Numärul total al acestor scutiti de bir este 1400 de indivizi.Documentul este interesant si-1 reproducem in intregime

I. Uricarul, VIII, p. 315.

www.digibuc.ro


BOTOSANIICatagrafie pentru birnici ci altii för de bir cari se scutesc supt

numele unora i altora aice In târg In 1820.1).

I. Mahalaua Morärestii, birnici vechi 21Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 23

2. Mahalaua Tärgul-Nou birnici vechi 37Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 36

3. Mahalaua Vräbienii, birnici vechi 21Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 57

4. Mahalaua Sf. Gheorghe, birnici vechi 21Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 36

5. Breslasii Paharnicului Ion Branisteanu 166. Slugi cu cartea Visteriei 87. Breslasii Samesiei 58. Breslasii D-sale Cäminarului Grigoras 189. Breslasii D-sale Vornicului Manolachi Dimachi 13

10. Haimanalele impreunä cu burlacii 26511. Cei ce nu i-au primit mahalalele din lipsa unora i altora 6512. Breslasii Stolnicului Iordachi Bränisteanu 1513. Bäneasa Arghira a räposatului Paharnic Alexandru 2414. Bres1asii D-sale Spatarul Iordachi Bucsanescu 615. Breslasii bisericii Sf. Spiridon 1716. Breslasii Sulgeresei Maria Greaca 717. Breslasii Bänesei Catinca Armag 418. lui Iordahi FAclieriu 719. Mariei Vadana a lui Agram Talianu 1020. Cäpitanului Hräste 621. D-sale Stoln. Dumitrachl Oatu 322. Spitärului loan Gheorghias 1723. Bisericei Ospenie cu hrisov gospod 1724. Lumänärarii isprävnicesti 2725. Breslasii Logof. lonitä Furculitä 326. Stolnicului Sändulachi Catichi 1

27. Spataruluf Ion Neculce 1

28. Polcovnicului Vasile ot Säveni 3

Arhiva Statului din iasi, Tr. 166, Visterie. Condica 17, ftla 111-182.

www.digibuc.ro


29. a Spatarului Costachi Canano 230. Bisericei Treisfetitele 2231. Breslasii Spatarului Vasile Bals 432. Beslegi liudi 1933. Breslasii Bisericei Sf. Dumitru 734. a AgAi Dumitrachi Ghica 535. D-sale Doftorului Caruz 2436. , Spatarului Costache Loiz 237. Sulgherului Stefan Mario le 438. Bisericei Sf. Neculai 1639. ,, Caminarului tef anachi Gherghel 840. Liuzii Mr de bir a Spatarului Ionitä Värnav 741. bisericei Vovidenia 342. Liuzii Ralitäi Tälpoaia 1

43. Bänesei Maria Värnav 1

44. Cäpitanului Andrei Ciornei 745. Stolnicului Gh. Albinet 1

46. Paraschivei Oarba, fiica PArcalabului dela Cernauti 11

47. a Paharnicului Gavril Istrati 1

48. Pitarului $tefan 349. Stolnicului Iordachi Gioan 1

50. a Comisului Vasile Pisoschi 351. D-sale Logofäteasa Märiuta Canta 252. , Domnitei Märioara Calimah 653. Medelnicerului Stavarachi Tautu 1

54. a Dvornicului Costache Mavrocordat 855. a Iconomului Darie 356. Cäpiteniei de targ 1957. . Porosnicului San 258. a Paharnicului Necula Dalamaci 1

59. Lui Mihai Tautu 1

60. Stolnicului Costachi Pisoschi 561. Sachelariului Ghiatä 1

62. , a lui Garabet Bolfosu 1

63, CA minarului Gheorghe Loiz 664. a Dvornicului Alecu Ghica 665. Paharnicului Sterie 7

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botcqani 81

66. Un liud al Catrinei Goroviesei s'au trecut la haimanale67. Liuzii Cäpitänesei Maria a lui Pita le 468. Dvornicului Vasile Roset 269. Comisului Vasile Crupenschi ce-i päzeste casa 1

70. Lui Divan Efendi 1

71. Vornicului Iancu Miclescul 1

72. Cäminarului Scarlat Miclescul 1

73. Logofatului Lupu Bals 1

74. Spatarului Vasile Crupenschi 1

75. Sfintei Mitropolii 1

76. lui Enachi Patrascu 1

77. Preutului Grigori ot Ospenie 1

78. Pitäresei Zamfira vädana 279. Zmarandei Cogälnicenita 480. D-sale Ene Cocota 481. n Pitäresei Catinca vkluva 1

82. lui Drumbali 1

83. Vornicului Iordachi Catargiu 1

84. Bänesei Ruxanda Donici 1

85. lui Tudurachi Pisoschi 1

86. Sardarului Const. Dumitriu 1

87. Spatarului Toader Si lion 288. Polcovnicului Toader Beraru 1

89. Stolnicului Vasile loan 1

90. Vornicesei Catinca Bals 291. Vätäjäii cari slujesc la CApitänia de targ, umbra noaptea cu stra-

ja si cu paza focului si pentru inplinirea banilor domnesti delamahalale 27 liudi

92. Ciocli pentru ingroparea mortilor cari dupä hrisov au sä fie 4093. Cei botezati dintealtä lege si ertati de bir cu cärti gospod 1694. Slugi . . . . 7 ate una a D-sale Vornicul Filecu Calimah, a Vis-

ternicului Costache Canta, a Sardarului Vasile Manole, a Spata-rului Iancul Canano, a Spatarului Alecu Ralet, a HatmanuluiSändulachi Sturza si a Cäminarului Grigoras

95. Suditi austriecesti, liudi 6596, Suditi rusesti, liudi 1497. Negustori hrisovoliti 18

6

www.digibuc.ro

82 Monografia Oraplui Botqani

98. Oamenii ce s'au dat D-sale Visternicului Sandu Sturza dupA car-tea Visteriei dup& hrisovul gospod ce are 10 liudi

99. Ruptile Visteriei dupA cum sânt asezati de dau birul lor la unsfert 162 liudi

Tot in 1820 s'a fAcut, de card Visterie, o statisticA a tuturorsupusilor strdini, din Botosani, lucrare care se pAstreazd in ArhivaStatutului din Iasi 1).

.

Statistica aceasta cuprinde 70 de numere, dar numdrul supusilorera mat mare, pentrucd sub acelas numdr sunt pusi uneori si câtedoi indivizi.

WA ce cuprinde :aceastä Catagrafie de toti suditil din târgulBotosani in 1820" :

Suditi Nenztefli

1. Neculal Glzeorghiu, moldovan, ndscut in satul Ropce,din Bucovina ; holtei, are dugheand in târgul vechiu. Senegutitoreste cu vin, rachiu, in tovärdsie cu loan Gheorghiu.

2. loan Caraca,s, arman, näscut la Suceava, in Buco-vina ; a venit in Moldova la 1810 ; holtei, are dugheand intârgul vechi ; breasla lui e bogasier.

3. Glzeorghe Joan, moldovan, ndscut in satul Plopenii,tinul Sucevii, in Moldova; holtei, sade in casA cu cumnatulseu Manole Teodosà; breasla lui, cu vite se negutitoreste.

4. Manole Teodosii, moldovan, ndscut In Botosani, in-surat cu Ileana, fata lui lonicA Blanariu din Botosani ; are4 copii, are casä de veci in tArgul vechi, are si un loc sterpin mahalaua Mordrestii. Breasla lui e cojocar ; are dugheand.Negutitoresti si cu vin, rachiu, cd are si crdsmd.

5. stefan lacobovici, leah, ndscut in Botosani, insuratcu Teodora, fatA de sârb a Crâstii Cuzum Necula din Ro-man. Are 3 copli. Are casA de veci in mahalaua tArgu-nou.Breasla; bdcal, are dugheanA in târg vechi. Mai tine 2 du-ghene cu chirie dela Sf. Mitropolie, tot in târgul vechiu,pentru vin, rachiu ; negutitoreste si cu vite de negot, tineimas cu anul.

1. Condica 33. Tr. 166.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Boh4an1 83

6. loan Bqneagu, moldovan, näscut, in Cernauti; avenit in Moldova la 1802. Insurat cu Zamfira flica lui Con.stantin Avram, grec din Botosani. Are un copil ; are casäde zästre in mahalaua Sf. Gheorghe; breasla : e butnar; tinedugheanä cu chirie dela Garabet Bolfosu, in tärgul vechiuMai are o dugheanä, cräsmä, din casele grecesti a lui Hri-stodor Cusu, pentru vin si rachiu.

7. Gheorghe Spriinceand, moldovan, näscut in Moldova,insurat cu Smaranda, fata lui stefan Bulucbasa din Esi, are3 copii ; are un han, 2 dughene, In una vin, rachiu, iar Inalta are cafine §i bilart; are o vie la Esi de zästre, pe Va-lea Nebunii, pe mosia M-rei Cetätuia.

8. Neculai i 5tefan FocOneanu, armeni, näscuti laSuceava, In Bucovina; au venit in Moldova la 1810 cu pd.rintii säi, holtei. Au casä pärintasca in mahalaua Sf. Gheor-ghe. Sä negutitoreste tinând un biliart si cafine, in targulvechiu.

9. Toader Bolboc, moldovan, näscut in Moldova. In-surat cu Ileana, fata lui Vasile Hertanu din Botosani. Are3 copii. Are casd si dugheanä a sa de veci In mahalauaSf. Gheorghe. Mai are o dugheanä de zästre, in CAsApii,

si un loc sterp in mahalaua Grecimei. Breasla : cojocar.10. Constandin Onofreiovici, rus, näscut la Snetin, in

Galitia. A venit In Moldova la 1797. Insurat cu Ralita, fatalui Gheorghe Mardarie din Bucovina. N'are copii. $ade incasa sa de veci, pe locul Mänästirei Päpautii. Breasla : gi-ambas de cai.

11. Manolachi Leonti, moldovan, näscut in Bozance,in Bucovina. De copil cu pärintii säi au venit in Moldova.Insurat cu Maria, fata lui Iftimie Härtie, din satul Mändre-stii, tinut. Botäsani. N'are copii. Are casä in mahalaua sf.Gheorghe. Breasla: e precupet de vite.

12. Gheorgize Ludcovtchi, leah, näscut la Cernäuti, inBucovina. A venit In tarä la 1814. Insurat cu Maria, fatalui Culcevtchi din Stanislay. Are un copil. Are casä in ma-halaua târgul nou. Breasla, e pälärier.

13. Ivan Gogasievici, arman, näscut la Suceava, In

www.digibuc.ro

84 Monografia Oraplul Botopni

Bucovina. Insurat cu Hanus, fata lui Ovanes Ciolacaulu dinSuceava. Are 2 copii. Sade in casA cu chirie dela AsfadurBuicliu, in mahalaua armeneascA. Breasla tiutiungiu ; finedugheanA cu chirie dela biserica Ospenia in târgul vechiu.

14. Hagi Ohan lacobenfi, arman, näscut la Suceava,in Bucovina. VAduvoi cu 2 feciori. Are casd in mahalaua sf.Gheorghe, si mai are 2 dughene in ulita SticlAriei. E ombAtran, fàrà nid o negustorie.

15, Iacob Sava Popovici, arman, nAscut la Suceava, inBucovina. Insurat cu Zanaza, fata lui Ariton din Suceava.Are 2 copii. Are casä In mahalaua sf. Gheorghe. Breasla :bogasier. Tine dugheanA cu chirie dela Criste Mane, pePodul vechiu.

16. Gheorghe Crefu, moldovan, nAscut la Suceava, inBucovina. Holtei. BlAnar. Are dugheanA in dughenile gre-cesti, in Blänärie.

17. loan Hagienclu, bulgar, nAscut In Botosani, insuratcu Sultana, fiica Stolnicului Joan. Are un copil. Sade In ma-halaua VrAbienii. Breasla: sA negutitoreste cu marfA turceascAde Liptca. Are dugheanii In târgu vechiu.

18. loan Gheorghiu, grec, nAscut la BisArica /UM, inBanat. Holtei. Sade in tArgul vechiu. Breasla: rachieriu, intovArAsie cu Neculai Gheorghiu.

19. Gheorghe Fridirih, neamt, näscut la Bistrita, in tautArdealului. Insurat cu Ecaterina, fata doftorului Peterson dinBotosani. Are un copil. Sade in mahalaua tärg-nou, Casade zAstre. Breasla stoleriu.

20. Luca Gollav, arman, nAscut in Botosani. La statde mijloc, la fatd smolit, ochii cAprii, pArul capului negru,portul moldovenesc. Insurat cu Maria, fata lui Gaspar Hai,din Suceava. Are 6 copii ficiori si 3 fete. Sade in casa sade veci, In mah. Sf. Gheorghe; are si 4 dughene ale salein targul vechiu, date cu chirie. Breasla: se negutitoreste cuvite de negot, tiind 2 mosii cu anul, Crasnaleuca i Bodiasa,dela tinut Dorohoiului.

21. Dumitrachi Teodor, moldovan, nAscut In satulStAncenii, finut Botosani. Tatä sAu birnic au fost. Holteiu.

www.digibuc.ro


Are dugheanä cu chirie dela casa räpos. Cost. Stroici, intargul vechiu. Breasla: rachieriu vi cu *precupia de vite.

22. Neculai Damianovici, grec, näscut in Botovani. In-surat cu Sultana, fiica Marghioalei Pomir. N'are copii. Sadein mahalaua Sf. Gheorghie. Posesorul moviei Protopopenii,tinut. Sucevii, cu anul.

23. Petre Naghi, ungur, näscut la Rap, in tam Ungu-reascá. Insurat cu Maria, fatä sträind din Liov. Are 7 copii.Sade in tärgul vechiu. Breasla: cofetariu.

24. $agan Pavlovici, arman, näscut in Botovani. In-surat cu Marta, fata lui Balasan, din Botovani. $ade in casäde veci, in mahalaua Morärevtilor. Mai are vi un loc sterp.Breasla : se negutitorevte cu vite de negot, tiind movii cu anul.

25. Haralamb Calistru, moldovan, näscut la Suceava,in Bucovina. A venit in Moldova de copil, dat find la me-vtevugul blänäriei, de pärintii säi. Insurat cu Catrina, fatalui Pintilie Nun. Are 2 copii. Sade in targul vechiu, vi maiare o casä de zästre, in mah. Vräbieni. Breasla: crävmar,in targul lemnelor.

26. Mader Tiron, moldovan, näscut la satul Icevtii, inBucovina. Insurat cu Anita, fata lui Costantin din Ic'evti.N'are copii. Statornicit in satul Mätenii, pe partea D-saleDim. Gane. Este vätav pe acea movie.

27. Dimitrie Ceirmtiz, grec, näscut la Bravov, in Tran-silvania. Holteiu. Posesor de movii cu anul.

28. Karabet lacobovici Nazaros, arman, näscut pesteDunäre, in tara turceascä. Insurat cu Anica, fata lui Chiriacdin Bucurevti. Are 5 copii. $ade in Sf. Gheorghe, in casasa de veci. Are cumpärate de veci casäle cu dughenile depiaträ din tärgul vechi, dela d-I Spatar Raletul, in toväräviecu Carabet Bolfosul: Breasla: se negutitorevte cu movii, cuvite vi negot cu marfä turceascä.

29. Mihail Gheragopvici, arman, näscut in Basarabia.Venit in Moldova dela anul 1783. Insurat cu Maria, fata luiIonitä Armanu din Tara levasca. Are 2 copii. $ade in Sf.Gheorghe. Breasla: negutitorevte cu marfä turceascä.

30. Bogdan Pascalovicl Buceliu, arman, näscut la Ruv-

www.digibuc.ro


ciuk, peste Nistru. Väduvoi, are 2 fete. 5ade in casa sa deveci, in nth. Sf. Gheorghe. Mai are o dugheanä de piaträcu casä deasupra si 3 dughene de lemn pe ulita Blänäriei.Breasla: negutitoreste cu marfä turceasa.

31. Andronic Pe lin Albu, arman, näscut in Moldova.Insurat cu Balasa, fiica lui David Cerchez din Roman. Areun copil. 5ade in casa sa de veci din mah. Sf. Gheorghe.Breasla: sä negutitoreste cu bogasierii, fiind dugheanä cuchide dela biserica armeneascä, pe ulita Blänarilor.

32. Mezrup 1 Andronic Zenean sin Mezrup, armeni,nascuti la Suceava, in Bucovina. Mezrup Zeneanu este in-surat cu Florinca, fata lui Donic Popascul din Suceava.Are 2 copii, din care Andronic insurat cu Oschehalta, fatadascalului Mihalec din Suceava. 5ade in mah. Sf. GheorgheBreasla; este preotul bisericei armenesti, iar feciorul säuAndronic, e rachieriu.

33. Constantin Ion Caraeni, grec, nAscut in Botosani.Insurat cu Maria, fata preotului Vasile din Tätärasi, in Esi.Are 2 copii. 5ade In casa sa de veci In mahalaua Vräbienii.Sä negufitoreste cu vite de negot, posesie de mosie cuanu, cu vin, cu rachiu si vutcä, are dugheanä In targulvechiu.

34. Teodosie Dimitriu, grec, nascut in Moldova. Holteiu5ade in casele D-sale Spatar Raletu, In tOrgul vechiu. Aresi un loc sterp, in mah. Ospenie.

35. Miliai Cheli-albd, arman, nAscut la Suceava, InBucovina. Insurat cu Ursänica, fata lui Stefan Sdrbul dinBotosani. Are 3 copii. Are case in mah. târgu nou. E pre-cupet de märuntusuri, purtând negot prin sate.

36. Gheorghe sin Ion Schipor, moldo van, näscut laSuceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1808, finddat la mestesugul blänäriei, de maica sa, in Botosani. Enäscut la 1792. Insurat cu Agurita, fats lui Hagi Manoledin Suceava. Are 2 copii. Breasla: chetrariu. 5ade in ma-halaua Sf. Spiridon. Are si un loc sterp al säu de veci,tot in mahalaua Sf. Spiridon. Breasla chetrar.

37. lacob Vorotinschi, rus, näscut in Botosani. Insurat

www.digibuc.ro

Monografia Orqulul Boto$ani 87

cu Maria, fata lui Onofrei Botezatul din Boto§ani. Are 3copii. Sade In mahalaua Vrabienii. Breasla : chetrar.

38. Glzeorghe Dimitriu, moldovan, nascut la Suceava,in Bucovina. Venit in Moldova la 1800. Holtei. Sade intArgu vechiu. Breasla : fäclieriu.

39. Pare Sturza, ungur, näscut la Solca, in Bucovina.a venit in Moldova la anul 1811. Fiziognomia lui: la staide mijloc, la MO smolit, ochii caprii, pärul capului negru,portul moldovenesc. Insurat cu Anita, fata lui Paval, dinRädauti. Are 5 copii. Sade in casa sa de veci, in Sulita ;mai are §i 2 dugheni in Sulita, in ulita mare. Breasla stoler.

40. Teodor Grosul, moldovan, näscut in Boto§ani. In-surat cu Zoita, fata lui Costandin din Bucovina. N'are copii.Sade in mahalaua tärgului nou. Breasla : e vätav pe mo§iatârgului Boto§anii.

41. Grigore Maprul, arman, ascut in Moldova. Legeacatoliceascä. Portul dzacescu. Insurat cu Varvara, fatä strä-inä. N'are copii. Sade in târgul vitelor. Breasla: rachieriu.

42. Iosiif Snizinschi, leah, näscut la Bucecea, in Gali-tiá. Insurat cu Maria, fata lui Obr4tain din Galitia. Sadein mahalaua Vräbienii. Breasla : curälar §i säidäcar.

43. Martin Grosul, sas, näscut la Brwv, in Ardeal.Insurat cu Sura, fata lui Hintin din Bistrità. Are 5 copii.Sade in mahalaua Vräbienii. Breasla : dulgher.

44. Aop Iosdtescu, arman, näscut la Suceava, in Bu-covina. Venit in tail la 1800. Insurat cu Mariuca, fata luiCarabet din Botoani. Sade in mahalaua Sf. Gheorghe.Breasla : bogasier. Are dugheanä in tärgul vechiu.

45. Ignat Suitt, neamt, näscut la Liov. Insurat cu Ca-rolina, nemtoaicä din Bucovina. Sade in beraria lui EneBerariul, tiindu-o cu chirie dela cumpärätorii acareturilorgrece§ti, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : berar

46. $fefan Salitchi, moldovan, näscut la CernAuti, inBucovina. Vaduvoi. Are un fecior insurat. Breasla cojocar.

47. Grigore Berezinscizi, leah, näscut la Sadagura, inBucovina. Vaduvoi, are 3 copii. Breasla : asap.

48. Grigore Hulubei, moldovan, nascut la BotoOnita,

www.digibuc.ro


in Bucovina. Venit In Moldova la 1800. Insurat cu Catrinafata lui Ba§ciaiq Anghel din 4. Are 4 copii, negutitore§tecu pämäntul In posesie.

49. Ion Mane, arman, näscut in Boto§ani. Legea ar-meneasca. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fata Man, ochiicAprii, pärul capului cärunt, portul moldovenesc. Insurat cuAna, fata lui Andronic Ungureanu din Botoani. Are 5 fete.Sade In casa sa de veci in mahalaua Sf Gheorghie, are §io crämä §i o dugheand In tärgu vechi. Breasla : se negu-tätore0e cu marfä de Liptca, tiind dugheanä cu chirie dela

.Karabet Bolfosu, in targul vechiu.50. long Mane, arman, ndscut In Boto§ani. Legea arme-

neascä. Fiziognomia : la stat Malt, la fatä smolit, ochii ne-gri, pärul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cuMaria, fata unei vdduve din Suceava. Are 3 copii. Säde Incasa sa de veci, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : senegutätore§te cu marfä de Liptca in tovärä0e cu Ion Manein dugheanä cu chirie dela Karabet Bolfosu, In târgu vechiu,apoi se ocupä §i cu vite de negot, §i tine mo0i cu anul.

51. Andriq Foc_Oneanu, arman, ndscut la Foc§ani, inMoldova. De copil mic a venit in Boto§äni cu pärintii säi.La stat Malt, fata smolit, ochii negri, pärul negru, portulnemtäsc. Insurat cu Zumruta, fata lui Ion Mane din Boto-sani. Are 3 copii. Sade In casa cu socrul sau In mahalauaSf. Gheorghe. Breasla : se negutätore§te cu marfA de Liptcain tovärä0e cu socrul sâti loan Mane, 0 cu Ionitä Mane ;are dugheand cu mar15 i la 4, tot in tovärä0e cu nu-mitil.

52. Bogdan Ciomag, arman, näscut la Suceava, inBucovina. A venit in Moldova de copil, cu pärintii sal.Fiziognomia: la stat rnic, la fatà bälan, ochii câprii, pärulcapului castaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Ana, fatalui Hagi Andronic din Boto§ani. N'are copii. Sade In casäcu frate sau Ionita Ciomag, in mahalaua Sf. Gheorghe.Breasla : e precupet de vite §i altele.

53. Marctd Ciomag, arman, nascut la Suceava, inBucovina. A venit In Moldova de copil mic, cu

www.digibuc.ro

Monografia Orafului Botofani 89

Insurat cu Sanda, fata lui Simion Antona din Boto§ani.Are 3 copii. $ade in casd cu socrul sat]. In mahalaua Sf.Gheorghe. Breasla: se negutitore§te cu precupie de vite §iallele.

54. Stefan Mane, arman, ascut la Suceava, in Bu-covina. A venit In Moldova in 1802. Fizonornia : la statmic, la fata smolit, ochii caprii, pärul capului castaniu, por-tul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata lui Crâste Taba-carul din Suceava. Are 8 copii. Sade in mahalaua Sf. Ghe-orghe, are 4i 6 dugheni, 4 in mahalaua târgului nou, pepodul lui Hrisoverghi, §i 2 In Tigänime. Precupet de vite§i de movie.

55. Crdste Andronic, arman, näscut la Suceava, inBucovina ; a venit in Moldova la 1807. Holteiu. $ade incasa sa de veci, in mahalaua Morare§tilor. Se negutätore§tecu vite §i alte precupii.

56. pfan Joan, moldovan, nascut la Bozancea, inBucovina. A venit in Moldova la 1793. Portul moldovenesc.Insurat cu Ana, fata lui Neculai Cäldätaru din Boto§ani.Are 4 copii. $Ade in mahalaua Tdrgu Nou. Breasla: cizmar.

57. knit Ciomag, arman, nascut in Boto§ani. Fizono.mia : la stat de mijloc, la fata smolit, ochii câprii, pärulcapului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Anica, fatalui Iacob Hristovin din Boto§ani. Are 4 copii. Säcle in casasa de veci, In mah. Sf. Gheorghe. Se negutátore§te cu vitede negot, tiind mo§ie stearpa cu anul.

58. stefan Ciomag, arman, näscut in Botoani. Fizi-ognomia r la stat inalt, la fata stnolit, ochii cdprii, pärulcapului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Sarica, fatalui $tefan HAu din Boto§ani. Are 2 copii. $ade In casa sade veci in mahalaua Sf. Gheorghe. Se negutatore§te cu vitede negot §i tine mo§ie stearpd cu anul

59. Crdste Ciomag, arman, ascut in Boto§ani. Fiziog-nomia : la stat de mijloc, la fata smolit, ochii caprii, parulnegru, portul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata luiIonit Mane din Botopni. Are un copil. $ade cu chirie lamätu§a-sa Ruja, In mah. Sf. Gheorghe. Breasla : sä negu-

www.digibuc.ro

-90 Monografla Oraplul Botopni

tätoreste, fiind mosia Soldänesti cu anul.60. Neculai Robovki, arman, nascut la Suceava, in

Bucovina. A venit in Moldova la 1782. Fiziognomia : la statde mijloc, la fata smolit, ochii negri, pärul capului negru,portul moldovenesc. Insurat cu Elisaveta, fata lui StefanCioban din Botosani. Are 1 copil. Sade in casa sa de veciin mah. Sf. Gheorghe. Breasla : sä aflä in slujbile D-saleVornicului Alecu Calimah.

61. Anton Bolfosu, arman, näscut la Suceava, in Bu-covina. A venit in Moldova la 1810. Fizonomia : la stat demijloc ; la fatä smolit, ochii cäprii, pärul capului castaniu,portul moldovenesc. Insurat cu Tofana, fata lui Baron Cras-te din Suceava. N'are copii. Sade in casa sa de veci, inmahalaua Sf. Gheorghe, are si 2 dughene ale sale in tarpvechi. Breasla : sä negutátoreste cu vite de negot, findmo§ii cu anul.

62. Crdste David, arman, nascut la Suceava in Buco-vina, a venit in Moldova la 1812. Insurat cu Marghiorita,fata lui Apostol Argintariu din Botosani. N'are copii. Sädecu socrul sail inteo casa in Sf. Gheorghe. Breasla : blänärie.

63. Enacachi Stamotopulo, italian, näscut la Triest inItalia. Insurat cu Smaranda, fata lui Doncilä din Botosani.Sade in mahalaua Vräbienilor. Breasla: zugrav.

64. Garabet sin Mardiros, arman, näscut in Moldova.Portul nemtesc. Insurat cu Märiuca, fata lui GheorgheTrancu din Botosani. Are 2 fete. 5ade in mah. Sf. Gheor-ghe. Breasla : acum fiind scapatat si cäzut din stare, nuface nid o negutitorie.

65. Mac Narzis §i Mardiros flu( lui. Armeni, näscut laSuceava in Bucovina si feciorul säu in Botosani. Legeaarmeneascä. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fatä smolit,ochii albastri, pärul capului cärunt, portul moldovenesc. In-surat cu Maria, fata lui Matos Argintariu din Botosani.Mai are un fecior, iarä Mardiros holtei. Sade in mahalauaSfäntului Gheorghe, si mai are o dugheanä a sa in tärgulvechi. Breasla: bog asier.

66. Hriste Teodorovicl, arman, näscut la Suceava, in

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botwni 91

Bucovina. A venit In Moldova la 1802. Insurat cu Ana,fata Popii Marcu din Suceava. Are un copil. Breasla : senegutätoreste cu vite, find mosii sterpe cu anul.

67. Bogdan David, arman, näscut la Suceava, in Bu-covina. A venit in Moldova la 1805. Insurat cu Soltana,fata lui Andronic Halco din Botosani. Are 4 copii. Sade Incasa sa de veci in mahalaua Morärestilor. Breasla : estesufär la alti negutitori.

68. Gheorghe Ciomag, arman, näscut la Suceava, inBucovina. A venit in Moldova la 1820. Fizionomia lui este :la stat de mijloc, fata smolitä, ochii albastri, pärul capuluicärunt, portal moldovenesc. Insurat cu Catrina, fata Pruncu-lui din Suceava. Are 2 copii. Säde in casä cu chirie delaGarabet \Tartan, In mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : senegutätoreste cu vite de negot tiind imas cu anul.

69. Ilie Dragomir, moldovan, ndscut la Suceava, inBucovina. La stat de mijloc, la fatä Man, ochii albastri,pärul capului castaniu, portul moldovenesc. Holteiu.

70). Ariton sin Andronic Bolfosu, arman, näscut laChisäniftu. Lege armeneascä. A venit In Moldova de la 1800.Fizionomia : la stat inalt, la fatä bälan, ochii albastri, pärulcastaniu, portul nemtescu.

La punerea In aplicare a Regulamentului Organic, s'au fäcut lu-cräri pregAtitoare, si Primäria de Botosani a avut norocul sä-si pa-streze, pänä astäzi, o lucrare de mare valoare, un document in carese concentreazä activitatea desfäsuratä pentru desävdrsirea uneia dinaceste lucrari pregatitoare : o statisticä amAnuntitá a populatiei orasu-lui, in anul 1832.

Dosarul este intitulat : Catagrafia a toatci suflarea aflätoare intárgul BotoOnilor din tinutul Botogini In anul 1832.

Catagrafla este fäcutä dupä impartirea orasului in 6 «ciaste», sauccvartale». Statistica ciastei I are data de 14 iulie 1832, a ciastei II,data de 28 iulie 1832, iar la celelalte ciaste nu se aratä data and lis'a fäcut numärätoarea.

Numärätoarea este fäcutä avändu-se in videre deosebirea de clasesociale. Intäi se enumerä «clasul boerilor» si apoi «clasul mai de gios»;

www.digibuc.ro

92 Monografia Oraplui Botwni

se . face o clasA deosebitA din tagma bisericeascr, si capitole spe-ciale cuprind : natia lipoveneascd, natia armeneascd, natia jidoveascd§i chiar natia figdneascd.

Clasul mai de gios" cuprinde mestesugarii, lucrätorii si slujitorii.

Dupd statistica aceasta, in anul 1832, erau in Botosani 13796 desuflete, din care '6897 bärbafi, si 6899 femei, adicA dou A femei maimult decal bärbatii, o egalitate care, in timpurile noasire, s'a transfor-mat inteo proportie in care covârseste numArul femeilor.

In acest total boerimea era reprezentatA prin 124 boeri, 130 gi-coane, 76 fii de boeri si 75 flice de boeri.

NumArul familiilor era de 2853, ceia ce ni dA o proportie de 4suflete la un cap de familie.

Supusi strAini erau 423, din care : 113 austriecesti, 85 franfuzesti,95 prusienesti, 75 rosienesti si 55 britanicesti.

Intre supusii tArilor din Occident nu trebue sA cAutAm numai fran-fuzi, prusieni, inglezi de bastinA; numArul acestora il conpuneau evreiisi armenii, ca si mare parte din acei numiti supusi austriaci si nisi.

Erau In Botosani 2934 de case, si apoi 13 mäntstiri bisericesticrestinesti", 2 armenesti, si 1 catolick si 10 «scoale jidovestim, adicäcase de inchinAciune.

Mai erau 49 fabrici", din care : 1 de lumânäri, 3 de oloiu, col-funi, boia, tulpane, pälärii ; 22 fabrici de pänzuri si piei, 6 de gAitan, .

8 de matask de land si de sopon, precum si 5 velnifi si 15 ferärii.Mori erau numai 3.

Statistica mai aratA cä in anul 1831 au murit, in Botosani, deholerä, 710 persoane.

DupA aceastA privire generalk cu care incepe catagrafia, urmeazäun extract statistic pentru targul Botosanii din finutul BotosAni alcA-tuit pe anul 1832", amAnuntit si interesant. In acest extras se aratä sinumärul animalelor din oras, care in corpul statisticei sunt trecute penumArul lor la fiecare persoanA ce le posedk

In 1832 erau, in Botosani, pe cvartale ;

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Boto,Fani 93

boericucoanefii de boerifiice de boerislugislujnicefii de slugifiice de slugitiganitigancefii de tiganifiice de tiganisuma peste totclasa de mijloctagma bisericeasca cu

femei si copiisupusi sträinijidovino caselorno mänästirilor si bi-

sericielorno morilorno fabricelorno velnitelorcaiboivacimascurioi

cv. I cv. II cv. III cv. IV cv. V cv. VI Total

10 5 14 10 70 15 12411 6 10 10 77 16 13010 4 12 7 38 5 7616 3 7 4 22 3 7523 3 91 6 103 21 25016 4 16 5 120 20 1812 4 60 662 4 27 33

20 9 21 53 80 18328 1 7 26 90 93 245

2 9 25 45 814 5 10 17 14 50

147 26 171 116 722 315 14971403 1890 1494 2230 842 2168 10027

38 85 61 55 94 39 37230 50 65 33 60 185 42368 108 229 362 45 665 1477

334 382 412 643 287 816 2934

2 3 2 2 4 2 15I 2 3

2 5 1 10 12 10 403 2 5

130 284 239 265 311 59 128852 300 74 26 64 4 32061 103 136 168 98 36 602

162 181 325 413 150 1273110 396 267 70 430 1231

Cvartalul cel mai populat al boerimei, era mahalaua Vräbienilor,iar cvartalul al patrulea, mahalaua Calicimei, in care locuiau si ativaboeri, si chiar consulul francez, cuprindea cel mai mare numär al claseide mijloc.

Evreii, in numär de 1477, reprezentau 10,70 olo din populatiaorasului.

Armenii erau in numär de 324 familii, färä a se indica numärulsufletelor. Prin familie", catagrafia din 1832 intelege cap de familie";väduvele erau socotite ca familii, având sau nu copii.

www.digibuc.ro

94 Monografia Oraplui Botofani

In extractul statisticesc" nu este o rubrica pentru natia lipo-veneascr i natia tiganeaser, precum se specified in corpul cata-grafiei. Facand insa numärätoarea, gasim cà erau 58 familii de lipo-vent, litre care zece vaduve, iar tiganii erau in numar de 73 familii.Numai pentru 13 familii de tigani nu se arata ocupatia lor ; restul cu-prinde numai mestesugari: ferari, läutari, in numär de 34, si chiar 2croitori. In numaratoarea aceasta a tiganilor nu inträ si tiganii dinslujba boerilor, cari trebue sä fi fost robi, cu un total de 559 suflete,din care 131 copii.

Natia nemtasca se compunea numai din 11 familii, din care doiberari.

Catagrafia din 1832 este alcatuitd foarte amänuntit.Fiecare cvartal Incepe cu enumerarea familiilor boeresti; familia

era luatä in intelesul roman: capul familie, sotia, copiii si servitorii;ba, la fiecare se arata l numarul animalelor dela gospodärie.

Asa, iata cum se indica familii din clasul boerilor :

Dumnealui Spatar Vasile CrupenschiDumneei Maria sotia Dumisale

Mihai feciori in casalie

Catinca femeieParaschiva fata

Stefan bucatarGheorghe bucatarIleanaFloarea

cai 4

slugi in casä

tigani robi

0 alta casa este astfel catagrafiata :

Dumneei Elencu a Dumisale Iordache Canta SpatarZoita fiica D-sale Aga Scarlat MiclescuSlugile D-sale : Dumitrache, vatav, burlac; Toader, fecior

Ion, viziteu; Anita, femeie in casa ; Maria, fatä in casá.

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botqani 95

Tiganil D-sale : Vasile Bucataru ; Maria, femeia lui ; Gavril, Pa-raschiva.

La fiecare famine se aratd §i numele copiilor :

D-lui Aga Scarlat MiclescuD-nei Maria cucoana D-salefii : Iordache, Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira.

La casa AgAi Scarlat Miclescu erau 9 slugi §i 15 figani.Dupa clasul boerilor" vine tagma bisericeascd, repartizatä

fiecare bisericd. A§a :

Biserica Trei-ErarhiErei Sandu SächelariePresvitera Paraschiva sotfii : Vasile, Neculaislujnicd : Maria

2 cai

pe

Urmeazd apoi lista mqtepgarilor : fâclieri, cizmari, etc., ardtdn-du-se numele sofiei i a copiilor.

Se menfioneazd doi bucätari : Ion Bucatariu, care tine locantd",ceea ce aratd CA in 1823 era un restaurant In Boto§ani ; al doilea bu-dtar, losef Gorschi, bucdtar la Alecu Ventura", se vede cà locuiaIn orq, nu la stdpanul säu, ceea ce Insemneazd cd era un me§terdeosebit.

Un capitol special au pdmäntenii fait negustorie". Gäsim, prin-tre ei, ca pildd :

Neculai Botezatu, logofdt la spifdrieIleana, sof luifii : Dumitrache, Anica, Ilinca, Catinca.

Un altul :Enacachi Cazacliu, vatavMaria, sot luifii : Fotachi.

www.digibuc.ro


Armenii sunt catagrafiati deosebit. Preutii, comerciantii, posesorii.armenii fara negustorie, sunt indicati cu aceleas amänunte.

In mahalaua Calicimei este o rubricä pentru natia nemteasca"Sant numai cäteva familii:

I. Eva fränghierita nemtoaica vaduvaAnton Rozimel neamt supus austriecescJosef Butcovschi neamt ciubotar supus austriecescAnica femeia lui

sed toti in casa Evei franghieritä.

2. Iohanos Lorhi neamt pälärier supus austriecescTudosia femeia luiMaria fiica lor.

3. Gheorghe fänaragiu burlac, sede in casä cu Iohanos.

Napa tiganilor" ocupa ultimul loc in catagrafie, si In rubricalautari" pare a se face deosebire intre Mutant §i scripcari, de oarece

,unii sunt notati cu o profesiune, iar altii cu cealaltä, iar cobzarii sunttrecuti cu acest nume ; ba gasim si un tigan dobosär.

Statistica aceasta ni aratä CA in 1832 erau trei doctori In Boto-sani : Sarnurcq, Gheorghe Meta §i Glzeorghiade.

Doctorul Samurcas avea un numar mare de servitori si de vite :cinci slugi, sase tigani, 2 cai, 4 boi, 3 vaci §i 2 oi.

Doctorul Metu avea 9 slugi si un tigan rob ; intre slugi: douabucatärite nemtoaice", iar doctorul Gheorghiade, mai modest, tineanumai trei slugi.

Tot asa de multi.servitori tineau si cei doi spitari cari erau peatunci in Boto§ani: lohan Gorglzia §i Josef Dobrovotchi : cel intai 8,si cel al .doilea 6 slugi".

In 1832 era, in Boto$ani, un consul frantuzesc, Zacico Scotu,care avea sotie pe Catinca §i tinea patru slugi.

Una din casele catagrafiate este numita Posta Botosani", in carelocuia Ccipitanu Vasile, cu sotia sa Anglzelina §i Ileana, fiica.

Posta din Botosani avea in serviciu 6 surugii, §i 7 scutelnici laposte, singurii scutelnici pomeniti in aceastä catagrafie,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botnanl 97

Boerimea

In fruntea populatiunei orasului Botosani", catagrafia din 1832pune clasul boerilor ". Aceasta era conceptia timpurilor de atunci, siera conforma cu starea de lucruri care predomina in toatà lumea, nudoar di fâceam o exceptie dela o regulä generalä.

Prefaced s'au fäcut si in randul boerimei din Botosani, cum seintämplà in toate ; nume de boeri care figurau in lista din 1803, audispärut de pe listele din 1820 si 18.32 ; alti boeri s'au ivit, ca cetäteniai Botosanilor, fie prin câsâtorie cu botosänence, fie Kin dobândirede proprietAti in judet, si ar trebui niste cercetAri, prea amänuntite,care ar iesi din cadrul unei monografii ca aceasta, dacä am cäuta saalcAtuim un izvod al tuturor boerilor, pe care documentele vremurilorii leagd de orasul Botosani. De aceea, in capitolul acesta, vom insiranumai acele familii boeresti, pe care le gäsim in Botosani in listeledin 1803, 1820 si 1832, de care am pomenit pana acuma.

liceste familii sunt urmätoarele :

Albinet Stolnicul Gheorghe, in 1820 scuteste de bir un numärde birnici din Botosani.

Albinet Zamfira Albinitoaia a D-sale Tudurachi, in catagrafiadin 1932 are fii pe : lancu, Tudurachi, Marghioala §i Cdtinca.

Alexandru Paharnicul, in lista din 1820.

Arhip Ancuta Arhipoaia, väduvä ; in 1832 are un flu, Tudu-racht, registrator la cancelaria giudecatoriei, si cloud fiice : Maria §iSafta.

kite() carte de volnicie" a lui Grigore loan Voevod, din 1 Iulie1762, este vorba de lordache Arhip, nepotul lui Neculai Gherghel,cari jälueste Domnului cä nu se poate folosi de jumätate de sat de Bra-es% dela tinutul Härläului, care li este data danie de Gavril Gherghel

7

www.digibuc.ro

98 Monografia Oraplut Botopnl

biv vel Capitan, din pricina Anität, giupaneasa lui Miron Gorovel, carestäpaneste cealalta jumatate de sat din Braesti, si nu vrea sa vie lahotarat mosia, cu hotarnicii randuifi de Domn. (Document din colectiamea.)

Arrnag Banul, in 1803 are liudi in Botosani, si in 1820, B5-neasa Armag scuteste de bir un numar de birnici.

Asachi Caminar Petrachi, la 1822 are sofie pe Catinca. Inaceias casa locueste si cumnatul D-sale, ofiferul Grigori Pavlo, cu sofiasa Irimioana, §i Rica lor Nadejda.

In Foile de *calitafi a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc dinBotosani", pe anul 1839, gasim :

Petru AsacIll, Aga, nascut in Cernaufi, la anul 1799, iunie 28.A invaf at greceste, franfuzeste, nemfeste, moschiceste, malorusie-

neste, italieneste, si leseste, 7 limbi de toate.El este insurat si are 2 copii adoptarisifi si anume Dumitrache

§i Maria. .

Are parfi de mosie in Herfa, Buda de jos, si Sinihäu din ocolulHuth si in Rusani din Basarabia, si o casa in targul Herfa, si o casain Mihäileni, o casa in Dorohoi, un loc de cas5 in Vaslui, o vie inpodgoria Esii.

In diferite slujbe politice a fost de mai multi ani in urma.

Aslan Medelnicerul Neculal, 1803.La anul 1806 in 9 zile a lunei dechemvrie s'au sävarsit matusa-

mea, sora tatini-meu, Medelnicereasa Anastasia Asian, in Botosani, sis'au ingropat tot la biserica din Botosani, care a fost stearp5 de fie.

(N. Iorga : Studii si Documente. XVI, p. 57.)

Avram Catinca a Carninarului Costache, la 1832 are 'fii peCostache ft Nastasia.

Bals in lists din 1803 sunt trei Balsesti :Logofatul Costache,Spatarul Toader siCaminarul Vasil;

iar in lista din 1820 gasim pe :Vorniceasa Catinca,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botoqani 99

Logofätul Lupu, siSpatarul Vasile.

Basotä Cäminarul Ionitä, in 1803

Bartä Comisul Iordachi, la 1832 are sofie pe Ruxanda.

Familia Basotä din Botosani era in stränse legâturi de inrudirecu BAsotestii dela mosia Soldänesti, de längä Folticeni, intemeietoriiacestui tärg.

, Iatd genealogia acestora, dupa informatiile date de D-na MariaVärnav, stranepoata lui Ionifd Basotä:

Ionità Basotd = cu o Cantacuzin Pascanu

1

Andries =---- Zoita Miclescu (sora Mitropolitului Sofronie)

i

Alexandru

i

I

Raluca= Alecu Botez-Foräscu

I

r)o(0)

ETr)n-co

li

0Il 03

r) CAco nn-6 con nco 0"

133Nn

III I I

C) Z t71 I I

" .,. ,um = c)=n-

CAnn

.411 CD.-o wA) -:

co

www.digibuc.ro


La 14 noembre 1838, Cdminarul lordache Baptel aratä cii prindieata soacrei sale, Postelniceasa Maria Ventura, din iulie 1836, estenumit epitrop dinpreunä cu cumnatul säu, Comisul Alecu Ventura, sicere sä fie desärcinat din epitropie, cä n'are timp pentru asta.

(Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela 14).

Beraru Polcovnicul Toader, in 1820.

Botezatu Costache, la 1832 are sotie pe Catinca §i flied peSmaranda.

Bou Medelnicer Antohi, la 1832: sotie Maria, fiica Ileana.

Bou Sulgerul Manolachi, la 1832 trecut in catagrafie cu ur-mAtoarea familie : Elenco, sotia sa; fii: Grigore, Costache, Gheorghe;Maria, maica D-sale; Marghioala, fiica Sa, §i Catinca, nepoatä.

Bräni§teanu Pitarul Ionitä, 1803.La 1820 gäsim pe Paharnicul loan, iar la 1832, tot Paharnicul

loan are sotie pe Ruxanda, §i o nepoatä Marghioala.

BrAni§teanu Stolnicul Iordachi, in 1820.La 1832, catagrafia mentioneazä pe: Catinca nepoatd Paharni-

cului Bränisteanu.

Bueqan Dumitrachi, la 1832: Logofät la canteleria Vorniciei,are sotie pe Catinca, §i un fiu, Vasile.

BucOnescu Spatarul Iordachi, 1820.

Burchi Gheorghe ; la 1832: Safta, sotia sa; loan, fiul sau,logofät la canteleriaiVorniciei ; fiicä: Profira, vkluvd; Costache, Ev-ghenia.

Un Ion Burchl a fost cäsätorit cu Maria, sora lui Anastasä Pant!.

CAlin Stefan, vel Cäpitan, in 1832 are trei fii: Vasile, Costa-che, Toader.

Calimah Pähärniceasa Ruxanda, 1803, si Domnita Mdrioara,in 1820.

www.digibuc.ro


Despre familia Calimah, §i rolul core l-a jucat in Istoria Moldo-vei, se va consulta lucrarile D-lui N. Iorga : Documente privitoarela familia Calimahi", Buc., 1902, §i Cartea nearnului Calm4 din Mot-dova, zis Callimate, Valenii-de-Munte, 1910, §i lucrarea lui N. D. Xe-nopol: Istoria §i geneologia casei Callimachi", Buc. 1897.

Cananó Spatarul Costache, 1820.Din familia aceasta se trage Veniamin Canandu, fost egumen la

manästirea Ra§ca din judeful Suceava (Folticeni).

Canta in 1820 mentionata : Miirlufii Logofeteasa, iar la 1832,locuia in Boto§ani Elencu a D-sale lordache Canta, Spatar, In casacareia catagrafia arata §i pe : Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu.

Carp Polcovnicul Gavril, vaduvoiu. La 1832 vade in aceiacasa cu fiica sa, Maria, vaduva, care are doi copii : Catinca 0 Scarlat.

Carp Capitanu Iordache, la 1832 are pe sofia sa Ruxanda,i Catinca, fiica.

CArfilinan Gheorghe, holteiu. La 1832 träqte in aceiq casaen cumnatul sau Enacachi PdtraF, care are sotie pe Marghioala.

Caruz Doctor, in 1820.La 1832 catagrafia pune pe: Dunmealui Domnu Anton Caruz

i Ion; D-nei Smaranda, sor, fära a se lamuri daca Smaranda erasotia lui Anton sau a lui Ion, §i nici se tie ai caruia dintre ei suntcopiii: Gheorglze, Ion. Zoila, Reghina §i Marufa.

Un Caruz a fost casatorit cu Aristita fata lui Greceanu, delaParäul-Glodului, din Suceava. Greceanu era casatorit cu Nastasiica Bal§.

Casandra Sardareasa, in 1803.

Catargiu Vornicul lordachi, in 1820.

Catinca Polcovniceasa, in 1820 §i 1832.

Catichi Stolnicul Sandulachi, in 1820.

CiolaC Cdminarul Costacht §i Agripina, sot lui, 1832.

www.digibuc.ro

Ilie Ciolac = Catinca Pisoski

Ilie Costache Elencu MariacAlug 'är Iordachi = Agripina Metz = Buznea = Vasile Täutu

George CiolacMaria Mi§oglu

Emanoil(Milutä)

= Profira Em. Mortun

I IAnica lonicA Täutu

= Gr. Softa =Profira Ma-vroeni

1 1 1 1 1 I I I I

11 II m 11 z II i i rn I ió = < CA D.o echo co o ecl coentg ti. < F-1. 01= tO U3

r/2 N-I = = CO NI CI)at° : r: g ,E. P

.1= ca =

csi -ir =roc co

'a.to o i:in ow

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Boto$an1 103

Ciornei Capitanul Andrei, 1820.

Ciornel Costache, coletchi reghistrator, cu sop sa Elencu 1832.

Cu zapisul din 12 noemvre 1792, Petrache Pitarul si flii säi Ior-dachi, treti Comis, si Costache, vând cApitanului Andrei Ciornel, ocasA cu locul ei din Botosani, in mahalaua Vräbienii, lânga bisericaVovidenia.

La 8 iunie 1794, Mihai Constantin Sutu Voevod Intdreste stäpä-nirea lui Andrei Clornel, biv Cäpitan, peste casa cu locul ei din Boto-sani, ce a cumpärat-o dela Pitarul Petrache si dela feciorii lui.

(Din Cresterea colectiunilor Academiei Române pe anul 1908,p. 94).

Cäpitanul Andrei Ciornei dä jalbä la Divan, arättind CA mosiaStarosiltii din tinutul Härläului este hotärätä si stAlpitä de 35 de ani,si acurna un Ion Romänescu §i Grigora Tinug §i cu alp räzäsi ailor din mosia Socrujäni ce iaste de tinut Botosanii, care mosie isi dAcoate din gios cu Starosiltii", gäsind räzAsii de Socrujäni o piaträ insilistea Starosiltilor, au dat jalobd lui Alex. Const. VVd, si s'a ränduitpe D-lui Pah. Const. Ba4 ca sa MCA cercetare la fata locului; acestainsá, nu a tinut In samA scrisorile ce s'au itatisat. Divanul rânduestepe vornicii de Botosani, D-lui Grigorq Sturza biv vel Spat. si Du-mitrache Ghica biv vel Cäminar, sä facä din nou cercetare. Vorniciiavänd treburi in tinut, au rânduit cu cercetarea pe Vornicu de poartà[rupt locul unde e scris numele Vornicului].

Ardpul a hotärit intai mosia Starosiltii. Arapul e flul lui Lupa-fat Arapul §i nepot lui Udre Gi'inscel.

Documente citate :1632. Ispisoc dela Alex. Vd. din let 7140 iunie 10 in carele In-

täreste pe giumätate de sat de Starosilti cu iaz si tarind parte de sus,cA am dat Irimil fetil Märiutii nepoatä Gorcii UdrìiTM.

1643. Ispisoc de giudecatä dela Vasile Vd. din 7151 maiu 30 Oncare scrie si dä lui Udre Giinscei douA pärti din satul Starosiltii'l.

1755. Hotarnia din 7263 iunie 20 iscAlitä de räposatul Ion ZosinSatrar si de lordache Talpä.

1790 oct. 9.[Document dela D-1 Zwerdling, avocat din Botosanii.

www.digibuc.ro

104 Monografia Oraplui Botogini

Child Stolnicul Costaclze ; Zoita, cucoana D-sale ; lancu, fiullor. 1832.

Const Ciulel

IIancuI I

din prima cAsAtorie din a doua cäsAtoriecu Maria Buzilä :

I

Mihai = Ecat. Cocotä

cv

71

O.---,

cm.

zcoo

=tr+0CO-4.V)=0

(..)

cu Sofia Herescu :

- I I

Ion = Adela MariaIvascu =Dr. UrzicA

Ciulei Sulgerul Ursachi ; Ancuta, sotia ; Alecu, Dumitru §iNetulai, fii,. 1832.

Dumitru Ciulei

ICApitan N. Ciulei Elena Bobeicä

IILucia = CApit. CocotA Elena Dr. Smell

Clement Comisul Anglzelache ; Casandra, sotie; fii : Mihalache,Alecu, Marghiolita, Savasta §ii Ruxanda. 1832.

Anghelache Clement a fost primul efor al Botosanilor, ales du-pA hrisovul lui Mihail Grigori Sutu, din 1820.

Cocea Ileana Cocioaia, vAcluvA, cu fiii: Mihalache, lancuMaria. 1832.

www.digibuc.ro


Cocota Ene, 1820.La 1832 e Särdar ; are sofie pe Maria, si fii : Constantin, Alex-

andru, Gheorghe, Platon, lancu, Elencu 0 Catinca.In Condica foilor de calitäti" din Arhiva Statului dela Iasi

gäsim :Särdarul loan Cocotei, prezidentul Epitropiei din Botosani, in 1839,

este näscut in orasul lanina (Grecia), la 24 Ghenar 1774. A Invätatacolo in patrie si aici in Moldova la Dascalul Partenie Moraitul, inlimba greceasca. Vorbeste greceste, nemteste si moldovene§te. E insu-rat ; are 7 copii : 5 feciori si 2 fiice. Fire mosia Cäciulatii, in tinutulRomanului §i case in Boto§ani.

Inca din anul 1811 a fost ränduit vame§ la Boto§ani, pând laanul 1818. Dela 1818 giudeator la finutul Putnei, pânä la 1821, invremea tulburarilor, iar dupa intoarcere de peste hotar, la 1823 a fostasupra vämuirei rachiului si a apaltului cärtilor de joc. La 1824 iarvames la Boto§ani. La 1825 giudecätor la Dorohoi. La 1827 vames laBotosani, pänä la 1831. Dela 1831-1836 revizor al vämilor, savarsindsi alte slujbe, precum in vremea ciumei, gostinä si desetinä, cu cärfigospod. Dela 1834 april 22 giudecätor al tribunalului de Botosani,Ong la 1838, maiu 2, precum §i in vremea fostului prezident Spatarlordache Carainfil, cänd acesta se afla deputat al finutului Botosani,i-a finut locul, §i dela 1835 iaräsi giudeditor la tribunalul de Boto§ani,'Ana la 1838 april 23.

Prezident Eforiei de Botosani dela 14 decembrie 1837.Un alt Iancu Cocotd, näscut in Botosani, la 1818 august 3, hol-

teiu, in 1837, era in serviciul giudecAtoriei, Boto§ani.

Numele adevärat al lui Cocoté, era Kokata, 0 Maria, sofa luilancu Cocotä, era näscutä Catargi.

CatargiI

fatä = KescuI I

Natalia Obrenovici D-na GhycaRegina Serbiei Comänesti

I

Maria = Kokata

www.digibuc.ro

106 Monografia Oraqulat Boto,Fani

Copii lui Iancu (Ene) Cocota sunt :

1. Gheorghe Nastasia Pilat

Aglaia Natalia= C. BobeicA = Ion Arapu

2. lama Cocotadin prima cäsatorie cu Maria Bucur

Maria=.Cäpit. Lupa§cu

Inc* Maria Mateescu

I I I I

Elvira Maria Dolores loan CosticäCol. Botez --- Stamatopol (Basarabia)

din a doua casätorie cu Zoe Chiriac

Ecaterina MariaMihai Ciulei I. Miclescu

Elena Artur MariaIng. Ispirescu

3. Alecu Cocoki = . . . . Kalmuski (Basarabia)

I III

Nicu Cäpit. Alexandru fataLucia Ciulei Victoria Gr. Gorovei Tabora

(Dorohoiu) (CernAuti)

4. Catrina = Teodor Buzdugan

I I I I I I

Iancu Teodor Orest Natalia Aglae MariaSireteanu =Dr. *tefanovici ----= Aurel

Rd§canu

www.digibuc.ro

Monografia Orapdai Botopni 107

5. Elencu casätorità cu Brdnifleanu

Cogálniceanu Smaranda, in 1803 si 1820; Stolniceasa Seain 1803.

Covrig Polcovnicul Dumitru, cu sotia sa Anica. 1832.

Cuciureanu Glzeorghe, cu sotia sa Nastasilcasi fiul Ionia 1832.

Cuciureanu Enachi, vaduv ; lorgu, fiu, 1832.

Enachi Cuciureanu = Zoita Vasile Mortun din Budeniti

Dr, Gh. Cuciureanu Milufà

Maria Tufäscu

MariaLt col. I. Giuräscu

MariaGh. Varnav

GeorgeElena Rossignon

Victor

loan

Enachi Cuciureanu, in afarä de fiul lorgu, trecut in catagrafiadin 1832, à mai avut 2 copii: loan §i

Cel mai in värstà, Gheorghe sau lorgu, a fost unul din cei maidistinsi fii ai Botosanilor.

A fäcut studii in Pesta, si a luat doctoratul in medicinä, la 23april 1842, la München, dupd ce tot acolo luase licenta in medicinä,in 1837.

Reproducem amändouä aceste diplome, probabil cele intäi di-plome obtinute, de un român, la Universitatea din München :

www.digibuc.ro

108 Monografia Orap lui Botofant

SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMISAUGUSTISSIMI AC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI

LUDOVICIBAVARIAE REGIS

IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO MAXIMILIANEARECTORE MAGNIFICO

1LLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIROHIERONIMO BAYER

PHILOS., JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PROFESSORE PUBLICOORDINARIO ET FACULT. JURID. ASSESSORE.

ILLUSRISSIMUS, EXPERIENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIRIOAN BRAT. WEIS SBROD

MEDICINAE ET CHIRURG. DOCTOR. CONSIL. REG. PROVINC.,PROFESSOR PUBLICUS ORDINARIUS, FACULTATIS MEDICAEASSESSOR, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONS-

TITUTUS, PRAENOBILI ET DOCTISSIMO VIROGEORGIO DE KUCZURAN,

BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO,MEDICINAE ET CHIRURGIAE LICENTIATO,

examinibus rigorosis cum nota eminentiae publice exantlatis, nec nonpraemissa

PRAESIDEPERILLUSTRI, DOCTISSIMO ATQUE EXPERIMENTISSIMO VIRO

IGNATIO DOELLINGERAA. LL. PHILOS., MEDICINAE ET CH1RURG. DOCTORE, CONSIL. IN RE MED.SUPREM., ACAD. REG. MONAC. SODAL , PROFESSORE PUBLICO ORDINARIO,

ET FACULTATIS MEDIC/AE ASSESSORE,DISPUTATIONE PUBLICA EXARATA PORRO, AC TYPIS IMPRESSA, DISSER-

TA TIONE INAUGURIALI,DE INFANTICIDIO, AC DE VARHS VITAE INFANTIS POST PAR TUM ARGUMENTIS

DOCTORE MEDICINAE, CHIRURGIRE ET ARTIS OBSTETRICIAE GRADUMCUM OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMMUN1TATIBUS EIDEM ADNEXIS,

DIE IX. MENS1S FEBRUARII ANII MDCCCXXXVII.EX UNANIMI ORDINIS MEDICORUM DECRETO RITE CONTULIT.

QUOD QUal FACTUM SIT. HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG1LHS MAJORIBUS RE-GIRE LITER/ARUM

UNIVERS1TATIS ET ORDINIS MEDICI NEC NON ORDIN1S EJUSDEM DECANIADSESSORUMQUE PORRO RECTORIS MAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRE

TARH AUTOGRAPH1S MUNITIM TESTATUR.

Dr. Hier. Bayer Dr. I. B. Weissbrod p. t. decanDr. J. Doellinger f. m. Seniorp. t. rector. m. p. A. Walther Dr.Dr. RengseisDr. Buchner

Henr. Milnerreg. Univ. S ecret.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botgant 109

SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMISAUG USTISSIMI RC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI

LUDOVICIBAVARIA E REGIS

COMITIS PALATINI AD RHENUM, BAVARIAE, FRANCONIAE, ETIN SUEVIA DVCIS CT. CT.

IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO - MAXIMILIANEARECTORE MAGNIFICO

ILLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIROI. ADAMO OBERNDORFER,

JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PR OFESSORE PUBLICO ORDINARIOILLUSTRISSIMUS, EXCELENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR

HENRICUS AUGUSTUS VOGELPHILOSOPHIAE ET MEDICINAE DOCTOR, PROFESSOR PUBLICUSORDINARIUS,ACAD. REG. MONAC. SODAL. FACULTATIS PHILOSOPHAE, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONSTITUTUS

ILLUSSTRISIMO ET DOCTISSIMO VIROGEORGIO DE KUCZURAN

BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO,MEDICINAE ET CHIRURGIAE DOCTOR!, OMNIUM NOSOCOMIORUM

PATRIAE SURE INSPECTORI SUPREMOPROPTER EXIMIUM SUCCESSUM, QUO, DUM AB ANNO

MDCCCXXXI. USQUE AD ANNUM MDCCCXXXVII. MONACIIII INUNIVERSITATE NOSTRA VERSARETUR, IN STUDIA PHILOSO-PHIAE ET MEDICINAE INCUBUIT, ET PROPTER ALACRITATEMQUA, IN PATRIA SUA PUBLICAE AEGROTORUM MEDELAEPRAEPOSITUS, OFFICIO HUIC ITA SATISFECIT, UT SIMUL CUMMORBORUM SANATIONE STIDIA DISCIPLINARUM, QUAE NATU-RAM RERUM ILLUSTRANT, PER ILLAS TERRAS PROPAGARE,AUGERE ET CUM ARTE MEDICA ARCTIUS CONJUNGERE NITATUR

DOCTORIS PHILOSOPHIAE GRADUMCum OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMUNITATIBUS EIDEM AD-

NEXI S DIE XXIII. MENSIS APRLISI ANII MDCCCXLII.EX UNANIMI ORDINIS PHILOSOPHORUM DECRETO RITE

CON TUL IT.QUOD QUI FACTUM SIT, HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG ILIIS MA JO-RIBUS REGIAE LITERARUM UNIVERSITATIS ET ORDINIS PHILO-SOPHI, NEC NON ORDINIS EJUSDÉM DECANI PORRO RECTORISMAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRETARII AUTOGRAPHIS

MUNITUM TESTATUR.

Dr. Oberndorfer, k. t. RectorDr. Vogel k. t. Decanus

He nr. Mfdler reg. Univ. Secret.

www.digibuc.ro

110 Monografia Oraqalai Botopni

Intors in fart Dr. Gheorghe Cuciureanu este numit medic laSpitalul central" din Iasi.

In 1840 noembre 12, «Epitropia inväläturilor publice in Princi-patul Moldovei», ii multämeste pentru ostenelile" ce a arätat cu trac-tarisirea tinerilor bolnavi la imbe instituturile in vremea lipsei D. DoctorCihak, si vd pofteste de a primi multamirea si pentru o asetneneafilantropicä faptà häräzilä din partea D-tale".

In 1841, Dr. Cuciureanu este trimes, de guvernul Moldovei, sdstudieze, in sträinätate, organizarea spitalelor.

Pentru a-i inlesni aceastä insärcinare, Secretariatul de Stat aMoldovei", ii dä, la 16 maiu 1841, o imputernicire vizatä de consuliiaustriac, englez si francez din 18§i, cu care-1 recomandä guvernelorrespective.

Imputernicirea aceasta meritä sä fie cunoscutä, si are urmätoareacuprindere:

Le Gouvernement de Moldavie ayant jugé nécéssairede faire entreprende au Docteur en chef de l'hôpital Gen-tral de Jassy Monsieur Georges de Kuczuran un voyagescientifique, pour connaitre l'état des höpitaux les mieuxorganisés de l'Europe et pour réformer a son retour d'aprèsleur modéle ceux de la Principauté, sollicite toutes les au-torités civiles et militaires, auxquelles Monsieur le Docteuraura besoin de s'adresser, de bien vouloir prendre en con-sidération le but philantropique de son voyage, et lui faci-liter toute information dont il aura besoin, en retour de quoile Secrétariat d' Etat s'oblige A agir en tout temps avec lem'ème empressement pour des services réciproques.

Le secrétaire d'Etat.G. Soutzo.

In «Albin RomaneascA», No. 29 din 13 sprit 1841, se publicäun referat despre o vizitä fäcutä la spitalul central din Iasi, de mini-strut de Interne, Lupu Bals, prin care se aduc multämiri epitropilor,Visternicul Illecu Sturza si Spatarul I. Veisa, cum si medicilor, pentrubuna ränduialä ce a gäsit in acel spital.

In acest referat, intre altele, se spune:Din revizia ce au fäcut provizornicul Director al o-

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botowi 111

spitalurilor din Printipat, D. Doctorul Georgie de Kuciurean,sä väd, pe langa altele, urmätoarele rezultaturi :

Nunzeirulbolnav

In spitalul din Boto§eni s'au tractat dela infiintarea lui,17 april 1839, §i pa la 31 dechemvrie acelui an, in 12crevaturi . . . . . . 128

lar in cursul anului 1840, in 18 crevaturi . . . . 220Dela 1 lanuarie §i Oa la 21 Martie 1841 . . . 44

Urmeaza apoi statistica pentru spitalele din Roman, Barlad §iGalati.

La 17 maiu 1841, in urma anaforalei Manastirei Sf. Spiridon,despre sarguinta §i acuratura" cu care §i-a indeplinit indatorirea dedoctor premariu" la ospitalul din acea manastire, Domnitorul MihaiSturza li haraze§te rangul de Vel Agd.

La 16 iulie 1846, ii harke§te rangul de Postelnic.In 1842, Domnitorul Mihai Sturdza II recunoa§te vechimea de

boer bä§tina§ al Moldovei, prin actul urmator :Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Mihail Grigoriu Sturza Vv.

Domn tarii Moldovei.Dupa luarea aminte asupra docomenturilor ce ne au

infatopt D-lui Doftoru Gheorghe Cuciureanu Aga, dtspretragerea neamului ski, incredintandu-ne CA familia sa estedin acele nobile a acestui printipat, dupa care atat dumnea-lui Doftoru cat §i fratii sai, Mihail §i Joan Cuciuran, urmeazaa fi cunoscuti de o evghenie mo§tenitoare in toate drepta-tile ei, Noi, in priivirea rugamintei ce ni-au fäcut, §i in te-meiul glasuirei reglementului orgalnic, cap. IX, sectia I, art.402, anexa litera B., prin acest al nostru domnesc ofis iiintarim cunoqterea pomenitului drit, spre a-i sluji de do-vada in vreme».

No. 21anul 1842 martie 16 zile.

In 1847, Dr. Cuciureanu este numit medic primar al Ospitaluluicentral din Ia§i.

In <<Buletin, foae oficiala», No. 6, din 19 ianuar 1847, se publicaurmatorul ofis domnesc:

www.digibuc.ro


Cinstit credincios Boeriul Domniei Mete, arhonPost. Doctor Gheorghi Cuciureanul.

Infafoqinduni-sä de catra Sfatul Ocärmuitor Anaforauasa pentru ränduire de Protomedic, a caruia post, dupä sä-värsirea din viatá a Post. Dimitrie Samurca§ au ramas va-cant, Noi am avut In videre atat ram i vrednicia ce aidesvalit In stlinfa medicalä In curgere de 8 ani, supt inda-torire de Doctor primariu a ospitalului central, cat i priel-nicele rezultate produse prin a D-tale proectare In urmareculegirilor facute in calatoria §tiinfifica ce ai Intreprins dup,Ia noastra insarcinare spre intemeerea unui din nou ospitalcentral in capitala, i dar prefuind asemine slujbe, precum§i osebite Insusiri ce te caractereazä, te randuim prin acestal nostru Dornnesc Ofis Protomedic al Prinfipatului, §i re-comenduim D-tale ca sä stäruesti cu ce mai de aproapesirguinfä pentru a sä urma cu scumpätate regulite prescrisaIn art. XCIII sec. II din cap, III a Organicescului Reglement

osebitele dispozifil statornicite In acest ram §i a raspundecu deplinätate la scopul legilor medicate in privinfa orne-nirei prin care vet trage a noasträ §i a publicului osebitäincredere.

Document preflos, pentru istoria timpului, este adresa Domnito-rului Grigori Ghica, trimeasa lui Cuciureanu, pentru a adtma ajutoarepopulafiei orasului Bar lad, ars in 1851 :

Cinstit credincios boeri Domniei mete D-Iui GheorgiiiCuciureanu, Postelnic.

Sfatul administrativ extraordinar sub prezictenfia Dow-niei Noastre luand .in prfivire pe de o parte ca focul In-tamplat In orasul Barladu la 17 a trecutei luni april auprefacut In cenusa cea mai Insemnata parte de locuinfe,Inca un mare numar de viefuitorl au ramas In desavarsitalipsa ;And §i de inchipuirea viefuirei, si in neputinfä de ase Inlesni ei Insusi la desävar§ita safácie In care au cazutdin starile ce avea, iar pe de alta ca nenorocifii de ase-menea intamplare au nazuit §i cu jaloba ca sä li se faca opunere la cale de a fi agiutafi In a lor trista pozifie, s'ad

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botofani 113

giisit de cuviintä ca pe langa celelalte mdsuri ce s'au luatsi se vor mai lua spre a lor inlesnire, sä se facä i o sub-scriere obiteascä, prin indemnarea iubitorilor de omenireca sä contribueze in agiutorul acelor pätimas cu ceia ce dinbunä plecare vor voi a hAräzi.

Spre acest sfârsit dar, Domnia Noasträ socotind a a-lege osebite persoane care insufletite de simbatie omenirei,sâ se filotimisascä a isprävi o häräzire insemnätoare,fiindcA din numärul acestora sunteti i Dumniavoasträ cuaceias filantropicA simtire de compAtimire i fireascä râvnäcAträ fapta bunä ce ati dovedit si in alte prilejuri, vi seimpArtäseste o foae de subscriere i vi se face poftire casà binevoiti a priimi asemene insArcinare de a indemna peboeri, negutitori, i alte fete a deogebitelor clase din Capi-talie, ca sa se cuprindä de aceastä de mare cuviintä agiu-torintä ce li se cere, spre mangderea nenorocitilor fraticompatrioti, i prin urm are sä facä järtfa ce sufleteasca in-durare ii indemna mai mult in priinta patimitorilor, iar sumabanilor sau alte osebite ce prin a Dv, sârguintä se näaj-dueste ca se vor aduna sä o triimiteti la departamentul dinlauntru, cal s'ar putea mai in grabä spre a se da in priimi-rea comitetului ränduit in acel oras Bärladu, ca intre-buinteze dupä enstructivele indatoriri ce i s'au pus.

1881 mai 7 zile.

Domnitorul Grigori Ghica, voind a infiinta Institutul Gregoriandin Iasi, si sä-i deie o organizare conform cerintelor timpului, s'agandit cä numai Dr. Cuciureanu ar fi in stare sä-1 ajute in aceastä lu-crare, ca unul care se distinsese In ramura aceasta, i avea i cuno-stinfi speciale, in urma cälätoriei de studii ce Muse in sträinAtate.

La 11 iulie 1881, G. Sutu ii trimete lui Cuciureanu, care se aflala mosia Solonet, q notitd scrisa de mâna Domnitorului, in care seindicau normele ce trebuiau urmate pentru ajungerea acestui scop.

Sutu ii scrie urmätoarele:

Monsieur

Par ordre de Son Alt-sse je m'empresse de joindre ici6

www.digibuc.ro

114 Monografia Oraplai Botopnl

la note qu'il m'a remise pour vous etre expediée tout desuite, elle est écrite de sa propre main.

Je saisis l'occasion pour vous renouveler l'assurancede ma parfaite estime et de ma considération trés distinguée

G. So utzo.Jassg

le 11 Juillet 1851

Plicul, Inchis cu o pecete In cearä rosie, are urmätoar ea adresa«Dumisale Arhon Aga Gheorghie Cuciuranu, etc., la mosia Solonetullângä Bivolari de pe Nut».

Notita Domnitorului Grigori Ghica are urmatorul cuprins:

D. Protomedicu va alcatui proectul pentru care sauvorovit, Meat instetutul sä aibä 14 crevaturi pentru lehuza,sa tie 24 interne si sa fie de 40 copii.

Va adaugi un art. pentru de ave Epitropie un dohov-nic macar pentru acest asazämänt, si va pune Indatorire in-ternelor a merge regulat sarbatorile la bisärica.

In 1858, Cuciureanu este numit ministru de culte.La 23 octombre Caimacamia Printipatului Moldaviei» II scrie :

Consideränd deosebitele merite ce va caracterizeazä, Cäimacamia vänumeste Ministru pro vizoriu de Cult si de Instructia public& rämäindin sperantä ca-i yeti da concursul in implinirea marei sale misii».

Din vremea aceasta trebue sa fie o scrisoare, fail data, ce i-atirmes-o C. Rolla, invitändu-1 la teatru;

Mon cher Couchiuran

Je suis chargé de la part du President de vous invi-ter a venir au Theatre, on g chantera un hgmne nous a-vons la loge d'avant scène vis a vis du Prince, et nousserons tous en habit et cravate blanche.

Tout a vousC. Rolla.

La 23 april 1860 este insarcinat sa indeplineasca ad-interimfunctiile de Ministru al Lucrarilor publice pang la intoarcerea d-luiSturza dela Bucuresti"

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botorani 115

La 22 Octombrie 1866, Dr. A. Fetu, in calitate de «Presedintecomitetului electoral dela Primarie», ii face cunoscut ca «adunareaalegatorilor dela primarie, in sedinta din 17 a curentei, deliberandasupra candidatilor ce au sa se discute pentru viitoarele alegeri, s'aupropus de unii dintre domnii alegatori un numar de persoane intrecare sunteti i domnia voastra desemnat ca candidat pentru senat».

Pentru cunoasterea obiceiurilor electorate din acea vreme, credeminteresant sa dam la iveala restul acestei adrese :

Asa dara conform deciziunilor de mai inainte ale adunarei, sun-teti rugat sa räspundeti daca voiti a figura intre candidatii ce au sase discute. In cazul acesta yeti binevoi a declara ca primiti discutiu-nea asupra vietii publice i sociale a d-voastra, si a trimete subsemna-tului profesiunea d-voastra de credinta in scris, daca nu yeti puteasa va prezentati la adunare chiar in persoana, spre a va face aceastaprofesiune".

Dr. Gh. Cuciureanu a fost membru al societatii de medici i na-turalisti din Iasi.

Dr. Cuciureanu a tipärit i cateva lucräri, dintre care se mentio-neaza : aPovätuiri pentru satenii Moldovei la famplare de holeras.

Cred ca sunt interesante, pentru istoria legaturilor intelectualedintre Moldova si sträinatate, pe la jumatatea veacului trecut, diplo-mele societatilor savante date doctorului Gh. Cuciureanu, ales membrual acelor societati.

Societatea zoologicä-botanica din Viena, Societatea stiintifica aDucatului 'Nassau., Institutul Africei din Paris, l-au ales metnbru.

Despre Institutul Africei, documentele ramase dela ,Dr. Cuciurea-nu, dau oarecare amanunte, care cred cà intereseaza.

Despre alegerea sa ca membuu al acestei societäti, Dr. Cuciu-reanu a primit urmatoarea scrisoare :

Paris, la 25 Novembre 1847.

Monsieur

Je m'aquitte d'un devoir en vous informant que, desi-gné aux suffrages du Conseil supérieur de l'Institut d'Afrique,

www.digibuc.ro


par son comité de présentation, vous avez été proposégMembre titulaire de cette Société».

Confiant dans vos sentiments et dans vos lumières,l'Institut espère que vous aimerez concourir par votresuffrage, avec les hommes généreux du globe, A l'oeuvrechrétienne de l'abolition de la traite et de l'esclavage.

Le conseil, après avoir reçu votre adhésion vous feraparvenir, franc de port, votre Diplôme.

Veuillez agréer, Monsieur, l'assurance de notre hauteconsidération.

Le Secrétaire GénéralHip. de Saint Antoine

chevalier de plusieurs ordres.

Scopul societätii acesteia era civilizarea Africei, si primul passpre aceastä tintA era abolirea sclAviei si a vânzArei sclavilor.

Diploma are urmAtoarea cuprindere :

Institut d'Afrique

Le conseil supérieur, par sa délibération du 15 no-vembre 1847, a nommé membre titulaire A vie de l'Institutd'Afrique, Son Excellence Le Postelnic George de Kukzuran.

Le présent Diplöme a été délivré A Paris, le 15 Fév-rier 1848.

Le président de la sectionG-al Bertlzemy

Le présidentDuc de Valotinois

Le secrétaire généralHippolyte de *St. Antoine

Membrii Institutului Africei se compuneau din protector!, binefeica-tori si membri.

Intre protector!, gdsim pe regele Suediei, regele Greciei, prese-sedintli republicelor Haiti, al Equatorului, al Mexicului, si printul

www.digibuc.ro


Gheorghe Bibescu al Munteniei, alaturea cu nume ilustre, ca ducelede Montmoreng, ducele d'Aumale, printul de Rohan-Rochefort, i altii,iar intre binefäaitori §i membrt se gäsesc toate celebritatile timpului.

Se intelege c5 cinstea ce a avut Dr. Cuciureanu de a fi primit ino asemenea societate, se rasfrângea asupra tdrii sale, asupra Molclovel.

Alt fiu a lui Enachi Cuciureanu, anume lon,. a intrat in armataaustriaa si a ajuns la gradul de maior.

Pd treilea fiu, Milufa, näscut in Botosani, la 5 noembrie 1819,a facut studii la gimnaziut din Pesta, pe and i fratele säu Gheorghestudia acolo ; vine apoi la Cernäuti, i pe când se pregatea sa se du-d in Germania, pentru contiva studiile, ii soseste vestea despremoartea tatälui säu, si se intoarce tri Botosani, pe la 1837.

Dupa cdtva timp, la 1839, Domnitorul Mihai Sturza il numesteasesor la tribunalul din Piatra-Neamt, dar el refuza postul, pentrucd eraocupat de prietenul säu, Alecu Russo. In urmä e umit la tribunaluldin Foltkeni, and i se da i rangul de Comis.

In Folticeni leagä prietenie cu tinerii Cantacuzino, si in timpulunei excursii facutà cu dânii, räceste, si la 5 maiu 1844 moare inFolticeni; la värsta de 24 ani i jumätate i e inmormântat in tintiri-mul bisericei Sf. Hie.

Cuciureanu era in relatiuni prietenesti cu tinerimea care, pe atunci,se manifesta in literaturä : Alexandri, Kogalniceanu, Negruti, Ratet,Hrisoverghi, Russo, si in mediul lor, a scris versuri. Influentat de cul-tura germanä, pe care si-o apropiase in timpul studiilor, a tradus dinSchiller, poetul care-1 miscase mai mult.

Alecu Russo a scris, in Romania Literarel, un necrolog, in carearatä calitätile sufletesti alese ale prietenului säu, Mihai Cuciureanu.

(Scrieri; publicate de Petre V. Hanes. Editia Academiei Roma-ne, 1908 p. 151).

In vârstä de 20 de ani, la 1839, Cuciureanu a tipärit o brosuràde 40 pagini, intitulatä: Poetice cercari", dedicatä Domnitorului MihaiSturza, i peste un an, la 1840, a scos o a doua editie, cu titlul dePoezii", brosura de 64 pagini, cu unele bucäti care nu sunt in primaeditie.

Mihai Cuciureanu a fost membru iii societatea Junimea din Iasi.Doctorul Gh. Cuciureanu, mort in 1885; a avut o flick Maria,

askoritá cu Lt.-Colonel loan Giuräscu, i un fiu, Victor.

www.digibuc.ro


Victor Cuciureanu a fäcut studiile de liceu la Theresianum, inViena, §i apoi a urmat cursurile facultätii de drept din Ia§i, unde aluat licenta. A fost magistrat la tribunalul din Iai §i Foc§ani, apoi aintrat in diplomatie, fäcând serviciu la Constantinopol, Petrograd, Berlin.la Pesta a fost consul general, §i la Be lgrad ministru plenipotentiar.

Retras din functii, s'a stabilit in satul Spätäre§ti, längñ Folticeni,la nepoata sa, D-na Maria Gh. Varnav, §i la 27 August 1916 a murit,de o boalä de inimä.

Crupenschi Saptar Vasile; Maria, sofie. 1832.Crupenschi Postelniceasa Catinca. Fii: Toader, ¡anal, Elencu,

Profira, 1832.

Dabija Ali hail, directorul giudecätoriei finutului Botcmni. Balap, sofie ; fii: Grigore §i Catrina, 1832.

Dalama Pifarul Neculai, 1803. Paharnic in 1820.

Dimachi Stolnicul Grigori, cu Todosica, sotie. 1832.

Dimachi Vornicul Manolachi, 1803, 1820.Manolachi Dimachi era frate cu Maria Ion Varnav.Un alt Dimachi are sorä pe Säftita Paladi, pe Agripina Sturdza

5cheianu §i pe Fräsinifa Rosetti, mama Diditei Mavrocordat, care afost cäsätoritä cu Gh. Lätescu, dela Hude§tii-Mari, §i a avut fatä peNatalia Sutzu.

Dimitriu Constantin, Pitar in 1803, Sardar in 1820.

Dumitriu lanai; Sultana, sofie. Neculai, Maria, fii 1832.

Dumitriu Capitan Nastasd; Catrina, sofie; Manolache §i Sma-randa, fii. 1832.

Donici Bäneasa Ruxanda, 1820.

Donici Elenco Donicioaia, vacluvA, cu fiii: 5tefan §i Maria, 1832

Donici Aga lancu, holteiu, 1832.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botowl 119

Andronachi Donici, fiul lui Constantin Donici, In 1793 era Clucer.In 1795 e biv vel Medelnicer. In 1819 era Vornic si prezidentul de-partarnentului Afacerilor Sträine. Acest titlu 11 purta si in 1820. Intimpul eteriei, In 1821, el era socotit, dhnpreunä cu alti boeri, printrecarvunari, fiind nevoit sä pribegeascl Intors din pribegie, in Octom-brie 1821, el fu scazut din rang, prin numirea ca Vornic de aprozi, sise retrase la Botosani unde era Vornic, in 1822, Spatarul lancu Donici.Pe urtna el revenind la Iasi, isi ocupä rangul si slujba de mai inainte,redat lui de Ionitä Sanda Sturza. La 1824 e mare Logofät, si moarein anul 1829 Noembrie. El Inca din anul 1813, and era vel Agä,a compus o Adunare din pravilele impärätesti", care si-a avut lucrarein Basarabia".

(pi. lorga : Istoria literaturel romane, II, p. 451).

Ezovit Elenco vkluvä, cu fiii: lorgu, Dumitrache, Soltana,Nastasia §i Frdsina, 1832.

Ezovit Ralo, cu fiica Elenco, 1832.

Florescu Cäminarul Costache, Catinca, sotie. Fii: Mdriuta §iProfirita. Catagrafia din 1832 mentioneazâ: in casä cu chirie".

Fote Spatarul lordache. Sotie: Ileana. In catagrafie (1832) a-poi se scrie: «lanai Fote, Dwnitrachi, Costache, Balap Fote cu co-piii acegeia Dumitrache 1 Marghioala".

Furculità Logofätul lonità, 1820. Catagrafia din 1832 adaugäD-nei Ruxandra sotia D-sale. D-lui Särdar Dimitrache Filimon, Ca-tinca sotia D-sale".

Gâlgu CäPitâneasa Maria Gâlguloaia, cu fiica sa Ana. 1832.

Gheorghiade D-lui Doftoru. 1832.

Gheorghiu Särdar Dumitrachi; Zamfira, sotie; Ileana, Zoita,Catinca, Anghelea, fiice. 1832.

Gherghel Comisul Hie; Dochita, mama D-sale, Clara, fiicA.

www.digibuc.ro


Gherghel Cäminarul $tefan, 1820.

Gherghel Comisul Tudurachi; Zamfira, sotie; Constantin, fiu 1832.

In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc dinBoto§ani" pe anul 1839, gäsim:

Mihalache Gherghel Cäminar, näscut in $endriceni, tinutul Doro-hoiu, la 1806, Mart 24.

A invatat la §coli private.Cunoa§te elementele artimetice§ti.Vorbe§te grece§te, frantuze§te §i moldovene§te.Insurat ; nu are nici un copil.Are parte de mo§ie in Sendriceni, dela Dorohoiu, §i mo§ia Cer-

chejani, tinutul Boto§ani.A intrat in slujbä la anul 1834 in melitia pamanteasca, cu gradul

de obär-ofiter, pana la 1837, apoi asesor la tribunalul Dorohoiu, iarde la 1838 asesor la tribunalul Boto§ani.

In Condica foilor de calitati", pe anul 1848, gäsim:Ilie Gherghel Postelnic, adevarat numit roman.Näscut la anul 1802 iunie 12 la mo§ia Cäline§ti, tinutul Dorohoiu.A invatat in E§i §i §coli particulare : grece§te, nemte§te, frantu-

ze§te, ruse§te, le§e§te, turce§te §i moldovene§te.Cäsätorit, are 6 copii.Are mo§tenire m4a &AWL tinutul Dorohoiu. Are avere mi§a-

toare §i nemi§catoare, acareturi §i mo§ii in tinutul Boto§ani.Dela 1822-1827, a ocupat slujbe sub loan Sandu Sturza, de na-

cialnic gvardiei domne§ti, apol dregator al tinutului Boto§ani, apoiprezidentul giudecatoriei Boto§ani, §i alte insarcinari a guvernului, dupäatestatele ce le are.

Astazi 1848 se afla ispravnic tinutului, dela anul 1845 iulie 1.

Ghica Vornicul Alecu, 1820.

Ghica Logofátul Costache, 1803.

Ghica Aga Dumitrache, 1820.

Gioan Sardarul Iordachi, 1803. fordachi Gioan e Stolnic in1820 §i in catagrafia din 1832, Stolnicul are sotie pe Antifa.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botopni 121

Gioan Iordachi, färä nici un titlu de boerie, in 1832 are sotepe Savastita,§i tot atunci, in catagrafie figureazä: Soltana Oloan, väduvä.

Giosan Paharnicul, 1803.

Gorghias Spitär, cu numele Ioan, in 1820, si cu numele Iohanli catagrafia din 1832, unde e inscris astfel : Dumnealui Iohan Gor-ghias, spitär, D-lui Iohan Bendel zät lui (ginere), D-nei Anica Bendel,sot lui. Copii: Amalia Bendel, Carolina Bendel, Emelina Bendel..

Johann Gorgias a jucat un rol insemnat in Botosani.Sas de origind, näscut in Brasov, in 1768, a cApätat o inst-

ructie solidä. Vorbea sapte limbi, si avea intinse cunostinti. A MO-tat farmacia §i s'a stabilit in Botosani, infiintând farmacia careexistä si astäzi, sub firma : Farmacia Curtii, E. Haynal Succesori"(Semaca).

Gorgias s'a cAskorit in Botosani, cu fiica doctorului von Ziegler.Dr. v. Ziegler a studiat, pe la 1760, la Jena si la Erlangen, in

Germania, find coleg si prieten cu poetul Gellert. D. Norbert te-fan Dombrowski pästreazä un album al sträbunicului säu, Dr. vonTegler, cu diferite amintiri scrise de colegii lui studenti, intre care opoezie a lui Gellert, care nu-i tipäritä in nido editie din opereleacestuia.

lohann Gorgias a avut trei copii :Ana, näscutä in 1810, mAritatä cu Särdarul Johann Binder von

1. engefeld, (Bendel, din catagrafia dela 1832), näscut in 1801. Bindera murit in 1865, si sotia sa in 1873.

Iohann Binder a avut cinci fete ':Amalia, märitata cu farmacistul Jean de Rossignon din Rädäuti

(Bucovina) ;Carolina, märitata intäia oard di Galgotzy von Galgotz, iar a

doua oarä cu farmacistul Frantz Linde von Lindenthal ;Matilda, märitatä cu Rudolf Fiihrer, farmacist din Dorohoiu;Natalia, märitatd cu Anton Lochmann de Muelz, farmacist din

Iasi, siEmelina, mAritatä cu farmacistul Emeric Haynal de Varad

(1820-1880).Hagnal, farmacist din Botosani, era säcuiu din Târgul Muresului,

www.digibuc.ro

122 Monografla Oravilai Botopni

adus in Moldova de valurile revolutiei din 1848. Consulul austriac dinBotosani. Udrltzki, 1-a denuntat guvernului din Viena, si Haynal a fosnevoit sd fugd la Constantinopol, uncle a stat vreo doi ani, impreunacu toti marii patrioti unguri de pe vremea aceia. D. Dombrovski Ostreazd interesante scrisori de ale bunicului sau, din timpul cänd erain exil la Constantinopol.

Emeric Haynal a avut 14 copii, dintre cari numal patru au ajunvdrsta matufg, si anume :

Arpad Haynal, Dr. in medicing, in Botosani, a fost pang lamoarte medicul, gratuit, al spitalului de copii Filantropie, din Boto-sani, dela inffintarea spitalului. Cäsdtorit cu Natalia Botez RomascanuNu a avut copii.

Geyza Haynal, Dr. in medicing, in Bistrita (Transilvania), fosmedicul sef al Comitetului Bistrita-Näsgud. Cgsdtorit cu Mariana Zareczky de Zarieczsi, si are 4 copii : Imre, Dr. in medicina, docent laUniversitatea de Budapest a ; Geyza, cAlugdr dominican (P. Andrea )la Collegio Angelico din Roma ; Elena, cântdreatd la Opera din Buda-pesta, si fend (Eugen), student in drept ;

$tefan Haynal, cdsgtorit cu Olga Czengery ;Etelca, märitatd intäia oard cu Sigismund Stefan de Dameraw

Dombrowski, inginer, fost ofiter in armata austriacä. A scris o cartin romdneste, despre agriculturg. Are trei copii : Norbert 15tefan Dombrowski, magistrat in Botosani, cdsgtorit cu Zoe I. Mavrocordat, delDängeni ; Victor Alexandru Dombrowski, Lt.-Colonel in Regimentul 1 1Rosiori, cdsgtorit intäia oarg cu Elena Ilie Vdsescu, §i a doua oarä cLola Butmy de Katzmvnn, dela Rddiul-Mare, in Basarabia ; Eliza ca-sätoritä intdia oard cu Cdpitanul Const. Vdsescu, mort in septembre1916, in luptele dela Magherus ; are o fatd: Oana Viorica. A doua oard casatoritd cu colonelul Ionel Vassiescu, cu care nu a avut cop'Moare in 1924.

Etelca Haynal, din a doua cdsgtorie cu $tefan Gh. Olzyka, morin 1924, nu are copli.

Al doilea copil al lui Iohann Gorgias a fost:Catinca, märitatä intdia card cu Dr. Jeschki din Focsani, iar

doua oard cu Argenti, consul olandez din Galati.Enachl Gorgias, fiul lui Iohann, s'a insurat cu Elena Plsoski, cl'i

Botosani, si a avut o flick Elena, cdsgtoritä cu lorgu Hilrlescu, diFolticeni, pdrintii pictorului Hdrlescu.

www.digibuc.ro

Monografia Orafului Boto$ani 123

Johann Gorgias a murit la 28 decembrie 1841, si in numäruldin 22 Ianuar 1824 al gazetei Siebenbürger Wochenblat", din Brasov,a apärut urmätorul necrolog, in care se dau amänunte interesante dinviata acestui distins barbat, necrolog pe care a binevoit sä ni-1 cornu-nice doamna Virginie Dr. Rossignon, din Folticeni :

NecrologLa 28 Decembrie 1841, dimineata la 6 3/4 decedä D.

Johann Gorgias, farmacist, staroste de agentie K. K. si po-sesor al medaliei mad austriace de aur, civila, de onoare.Muri de batrânete, la värsta de 73 ani.

El a fast näscut la Brasov, in Transilvania, la 1768,fiul unui cetätan onorabil si membru de comunit ate (pro-testanta) D. Johann Gorgias se dedä, dupä absolvirea scolilorlatinesti, stiintei farmaciei care o invata in anii 1783-88,la D. farmacist Johann von Becher, practicänd. Ca sä seperfectioneze in stiinta sa, lucrä mai multi ani in diferiteorase si veni in fine, ca sä-si incerce norocul, la Iasi, laDl. farm. Geofroy. Acesta, iubindu-I din cauza firei saleamabile si a cinstel sale nemärginite, II numi, find el singursträin si fati copii, mostenitorul säu universal. Farmacia,toatä averea lui Geofroy, ii fa predatä dupä moartea acestuiadin partea stäpânirei moldovene si a consulatului francez,cu toatá forma, dar un an mai tarziu fu chemat de nobilimeadela Botosani, prin D-1 Baron Theodor de Must*, ca sa-si cträtnute farmacia acolo, fiindca in acest oras importantde provincie nu se afla Inca nici o farmacie. Negandindu-se mult, primi aceasta pro punere onorabilä si avantajoasa,mai cu sama, fiindcä si clima dela Iasi nu pria sanatateisale, si Inca in acelas an (1793) parasi Iasul. La Botosaniocupä in acelas timp functiunea de staroste, din insärcinareaagentiei imperiale regale austriace, care ii implica datoriade a reprezenta si ajuta pe supusii austriaci inaintea jude-atoriilor moldovene. In anul 1801 se cäsätori cu D-ra Rosaliafiica D.lui Dr. Johann Ziegler, in care cäsätorie fericitaDumnezeu it därui 9 copii, dintre cari remaserä in viatanumai 3, cloud fiice si un fiu. El se bucurä, in afara de

www.digibuc.ro

-


durerea ce i-o pricinui perderea iubitilor sgi copii, de ofericitA §i netulburata asnicie, pana la anul 1821, and iifú räpitä sotia dupä o scurta suferintg. Aceasta fu lovituracea mai mare §i mai dureroasg a soartei care il ajunse, darpe care o purta ca un adevgrat cre§tin. Astfel se arAtä inmai multe incerari grele din viata sa, unde aratg un gradrar de putere sufleteasa §i incredere in Dumnezeu.

Un caz mai cu samA va servi de pildg. Cand pe timpulfurtunos al revolutiei, il vizitase bätrdna sa mamä, cgreia lavrdsta ei inaintata ii era dor de fiul säu iubit, §i muri, inacela§ an, când pierdu pe scumpa sa sotie, ea era tocmaiatunci a§ezatä moartg pe masä §i el trebui, silit de Turd,sa li dee acestora un banchet §i sä ascundg doliul sgu subo infAti§are veselä.

Cu toate a era Ma un bgrbat in floarea vrAstei, nuvoi sg se mai asätoreasa a doua oarA §i hat de acuminainte pentru el §i pentru scumpii säi copii, al aror bine-fäcätor era, impärtind bunäta tea sa ori §i unde nevoia fAceaapel la el §i in afarA de cercul familiei sale. La anul 1836cerú sa fie scutit de slujba Agentiei din cauza stArei sänä-tätei sale debilitate. Dupä multg rugäminte §i stgruintaobtinu aceasta, impreunA cu multe multämiri §i un decretde laudä, §i deacum trai anii cari ii mai ramâneau in lini-§te netulburatg, in sentimentul multämitor de a-§i fi indep-linit datoriile cu cinste, pang ce moartea nemiloasä il zmulsedin cercul familiei sale.

Gorgias se arAtä in viata sa privatä demn de stima tutu-ror celor buni. Nu mai putin il aratA activitatea sa oficialäca pe un barbat plin de loialitate §i energie. Desinteresarea§i cinstea sa, §i marele sail zel in indeplinirea Indatoririlorslujbei sale, ii dobAndise un important renume, a§a a incurând dupg intrarea sa In slujbä, ca staroste al Agentieiaustriace, §i celelalte consulate, ca cel rusesc, francez, en-glez §i prusian, ii incredintarä soarta supu§ilor lor respec-tivi, §i i§i väzurä increderea lor indreptätitd cu prisosintd,prin faptele sale nobile §i demne de laudä. PanA la anul1818 se putù aräta in acest cerc de activitate ca un barbat

www.digibuc.ro


muncitor si cinstit, pe urmä soarta ii oferi un câmp deactivitate mai mare in anul acesta si cel urmätor : in amân-douä provinciile izbucni duma si, rAspändindu-se cu iutealafulgerului, fäcfr ravagii teribile si ingrozitoare. Alci arätäGorgias o activitate neobicinuità. Cu primejdia vietei sale,se consacrä serviciului omenirei suferinde, luptä cu putereIncontra prejuditiilor locuitorilor si luA mäsurile cele maienergice contra rAspAndirei flagelului Ingrozitor, inchizândorasul, ducând bolnavii de dumA Intr'un spital, separAnd pecei bAnuiti de cei sAnAtosi, si dând acestora mijlocul de ase feri de molipsire. Aim vizita cu abnegatie zilnic pebolnavii din spitalul de ciumati, li dädea curaj, ii sfähriasä albA räbdare, resemnare si Incredere in Dzeu. El li dA-dea zilnic, din propriile sale mijloace, hranä precum si me-dicamentele necesare, si ajuta tot asa, cu vorba si cu fapta,pe cei separati ca suspecti. ln tot timpul acesta lung si te-ribil, fa in corespondentd cu K. K. Kreisamt si cu ComandageneralA din CernAuti, precum si cu inaltul gubernium altärei (Landesgubernium] din Galitia, unde trimetea de 2 si3 ori pe sAptAmând rapoarte despre situatia boalei, si con-tribui mutt ca statele imperiale si regale sä fie ferite de a-ceastä pedeapsA a lui Dzeu. 0 multime de decrete de laudAdovedesc marile merite, care le a dobändit in acest timpdela Stat si dela omenirea suferindä. .

In curand dupä aceste teribile evenimente izbucni re-volutia (1821). Aid glasul umanitAtei II chemA din nou, sdse facA ocrotitorul celor obijduiti. El se impuse voluntarilor,impiedicA cät putù nedreptätile si faptele lor arbitrare si iiopri de a comite barbarii, MO de cei de altä opinie. CAndmai târziu turcii ocuparA tara si panica cuprinse pe top lo-cuitorii, asa cA toti fugeau, care cum puteau, chiar si auto-ritAtile pArAsirA orasul, läsandu-1 In prada grozavei tulburäri,atunci el se erijä singur ca ispravnic, ca sä stApâneascAgrozavele tulburäri, puse si drapelul austriac, pe care Turciiil respectau. In timpul acestei grozave catastrofe, casa safa asilul tuturor celor prigoniti ; bâtrâni, barbati, femei sicopii, fArA deosebire de religie, gäseau ocrotire la el, ba

www.digibuc.ro

126 Monografia Oraollui"Botopni

zmulse multe victime, cu viteye, din mana turcilor, in mo-mentul and trebuia sa fie supuse unei morti in chinuri.Multor boeri si negustori li salva avutul si li feri de grijiledoborâtoarelale sarkiei. Alerga in toate pärtile, uncle pre-zenta sa era necesarä, facea admiratia tuturor, care chiarTurcii i-o aratau i il stimau. Multe orase au fost arse a-tunci de revolutionari, sau de Turci, in turbare oarba,Botosanii datoresc numai energiei ocrotitorului lor de a f.scutiti de o asemenea soarta. Fistfel de merite nu puteaurarnane fara rasplata. Maria Sa Domnitorul loan Sturdza itridica, in anu141 823, cu Uil chrisov domnesc, la rangul deboer moldovan de clasa mntâla, i Majestatea Sa ImparatulAustrei, Francisc I, Ii dadu, la 1830, pentru marile sale vir-tuti cetatenesti i merite, medalia de aur, civilä, de onoarecare ii fa prinsä pe pieptul sau nobil de D. /Agent al Curie!,Iohann Lippa, in prezenta multor personaje distinse, cumare solemnitate. Cea mai mare rasplata o gasi insa insentimentul frumos de a-si fi implinit indatoririle ca sottat& cetatean si slujbas, precurn i misiunea sa de om aicipe pämant, care it intari in ceasul mortei i il fäca sà-dea Iinitit sufletul in bratele copiilor sài, cari II adorau.La 30 decernbre ramäsitile acestui batran venerabil furaduse la locasul de veci. Immormantarea poate fi numitä ma-reata. Dupa o cruce simpla, acoperita cu vat negru, urmapastorul (preot protestant), D. Holzschucher, dupa care urmamäretul car acoperit de un baldachin si tras de 4 cai aco-petiti cu negru. Innainte mergeau in siruri lungi jandarmir

pompierii locali, in urma veneau copiii, functionarii marimici ai orasului, toatä boerimea, toti negustorii de clasa

intfun sir nesfarsit de trasuri, i pe jos mai toata po-pulatia orasului sl putini se vedeau cu ochit fart lacrimi;plangeau pe tatal, pe binefacatorul, prietenul i sfatuitorullor. Cu tot timpul eau, toata lumea II urma pana la tintiri-mul nemtesc, destul de departat, unde fa immormantat.

Pace cenusei sale !

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Bot owni 127

Oorovei Catinca Goroveiasa, 1820.

6rigoraq Cäminar, 1820.

Harizan Catinca, vdduvd 1832.

Herescu Paharnicul Gheorghe, vdduvoiu; fii: Alecu, Anica,Maria. 1832.

Herescu Cdminarul loan; Profira, sotie ; Dumitru, Iancu, An-toni, Maria, fii. 1832.

Holban Stolnicul Mihalachi ; Soltana, sotie ; lorgu, CatincaGripina, Ruxandra, fii 1832.

In Folk de calitäti a cinovnicilor tribunalului giudectitoresc dinBotosani", pe anul 1838, gäsim :

Ceiminarul Mihalache Holban, prezident tribunalului, näscut ins tul Buda, tinutul Dorohoiu, la 1799.

A invätat in casa pärintascd greceste si moldoveneste.Insurat si are 8 copii: 2 fii si 6 fiice.Are pärti de mosie In Buda si pol sat In Calinesti ot Dorohoiu.Dela 1818 ispravnic In tinutul Hertii pând la 1834.Agripina, fiica lui Mih. Holban, s'a cäsätorit cu Dr. Dan, si Ra-

mada cu N. Sofian.

Hränaci Ionità, Vornic de poartä; Casandra, sotie, 1832.

Iamandi Banul Iordachi, vaduvoiu; Lascarachi, fiu, 1832.Lascar lamandi, dela Fântânele (Botosani) a fost cdsätorit de

cloud ori; din prima cdsätorie cu Catinca Vtirnav Liteanu are copii, peI). Mihai Iamandi, cdsatorit cu Olga Ilie Gherghel, §i 2) Maria, cäsä-toritä de trei ori :

Din prima cäsätorie cu Haret lancu, are pe Eliza, cdsätoritäLucinescu;

Din a doua cdsätorie cu General Tobias Gherglzel, are:Adela, cds. Dr. Cerbureanu.Corina, cds. MEtlinescu, si doi bdieti.A treia oarä s'a cdsätorit cu Col. Persiceanu.

www.digibuc.ro

128 Monografia Om alai Botopni

Iftodi Logorátul Costache, la canteleria Vorniciei. Safta, s -lie, 1832.

Ioan Stolnicul Vasile ; sae Casandra; fii: lordachi, Necul i,Nastastica, Maria, Elena i Catinca, 1832.

Despre un Teodor Ioan, canditat la Eforia de Boto§ani, in 1839,gäsim in Condica foilor de calitäti":

Teodor loan, candidat in locul prezidentului. Näscut in Boto§a i,la 1798 noembre 21. A invätat grece§te §i moldovene§te, a scrie, aceti. Insurat ; are un fecior. Are o casä i 6 dugheni in Boto§ani. I a1832, cänd s'a injghebat Eforia, el a diiruit, din a sa avere, o tulumbaiar la 1837 a däruit Eforiei 11 stânjeni de hurtum de atä, la una d ntulumbe. Ales de ob§tie canditat in 2 rânduri. Vrednic, credincios §isärguitor pentru folosul oWesc, cinstit §i cu bune purtäri.

Iona§c Sardarul lonitä ; sotie Ilinca; hi : Vasile §i Neculal. 18 2

Ionitä Marghioala sin Cäminar Ionitä, vaduvä ; Neculai fiu. 18,.,2

Iordaehe Mihalache sân Pitaru Iordache. 1832.Catagrafia adaugä: Cäpitan Vasile Horodifle; Catinca, so e

D-sale ; fii: Alecu, Dumitrache, Marghioala, Agripina.

Iordachi Polcovnicul ; Balap, sotie; Maria, fiicä. 1832,

Iorguleasa Zoita, väduvA, cu fiii säi lancu §i Alecu. 1832.

Irimia Manoli ; Zmaranda, sotia sa. Gheorghe, fiul säu, Lo-gofät la Vornicie in cantelerie. Soltana, fiicä. 1832.

Istrati Paharnicul Gavril, citat la 1820, iar in catagrafia (1.11

1832 : D-lui Agachil, monah, §i Paharnic Gavril Istrati §i Necul i,fiul D-sale".

Leon Paharnicul Enacachi; Marghioala, sotie ; Alecu, Elen a,Catinca §i Profira, fii. 1832.

Alecu Leon este tata d-lui Dr. Leon, profesor la Universita ,adin Ia§i §i al d-lui Dr. Grig. Antipa, profesor la Universitatea din Bu-cure§ti.

www.digibuc.ro


Loiz Spatarul Costache, 1820.

Loiz Cäminarul Gheorghe, 1820.

Lupeiu Pitarul Stefan; Catin'ca, sofie; Dumitrachi, Costachi,Alecu, fii, 1832.

Manoli Stolnicul Costantin, 1803.

Manoli Sulgerul stefan, 1803, 1820.

Mann Hatmanul Manoil; filärfa sa Domnita So liana Mavroeni;fii: Savel, MargIdoala, Manolachi, Catinca, Frosina, Zmarana'a, 1832.

Mavrocordat Maria Sa Beizade, 1803.

Mavrocordat Vornicul Costache, 1820.

Mavrodin Stolnicul Mihal; Maria, sofie; Profira §i Maria,fiice, 1832.

Stolnicul Mihai Mavrodin a fost cäsätorit cu Maria luragu, sorb"cu mama lui Eminescu:

Mihai Mavrodin

I I I

Maria V. Mavrodin Profira= Rozin inginer = Mantaca§

=Maria Cosovei

I

MihaiI I

Vasile Alexandru

juwcu a avut patru copil :Maria, cgs. Mavrodin,Raluca, sofia lui Eminovici,Olimbiada, maid la Agafton, §iFevronla, maica la Agafton, iar la bdtranete s'a fäcut schiv-

nicä, luänd numele de Sofia.9

www.digibuc.ro

130 Monografla Oraplut Botwzni

Mavromati Comisul loan; Marghioala, sofie; Teoder Bantdf,nepot, 1832.

Ion Mavromati Comis, fost epitrop pe la 1830, supus austriecesc,moare In anul 1834 mart 17, dupà cum se vede din o jalbtl a frateluisäu mai mic, Neculai Mavromatis. Mai avea Inca un frate GheorgheCaraghiozu zis §i Mavromatis.

(Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iavi).La anul 1837, In 14 zile ianuarie, s'au säviir§it mal micà soil-

mea Maria Mayromati, care a fost starpà de fii §i s'a ingropat la bi-serica Sf. Dimitrie din Boto§ani, aláturea cu soful sat; Comisul IonMavromati, care §i el savar§indu-se din viatä lnainte de ea, la anul1834 la 16 zile a lui martie, s'au ingropat tot acolo, ca un ctitor §iIntdi Incepätor a acei bisArici a.

(N. Iorga: Studii §i Documente, XVI, p. 57).

Atetu doftorul Gheorghe; dumneei doftoroaia Vdrvara; fiiScarlat i lulian, 1832.

Doctorul Metz a fost Insurat de douà ori.In prima cAsätorie :

Dr. Metz

I I

Scarlat Iulian

I I I--= Sofia Haret

Paulina Adela Titina I

Metaxa Virginia = Cap. Radovicia=3

www.digibuc.ro

Monografia O

raplul Botoom

i131

1

Eugenia .- A

l.Saintgeorges

-- loan Botez C

ol.N

ataliaD

imitrescu

Aneta

Hagiescu

Constantin C

iolacIon C

iolacM

ilutd Ciolac

.-.'8

cl lA

nibal Ciolac

u.,to.tz

.5.o

Ilie Ciolac

i.ri,T

eeJ ''

coE

lena Rusela

G. Pilat

1.M

a rga.G

. PetcuIl

III

RozinaM

. Manoli

conT.:

:1)

uIII

Keti

Sin Gioan

Nicu

Marie Jean

Mavrocordat

/Mina

M. C

erchezIoana

Mate B

als

www.digibuc.ro

132 Monografia Oravilui Botogint

Miclescu Banul Constantin, 1803.

Miclescu Banul lanai, 1803. Vornic in 1820.

Miclescu Aga Scarlat ; Maria, cucoana D-sale; fii: lordachl,Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira, 1832.

In aceia§i catagrafie, Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu"e trecutä ca locuind in casa la Elencu a D-sale Iordachi Canta Spatar.

Aga Scarlat Miclescu era frate cu Sofronie Mitropolitul Moldovei, §i cu Zolfa lui Andriq Bafoter dela satul_ Soldäne§ti, lânga Fol-ticeni.

La 1823 era in slujba tribunalului de Boto§ani, §i in Condicafoilor de calitäti" gäsim :

Alecu Mtclescu, näscut in satul Cervicqti la 1803, mai 12.A invätat in E§i : grece§te, frantuze§te §i moldovene§te.Insurat ; are un Mat.Are mo§ia Cervice§ti dela Boto§ani.

Mihail Paharnicul Vasile, väcluvoiu. D-lui Mihalaclzi, nepotulsail. 1832.

Milu Pastelnicul Andrei; Safta, sotie ; Neculai, fiu. .1832.

Mite= Polcovnicul Simion; Ruxandra, sotie: Marghioala,Safta fi Catinca, fiice.

Catagrafia din 1832 zice ; §ede in casa preotului Dominte".

Mortun Stolnicul loan; Maria sotie; Dumitrachi, Gheorghe,fii. 1832.

Stolnicul lancu Morfun a fost cäsätorit cu Maria Moldovanu.Dela '6 oct. 1848 a fost privighitor la ocolul Jijief, tinutul Boto-

§ani. In Condica foilor de calitäti" se spune:Stolnicul loan Morton, roman, näscut la 1802, in satul:Budenita

din Bucovina.A invätat la §coli private.Stie moldoveneVe §i grece§te.E cAsätorit §i are 2 copii.Are mo§tenire o parte din trupul mo§iei Budenita din Bucovina

§i a cumparat o parte din trupul mo§iei Socrujeni, tinutul Boto§ani '

www.digibuc.ro


A mai fost cinovnic la giudecdtoria Botosani 13 ani.(Despre Iancu Mortun se pot gdsi informatii §i in volumul V.

G. Mortun", de D. loan Nadejde.Bucuresti 1924).

Mo toe Panaite, mazil. Nastasia, sotie; Ilie, Alexandru, Ell-saveta, Maria, fii. 1832.

Murgulef Cdmindreasa Elencu, vdduvd; fii: lancu, Costantin,lorgu, Alecu, Scar lat ,si Calipso. 1832,

Mutencu Vasi/e,:"mazil. Casandra sotie ; Gheor,ghe, Maria,fii. 1832,

Neculce Spatarul Ion. 1820.

Negruti Särdaru lordachl; Catinca, sotie; Dumitraclzi si lor-go, fii. 1832.

Onicescu Anton, samesul finutului Botosani. Teodor Buzduganumnat; Elencu, fiica samesului, 1832.

Ouatu Stolnicul Dumitru. 1820.La 1825, Sardarul lordachl alatu era amestecat in adminis-

ratia postilor Moldovei", prin par-tile botosdnene, si era nepot aloiltrânei Rarita Talpd, femee bogatd, care pe längd mosii in Basara-Wa si in Moldova, avea si case in Botosani, lângd Sf. Neculai, inmahalaua Sfântului Gheorghe. (N. Iorga : Familia Ouatul, in Ana-lele Acaderniei Române. Mernoriile sectiunei istorice. Tom. XXX VIp. 931.)

Papadopol Constantin, väduvoiu. Zoifa, fad. 1832.

Pavalachi Sdrddreasa Zmararzda, vaduvd. 1832.

Petreu Polcovnicul Grigorl; Ileana, sotie; Profira, Märanda,Zoila, Soltana, fiice. 1832.

,

Pisotchi Catrina, vdduvä. 1832.

www.digibuc.ro

134 Monografia Orap Id Botopnt

Pisotchl Stolnicul Costachl, 1820.In catagrafia din 1832, trecut cu sotia Marla, *1 fiii: Vas Ile, A-

nica, Profira, Zmäranda.

Stolnicul C'ostache Pisophi a= o Brãoisteanu din Basarabia.

I I I

Zoe r--- Ana = ProfiraCervinvodali V. Baltri =-- Ban Iancu

1 1 1 1 1 IBors

e) r. < Z Maria2. p. E es RtAlecu

II II VäsescuPr) <1ST 'rn tatw co

Er,

Vasile Plsoski cäsätorit de cloud ori :1. Maria Matei Roset

_

I I

Colonel VasileN. Pisoski Pisoski

2. Maria

I(Bacrtu)

1-3oorm.

I I I I I I

Nicu Constanta Artur Vasile Vochita ConstantsPisoski Canano Rosetti Pisoskl

--- SmarandaBoerescu

I

Yolanda

Stolnicul Costache Pisoski a mai avut dol frati si trel surori. Unfrate, Tudurachl, numit si Deli-boer, n'a fost cAsAtorit.

Al doilea frate.Alistar Todosica Pilaf

I I

Turel LutaI

Aglaia ---- Alex. Holban

I I I I

Eva Duta TodiritA AlexandruSurorile Stolnicului au fost:Catinca, cAs. cu Ilie Ciolac.Zenaida, maica la Agafton si

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Boto$ani 135

Safta, cAs. Banul VArgolici, care a avut o fiicA Maria, cäsAto-ritä de trei ori: cu Miclescu, cu erban Canano §i cu Páladi,§i la unnAs'a cAlugärit la Agapia.

Pisotchi Dumitrachi, biv vAtay la Vistierie; astAzi Politmais-tru. 1832.

Pisotchi loan; Ileana, sotie; Costachi, Tudorachi, MariaSavastia, fii. 1832.

Pisotchi SArdarul Tudorachi, holtei. Casufa, cumnatA-savAduvä; Toader si Maria fii sAi." 1832.

In Condica foilor de calitati" pe 1841 :SArdarul Tudorachi Pisofchl prezidentul Eforiel, näscut In Boto-

sani la 1791 august 3. A invatat In scoli publice, moldoveneste sigreceste. Vorbeste: moldoveneste, greceste, särbeste, turceste si ar-meneste. Holteiu la 1841.'.Are o casA, 40 dugheni si 3 locuri sterpein Botosani.

Pisotchi CAminarul Vasile. 1820.

Pita li CdpitAneasa Maria. 1820.

Popa Pitarul lordachl. 1803.

Popovici SArdarul Costantin; Eienco, sotie; Iordacili fiu, 1832

Präjvan Polcovnicul long. 1803.

Radii§ Medelnierul Grigorl; Maria sotie. 1832

Rähtivanu Ilinca. 1803,

Ralet Spatarul Alecu; sotie Marghioala; fii: Dumitrache, lancu,Catinca, Elencu. 1832.

Romanov Sardarul Enache; Safta sotie. 1832.

Ruset Vornicul Vasile. 1820.

www.digibuc.ro

136 Monografia Oraplut Botopni

Ruset Spatarul Costaclzi; Marglzioala, sotie. 1832. Ziditorulbisericei Roset, din Boto§ani, la 1826.

Ruset Paharnicul Niculai; sotie Zoga; lancu si Marglziotildfii. 1832.

Sacará Paharnicul longer; Ralu, sotie; Marglzioala si Casujafiice 1832.

Samurcas Doftor, citat in 1803, §i in catagrafia din 1832, cufiii: Pamenonda, Casandra si Profira.

1832.

Samurcas Comisul lordachi; Zamfira, sotie 1832.

Sangiorzu Medelnicerul Mader; Catinca sotie; Gheorghe fiu.

Sarbu Polcovnicul Petre, vaduvoiu. 1832.

Scobiliorn Paharniceasca Maria vaduva. Fib Costache siElenco 1832.

Silion Spatarul Toader.1832.Spatarul Toader Silion a avut trei fib Stefan, Costachl si TeodorCostachi a fost casatorit cu Catinca Varna', Liteanu si are un

fiu: Teodor Silion.Stefan Silion in 1849 sept. 5 a fost numit in slujba la Ispravni-

cia tinutului Boto§ani, i in Condica foilor de calitäti" gasirn:Stefan Silion, roman, nascut in anul 1821, in Moldova.A invatat 0 in Universitatea din Germania la Heidelberg.Este doctor de pravile.$tie: frantuze0e, nemte0e, grece0e, i mo1dovene0e.Nu e casatorit.

Sinescu LogoMtul Gizeorghe, Oftimia vaduva, Gheorghe fiulei, Manolachi tij, 0 Maria, §ed in casele Sardarului Ene Cocote. 1832.

In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc dinBoto§ani", pe anul 1837, gasim :

Gheorghe Selnescu, nascut in E0, la 1806 iulie 20.

www.digibuc.ro

Monografia.Orafului Botoani 137

*tie ruseste, greceste i moldoveneste.Insurat, fàr copii.

Sterie Paharnic. 1820.

SUM Clucerul Glzeorglze; Catinca, sotie; Costache, Vast le,Elenco, Profira, Zamfira, fii. 1832.

Sturza Visternicul Grigoraf, 1833.

Sturza Visternicul Sandu. 1820.

5anu Maiorul Anastasd; Maria, sotie; Anica, Savasta, Sol-tana, fiice. 1832.

Savasta, fiica Maiorului Sanu, s'a märitat cu Glzeorghe Dimitriu,Eul Casandrei, fata lui Vasile Ciurea, dela Tâmpesti, lânga Folticeni,si are urmatoarea genealogie:

Savasta = Gh. Rogalski, zis Dimitriu

Plaria = Aristita = Alexandru Victoria= SmarandaI. Teodorini I. Iorgu Dimitriu Ciurea Gr. Gorovei =Udriski

2. A. Dimitrianu

I I 1 1 1 1 1 I

nd Ouu

IIal*ErlI-To=oop.

.L.14

A")

$endre Paharnicul Costach; Elenco, sotie. 1832.

Talianu Dimitrie, treti Visternic. 1803.

www.digibuc.ro

138 Monografia Oraplut Botovini

Talianu Agram. 1820.

TAutu Mihai. 1820.

'Mtn Medelnicerul Stavarachi: 1820.

Taiga Medelnicereasa Catinca Thutuleasa, vaduvä, cu fili

lordache si lancu. 1832.Väduva Catinca Täutuleasa este sop. lui Valachi Tclutu, si fiu

ei lordache, este poetul Gh. niutu.Gh. Täutu s'a näscut, in Botosani, la 17 iulie 1823.Despre el a scris d. Ion Gane un mic studiu, in ziarul Epoce,

din lit iulie 1923, cu prilejul iimplinirei a 100 de ani dela nastereapoetului. Reproducem, in intregime, acest interesant articol :

Gh. Mau

La 17 Julie se implinesc o sutä de ani dela nasteredpoetului Gh. Täutu.

Comemorarile care, dela un timp incoace, se tin Iansi la noi in farA, mai scapa din vedere, din când in cand,pe cate un scriitor mai modest, dändu-1 uitärii. E cazul lu*Tautu.

Acest poet trebue insa cu atât mai mult amintit, cucat versurile lui nu formeazä numai obiectul de studii aistoricilor literati, ci ele rätäcesc si azi pe buzele copilode scoalâ, färä a se pomeni autorul :

A trecut lama geroasd,Ccimput iatd-1 inverzit,Rdndunica cea voioasd,La not iard$ a sosit..

E constatat doar faptul ca, in toate literaturile exist'opere cari träesc in constiinta poporului mai mult decAtautorii lor si Myers, autori despre care se vorbeste mereufära a le fi cunoscutA indeajuns opera. Tautu face partedin prima categorie si poate e mai bine asa.

Näscut in Botosani, Täutu se trAgea, dupä tata, dinvechea familie moldoveneascä Tauteleasa, iar dupA mamadin familia Adamescilor. In vialä a intämpinat multe nevoi.

www.digibuc.ro

Monografia Orasului Botosani 139

Rams Inca de mic orfan de tatk fu crescut si ingrijit demama sa. In urma unui proces Ins& mama pierdu celedouä mosii rämase dela sotul ei, din venitul cärora se In-tretinea ea si copilul. Täutu, dupa ce Mat clasele primareIn orasul natal, ne mai putând studia mai departe din lipsade mijloace, infra functionar la ministerul de justitie din14. Dar, dupa doi ani si jumatate isi däclu detnisia si a-jutat de amidi sai, rämase sa studieze In particular. S'aamestecat si In politic& ludncl parte In 1848 la miscareaprogresistilor impotriva aristocratiei. In acelas an se Insu-lt si se retrase la tar& ocupanctu-se cu agricultura tot restul vietily

Activitatea literara si-a inceput-o Täutu pe la 1840cand, In satire biciui moravurile societatei romänesti de peatunci. Primul volum de versuri II tipari in 1862 la Iasi,multumita abonamentelor fäcute dinainte pe la cunoscuti.Cele 38 de poezii din acest prim volum se caracterizeazäprintr'un fond limpede si o versificatie corectä si usoara,cum rar se mai Intalneste la scriitorii contimporani. Nu enimic snit in poezia lui Gh. Täutu.

Unele din poeziile lui,dupä cum am arätat,au de-venit populare, cum ar fi cu bucata Românul" din primulvolum:

Veacuri triste, intunecoase ,Peste capu-mi au trecut,Cu mil oarde furioasePrea adesea m'am batut...etc.

Acelas lucru s'a petrecut si cu cea Intitulatä Taramea", pusä si pe muzicä si din care sa-mi fie permis adesprinde, pentru sinceritatea si frumusetea lor natural&cäteva rânduri ;

Tara mea are cämpli mänoaseDealuri Matte ea mándre flori......

$i asa mai departe :Tara mea are neveste brune,Neveste blonde cu ochil vii,Cu sdnari albe, cu inimi bane,Cu cosifi negre f i aurii .

www.digibuc.ro

140 Monografia Oraplui Botowl

Are copile ca n4te zdne,Ce-or ce durere cumplitd, grea,Cu-a lor privire pot sa aline,Ali, eu sunt mándru cu lara mea I

Sentimentul dragostei de Ora revine adesea in poe-ziile lui. Täutu a mai scris epistole, cäntece comice, can-tonete, fabule, drama Un ajutor la timp" tragedia VAdu-va Carpatilora, precum §i poema istoricA Rari§a sau cer-dacul lui Ferent".

Meritul lui stä insä mai cu seamd in poeziile satirice.El satirizeazd scäderile societätii de pe atunci, cu un spiritdestul de intepätor :

S'a schimbat milologialMuzele prin lux s'avdnt,lar Pegas", batd-1 urgia,Cere fea i frdu d'argint.,Pastorale" n'ar mai faceNid chiar tns41 Florian :Omului azi banu-i place,Fie-n rasa sau caftan.

...Desigur CA poeziile lui Gh. Täutu nu sunt creatiuni.Dar a§a cum sunt, prin limpezimea, since ritatea §i formalor curgâtoare, ele dovedesc indeajuns talentul acestui poet.

Faptul ca in nici o istorie de Oa acum a literaturiinoastre nu se vorbqte aproape nimic despre Gh. Mau,constitue fara indoiald o nalreptate, care sä speräm cd pa-nä la 1970centenarul mortit poetului,va fi inläturatä.

Tdutu Sardarul Filipacht. Anica, sotie; Gheorghe, fiu. 1832.

Teodor Stolnicul Neculai. Ileana sotie. Fii: Manole, Zoita,Anica, Balap, Marghioala. 1832.

Un Panaite Teodor era cilen Eforiei de Botqani, in 1843. Des-pre el se spune in Condica foilor de calitär:

Ndscut in Boto§ani la 1798.Cäsätorit; are trei bäeti §i o fiica.Are cloud dugheni §i o casà.*tie moldovene§te §i grece§te.In condica pe 1846, cänd era candid at" la Eforie, avea 4 fit

§i 2 fiice.

www.digibuc.ro


Teohari Paharnicul Costantln. Ecaterina, sofie. Fii: Anastasä,Ileana, Agripina. 1832.

Thnq Zmaranda Timusoaia, vaduvä. Fii; Gheorgize TimuFsupus austriecesc, i Costachi". 1832.

D. George Mavrocordat a binevoit sd ni puie la indamdnä do-cumentele mosiei Curtesti, din care am cules urmätoarele informatii :

Un document din 1827 vorbeste despre Glzeorgize Timq fiulSmarandel, sorà cu Zoita, mama lui Fotachi i lordachi Romanóv,cari au un unchiu pe Dumitrachi Radu, poreclit Bran, care a maritatpe Smaranda dupä lordachi Timq.

Zap, dupd un document din 1805, este fiica lui Neculal $epte-lici, cumnatä cu lordachi TimuF; are judecatä cu Dumitrachi Radufratele Mariei, mama lor, cea intdi a mortului $eptelici. Dupd moarteaMariei, s'a insurat cu Maria, fata Perjului, cu care a fAcut o fatä,Catrina.

Document din 1806: lordachi Timq, ginere lui Dumitrachi RaduCäpitan, e casatorit cu Smaranda, fiica lui Neculai $eptelicl, nepoatalui Radu.

1828: Fotachi i lordachi Romanov frati, -sunt fili Zoifel, soraSmarandet, amandoud fiice ale lui Neculai Septelici §i a Mariei fiicaRadului Cekmak (Ciokmak?).

1790: Kiriac Cärstian are nepot pe Dumitrachi Radu, feciorulIlMcad Radu i Sardarul Kiriac Cdrstian se judecd cu MedelnicereasaZoita Jionesei, care i-á impresurat mosia Curtesti.

1786: Safta Bränoae, fiica rdposatului Gheorghitä Cärstian, arefrate pe PItar Kiriac Cärstlan,

1812: Vasile Kiriac, Sardar, are mosia Curtesti, aläturea cusätenii lui Zaharla Juan.

1817, februar: Testamentul lui Dumitrachi Radu.1795: Dieata Sardarului Kiriac .Cärstian; are fii pe Iordache,

Costache, Panaite, Dumitraclze, Stefan, ii lasd movie in judeful Put-nab i Vaslle, cdsätorit. Are sofie pe Smaranda.

1805: Ceag Dumitrachi Cristian are Curtestii. Hotarnica de Pa-harnicul Ioan Täutu.

1809: Dumitrachi Kiriac biv ceaus de aprozi"1828: Spatarul Toader Ktriac vinde Maria Roset mosia Curtesti.

www.digibuc.ro


1844: Gheorghe Timq vinde Banului lordachl Bolan cinciparti din a opta parte din Curtesti. Are sorà pe Balasa.

1828: Dumitrachl Radu moare.

Ureche Sulgereasa Marghloala, vdduvii. 1832.

Varlaam Caminarul Cost achl. Nastasilca, sotie. 1832.La 1843, Aga Costachi Varlaam era prezident al Eforiei la

Botosani, si in Condica foilor de calitäti a, gasim:Aga Costache Varlaam, prezident Eforiei, näscut in Botosan

la anul 1800.CAsätorit, fära copii.Are casa si dugheand in Botosani.A fost la 1828 ispravnic tinutului Herta.

tie moldoveneste si greceste.

Varlaam Spatarul Gheorghe. Smärändita, sotie. Fii: loan §

Elena& 1832.

Varlaam Grigore. Elena!, sotie. Costache, fiu. Maria soacrD-sale. 1832.

Varlaam Profit-a, vaduva; sede la Enache Haglenclu, supu.austriecesc, vaduvoiu 1832.

VArnav Stolniceasa Catinca, vaduva. Marghioala, flica 1831

Varnav Banul Enache. 1803.

VArnav Stolnicul lonipi, la 1803: Spatar la 1820.

VArnav Comisul lordache. Nastasica sotie. 1832

Vârnav Postelnicul loan. Marla, sotie, Profira, flica. 1832

Värnav BAneasa Maria. 1820.

VArnav Caminarul Petrache. 1803.

VArnav Postelnicul Petrache. Nastaslca, sotie. Fit: Alecu,Grigore, Neculai, Costantin, Ion §i Ileana. 1832.

Familia Varnav, veche si foarte numeroask are un arbore de familie incepand de prin 1631, alcatuit din vechime ; originalul nu se cu-noaste, dar d. G. Vdrnav, din Folticeni,''poseda o copie din 1868, pe careeste scris : Prescris pe curat de mine subsemnatul la 1868, octombre20 zile, Gedeon fon Varnav, numitul in mirenie lordachl fon Varnav, fi

www.digibuc.ro

wc.

It-rg

ggZ

T

tr =

e)

7.0e

7g.5

.g

, =co

mog

sa

EL

co

1st

< Ea. .1 W

eis

;Fr.

<

o54:6

.4T

TE

31 R

V E

a

^. 12.

00.4

01

CO

" <

o p

ZE

Z:

ro 6" a

: 101

<21

to r

"c*

me"

.14.

cf-,

170.

Z, ;

Tv,

ót

'41

ri0

(11

o

lum

ia V

drna

v, o

t Cer

nest

i, di

ac in

1621

, cel

ce

au v

enit

de la

Var

na d

in B

ulga

ria,

si a

u fo

st g

iner

e a

Hat

man

ului

Din

ga,

1

Vas

ile V

arna

v (1

634-

1653

)ed

s. c

u A

nitz

a Se

kil R

ica

Pärc

alab

ului

de

Suce

ava.

Mar

iaSa

fta

Stef

anT

adas

caA

lexa

ndra

Mac

/talo

nJi

tnic

eriu

--=

-And

rona

chi P

oste

lnic

=Z

ama

=D

anal

ache

Ale

xand

rach

iG

recu

l17

10Su

lger

fiu

l lui

Popa

Vas

ile

1

din

Tál

häre

sti

II

And

rei

Con

stan

tinI

II

I1

IIr

imia

Pave

lSa

ndu

Nec

ulai

Toa

der

Ioan

Clu

cer

Med

.Pä

rcal

ab d

eJi

cnic

erSt

ol.

Jicn

icer

Orh

eiu,

1744

=M

aria

Stu

rza

And

rei M

iron

Vel

escu

(1)

1725

n o CO

)

c 5C

.A

www.digibuc.ro

144 Monografia Orcqu tut Botosant

Buhua.

Ilinca = Const.Roset Aga

Zoila = LupuBal§ Logof.

Petrache Post.Nastasiica lui

Man. Dimachi Log.

Smaranda= AndronachiDonici Logof.

MärioaraV. Krupenski Spat.

Manolachi, Stol.= Todosiica Rusu

(Basarabia)

Ioan,= Post. 1815= Marita fata luiToma Dimachi Postapoi Shimonah Teodor

Safta = Ilie...Cantacuzin Aga

Alecu VarnavSpat.

Nicu = AglaeMillu

Costinlerodiacon Harlon

Catinca= ligaM. GreceanuBada§ca

MM. Costache Vorn.Catinca Hatm.

Gh. CuzaIordacht fon Varnav

tefan fon VarnavCatinca = Post.V. KrupenskiProf irila = Vorn.Andrie§ Ba§ota

MIS lancu CantacuzinLogofat

Kniazu C. Cantacuzin=Catinca Giurge Cam.

Alecu Cantacuzin= Elena Gl. Mavrunisei Cantacuzin Spat.

1. D-I Octav George Lecca arata ca Banal Const. Varnav a fog casatorIt cu Ilea a

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botwnl 145

Elena . Sachelaridiconsul grecesc

Marifa I. Tarariuofiter rosienesclorgu VdrnavNatalia A. Foräscu

Vorn.

lancu Vdrnav= Aglae Ghelerne

GI Greceanu

AspasiaM. Rosetti

EugeniaP. Baroti

10

www.digibuc.ro

146 Monografia Oraplut Botofani_Iordache

de la PiirAulGlodului

Vasile Stoln.de la Hi li§eu=MarghioalaGheuca

Vasile

Toader Stoln.=Catinca Greaca

Vasile Ban=Catinca N. Leon

Catrina = Spat.V. Bal§ delaIonii§eni

Enachi VarnavLiteanu, Ban=Marghloala lord.Cantacuzin-Pa§canu

Zoita =Vornic C.Miclescu I

--1

Constantin Dr.,..., =Elena Sturza

Scarlat

lord. Bal§comis.

Grig. Bal§Aga

Marita =Comis C. Lazu

Nastasia = RgaGh. Greceanti

Alecu= El. NegriSafta = Lascar

lamandiIorgu Vrnav-Liteanu, Vorn.=Nastasia RosetiCatinca = CananoSaftica =Vorn. And. Ba§otaCost. Spat.

Illecu liga

-- Iordache Vorn.Scarlat Log.

Sofronle Mitropolit

1. Vora lcul Const. Ritclescu este flu] Bann In] Sandu Miclescu al a Sahel, Dicta Pahar-niculul lordsche SI lion.

www.digibuc.ro

Monografia Oralului Botogant 147

Maria

Vasile

Scarlat

lorgu dela Liteni= Catrina Silion

Smaranda=D. Hentlescu

Maria =Col. E. Casimir

Natalia =L Paladl

Safta =G. Beldiman

Elena =T. Cristescu

Alexandru=LuciaCogdlniceanu

Lucia..... -,-..C. Crupenschl

Caterina ------Col. Romanescu

Mihai

George..El. Corjescu

www.digibuc.ro

148 Monografia Oraplui Botcvni

1

Ramura lui Neculat Varnav

1

Gheorghe Postelnic (Roznan) Ilinca= Catinca Donici, sora Logof. = . . . Gorovei

Andronachi Donici dela Roman

I

Alecu Veirnav, Vorn.= Smaranda Ghica, fata lui

Beizade Dumitrachi Ghica

iI

Dumitru Col.=Elena Greceanu

1

I

I

Toader Gor ovei(Roman)

Dumitru [Mimi)t 1925

Grigore=Maria Rosetti

I

I

Constantin Cap. Maria=Elencu Miclescu = GI Savel Manu

=N. Niculescu

I I I

Alexandru Ernest Ema= Maria Ghika =--E. Apostoleanu .-_E. Donici

Ghedeon fon Varnav, care a transcris arborul vechiu al familiei\Tarim, scrie urmatoarele ;

Istoria boerilor Varnavelsti ce sint In Basarabia

Pana a nu se deslipi Basarabia de Moldova, se aflala mosia Ionäsenii, langa Dolina, in finutul Dorohoiul, treiboeri fr.* Ilie, Costache si Neculai (sau Toader) de fami-lie Perjesti, carii dupa luarea Basarabiei de cant Rusias'au mutat cu locuinta in Basarabia, la finutul Hotinului, sidupa statornicirea guvernului rosienesc, randuindu-se o co-misie cercetatoare de tofi adevaratii dvoreni (nobili) ce seafla in acea notra gubernie, au voit si D-Ior trei frati Per-jesti de a fi trecuti in Cniga dvorenilor, insa cu numire deVarnavesti, iar un mos al meu, ce era traitor in Basarabia,Stol. Manolachi Varnav, fratele a tatalui meu, au protestata lor numire de Varnavesti, si au limas d-lor netrecuti in

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Boto$ant 149

Cniga dvorenilor. Apoi la 1822, cand turcii se aflau inMoldova, si eu subsemnatul eram bejanarit in Bucovina,cu tap ceilalti boeri moldoveni, am trecut cu familia meain Basarabia, mergänd sa mä asez cu locuinta la mosiaJorile din tinutul Orheiului, ce era zestre a sotiei mele,necunoscand insa locurile pe acolo am rAtacit drumul siapucandu-ne noaptea pe o vreme ploioasa si cumplita,umblam prin intuneric nemernici pe campii pustietatii, iarun glas a unui cane ne-au indreptat la un sat ce era toc-mai pe mosia acelor trei boeri Perjesti, si intalnind pe untaran ne au dus la casa stapäneasca tarziu pe cand boeriise culcase, trezindu-i insa o sluga si spuindu-le ca unboer din Moldova, Comisul lordachi Varnav se afla lapoarta, s'au sculat d-lor boerii indata si ne au primit cumare dragoste. Dupa ce am intrat dar in odaia de primire,am intrebat pe d-lor in a cui casa am cinste si norocirea ma adaposti in aceasta noapte, iar unul dintre d-lor mi-au raspuns : Noi santem trei frati, Die, Costache si Neculai(sau Toader, bine nu tin minte). iar istoria noastra vomspune-o dv. mai pe urma. Dupa obisnuitele dar ceremoniia unei nobile primiri, istorisindu-mi despre d-lor cele demai sus aratate, adica, cum d-lor au vrut sa se treaca inCniga dvorenilor sub nume de Varnavesti, si cum mosulmeu Manolachl i-au impotrivit, m'au rugat apoi sa-i ajut,dandu-li o marturie Ca d-lor sunt cu adevarat Varnavesti,spre a se putea trece in Cniga dvorenilor. Eu dar acel cedeapururea am simtit o nespusa multamire in sufletul meula tot prilejul ce mi se infatisa de a ajuta la soarta altuiaaseminea mie, le-am raspuns Ca marturia poate fi socotitafalsa, dar dupa vre-o cloud luni, cand eu voi fi cunoscutguvernului, sa mearga unul dintre d-lor la Chisanau, sifära a spune ca d-lor au a vut intalnire cu mine, sa deieo prosenie 13 cotnisia dvprenstii cu rugaminte, fiindcä auauzit ca un boer dela Mpldova de f mina Varnav, anumeComisul lordachi Varnav, fiu a Post. Ionita Varnav, auvenit acum in Basarabia, si se afla cu locuinta la mosiaJorile, in tinutul Orheiului sa se faca intrebare acelui boer

www.digibuc.ro

150 Monografia Oraplui Botomt

de suntem noi Varnave§ti ori ba, dupil care comisia imiva face mie intrebare, §i eu voi face räspuns care va fimult mai bun cleat märturia. Urmänd dar d-lor dupa a meapovAtuire, i facându-mi comisia intrebare pdn povescA,am ra'spuns cä d-lor trei frati Ilie, Costache §i Neculaisunt cu adevärat nu numai de familie Varnav, dar §i ininrudire de aproape cu mine. Dupti care apoi d-Ior trei frat"s'au trecut in Cniga dvorenilor cu numire de Varnavi, dincadi se trag Varnave§tii cei din Basarabia.

1868 octombrie 20.Ghedeon fon Varnav, numit in mirenie Iordachi fon

Varna,.

Familia Värnav se inrude§te cu familiile Luca §i Buhq.D. George Värnav ni-a comunicat douä spite de familii. Pe um

este aceastä insemnare Copie de pe spita neamului intocmai du0aceia ce este la Dumnealui Stolnic Ioan Ke§cu. 813 dechemvri 22'.

Spira este aceasta :Vorniceasa Dumitru

Manolächioia Buhu§ Vist.

Bucloc Neculai Buhu§Buhu§

Fe§tile§tii Neculai Buhu§

Alexandru Buhu§,soria lui Alexandru

fata lui Neculai Ureche

www.digibuc.ro

Iona

cuC

arp

u

Iaco

vach

iC

arpu

(loc

rup

t)

-

Med

. Toa

der

Buh

tq

Ban

Ghe

orgh

ieB

uhug

Vas

ile i

Cos

ta-

che

Flio

ndor

Lup

ul i

Bot

ez

Buz

ne§t

ii?

(loc

rup

t)?

tioc

rupt

)V

asile

Bot

eanu

frat

iM

aria

Cal

mus

-ch

ioae

I f

rati

Ban

loni

taV

iirna

v

MIN

ME

I

Ghe

orgh

eC

arpu

Pos

t.

Ani

ta a

lui

Cos

tach

e V

orn.

Nec

ulai

Buh

ti

Sarb

an B

uhu§

Nas

tasi

aFl

iond

oroa

iaC

osta

nd in

Iord

ache

Ani

ta B

otez

oaia

.-T

of. B

uzno

aia

Cat

rina

Cuz

oaia

Bili

a§a

Arl

ipoa

ia-

Bea

m B

oten

ita

Cat

ri. T

udur

oae-

-

Ban

Con

stan

tinV

&na

y

Ghe

orgh

e C

arpu

Toa

der

Car

pu

Ani

ta V

orni

culu

iM

ihal

ache

Stu

rza

Mar

ia L

og.

Rac

ovita

Ale

xand

raA

rApo

aia

Mar

ia I

säce

asca

Saft

a V

ärnA

voae

Sand

uSt

efan

Vas

ileC

onst

antin

stär

pi

www.digibuc.ro

152 Monografia Oraplui Boto,Fani

Spits familiei Luca este aceasta :

IonitäLuca

=MariaSturza

TofanaLuca

VasileLuca

ConstantinLuca

GavrilLuca

GrigoriasLuca

Post. IonitäVärnav

Stol. Mano-chi Värnav

Post. PetrachiVärnav

Log. ZoitaBals

Ileana RosetAga

Log. SmarandaDonici

Spilt MArioaraKrupenski

SaftaCantacuzin

Aga

...von Vdrnav

ConstantinVärnav

lordachlvon Vilrnav

cas. cu Nasta-Mica lui Unit-

oar TeodorClurea, care la18E0 oct. 8 s'au

cununat cu011mbiada Ma-kedon, care

avea dela sotulel cel Intal 3fete: Profira.

Marl a, si Sma-randa, pe careViirnav le a

Mika

stefan

CatincaKrupenschi

Profiritacgs. cu Vornl-cul Andries

Basota flu a lulQt efanachl

Basotli cel bd-.... trAn dela Sol-

dlinestl de cares'a despartlt

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botorani 153

In cCondica foilor de calitätiv g5sim ;Dumnealui Colonel Costin Veirnav, romän, näscut la anul 1816,

fn Botosani.invkat In pensioane i coli publice.

Stier romaneste, frantuzeste i nemfeste.Nu e casätorit.A fost 16 ani aghiotant domnesc.Astäzi 1852 este adjutant dornnesc i ispravnicul finutului Boto-

sani.In dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iasi, se vede ca

a 3 octombrie 1834, Costache Veirnav, fiul räposatului Cäminar"asile Värnav, cere a se rândui un epitrop asupra averei .rAmasa

pärintele sàu, i dela mosul sdu, räposatul Cdminar lordachiVärnav, fiindcä dumnealui voeste a merge in altä tar& i aice mairainâne un frate al sat' nevärstnic.

Câminarul Vasile Vdrnav, fiul Medelnicerului Constantin Värnav,are In 1813, si fusese Insurat cu Maria Gheuca, fiica Stolnicului

C nst. Gheuca, si-i mai rämän trei copii nevârstnici.Testamentul säu are data de 28 februar 1813.Dupà moartea Cäminarului, nevasta lui se märità cu un Spatar

Roset.

Vasiliu lani. Maria, sotie. Fii: Tudurachi, Eufrosina, Ileana,Dimitrie, Zamfiraclzi. 1832.

Ventura Comisul Alecu. 1832.« La anul 1838 In 8 zile a lunei noemvrie s'au sAvársit soacrA.-

t ea Postelniceasa Maria Ventura si s'au ingropat la biserica Vovide-n'a, din Botosani, unde s'au adus i oasele sofului ei, PostelniculG.'gori Ventura».

(N. lorga, Studii i Documente, XVI, p. 57)

Zapan Ilinca Zapänoaia, vaduvä. Sandulachi, Maria fii. 1832.

www.digibuc.ro

154 Monografia Omit lui Botopni

Tagma bisericeaseä

In catagrafia din 1832. dupà ce se invirä toate familiile boere'care locuiau, in acel an, in Botovani, se arata familiile slujitorilor htsericevti, cu aceiav amänuntime ca i la boeri. Slujitorii fiectirei

sunt indicati cu sotiile, copiii i servitorii lor, ba chiar i cumärul de animale ce posedä fiecare.

Devi preotii sunt inglobati sub aceiav numire: clasul maigios", impreund cu meseriavii, armenii, evreii, i tiganii, este inco :testabil, insä, a a existat o mare deosebire intre aceste clase, atj ,

in drept, fata cu legile care ne au cärmuit totdeauna, cât i in cosideratia pe care o avea clasa diriguitoare, boerimea, pentru pru

pentru ceilalti locuitori.Trebuind sA vie in contact cu preutii, ca interpreti intre Dumu

oameni, boerimea nu-i putea considera ca nivte paria",pe multimea populatiei. Intre boeri vi preuti erau oarecare relathimpuse de traditiuni. La botezuri, la nunti, la inmormântdri, trebuiapreutii sà facd parte dintre persoanele care mäncau la masa familie:cu ocazia spovedaniilor, preutii intrau in intimitatile i mistereleboerilor. Era, prin urmare, lucru ava de firesc cà nu se confunda 1; ;

preut cu marea multime, i fatä cu inprejurarea cä un fiu de prcnu se intorcea niciodatä in masa poporului de tarä, din care se '-cruta pre itirnea, preutii ar putea sä fie socotiti ca samburele in jucaruia s'a näscut burghezimea noastrà, care, in Odle romäne, im -ajuns la desvoltarea pe care o are in occident.

Tagma .bisericeasca din Botovani, in 1832, se cornpuneaurmätorul personal :

Biserica Trei-Erarlzi.

Erei Sandu, scichelar. Presvitera Paraschiva. Vasile,culai, fit.

Erei Aftanasd. Catrina presvitera. Gheorghe, Chirild, Dui

www.digibuc.ro


trache, fil.Teodosie psaltul la aceastä biserick Inogradä la Dumneei Elencu Cost in.

Erei Gheorghe. Maria presvitera. Vasile, flu,

Biserica Sf. Ion Botezeitorul.

Ere! Ion.Erei Vasile. Maria presvitera.Erei Gheorghe. Savasta presvitera. Ana, sofa' presviterei.Manolache Vasiliu, psalt.Matei Ivanovici, dascal. Maria, sotia lui.

Biserica Sf. Necnlai.

Iconom Ilie. Maranda, presvitera. Luca, Gizeorghe, Ruxan-dra, Profira, fii.

Sakelarul Dimitrie. Maria presvitera. Costache. Mihalache,loan, Vasile, Safta, fii.

Erei Aftanasie. Catrina presvitera. Zoita fiicä. Mihalachebrat sfintiei sale.

Dimitrle dascal. Maria sot.Iconom Ilie dela Sf. Gheorghe.lAna presviterä. Fli: Costaclze,

Anastasac he, Zamfira.Ion Corvin, pälimar la St Vasile. Casandra, sot lui. Fii :

Gizeorghe i Máriuta.Erei Gheorghe zet Erei Petre, MCA popor. Catrina presvitera.

Fii: Dumitru, Elisaveta, Maranda, Marla, Soltana.Dumitracizi Zugravu, dascal la Sfintii Voevozi. Maria sot.

Maria presvitera a preutulni Sileon, väduvä.dascal la Sf. Gheorghe. Smaranda, Ileana, fiice.

Rarifa presvitera, váduvä a preutului Glzeorghe. Fiica :Zamfira. Calinica monahia, mama presviterei.

Biserica Sfinfil Voevozl.

Iconomul Gheorghe 1). Marta presvitera. Fii : lancu, Sma-randa i Catinca.

Preutut Manole. Nastasia, sotie. Fii : CostacIze,Catinca I Elencu.

1. Iconomul Gheorghe PopovIci Gheorghlu este tata hiltropolltulut bruntGheorghian.

www.digibuc.ro

156 Monografla proului Botopni

Sachelarul Constantin. Balap, sotie. Fii : GizeorgheAlexandra.

Iftime dascal. Domnica, femeia lui.

Biserica Sf. Spirldon.

Iconomul Iftime, vaduvoiu.Preutul Gheorghe. Ana preuteasa.Preutul Iordachl, vAduvoiu.Preutul Necului. Ileana, sotia sa.Mihalache psalt. Zamfira, sotie.Preutul Aftanasei. Paraschiva preuteasd.Preutul Teofan, Oduvoiu.lordachl pisalt. Smarandd sotie.Ion Diaconu. Safta sotie.Maria preuteasa, vaduva. Catincd fiica sa.

Bisericd Pogordrea Duhului Sfant.

Preutul Manole. Ileana preuteasà. Fii : Gheorghe, Apostol,fratele lui Manole.

Preutul Vasile. Sdvastia, preuteasa. Fii : Costachi, loan,Ileana.

Preutul Niculai. Safta preuteasd.Maria preuteasa, väduvA. Fii : Vasile i Zoitd.Ana preuteasa, vkluvä. Fii ; loán dascal, Olimbiada.lerodiaconul Gheorghe, väduvoiu, zet Ana preuteasa.Dumitru, brat, diiacon.Sultana preuteasä, väduvä. : Costache, Catrina.

Biserica Sfintii Apostoll.

Preutul Vasile, Icondm. And, preuteas1 Fii : Neculai, Ion,Maria Ecaterina.

Preutul Vasile. Ecaterina, preuteasà. Fii : Grigori, Zoita.Vasile, dascal bisericei.Maria, preuteask träduvä.Caterina, preuteasä, vAduvä.

www.digibuc.ro


Preutul Ion. Zoit a, preuteasa. Fil ; Neculai, Anica.loana preuteasa, vAduvä. Fii : Tudorache, Catrina.

Biserica Preacuviocisei.

Preutul Vasile Icancimul. Catinca, preuteasa. Fii: Manalicei,Maria, Zoita, Dafina.

Preutul Ion, vaduvoi.u. fiul sau. Costachi nepotul sau.Gheorglze &lank, dascal.Ilie eclesiarh.Preutul Gheorgize. llama preuteasa. Vasile flu.Preutul Tudorache. Profira, presviterä. Zamfira, Catinca, fii.Diaconal Costandin. Ecaterina, diaconita.

BiseriCa Sfinfil Imi)drati Constantin i Elena

Preutul Tanasä Iconom. Maria Iconomita. Neculal, Ileana,Rabeica, fii.

Gheorghe, dascal, holteiu.Dumitru sin Neculai, holteiu; tij.

Biserica Sf. Dimitrie.

Preutul Dominte Iconom, vaduvoiu. Fii : Neculai, ToaderSmaranda.

Piírintele Dimitrie, sdchelar. Ecaterina, preuteesa. Fii : Va-sile, Ion, Maria, Zamfira, Casandra, Zoita.

Preutul Gavril. Evdochia, preuteasa. FR: Neculai,Maria, Catinca, Beam.

Glzeorglze Ille, psalt.Dumitru eclislarc.

Biserica cu hramul Vovldenia.

Preutul lordachl. lustina, preuteasã. Fii Alexandra, loan,Nastasia.

www.digibuc.ro


Preutul lonig Zoifa, preuteasä. Fii: Ileana si Profira.Diiaconul Neculai. Ileana diiaconita. Ion, fiu.Dumitrache, dascal. Nastasia, maica sa, vkluvä.Preutul Gizeorghe, färä popor. Paraschiva, preuteasa. Fii:

Iordache, Vasile, lancu, Zamfira.

In cvartalul VI, mahalaua Pliatul tärgului", personalul bisericesce indicat färä arätarea bisericei la care serve§te. Sub titlul: tagmabisericeascä"; gäsim:

Preutul Ion, protopopul finutului.Preutul Grigorl, Iconom. Zanzfira, sofie. Fii: loan, Costache,

Vasile, Profira, Ileana, Ecaterina,Preutul loan Sächelarul. Zolfo, sofie. Fii: Dimitrle, Gheor-

glze, Tofan, Neculai, Ana, Sofia, Catinca, si Teodora,Preutul Gavril. Soltana, sofie.Preuta Aftanasie. Paraschiva, sofie. Fii: limo si Catrina,Pdrintele Teofan. Maria, fiica lui, vAduvä.Dilaconul Teodor. Maria, sofie. Fii: Ion, Anica, Ecaterina.Dilaconul Vasile. Domnica, sofie. Fii: Glzeorghe, Ioan, Maria.

www.digibuc.ro

Monografia Orap lid Botogini 159

Clasul mai de gios.

Se intelege cä rubrica aceasta este- cea mai lungâ, in catagrafiapopulatiei Botosanilor, din 1832.

Dupä tagma bisericeasce, se insirk pe fiecare cvartal, numärulfamiliilor impartite dupa meserii. Asa, In cvartalul I, rubrica incepe cufdclierli, randuiti fiecare dupä normele urmate pentru clasa boereascil.De pilda:

Haretu Gheorglziu, hrisovolit. Sofia, sot. Hi: Neculai,Mihalachl, Adam, Sultana. it slugi si unu la faclierie.

Urmeaza apoi, cu aceleasi indicäri, celelaite profesiuni: solonari,c' zmari, &Ica li, precupeti, etc., a carora lista se va vedea mai la urma.

In rubrica pämänteni fait negustorie", sunt trecute diferite per-soane, dintre care unele au profesiune", dupa intelesul de astazi alcaväntului. Astfel, gäsim: Haralamb Calistru, sudet nemtesc; Gheorghes n Panaite, sudet rusasc, dar si pe Neculai Botezatu, logofdt la spl-prie; Enache Cazacliu, vdtav, etc.

Armenii, ca straini, sunt catalogati deosebit. Intäi vin preutii ar-meni", apoi diferitii mestesugari: solonarl armeni, cizmari armenl, etc.s' o rubrica speciala au posesorii armeni, adica arendafli de mofii.

La urma catagrafiei vin figanii §i, jidovii.In unele cvartale strainii sunt indicati sub denumirea : natia ar-

ileneascd, natia jidoveascd, natia lipoveneascd, nalia jigeineascei §ircstesugarii sunt clasati In bresle : breasld blanarilor, breasla bdrbie-rifor, etc.

Armenii erau considerati straini, ca si evreii, si, in aceasta pri-v'nta, nu era nicio deosebire intre armeni si evrei, In raporturile lorbid cu pämântenii.

De altfel, armenii ei insasi se socoteau sträini, si chiar la 1859,când locuitorii orasului Botosani trimet o telegrama de felicitare Dom-ilorului Cuza, armenii, dintre cari unii erau alegatori. nu iscalesc Intelegrama aceasta, ci trimet o telegrama deosebitä, in numele comuni-Wei armenefti din Botosani.

www.digibuc.ro

160 Monografia Oraplui Botoged

Intre semnatarii acestei telegrame, unii armeni adaugä titlurilede boerie. Aceste titluri, insä, ei nule aveau din timpurile vechi, ci auinceput a le dobandi cand boeriile se acordau acelora cari puteau stile cumpere cu bani, dela domnitorii fanarioti.-

Cei intAi armeni din Boto§ani cari obtin ranguri de boerie, sunkfratii Goilav.

La 25 iulie 1857 se dä o mdriurie de neam fratilor Goilav §i a-nume Särdarul Ga§par Goilav, Slugerul David Goilav, Camina,-Valerian, Särdarul Teodor, Ion §i Coletki secretar Garabet Goilav, totifrati, fiii Sulgerului Luca Goilav i nepoti rAposatului Clucer DavidGoilav, din cari Garabet §i Ion Goilav se aflà träitori in BaSarablaRosiei (in anul 1857), far Gawar §i Valerian "se afM in PAoldova, c.,

pafporturi din Rusia, proprietarit rno§iei Sarata, sunt cunoscuti de bo-eri pdmlinteni, cinstindu-se bunicul lor anume David Goilav, la anj1804, cu rangUl de boer Clucer de cdträ Domnitorul Aleiandru Meruzi Voevod, pentru serviciile fdcute NHL

Märturia este isçAlitä de boerii A. Mavrocordat, Loge-fAt ; Teodor Bal§; 11. Cantacuzin, Vornic ; Scarlat Roset, Vornic; Co-stache Carp, Postelnic 1).

Membrii unui Divan cari afirma cA sunt boeri peimanteni, armen'icari stAteau, in Moldova, cu pamoarte din Rusia I

La 1832, dupa catagrafie, erau in BotOani 155 familii de breF,.armeni. In nurnärul bresla§ilor erau trecuti i posesorii", adicii

arèndasii de mosii.Incepuse procesul de pAräsire a agriculturei de cAtrA proprieta31

boeri, cari, ademenfti de un traiu mai larg, in orase, sub influentacivilizatiei din occident, trebuiau sA lese altora locurile goale cemäneau in curtile boeresti dela sate; armenif au umplut acesteau inceput sA exploateze moiile i, nu dupA multA vreme, Au dew,-nit proprietari pe unele dintre cele mai mari i mai bogate, gra;',enumai inprejurArei cA erau crestini, si nu li era interzis, ca evreilor,sA dobAndeasca pâmänt rural.

In 1832 erau, in Botosani, 43 familii de posesori, dintre care38 armeni.

1. Arhiva Statului din Ia§i, Condica 23, Tr. 166.

www.digibuc.ro

Monografia Oraphil Botopnl 161

"hkki (1,4,4..11AcrfkeW.:,.irt..url sCanin4 or,

Nerir, c...circkeFhigei der .and Jazekro4a.-,14rtstdertirmr.4 r4,Y,geskeo,

.v.riVeyas leïrfizeiv4We e AAA,:v. der TAkel oigVap. Wiy fraaf Awy, ;

rk.,0,4d4eeden Pert.hine.No, linfrAa

'1',2441 ge,h-44yrert.4

HARTA ATACULUI DELA BOT0qANIdintre trupele austriace, sub comanda lui Fabry trupele turce§ti ale luj

Ibrahim Nazir Pa§a, la 19 Martie 1788

www.digibuc.ro

In vremea asta turcii au ocupat Botoaanii, dar Fabry di o nod luptA, puns pe turcipe fugli sl In ziva de 22 Mantle, trupele austriace IntrA In 8otosanl

cu muzicA pi cu steagurile desfAsurate. (pagina 18)

www.digibuc.ro

BISERIPA ,pAPAUTIins-lute de restaurare

TURNUL BISERICE1 PAPAUT1

www.digibuc.ro

BISER1CA SF, GHEORGHEinainte de restautare

BISERICA SF. GHEORGHEdupa restaurare

www.digibuc.ro

. Monografia Oraplui Botopni 165

CASA DIN STRADA EMINESCU

CASA DIN STRADA LAHOVARYwww.digibuc.ro

r6 6M

onografia Oraplui B

oto$ani

www.digibuc.ro


VORNICUL AL. CALIMAH

www.digibuc.ro

168 Monografia Oraplui Bot4ani

IOHAN GORGIAS iSI SOTIA SA

BISERICA OSPENIA SI 0 PARTE DIN TARGdistruse de focul din Iunie 1887,

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui BotoxnI 169

DR. CUCIUREANU

www.digibuc.ro

170 Monografia Omulai Boto,Fani

SUB AUSPICITS

ItUz): 03H 11'4'11.1E,SISNOIE 11?4;.%,

1114

RECNANTIS .M01.1)WI,11 1

Pnwkide

vc-

4

DIPLOMA DE MEMBRUa Societatei de medici §i naturali§ti din la§i, a D-rului G. Cuciureanu.

www.digibuc.ro

Monografia Oraului Botagini 171

31i,

ztE;145.e,a.

tqict:hrat Itfi

r

DIPLOMA DE MEMBRU a SocietAtei de Zoologie i Botanic5, din Viena

.4iIr-r .1111:urkuril):

'4,46,2(14 stV. r wis

DIPLOMA DE MEMBRU a Societatei stiintifice a Ducatului Nassau.www.digibuc.ro

172M

onografia Oraului B

otoani

www.digibuc.ro

Monografia O

ravilui Botoan1

173

www.digibuc.ro

BISERICA SF. DUMITRU BISERICA POGORAREA SF. DUI-I

www.digibuc.ro

BISERICA SFANTA TREIME BISERICA VOVIDENIA

www.digibuc.ro

176 Monografia Oraplut Boto$ani

BISERICA ARMENEASCA SFANTA TREIME

; t I

1111'1111 :1111111 Eftt)til

BISERICA SF. ILIEwww.digibuc.ro

Monografia Orapilul Botopnl 177

Posesoril armeni, cei mai multi supu§i straini, adica veniti decurand In Ora, trecuti in aceasta catagrafie, sunt :

$tefan Ciobanu sin Garabet,Bogdan Teodorovici,Grigori sin Cristea Matasar, sudit nemtesc,Grigori sin Mane,Luca Goilav,Ga§par sin Luca Goilav,Ionita sin Gheorghe Trancu,Findreie§ Foc§aneanu, sudet nemtesc,Vartan sin Lazar Antona§, sudet nemtesc,Gheorghe Ciomac, sudet_ nemtesc,Cristea sin David Goilav, sudet nemtesc,Gheorghe sin Toader Goilav, sudet nemtesc,Sava sin Popovici, sudet nemtesc,Ionita sin Toros Sucevean, sudet nemtesc,Mane sin Criste Mane, sudet nemtesc,Ionit sin Zaharie, sudet nemtesc,Mihai Merzec, sudet nemtesc,Paval Suceveanu sin Toros, sudet nemtesc,lindronic sin Zaharia, sudet nerntesc,Iacob Lebada, sudet nemtesc,Criste Teodorovici, sudet nemtesc,Stefan Ciomag, sudet nemtesc.Criste Ciomag, sudet nemtesc,Mardiros Ciomag, sudet:nemtesc,Cerchez sin Gheorghe Ceau§, sudet nemtesc,Iacob $tefanovici, sudet nemtesc,Cristea Moisa, sudet- nemtesc,Mihai Ple§anschi, sudet frantuzesc,$tefan Ple§änschi, sudet frantuzesc,Cerchez sin Ionit Balasan, sudet nemtesc,Neculai sin $tefan Trancu,Mihai Suceveanu,Hacires Goilav,$tefan Goilav, supus frantuzesc, .

Findrie§ Marcovici, negutätor de boi, supus austriecesc,12

www.digibuc.ro

178 Monografia Oraplat Botopni

Stefan Hagi Rafailä,Lohan Grigorovici,Bogdan Hudic, supus austriecesc.

Restul populatiei armefiesti se compune din breslasi si dinarmeni färä negustorie".

La 1832 pare a fi fost un singur preut armenesc, in Botosani,Preutul Jacob Creiciun, care avea sotie pe Ana, i fii Pe: Ovanes,Todercq, Criste, Hatuna, Hopesa, iar Papiga era maica preutului".

Natia lipoveneasca", care locuia numai in mahalaua Tärgulu.Nou, cuprindea 48 de familii, si 10 familii de vAduve.

Tiganii erau cuprinsi iii douà categorii deosebite : robii si ser-vitorii erau clasati in familiile boeresti, drora apartineau, iar ceilalferau indicati dupà ocupatii: tigani ferari, läutari, scripcari, cobzari, s'cäte unul trecut ca budtar sau vezeteu.

.

Breasla läutarilor, in 1832, era reprezentatà prin urmätorii :

Ion, nepot lui Patachi Tälpalar, läutar,Gheorghe Enachi, läutar,Petre sin Grosu, cobzar,Petre Chiscariu, scripcar,Ion Tiganti, covasliu,Nita! si Vasile WAVY& scripcari,Gheorghe Tiganu, dobosar,Vasile Grasu, scripcar,Ion Rätilä, scripcar,Ion Genanus, scripcar,Vasile Gusu, cobzar,Toader Fandole, Gheorghe si Paraschiv, cobzari,Petrea, scripcar,loan, muscalagiu,Lupu Buiuc, diiaragiu,

iar starostele lor era Ionitä,_Sgracutu, cobzarul.Evreii, in marea lor majoritate, erau comercianti. Se enumerä si

132 färä mestesuguri", cari trebue sä fi fost bäträni ce nu mai pu-

www.digibuc.ro


teau mund, §i statistica lor se incheie cu : ,,jidovi cu tot felul demqte§uguri i negutitorii proaste", in numär de 202 familii.

In privinta repartizärei meseriilor intre cele trei clase de locui-tori ai Boto§anilor : moldoveni, armeni §i evrei, statistica din 1832 niaratà unele lucruri caracteristice.

Pla, pe când unele meserii erau exercitate numai de moldoveni,a tele erau numai in mânile evreilor sau ale armenilor.

Intre abageri, blanari, boengii, butnari, cojocari, clulgheri, furma-gii, olari, pälärieri, päscari, strâchinari, rotari, §licari, talpalari, nu eran'ciun arrnean sau evreu, pe când toti pitarii, cumarii, lipscanii, sa-cagii 4i träistarii erau numai evrei. Comercianti exclusiv armeni,nitre cari nu figureazä niciun moldovan §i nid un evreu, erau bogasi-

iii i mindirigiii.Celelalte mqtquguri le fäceau toate aceste trei clase, dar pe

And ciubotarii erau, in mare majoritate, moldoveni, 82 la numär, e-v eii erau 29, iar armeni nid unu; croitorii erau 98 evrei, §i numai02 români §i 3 armeni.

Un cornett, pentru care aveau multä dragoste moldovenii, era4ma. Erau, in Boto§ani, la 1832, un numär de 79 crd§mari §1 ra-

hieri moldoveni, 6 armeni i 46 evrei.La 1832 erau, in Boto§ani, §i trei berari nemti.Din tabloul ce urmeazd se vede cA numarul total al familiilor

0 me§te§ugari, afarä de berari, era de 1351, dintre cari 638 moldo-veni, 155 armeni §i 558 evrei.

abageriargintari, alamaribacalibarbieriblânariboengiibogasieribra§ovenibuckaributnaricafengiiarciumari, rachiericasapicavafi

romani armeni evrei

5' 2

244

455

2254

7910

1

92

223

126

15

---11...-4622

www.digibuc.ro

180 Monografla Oraplut Botopni

chetrarichitariciocliciubotaricizmaricojocaricroitoricurälaricusmaridulgherifäclierifurmagiilipticanimahali

români armeni evrei

32

3821915324

2147

1

29

31 .

I

_

-12

529_98

33

422

mindirigii 5 -mosänasi Imuncitori 72 _olari 6pälärieri 11päscari 17pastramagii 1 _ _posesori 7 38precupeti 33 23rotari 2 _sacagii 5solonari 8 20soponari 11 2 _steclari _ _ 11stoleri 1 _ _strächinari 2 _slicari 2 _talpalari 45 _ _trdistari _ 9zugravicu tot felul de mes-

2 _ _tesuguri 10 _ 202

Cea intAi statisticA in care se aratä miscarea populatiei oraseloMoldovei, este din 1838, cand in toed Moldova au fost 25.374 nas-teri si 15.035 morti, deci un excedent de 10.339 suflete.

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Boto$ani 181

In Boto§ani, statistica aceasta ni arata unntitoarele : (1)

creoini ortodoxieolici

a menij ovi

näscuti casatoriiJ

moltbArbati femei total

727

2043

I:Arbafi femei total

12032

33186

11401

26148

23243

593 34

6323

1528

5402

1634

11755

3161

1424 1315 2739 790 681 592 1273

1.-- Spicultortil Moldo-romiln, jurnal Olentifie, literar sl Industrial, redlgult de o soli-` te de literati. April, main, tun!. Iasi, la Institutul Albinel, 1842.

www.digibuc.ro

182 Monografia Oraplui Botgani

Carmuirea ora§ului in vremurile vechi.

Prea putine lucruri se stiu despre cdrmuirea oraselor noastre invremurile vechi; se stie numai cd, In fiecare oras, Domnul Ord, inpersoana cäruia se Intruneau toate puterile statului, avea reprezentan-tii ltd. In Botosani, care era oras domnesc, si ale cdrui venituri a-partineau Doamnei, acesti reprezentanti erau »Vornicii despre Doamnä«cari, pe Iângd atributiuni administrative si judecatoresti, aveau si in-särcinarea de a incasa veniturile stäpdnei lor. Pe langd vornici maerau i ispravnici.

Cel mai vechiu Vornic, pomenit in documentele din Arldva Statuluidin Iasi, care va fi avut vre-un amestec in treburile tdrgului Botosani,este Cârstea, Vornic de tam de sus", in 1592, iar cu titlu de Vorn cde Botopni, gäsim pe Pätragu, in 1590.

In Botosani, documentele ni mai aratä i dregätori sau urednict.Pe la 1600, jupdn Gheorghe Pârcdiabul de Hotin, socrul lur

Eremia Movild Voevod, scrie, din Suceava, la 6 maiu, fiului sdu preaiubit, pan Pdtrascu"; care e urednic la Botosani. (1)

Ilia Alexandru Voevod, porunceste la 18 iulie 1668, lui Gheor-ghitä Cheanchea, dregettorul de Thtqani, sd facd o cercetare pentruun hladnic din apropierea Vlädenilor, pentru care se ceartd AndronlcComisul i cu Albotd. (2).

Negustorii oraselor aveau, pe vremuri, un rost Insemnat in con-ducerea treburilor. Ei erau reprezentati prin 12 .delegati, cari se numeau pargari, sub prezidentia unui soltuz.

Probabil cd pargarii i oltuzul erau alei, dar cine anurne iialegea si in ce chip, rdedne incá un mister.

Cea mai veche amintire, despre soltuzii de Botosani, o avemdin anul 1610, cdnd, la 31 iulie, Gavril cu satia sa Anisia, pune In

I, N. Iorga, Studii i Documente, XVI, p. 347.2. Urlcarul, XX, p. 241.

www.digibuc.ro

Monografia Botopni 183

fálog, drept opt taleri, o casá din Petia, dumisale Patii§cului, Is-pravnic de Boto§ani, §i in zapisul scris de Gheorghe Diiacul dinBoto§ani, isdle§te ca martur: Maxim $oltuzul. (1)

In cursul vremei, documentele mentioneaza existenta §oltuzikirla Boto§ani.

La 1639 se pomene§te Grigore $oltuzul (2);, la 1653, DumitrachiSoltuzut i cu 12 pdrgari [3) intaresc un zapis; la 1661, gäsim peGrigorl, la 1662 pe Vasile, ca soifuzi, *i tot in 1662 II gäsim peIvan &ltuzul cu 12 pärgari; la 1678 era foltuz un Grigori (4). In1742 se mai pomene§te un oltuz cu 12 pdrgari in Boto§ani (5) §idela acea data documentele nu mai vorbec despre §oltuzii de Bo-to§ani.

In veacul XVIII apar §i alti functionari in ora§e. La 1736 §i 1752este vorba de Sandul, judele dela Boto§ani (6); la 1775 gäsim uncupar, care imparte mäsurile de vinuri, numite bour, i incaseazä taxaanuald pentru aceastä mdsurä, având §i leafä de 30 lei pe lunä. Vame-;.ut e plätit cu 60 lei pe lunä.

Despre Vornici nif se §tie dad §i ce leafd aveau, dar Vorniculde Boto§ani lua a treia parte din mortäsapia ora§ului. (7).

Pentru anul 1776, din vremea lui Mania Vornicul de Botosani,avem o listä de cheltuiala Vorniciei, in care se vede plata havaetuluiunor alti slujitori, dar Vornicul nu-i trecut intre ei (8).

Lei Bani

657 30328 75

21 1092 39

1009 117

suma pe 239 ughi.banii zaharelei die 55 parale.banii Giudedtorieihavaetul lui ftori i treti Visternic

Uricarul, XVI, p. 10.2. lorga, Studli. V, p. 218.8. Iorga, Studll, XVIII, p. 7244, Iorga, IbId., p. 221-2311.5. lorga, Studii. VI, p. 3258. Iorga, Studil, V, p. 108,7' Iorga, Studll, XXII. p. 19.8.-- N. Iorga, Studli, VI. p. 115,

www.digibuc.ro

184 Monografia Oraplui Botoml

Din .diferitele documente ce s'au putut cerceta, am alcatuiturmatoarea lists a Vornicilor de Boto§ani, care se va putea complectacand toate documentele, care stau Inca ascunse, vor fi cunoscute saudate la iveala.

Isvoarele din care s'a alcatuit aceasta lista, sunt Uricarul, lu-cradle d-lui Iorga, Arhiva Genealogica a d-lui Sever Zotta, i docu-mente inedite din Arhiva Statului din Ia0, §i cateva documente dincolectia mea.

In lista ce urmeazä, se arata data din documente, la care estementionat Vornicul.

1592 Carstea, Vornic de Tara de sus.1599 Patravu.1611 noemb. 30. Gheorghe Vornic §i Toma V ornic.1625 ghenar, 12. Patrqcu Udrea biv Vornic de Boto§an1633 april 12 Constantin Ciogole,1637 april 7 Costin Ciogole.1639 iunie 7 Todera§ca $oldan.1641 Gligori Postelnicul1644 Chiriac Vornic.1645 august 24 Dimitrie Rwa1646 august 6 Dumitru Vornic1648 ittnie 3 Solomon Vornic1659 august 1 Gheorghe Vornic1661 octomb. 5 Motoc, biv Post. §i Chiriac Vornic1662 februar 15 Todera§cu Jora1669 februar 4 Dumitra§cu Boul1670 Idem1670 februar 29 Jora, Medelnicer1670 august 5 Gheorghita Logofatul §i Dumitra§cu Vis-

ternicul.16731678 ghenar 1169017001702 octomb 61703 sept. 1

Todera§cu VornicToderwu $oldanIlie ZbieraBurghele ArmaplTodera§cu SoldanCosta§co Pancul

www.digibuc.ro


?17121731 martie173417371738 iunie 6

1741174217421743174417451751175317541756175717611765176517681774

noemb. 2februar 6april

mart. 18iunie 22april 21octomb. 20octomb. 22iulie 1decemb. 9

noemb. 12ghenar Iapril 2

17741775 aug. 14

1777177817801783

octomb. 9iulie 2decemb. 15iulie 5

1786 iulie 1

1790 octomb. 9

1791

Cârstea VornicPancul §i MaxutHurmuzachi Camara§ul §i Carste VornicPancul VornicDumitrache Ca Ima§Dumitra§cu Callimachi, (frate cu IonVoda Callimachi)Constantin RosetAntohi Caragea §i Dinul Arma§Ion Izmanä $ätrar §i Neculi VornicVasile Macri §i Neculi VornicAndronachi Vornic §i Dumitrachi VornicNecula VornicAnania VornicTudurachi biv Vel PitarIdemIvanRäducanul VornicGh. Lefter, biv. Vel Arma§Teofan VornicManolachi Dimachi, StolnicManoli Clucer

Constantin Crupenschi, Paharnic, §i Tana-sä Giosan, Paharnic.Mihalachi Tali* biv Vel LogofAtNecul, biv Vel Portar, §i Manolachi Di-machi, biv. Vel Jitnice rManolachi Dimachi, StolnicIanachi, biv Vel Paharnic¡Manolachi Dimachi, StolnicIonachi Callimachi, biv Vel Pah, §i

Ban.Iordachi Lazul, Paharnic, §i Neculai As-ian, Medelnicer.Grigora§ Sturza biv vel spatar, §i Dumit-rache Ghica, biv vel Caminar.Grigora§ Sturza, Spatar

www.digibuc.ro


1794 decemb. 15 Matei Mil lo, Ban1796 martie 18 Matei Mil lo, Ban si Iordachi Haretu,

Paharnic.1797 iunie 24 Matei Mil lo, Ban1798 aug. 12 Iordachi Bucsänescu, biv Vel Pah.

Dimitrachi, biv Vel Pah.1800 april 2 lancu Miclescu Ban, si

?1809 iulie 3 Alexandru Callimachi1810 feb. 23 Negel Spatar si Alexandru Calimah1812 iunie 6 Constantin Canta si Basotä Cäminar1815 iunie 1 Costache Ban, si Teodoros1817 noemb. 19 Bals Cäminar. si ?1822 noemb 22 lancu Donici, Spatar, si

? Spatar1825 mart 21 Scarlat Miclescu Aga si . .. . . Ban1827 aug. 22 Petrache Postelnic, si Neculai Greceanu1828 febr. 17 Alecu Ghica, Aga, si Ralet, Spatar1831 Teodor Silion, Spatar1832 iunie 12 Petru Asachi, Cäminar1832 Ionicä Gherghel, Comis1834 sept 11 Grigori Carp, Spatar1835 lordachi Cristescu, Spatar1837 lordachi Caramfil, Spatar1838 Scarlat Miclescu, Aga1845-1846 Alecu Sturza

www.digibuc.ro


Administratia comunalA dupA Hrisovul din 1820.

Despre o administratie comunalä, in intelesul de astäzi al cuvan-tului, nu se pomenia in vremurile vechi. Dupä cum toatä administratiatärii era alckuitä numai in videre ca sä se poatä incasa birurile, careintrau in punga Domnitorului, tot asemenea administratia, in speciala orasului Botosani, avea tinta principalä de a incasá veniturile, careerau apanajul Doamnei.

Pentru a se putea incasa veniturile, trebuia sä fie liniste in oras;de aceea Vornicii, randuiti in numele Doamnei, aveau si atributiunipolitienesti, si in acelas timp indeplineau si indatorir2a de judecatori,pentru pricini de mai putinä insemnatate.

0.imprejurare binefacätoare (Wu Botosanilor un inceput de viatdmunicipal& in anul 1820, un privilegiu exclusiv al acestui oras dinMoldova.

Locuitorii din Botosani, boeri, negutätori si din alte stäri", s'auplans Domnului, care pe atunci era Mihai Sutu, despre starea de mi-zerie in care zäcea targul lor, farà uliti practicabile si färä nicio inles-nire de traiu. In plangerea lor, locuitorii au facut obsteascä cerere§i rugänlinte ca sä se facd si targului acestuia o punere la cafe, ala-tuindu-se adicä o cutie de oarescare venit, i facandu-i-se si o ase-zare de privilegii, in temeini hrisoavelor si a cärtilor domnesti, ce leare targul dela lurninati Domni, cei de mai inainte, pentruca prin acestajutor sä se poatà inlesni a indrepta ulitile targului si a se ridica ne-voia i pätimirea intru care se aflä, alcätuindu-§i poduri sau sosele,dupà trebuinta urmfitoare. Si dar, Domnia Mea, cu milostivire asupraacestei obstesti aratäri de jalobe, si cu burfávointä asupra cererei sirugämintei ce ne au fäcut, care o am gäsit a fi nu numai cu cale sicu toatd dreptatea lor, si ca o trebuintä neaparatä pentru acest targ,care, dupä intinderea lui, este al doilea politic a Ora ace ste ia, si caredupà tot cuvantul, se cuvine a fi adus in starea cea mai indämänatecä,spre olihna norodului locuitor intransul".

www.digibuc.ro

188 Monografia Qraplui Botooml

Veniturile necesare In acest scop nu se puteau strange, binein-feles, deck prin niste däri impuse populatiei, la care toll botosäneniise plecau cu mulfämire, i astfel apar (raffle comunale, In orasul Bo-tosani.

Ddri le hotdrate prin hrisovul lui Mihai Sutu, din . 15 decembre1820, erau urmatoarele:

1. Douä parale sd se ia dela caräle Incarcate ce vor intra intärg, cu orice fel de marfä, de tot giugul, iar dela cärutele cu cai,cate cloud parale de tot calul.

2. Zece parale sa se ia de toatä vadra cu horild si rachiu ceva intra In targ, pentru vanzare, luandu-se aceastd platä dela vanzä-tori, iar fiind in transit, sä se ia numai ate cloud parale de giug.

3. Zece parale sä se ia de toatä vadra de päcurd sau dohotce se va vinde acolo in targ, i acest alisveris sä fie slobod a-1 urmaoricine, platind venitul hotärat la cutia targulur.

4. Doi lei de toatä butea i un leu de tot polobocul cu vin,ce va infra In targ, spre vandut, sä deie la cutia targului. Si pentrutot acest venit, vätäjii de harabagii, ce este a fi afierosit scoalei acolodin Botosani, nu are a se pägubi intru nimica i cat de pufin.

5. Zece parale sd se ia de toatä vadra de rachiu sau horilcdce va iei dela velnifile lucrätoare acolo in targ, i afard de cfitul le-giuit ; iar pentru aceia ce se va ridica de acole, si se va duce in altepdrfl, sfi nu se ia venit.

Toate veniturile acestea alcatuiau un fond destinat lucrarilor deedilitate, pe care trebuia sä le administreze Casa podurilor, adicd astradelor care, In Iai, erau unele pavate cu scanduri : poduri". Casapodurilor se infiinta, In Botosani, prin hrisovul care fixa i ddrile demai sus.

In afarä de aceste venituri, Mihai Sufu mai acorda Botosanilorniste privilegii, tot numai in vederea Imbunadfirei stradelor.

Casa podurilor avea dreptul aleaga un sat din apropiere deoras, cu o populafie de optzeci gospodari, ca sa fie pentru Intocmireaulifelor i pentru lucrul podurilor orasului. Locuitorii acestui sat urmausd pläteascd birurile, iar de havalele i despre orke altd dare erauscutifi, in schimbul muncelor ce trebuiau sa facd In oras.

Ptcela hrisov institue si prima prestatie comunala. Locuitoriibirnici ai mahalalelor, precum i scutelnicii de acole, ori a cui a fi,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botomi 1 89

sä aibä a lucra fistecare Cate cinci zile pe an in trebuinti1e ulitelor o-rasului ; cei ce vor avea card cu boi, cu cattle, iar cei Mrd de card,cu trupul numai, fait sd se ia vreo plata pentru lucrul acestor zile.

Caräle si salahorii ce vor trebui spre indreptarea ulitelor si lu-crul soselelor, sä se deie de tinut, prin dumnealor dregätorii, luându-secu analoghie cea dupd cuviintd, si cu saptdmAna, si epitropia podurilorsä li pläteascd câte un leu de un salahor Mt' car, pe zi. Acest ajutorInd de salahori si card sd se deie numai in vremea pânä ce se vasfârsi lucrul soselelor, iar nu mai mule.

Tot in 1820, si prin acelas hrisov, Mihai Sutu orândueste si oadministratie comunald propriu zisä, in Botosani, infiintând o Casä ob-steascä, compusd din sase persoane, alese de Cara obstie, adicd unconsiliu comunal.

Membrii Casei obstesti trebuiau sd fie alesi din toate claselesociale: doi dintre boerii sezätori in Botosani, doi dintre negutitoriifruntasi, moldoveni sau greci, si doi din fruntasii armeni.

Rcesti alesi, numiti epitropi, erau indatoriti sä strângä veniturilesi a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si altor intâmplätoaretrebuinti a tArgului".

La sfarsitul anului, epitropii tärgului trebuiau sd incheie socote-lile si sä facä samä lämuritä de venitul ce s'a strâns si de toate chel-tuelile urmate, si in ce trebuintä anume. Sama aceasta trebuia pusäin cunostinta Obstiei, care «de se va gdsi färd pricinä., trebuia säo iscäleascd".

Epitropii Casei Obstesti aveau si atributiuni care nu priveau nu-mai ingrijirea stradelor. Orânduitii epitropi acestia sä fie cu purtarede grijd si pentru cäsäpii, mumgerii, pitärii si cele asemenea, ca sä fiepururea intru indestularea târgului, si sä nu se pricinuiascd tärgoveti-for vro asuprire in pretul acestor lucruri, adicd epitropii sä fie slobozia gdsi musterii spre tinerea acestor lucruri, si a alcdtui tocmald cuclânsii pentru pret, pe cät vor putea mai writ. e

Era o adevdratd interventie a statului in transactiunile dintreproducAtori si consumatori, ceia ce insemneazd cä, in 1820, se sim-teau oarecare greutAti in procurarea mijloacelor de traiu, pentru lumeacare era tärätä spre viata ordsäneased.

Pentru a da o mai mare solemnitate actelor ce trebuiau sä sä-vdrsascd epitropii, sau pentru mai multd sigurantä a corectitudinei lor,

www.digibuc.ro

190 Monografia Oraplai Botopni

hrisovul lui Mihai Sutu hotäräste modul cum trebue sä urrneze ace-stia : Contracturile tocmelei sa ia incheerea lor in Vornicie, unde ausd se ia acele contracturi iscâlite de contractieri, j sä se dea si con-tractierilor asemenea contracturi isalite de epitropi si de dumnealorVornicii".

Indrumati pe aceastä cale, in organizarea vietii oräsänesti, epi-tropii mai capätä i rolul de apreciatori, de judecätori in unele che-

stiuni edilitare : Asijderea i pentru pricini de locuri de case si dugheni,epitropii sa fie slobozi a face cercetärile cuviincioase, si a desbate a-cele pricini, i, dupä acele cercetäri, find bune i adevärate, sä sefaa i lucrarea cuviincioasä din pa rtea dregätorilor, spre a nu intraadia unii in local altora, sau in locurile ulitelor si a medianelor slo-bode, si alte asemenea pricini. Iar in vänzari sau schimbäri de case,dugheni i orice alta, epitropii vor iscàli numai ca niste marturi, pu-and i pecetea târgului; care pecete a sä stea In toatà vremea laepitropi, i In urina zapiselor acelor vânzäri sau schimburi, le vor in-täri i dumnealor dregAtorii".

Epitropii se alegeau numai pe un an, si nu aveau leafä. Hrisovuldomnesc aratä i motivul acestei scurte durate: pentru ca sä slujascäpe rând, si nu numai unii, intru aceastä trebuintä de folosul a toatäobstia târgului".

In arhiva Primäriei de Botosani nu se gäseste nicio urmA desprealegerile facute in puterea acestui hrisov domnesc; dosarele vechi aufost vandute, ca netrebnice, prapädindu-se astfel un material asa deimportant, care ar fi descoperit multe lucruri din trecut, care vormânea Inväluite in mister. D-1 N. Iorga a publicat hrisovul lui MihaiSutu I) ì alte documente, cu ajutorul arora se poate sti ceva dinistoria epitropiei târgului Botosani.

Hrisovul lui Mihai Sutu, din 1820, a fost reInoit de Ion SanduSturza, la 23 ghenar 1828, in aceleasi cuvinte, asa a nu se deosebe-ste de cel Intäiu decât prin isalitura Domnului 2).

Cel intâi epitrop ales prezident al Casei Obstesti, conform cudispozifile hrisovului, a fost Comisul Anghelache Climent, §i care afost reales pânä In 1824, and Obstia nefiind multarnità de administra-tia lui Climent, alege epitrop prezident pe Spatarul lordache Canta,

I. Shunt si Documente, V. p 669.2. Documentul se gaseste in Arhiva Statulul din Iasi, Iltera B., dosar 92, Ala 7.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplat Botwinl 191

care era ajutat de Banul loan Brdnifleanu. Canta fu casier, casa",numai Wand la 1 februar 1825, si muri, läsänd incurcate socotelileepitropiei.

Unul dintre epitropi, Alecu biv Vornic, fu recunoscutca efor, prin poroncá domneasck In martie 1825, urmând sä se aleagänoi epiiropi, cari s strängä actele i sä incheie socotelile incurcatedin trecut. Poronca domneascä mai indica epitropilor sä facä, in mij-locul orasului, un loc indestulätor pentru un adicä o piatä.

La intrunirea ce se facu In casa boerului Alecu Ralet, sub in-grijirea Agdi Scar lat Miclescu, Vornic de Botqani, se aleserä noii e-pitropi, dintre negustori nesupusi unei protectii sträine, dându-li-seprezident pe Spakirul Costache Roset. Manolache lorga era sä strängäca un cinstit bätrân i vechiu tärgovät", documenturile risipite aleorasului.

In noua epitropie intrau armanul Garabet Bolfos, ca taxildar, §jpästrätor al arhivel, apoi un lani Vasilia i un alt arman, 5tefan Goi lay,ca epitropi lucrAtori", iar Tudurachi Bucalbap, starostele bacanilor,

Andronic Zaharla, erau pstenitori la trebuintile tärgului".Alegerea aceasta a urmat dupa ce mai intäi s'a fäcut inältar ea

de multämitoare glasuri la Pronie i rugkoare pentru indelungareasträlucitilor ani a Area Inältatului nostru Domn si stäpan, Prea Lu-minatul Scaun al obläduirei, semnul acel de milostivire ce au revarsatasupra acestui targ. "

Acest nou consiliu comunal a luat in desbatere socotelile anului1823, a ,,iralurilor", dela dumnealui Anghelachi Climent, si a anului1824, dela casa räposatului Spatar Iordachi Canta, s'a dat bilanu",anume si pre larg arätätor de toate clatoriile i Juaturile" precum auurmat, la mâna volnicitului zapciu", ca aducându-le la cinstita Lo-gofetie, sd le pliroforisasa.

Iata insa cà Eforia targului Botosani, instituitä pentru a se punerânduialä in' trebile orasului, deschicle pofte in inimele unora din bo-tosäneni. Fie cä poftele acestea erau numai niste veleitäti de märire,dorinti de a fi in fruntea treburilor orasului, fie cä interesul:personal,dorinta de a se infrupta din veniturile comunei, care facuse pe An-ghelachi Clement sä comità acte necinstite, ispitea i pe altii, .pofteleacestea au näscut vrajba intre botosäneni, si au intemeiat luptele po-litice care, pe atunci, se puteau manifesta numai la alegerea epitro-pilor Casei Obstesti.

www.digibuc.ro


In jurul lui FInghelachi Climent se grupeazA un partid de opozi-fie, care urmäreste rästurnarea lui Al. Callimachi din prezidentiaEforiei.

Membrii acestui partid, in majoritate, nu erau vechi boeri boto-säneni, sau negustori de bastinä; multi dintre ei erau scaftäniti aiultimelor vremi de prefaceri si parvenire, oameni veniti de curändde peste hotare, ca supusi ai altor state, mai cu samä supusi aus-triaci, cari dädeau bani cu imprumut si exploatau mosiile boeresti luatede ei in arendä.

Actiunea acestor opozanti nu ar fi putut sä aibd nici o inräurireasupra cercurilor conducatoare dela Iasi, daca in fruntea lor nu ar fi

fost si ateva persoane cu vaza In Botosani. Comitetul partidului ilcompuneau : Postelnicul Petrache Varnav, Paharnicul Ioan Bränigeanu,Sardarul 5tefanache Raclib Paharnicul Gheorglze Herescu, SardarulConstantin POpovici, lordachi Negrut, Sàrdarul loan Cocota, StolniculDumitrachl Ouatu, Paharnicul Costachi Teolzari, Ciiminarul AlestarPisotclzi. Bine inteles CA Comisul Anghelache Climent era sufletulmiscärei, ajutat de un sträin, Dumitru Scirghievici, care a jucat unoarecare rol in aceastä luptä electoralä, si de un preut, Iconomul Hie,care trebue sä fi avut oarecare rost prin mahalalele Botosanilor.

Opozantii trimet o jalbä Domnitorului Joan Sandu Sturza, contraepitropilor din Botosani, invinuindu-i cä s'ar atinge de iratul caselin bani ce s'ar fi strâns din iratul podurilor pänä acum, mäncändu-sesi räsluindu-se acei bani", si odata cu jalba, inainteazä Domnitoruluisi un proiect de o nouà oiganizare a Eforiei, proiect intitulat de ei :Ecstructie de inchipuire epitropiei acestui tärg si urmare ce au säpazasca dupä cuprinderea hrisovului si socotinta obsteascä. 1837,noemvre 15».

Organizarea propusä cuprindea cinci puncte si anume :1.Epitropii sä fie alesi, câte doi, din boerii pämânteni cu lo-

cuinta in Botosani, doi dintre negustorii moldoveni si greci, doi dintrearmeni si 2 dintre negustorii jidovi; alegerea sä se facä de toatä ob-stia, pe timp de un an. TO epitropii sä aibä drepturi egale, sä nuaibil «mai mult unul cleat altul si niciunul va putea fi poruncitor,decät impreunä inchipuitori si impreunä toti si lucrätori."

Acest punct din revendicärile opozitiei lovea in Callimachi, careera boer pämäntean, dar cu locuinta nu era in Botosani, ci conduceatreburile Botosanilor din satul Stäncesti, imde loctda.

www.digibuc.ro


Pentru cà aceste cereri trebuiau incuviintate de Domnitor, carenu ar fi admis indepartarea .boerilor din Eforie, opozantii indulceauintrucatva relatiunile cu acestia, si adauga: «Dar, pentru cä firestese intelege ca. toata pornirea cautatului trebuintelor are &A curgä delaacei doi boeri insärcinati epitropi, acestia amandoi la toate deopotrivävor fi sarguitori, avand 'Mtn' ajutor si pe ceilalti insarcinati epitropi,si la sfatuirile, inchipuirile celor drepti, 4i la toate sävarsirile lucräri-lor, precum obstescul interes va cere.»

Aceste drepturi se recunosteau boerilor numai in ceace privestelucrärile in curs de executare: intru cele conoscute si organisite".Cand va fi, insä, vorba despre o lucrare din nou, hotararile se vorlua de cäträ adunarea obsteasca, si epitropii vor executa deciziuniledunarei.

2.Casierul, casa iraturilor veniturilor targului", va fi unul dinnegutitori, acel mai cinstit si mai de credinta, singur, care se va so-coti si se va alege de card toata obstia. La finele anului, casierulva da sama de incasa'rile lui.

3.Pecetea targului sa se impartä in doua bucati, din care ju-rn5tate va sta, in toata vremea, la casierul epitropiei, si jumatate launul cinstit din negustorii armeni.

4.Epitropii vor plati doi functionari, cel mult cu cate 30 lei pelunä fiecare, si de va fi nevoe si de alti functionari, se va consultadunarea obsteascä. In niciun caz, insa, epitropii dela sine nu vor

putea nici tocmi deosebiti oameni, nici a spori lefile».5.Ultimul punct din programul opozitiei, atingea o chestiune

gingasa. Se prevedea ca epitropii vor sluji farä leaf5, dar se accen-tua Ca tot epitropul se va feri de tot particularnicul interes, sauvreo cerere de plata pentru ostenealä, care sub niciun cuvant esteertatr. Sanctiunea, pentru cel ce ar urma din potriva, era CA *va fiindepärtat din epitropiep.

Jalba targovetilor catra Domn a fost adusa la cunostinta lui Al.Callimachi, de catra Postelnicul loan Canano, si Callimachi adreseazaDomnului o plangere, aratand a el nu stie ca s'ar fi mancat baniistransi._din iratul podurilor, si roagä sä se trimeata, cu carte de blä-stäm, Aga Scarlat Miclescu si Paharnicul Ionita Bränisteanu, cari im-preuna cu Canano sa cerceteze dacti, in curgerea vremei cat a fostel efor, s'a cunoscut vreo rea vointä din partea lui, cät venit s'a

15

www.digibuc.ro

194 Monografia Oraplui Botootni

strans de epitropi i pe ce lucrari s'au cheltult banii. Calimach sfar-seste astfel scrisoarea ; Onsfarsit, ca pe un domn i pärinte, te rogca sa cercetezi i lucrãrile mele, i sa-mi fil aparat6r cinstei harac-tirului meu».

Domnul admite cererea i insarcineaza pe Canano sä MCAcercetarea, impreunä cu Miclescu i Bränisteanu.

Cunoscand obiceiul pamantului, targovetil cari cereau Domnuluisä dee un hrisov nou de organizarea epitropiei targului Botosani, insensul propunerei lor, trimet la Iai un imputernicit care fägaduesteDomnului loan Sandu Sturza o recompensa de 150 galbeni, pentrudarea hrisovului. Era o mite in toata regula, dar consacratä prinobiceiu. Calimachi intervine la Vel Visternicul Ghica, unul din curte-nii Domnului, ca sä-i dea concurs in aceastä afacere, adica sä puiestaruinta sä nu se aprobe cererea targovetilor, si la 11 ianuar 1828,Ghica II raspunde cA gnestiind intrigue urmate acolo *, poruncise säse fad hrisovul, dar cA primind scrisoarea lui Callimachi, a oprit fa-cerea hrisovului, panti va veni Calimachi la Iasi. Ii pune insä in vide-re ca, la venirea lui, sa alba gata «at& ceasornicul cat i acei 150galbeni, si care din doua va voi a primi Maria Sa, aceia se va da».

Pe atunci Domnul WI se cumpära cu Ufi ceasornic sau cu 150galbeni.

La 24 -ianuar 1828Vel Visternicul Ghica II instiinteaza peCallimachi ca se urcä pretul licitatiei, i ca acum i se ofera Domnuluidouzeci de mil de lei, ca sä dee hrisovul cerut de targoveti, si-1sfätueste pe Callimachi sa nu zaboveasca de a veni mai curandla Iasi.

Callimachi mai avea un prieten, la Curtea domneasca, pe Vor-nicul Iordachi Dräghici ; acesta, musk lucrase tocmai Impotriva intere-selor lui Callimachi, aducandu-i aminte lui Vodä pentru darea hriso-vului. La scrisoarea de nedumerire a lui Callimachi, Draghici ii räs-punde, scuzandu-se ca mijlocirea lui a facut-o dupa cererea Visterni-cului Rosnovanu, pe care-1 rugaserä targovetli de Botosani sa li steieintru ajutor. La sfarsitul scrisoarei acesteia, din 25 Ianuar 1828,Draghici zice ; (Tälmaceste bine cele scrise din sus ; tot este cum ni-itara i tocmala ; luati, mancati. Destul ti-i atata".

Callimachiin sfärsita inteles cum ni-i tara i tocmala, i pelanga ceasornicul sau suma de bani ce va fi dus cu el la Domnie, a

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botopni 195

mai luat o jalba, catra Domn, iscalita de boeri botosaneni, ca AgaScarlat Miclescu, Spatarul C. Roseti, Spatarul Iordachi Foti, Constan-tin Hagi Arbure, Spatarul Toader Si lion, prin care aratä turburarilece le fac in oras, semnatarii jalbei cad cer hrisovul; «care proecturiau adus targul in neliniste si in nenorocire pentru vremea viitoare».Boerii cer ca tot ce se face pentru targ sa fie cu obsteasca socotintaa botosanenilor boeri, iar nu sä se alcatuiasca de cu sara, de catra doi,trei, ceace pe a doua zi se hotareste"; mai cer «ca alegerea de epi-tropi din boeri sa se fad prin de isnoava adunare ,si schepsis a toatasistema boereasca din Botosani, care aceasta sa se savarsasca prininadins diiac randuit, si la acea adunare ce se va face, daca vreunuldin boeri nu va putea merge, din incungiurari de boalä sau altceva,sa I se ceara in scris socotinta, nu numai pentru alegerea de epitropicat si pentru toate trebuintele targului, ce se vor socoti de folos, depodoaba si de indemanare la alisveris si vietuire".

Glasul ceasornicului a influentat pe Domn, care aproba cerereaboerilor, si facandu-se o noua .alegere, iesira biruitori opozantii, cuCliment in frunte.

Al. Callimachi, la 3 martie 1828, scrie Domnului ca toate prici-nele de scandarasare si de dihonie ce urmeaza in tärgul Botosani,se pricinuesc numai de catra un comis Anghelachi Climent, un Pisotchisi de fratii Manolesti, intemeindu-se doi dintransii asupra suditilor"-La alegere luasera parte supusii straini; acestia erau .suditii».

Pe aceastä cerere a lui Callimachi, Domnul pune incheiere, cumana lui, ca intrucat si la cea intai epitropie, Anghelachi Climents'a aratat interesat, si ca tovarasii lui nu sant dintre boerii si negu-titorii cei mai intai, sA fie indepartati si sa se fad o alta alegere,iar in cartea ce o trimete Vornicilor de Botosani, cu privire la acea-stä noua alegere, Domnul ordona ca pentru noua epitropie sa se a-leagä Cate doi, din boeri, din negutitorii crestini si negutitorii jidovi,iar nu cum s'a facut la alegerea din urmä, cand au esit epitropi unComis Anghelachi Climent, un stolnic Costachi Pisotchi si fratii Ma-nolesti., cari sunt doi supusi straini, fait nici un drept, si alte per-soane, cari nu au nici case in oras, nici mosii in tinut. Domnul a-minteste in cartea catrA Vornici, CA Climent este cunoscut din chi-pudle cele abatute ale sale, Inca la epitropia sa din anul 1832, candcu zapciu s'au implinit banii casei targului" dela Climent, si mai amin-

www.digibuc.ro

196 Monografia Orgului Botopnl

teste de indrazneala acelora cari au facut instructie pricinuitoare deneinvoiri si de dihonii, care nici inteun chip nu se socoteste iertatr, sicare ar fi meritat sä fie pedepsiti cu surgun, dar trece cu vedereadin bunätatea Domniei lui. De aceia Domnul porunce5te ca epitropiialesi dintre negutitorii crestini, armeni si jidovi, sa rärnae bine alesi,iar pentru cei dintre boeri ce au mosii si locuinta in acel oras, pre-cum clumnealui Vornic Alecu Ca Ur/lab, Vornic Costantin Miclescu,Spatar Vasile Crupenschi, Spatar Alecu Ralet, Aga Scar lat Miclescu,Spatar Cost. Roset, Spatar Toader Si lion, Aga Iancu Donici, SpatarIordachi Foti, si altii ce mai sant sezatori in acel oras, si au mosiila acel tinut, din boeri, oameni cunoscuti intru bunele cugetäri. Laaceastä adunare boerii vor randui alti epitropi din partea lor, «inde-partand cu totul pe persoanele ce s'au pomenit mai sus de a se a-mesteca in ceva de ale orasului, sau de a mai infiintd adunari, sauobstesti sau in parte care s'au doslosit si s'au dovedit ca sant numaispre adAogire nelinistei si folosului persoanelor tors. Ca incheiere,Domnul spune curat ca cea mai mica miscare de vor mai face, vorfi pedepsiti si izgoniti din oras.

Alecu Callimachi avu satisfactie deplina: fu ales presedinte alepitropiei targului Botosani.

La 28 octomvre 1830, Divanul Moldovei, prin cartea cu No.26685 cere epitropiei tdrgului Botosani sa-i trimeatä o copie intoc-mai gde pe hrisovul ce-I are targul acesta pentru driturile si eraturilecare sant härkite de calla luminatii1Domni de mai inainte si de carese va lua pre largä pliroforie». Epitropia trimete copia, cu lämurireca venitul iratului ce se strange in tot anul dupa hrisov, nu arepotrivire un an cu altul, pentruca uneori acest venit este de 6 pala 7 mii lei, si prea rar de 7 pana la 9 mil lei pe an, «cari bani seintrebuintaza in lucrul drumurilor acestui oras».

www.digibuc.ro

Monografia Oraplal Botopni 197

Bugetul Epitropiel Ob§tiei Boto§anilor.

In volumul V din 4cStudii si Documente cu privire la Istoria Ro-mânilor», DI, N. Iorga publica foarte interesante acte care arata ce ve-nituri a avut târgul Botosanii, din taxele puse prin hrisovul lui MihaiSutu din 1820, si ce cheltueli s'au facut. Avem, astf el, icoana celujintdi buget al unei comuni din Moldova.

In Sama de banii iratului podului tdrgului Botosani pe anul dela 1 fevruar 1823 si par la 1 fevruar 1824, cu aceia ce s'au adunatin toamna anului 1822 de la vasele ce au intrat in târg, in care vremjau fost casa d-lui Anghelachi Climent, epitrop, si D. Paharnic VasileMute% se cuprind urmätoarele sumi :

496 lei venitul din toamna anului 1822;10000 » iratul dupa hrisov, vândut cu contract D-sale Garabet

Gligorovici pe anul acesta;250 » 60 bani, luati de la podarii ot Bäiceni pentru vremea

ce n'au lucrat in targ.10746 lei 60

Scäderile, adicei cheltuelile, au fost :

2575 lei dati D-sale Tudurachi Pisoschi, care luase In ex-ploatare iratul, si luând un altul iratul, cu pretmai mare, s'au restituit banii lui Pisoschi;

36 lei 96 b. dobanda la 908 lei, de la 21 Malta si par la 30lulie", pe vremea peste vadeaua numarätoareibanilor».

48 lei 60 b. cheltuiala unui drum la Iasi a lui Tudurachi Ba-calbasa.

200 lei lui Tartan Antona§, luati cu Imprumut la facereahrisovului;

www.digibuc.ro

s.

198 Monografia Ora $ului Botgani

6 lei 60 b. costul a donA cazmale pentru lucrul drumurilor;1315 plata podarilor din BAiceni;480 lefile slujitorilor In lucrul drumurilor ;180 dati Comisului loan Täutul ca sA facA harta tAr-

gului vitelor, pentru neinpresurare ;141 lei cheltueli de postA a drumului fAcut de Spatar

Alecu Sturza si Comis Ioan Täutul, ce au mersIn pricina stricärei velnitelor din tArg, dupA ja-loba tärgului.

La aceste cheltueli mai trebue adAogatA o sumä, necuprinsä indocumentul -publicat de d. Iorga, dar care se aratA cA a fost : «impru-muturi la facerea hrisovului de la Spatar Costache Roset, HatmanManuil Manu, Postelnic Petrachi Varnav si Spatar Cost. Lipan, cusinet de la Ion Gorghias", cu care totalul cheltuelilor se urcä la sumade 5686 lei 96 bani.

xSumap, aceasta ni dä samA despre un obiceiu al pämântuluiperpetuat pänA in zilele noastre: venalitatea functionarilor publici.

Cei 2575 lei avansati de Tudurachi Pisoschi s'au cheltuit, dupäcum aratä documentul, «la inoirea hrisovului prin D. Spatar Lipari*,si altA sumä s'a cheltuit la facerea hrisovului.

Cine a incasat acesti bani ? Domnul tärii primea un ceasornic,sau 150 galbeni, ca sA deie un hrisov, dar cänd se reinoia hrisovul,tot el va fi primit mita ?

Asupra sumei prezentatä de Anghelachi Climent, casierul caseipodurilor, trebuia sä se pronunte Obstia, care face mai multe obiectiuniconsemnate in documentul publicat, si cu ocazia aceasta se descoperecine a fost plätit in chestia hrisovului.

Obstia cere sä se arate lämurit cui s'au dat cei 2575 lei, 0:con-deiul de scädere ce se aratä cA s'au plAtit lui Tudurachi Pisoschi, cucare s'au Imprumutat D. Spatar Lipan la facerea hrisovului", $ i Spa-tarul Lipan räspunde CA 2000 lei a dat rusfet Visternicului CostacheSturza, iar 575 lei a cheltuit cu facerea hrisovului, cu plata posteidrumului Esului.

Visternicul tarii mituit !Obstia se mai opune la plata samei de 180 lei, dati Comisului

loan Täutul, ca sa facA harta tärgului vitelor, mai intdi fiindcA nimeni

www.digibuc.ro


nu a cerut sd se fad acest fel de hartä, si afarA de aceasta, nici sevede fAcutd acea hartA; apoi cu ce cuvänt s'au dat banii ?

Suma aceasta, insà, nu era sA fie perdutä. In sarna" cheltuelilorse aratA CA Comisul Ioan TAutul «nefiind fatA, urmeazA a se cere dela fratele D-sale, Paharnicul Vasile TAutul, sau se va cere dela insusidupä intoarcerea de la Tarigrady.

Bugetul pe anul dela 1 fevruar 1824 'Dana la 1 fevruar 1825, dia fost casä" rAposatul Spatar Iordache Canta, find epitrop cu Banulloan BrAnisteanul, a fost acesta:

Veniturile

8500 lei vänzarea iratului podului, si in plus 20 stejäri.516 » 3 bani pentru rAndurile de la poduri pe vremea ce

n'au lucrat. ,241 lei ce se cuvine a-i rAspunde Laba Leibis jidovul,

pentru birul si havalelele vierilor ot BAiceni, cei-au plAtit casa, si dela dAnsul nu s'au luat.

9257 lei 3 bani

Seeded le.

1350 lei 54 bani sferturile si havalelele pentru BAiceni. (Intre alteles'au platit cibotele ocolasului").

'705 » lefile slujitorilor100 * pentru tAetul lemnelor de pod (pavan140 » plata imasului pentru boii podarilor.120 * plata postei pe 8 cal, dus la Esi si intors, a

boerului rAnduit in trebuinta tärgului.835 » ce s'au plAtit bani Imprumutati la facerea lid-

sovului de la Domnul Mihai Sutu Voevod.3250 lei 54 bani

Nu se cunosc bugetele altor ani; documentele ni destAinuesc insAoare care frAmântAri in viata orAsäneasca a Botosanilor, de acum 100de ani.

Aga Scarlat Miclescu, in o scrisoare din martie 1825, multAmindlui Al. Callimachi pentru insotitele dulci luminate cArti ale Dumitale,

www.digibuc.ro

200 Monografia Orwlui Boto$ani

läudatului intru patrioti», ii spune cum in casa Spatarului Alecu Raletnsimpatriotul nostril», s'a facut alegerea de epitropi buni, sub presi-dentia Spatarului Costache Roset; ca socotelile vechilor epitropi nusänt incheiate i cä sänt multe rämäsiti de bani rätaciti, afarä de a-cei ce vor fi asupra celui in neputintä de boalä boer, ce au fost epi-trop», adicA asupra lui Anghelachi Climent, cäruia Miclescu li doresteinsänätosire. Mai arata Aga Miclescu cä unii dintre jidovii suditi, a-dica supusi altor state, au ridicat pretentia cä ei n'ar trebui sä plä-teasca taxa pentru horilca lor, precum este statornicitä in hrisovul luiMihai Sutu. Vechii tärgoveti n'au voit nid sä dea ascultare acestorsuditi, dar Aga il previne pe Callimachi cà suditii pusi la cale de e-pistati, se pregAtesc sà piece la Iai, pentru a da o jalbä, i MiclescuIi sfAtueste sä särguiasca a li se da cel de cuviintä räspuns, stiindpe Callimachi «tin lucrator de binele obstescp.

Se temea Aga Scarlat Miclescu cà jidovii din Botosani, vor duceei vre-un ceasornic la Iasi, care se va intoarce cu cheia de aur,

care deschide toate inimile.Vechii epitropi de pe vremea lui Climent, nu mai dAdeau so-

coteala de excedentele bugetare, destul de insemnate, si la 21 mart1825, Vornicia Botosanilor, prin o adresä iscälitä de Aga ScarlatMiclescu, aratä aceste imprejuräri Logofetiei celei Mari, i cere ca säfie executati epitropii ce au fost in acei doi ani trecuti, ca sa deiesocoteala curatä i nevätämätoare de suflet, dupä carte de blästämde tot venitul tärgului: ate s'au adunat, la ce s'a intrebuintat,banii ce vor rämânea asupra acelor epitropi, sä se implineascA,sä se deie in mäna tärgovetilor, spre intrebuintare la cele de folostärgului.

Ce s'a mai petrecut, in Botosani, dupa aceastä interventie aVorniciei, nu se stie, cäci nu se mai gäsesc documente privitoare laaceasta chestiune. Se pare insd cä s'a pus oarecare ränduialä in ad-ministratia veniturilor targului, deoarece Arhiva Statului din Iasise gäseste cSama lui Kir Iani Vasiliu", de ati bani s'au primit dineratu4 tärgului, din anul 1830 Oa la 3 iulie 1831, cum si sama pri-mitä de Vasile Joan, casier, din eratul podäritului anului 1831 Oala 24 fevruar 1832.

Documentele aceste fiind interesante, le reproducern in intregime.

www.digibuc.ro


Sama tut Kir Eni Vasiliu de MI bani s'au prilmit dineratul tdrgului Botosani din anul 1830 fi pand la 1831iulle 3.

Lei Par.4480 Am primit dela räposatul Stati loan, cari

bani au fost rämas din eratul anului 1820.2083 20 Am primit dela jidovul ce au tinut eratul

din 1830-1831, iar din c4tiul dintAiu au mairämas sä deie 1300 lei jidovul Leizär.

12563 20 let banii ce s'au priimit

Samd de banii ce au dat fi clzeltuit D-lul Ene Vas i-liu ptind la 1831.

Lei Par.4480 Au dat pentru un loc ce s'au cumpärat pentru

tärg dela D-lui Hatmanul Todirqc Sturza;450 s'au dat hacul lui Nastasä pe 10 luni;540 unui scriitor a epitropiei leafá pe 11 luni;141 la 2 oatneni pe 5 luni, pentru curatitul dru-

murilor.1360 pe 20 carà ce au lucrat la drumuri, pe 31

zile câte 68 lei fie§tecare car;91 au dat la pristavii ce au umblat cu cattle;22 20 pe 10 conturi Hite ce au dat la epitropie;22 20 pe 3 condici;2 12 pe 1 coalä härtie turceasca pentru copia hri-

sovului.660 6 la ciocli, in 4 ränduri, cu ráva§ul epitropilor

in vremea holerei.1137 20 s'au dat Comisului Anghelachi ca sä cumpere

fäinä pentru säraci in vremea holerei.180 au dat leafa Capitanului Nastasä pe 4 luni;150 au dat lui Neculai Luca, cu räva§ul Comisu-

lui Anghelachi, pentru aducerea sfintei icoanedela E§i;

www.digibuc.ro

202 Monografla Oraplul Botopni

150 a dai, cu ravasul Comisului, nentru intoarce-rea sfintei icoane la Eqi.

9836 38 scilzut din suma de 12563,20, rämân lei 3176cu 22 parale, bani in naht au numärat EneVasiliu, D-sale Vasile loan, casier.

Sama de cati bani au prlmit Vasile loan caster dineratul podeiritului anului 1831 fi panel la 24 februar 1832

Lei Par.3176 22 a prima dela D-lui Ene Vasiliu dupà soma

din urma.1300 a primit din banii eratului, tot din cAstiul

dint5i, ce a fost ramas ramäsità dela EneVasiliu;

2387 20 a prim& dela Zeilic, astiul al doilea.261 a primit dala niste lumängri de sail si dela

formagii.

7152 22 s'au primit panA astki 24 fevruar 1832.

Scciderea de cati bani s'au cheltuit

Lei Par.12 25 a dat pe hartie, cernealä, buline, la epitropi.8 30 la postd pe 2 scrisori in pricina tulumbelor;

180 a dat leafa lui Nastasa pe 4 luni;180 leafa unui scriitor pe 4 luni, panä la sfarsitul

lui ghenar, 1832:15 20 pe pari si nuiele de s'au ingradit locul tärgului;10 20 pe 6 conturi hArtie la epitropie ;

207 lui Grigori si Vasile Ciomag de cheltuialä cumergere la Esi.

400 pentru meremetul cantelariei, pe scaune, mese,dulapi si altele ;

www.digibuc.ro

Monografia ()rap Ini Botgani 203

1014 15 se scade din 7125 cu 22, rAmAn 6110 cu 27,adicA acesti bani sg aflg In naht la casa E-pitropiei, avgndu-se a se lua incg pe 2 cgs-tiuri din erat, rAmase de pricing, ce se im-plineste la 20 maiu 1832, dupg contract, caribani fac pe 3 cilstiuri 4765 lei.

Ion Brcinifleanu

www.digibuc.ro

204 Monografia Orapaul Boto?ant

Activitatea Casei Obstesti.

Dupa cum s'a vazut, venitul iratului targului Botosani era totdea-una mai mare decal cheltuelile facute de epitropi, cu trebuinfile edili-tare, si excedentele bugetare niciodata nu se §tie incotro apucau.

Infiinfatä, prin hrisovul lui Mihai Sufu, cu principalul scop de aface poduri", adica pavaje de lemn, in Botosani, precum erau la Iasi,si de a construi sosele in oras, Epitropia pare ca nu s'a ocupat tocmaimult cu aceste chestiuni. Din samile ce dadeau epitropii, la finele fie-carui an, se vede cat de mult se cheltuia pentru orisice, afara de in-trefinerea stradelor. Ce strade se puleau face cu cloud cazmale, catse vede ca cumpärase Epitropia pentru facerea drumurilor ? In primulbuget, pe 1823, la o cheltuiala de 5686 lei, sant numai 1321 platifipentru drumuri, din care 1315 lefuri la podari, iar in al doilea buget,la capitolul scaderilor", sant numai 100 lei, platifi pentru taiatul lem-nului de poduri.

Era, insa, o alta chestiune care preocupa pe epitropi, de careerau legafi prin un interes particular al lor.

Botosanii avand casele construite din lemn, unele din ele, celemärginase, acoperite cu paie, cadeau mereu jertfa focului. Si focurileacestea mistuiau orasul, nu numai cand nävaleau dusmanii, ci si in zilelinistite, si l-au mistuit si dupa ce barbarii n'au mai navalit in fara, intimpurile noastre.

Apararea contra focului cere un corp de pompieri, de tulum-bagii", apoi pompe de incendiu : tulumbe", si alte unelte. Tulumbagiiiar fi trebuit plätifi, si tulumbele cumparate, si acest lucru Epitropia nuputea sa-I faca, pentruck nu intra in cuprinderea hrisovului din 1820.De aceia orasenii au hotärit sa cumpere tulumbele si celelalte uneltecu cheltuiala lor, iar pentru personalul necesar au gasit o solufie de-stul de practica.

Dupa mai multe sfatuiri intre dansii, botosanenii hotärkc sä cum-

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botoqani 205

pere, cu banii lor, patru tulumbe, 14 &ACE §i celelalte unelfe trebuin-cioase, dar li s'a infAti§at deodatä nedumerire pentru oamenii trebu-incio§i spre intrebuintarea tulumbelor §i a uneltelor".

Ca sä scape din aceastA incurcAturk tArgovetii adreseazA o jalbäDomnitorului, cerând patruzeci de scutelnici din tArgoveti, cari sA fietulumbagli, sacagli, cdngeri, toporafl, hornari §î clopotarl. Clopotariierau observatorii cari, din turnul bisericei Ospeniei, trebuiau sA deiede §tire cänd zAriau vreun foc In ora§, §i In§tiintarea o fAceau printragere de clopot.

In aceia§ jalbk tärgovetii aratä cA podarii ce sat lAsati din tAr-goveti, lipsesc in jumätate, find unii morti, altii fugiti §i ticAlo§i, §icer ca pentru podari sA se deie iarA§i satul Bäiceni.

Jalba aceasta este semnatA de un mare numär de tärgoveti, bo-eri §i negustori, intre cari se pot ceti: C. Rossetos (iscAlit pe grece§te);Sardarul Ion CocotA ; Samurca§ (pe grece§te) ; Georges Metz, med.doctor; Konte Karousos (pe grece§te); Enacachi Drago§; loniache Ca-rafe; Ilie Iconom; Vasile Iconom; Ionità Giosan; Costachi Ciornei; Ne-culai Davidel; Manolachi Gheorghitr, Vasile a Diiaconitei; loan Mitro-vici; Dumitru Neculai; Grigori Hortopan; Panaite sin Neculai a Diia-conului; stefan Moga; Durnitru Eremia; loan Vasiliu; Costandin Cara-iani; Costandin E§anu; Dimitrachi Bra§ovanu; Nicola Apostol; apoi armenisi evrei, iar din partea Ob§tiei s'a pus §i pecetea targului.

La 17 august 1827, mai multi targoveti scriu lui Alecu Callimachi0-1 roagA sa stAruiasck la Ia§i, pentru aprbbarea cererei cu privire lascutelnicil ceruti sA fie lAsati in serviciul pompleriel, adAugändu-i cAaceasta va fi intru adevär faptä intru tot prielnicä, aduatoare delaude, §i insu§i a dumitale".

La 22 august 1827, Vornicia Boto§ani face cunoscut cinstitei Vi-sterii cä a primit ordinul pentru tulumbe §i altele, «a cArora pAstrare§i intrebuintare cu chipul cuviincios sA fie supt povAtuirea dumnealuiVel Vornic Alecu Callimachi, eforul acestui targ, §i in acela§ timp Vor-nicia intervine la Visterie ca sA se deie 30 liude, in trebuinfle tärgului.

In aceias zi, Petrachi Postelnicul §i Neculai Greceanu Vornicul,scriu lui Callimachi sA stäruiascA pentru patruzeci de scutelnici, dintärgovetii ce au fost podari, dintre cari §i apAzitori in clopotnita 0-speniei, unde s'au # pus dol oamenio.

Scrisoarea cAtrA Callimachi se incheie astfel: De aceasta rAmâne

www.digibuc.ro

206 Monografia Ora fuld Botopni

ca dumneata, ca un efor si patriot, sA mijlocesti implinirea acestecereri, ca sa se fad desävarsit binele, pentru acea si a dumitale de-süvfirsità cunostintà din partea târgului«.

TArgovetii de Botosani se indatoresc sa sustie ei singuri cheltu-elile cerute pentru inffintarea si intretinerea corpului de tulumbagiiränduind si därile benevole. Pentru uneltele de foc, ajutorul tärgove-filor era analoghisit pe acareturi, adicd cAte cinci lei de toatà binauomare, casA, dugheanA, din tdrg si mahalale, cu toate cele cuprinse inograda lor, si intru asemine Cate doi lei de toatd dugheana si casa deränd.. Banii acestia ii plAteau toti locuitorii, fAra deosebire: tagmaboereascd si tagma negutatoreasca, de toate natiile, iar ceilalti lAcui-

tori si cei säraci nu plAteau nimic 1).La 1832, dupa rânduelile Regulamentului Organic, infiintindu-s

Politia in Botosani, paza orasului in contra focului, a fost data in a-tributia ei.

1. Documentele privltoare la aceasta cheatluae, aant publicate de D-I Jorge, la Stud 1al Document/a', vol. V.

www.digibuc.ro

Monografta Oraplui Botwnl 207

Administratia Comunal5 dupá Regulamentul Organic.

Organizarea administrativd a Boto§anilor, creiatä prin hrisovul luiMihai Sutu din 1820, a tinut pänä la punerea in aplicare a Regulamen-tului organic, din 1832, când s'au organizat, in acela§ fel, toate ora§eledin Moldova.

Conducerea intereselor comunei era incredintatd unei Eforii,compusä din cinci membri, la Ia§i, §i ate 3 membri in celelalteora§e, deci §i in Boto§ani. Membrii erau ale§i, in fiecare an, la in-ceputul lunei noemvre, §i nu primeau nici o leafä. Unu dintre mem-bri era casier, §i altul pre§edinte, numit de guvern. Eforia mai aveaun secretar, pentru conducerea cancelariei, §i un numär de servitori,dupä trebuintä.

Membrii Eforiei se alegeau de cäträ locuitorii ora§ului. Pe längdcei trei membrii, se mai alegeau doi candidati, adicà supleanti, caritrebuiau sä inlocuiascä pe membrii cari, din o pricinä oarecare, arfi e§it din' Eforie.

Aveau dreptul de a alege toti locuitorii de rit cre§tin, in varstäde 25 de ani, anume :

a.Boerii pämänteni, cari aveau domiciliul §i un imobil in ora§;b.Negustorii din cele trei clase de patentari, cari aveau pro-

prietate in ora§,c.Staro§tii tuturor breslelor.Puteau sä fie, ale§i membri ai Eforiei numai pämäntenii stabiliti

in ora§, cari aveau värsta de 30 de ani §i posedau un imobil in ora§,in ualoare de opt mii lei.

Un sträin putea fi ales membru al Eforiei dn.& avand värsta de30 de ani, §i fiind stabilit de 2 ani in oras, dädea o declaratie scrisdcäträ Eforie, cel putin cu §ase luni inainte de alegeri, cA este hotärätsä se supuie tuturor indatoririlor impuse locuitorilor indigeni dora§u-lui, pentru a putea sä obtie, ca §i ei, acelea§i drepturi municipale.

www.digibuc.ro

208 Monografia Oraplul Botclant

Convocarea alegatorilor se facea de autoritatea superioark prinpublicatii, si alegerea se efectua in localul Eforiei, sub presidentiaIspravnicului.

Eforia intocmea si afisa lista alegatorilor, in cursul lunei sept.Lista era reväzuta si contrasemnata de Ispravnic, care primea, incursul lunei octomvre, reclamatiile care i s'ar fi adresat, cu privire ladreptul de inscriere in lista. Lista si cererile de inscriere se inaintau,de ispravnic, Logofatului din launtru.

Eforia, odata instalata, trebuia sa tie o lista exacta de top lo-cuitorii orasului, cari aveau dreptul sä fie alegatori, sau membri aiEforiei.

Alegerea se facea cu majoritatea alegatorilor. Majoritatea o for-ma jumatate din numarul alegatorilor, plus unu. In caz cand numarulnecesar de membri nu putea sa fie complectat, pentruca nu aveanumarul cerut de membrii, se lua dintre candidatii cari ar fi intrunitmai multe voturi, un numar intreit de membri, cari ar fi ramas deales, si prin balotaj intre acestia se complecta operatia.

Alegerea se facea la zi intäi noemvre, si rezultatul se aducea lacunostiinta Logofätului din launtru, care supunea confirmärei Domni-torului alegerea prezidentului, dintre membrii alesi. Casierul era alesde membrii Eforiei.

Numirea prezidentului fiind facuta, eforii intrau in functiune, la1 ianuar, si erau instalati de caträ Ispravnic.

Hotararile membrilor Eforiei se luau cu majoritate; in caz deparitate, prevala opinia de partea careia era prezidentul.

Fiecare membru al Eforiei putea sä expuie afacerile care intrauin atributiunile consiliului.

Casierul era indatorit sa incaseze si sa pästreze veniturile, safaca plati numai dupa ordinul scris al membrilor Eforiei, si sa pre-zinte conturi.

Astfel organizata Eforia, eforii aveau indatoriri determinate prinun anume articol al Regulamentului organic.

Indatoririle impuse eforilor aveau de obiect :a). Veniturile orasului;b). Cheltuelile orasului;c). Conservarea sumelor care intrau in casa Eforiei, si darea so-

cotelilor.

www.digibuc.ro


d). Ingrijirea de infrumusetarea i imbunätätirea orasului;e). Executarea mäsurilor luate de guvern pentru asigurarea mij-

loacelor de subsistentä in oras;Protectia contra piedicilor ce ar Intämpina comertul;Supravegherea tuturor aprovizionärilor populatiunei.

Aceastä ultimä chestiune era regulamentatii in modul urmätor:Se infiinta breasla pitarilor si a casapilor, si li se fixa la epoci

determinate, pretul pänei si al carnei, pe care Eforia le aducea lacunostinta sefului politiel, care trebuia sä privigheze sd fie observate

executate cu strictetä.Pentru a indernna pe säteni sä aduca provizii in oras, Eforia a-

ea dreptul sä inläture ori ce stânjenire li s'ar aduce de oamenii po-lifiei si de revânzätori, si pentru a reprima abuzurile, Eforia trebuiasà eie intelegere cu Politia, sau cu administratia districtului.

Alirnentele stricate i vätämätoare sänätätii se confiscau de Po-liti e, dupd o examinare ce se fäcea impreunä cu un membru al Efo-riei, care, in caz de nedreptate din partea Po litiel, trebuia sä MCA ra-

ort la Eforie, i aceasta sä refereze guvernului.Eforia era obligatd sä se ingrijascä de paza orasului contra fo-

cului, sà construiascä localuri pentru co1i, pentru inchisoare, sä ingri-jasca de salubritatea i infrumusetarea orasului, de fântâni, de poduri,de luminat, de intretinerea pavajului, in fine de tot ce se atinge debunul traiu al locuitorilor.

Veniturile municipale.

Pentru a putea satisface toate aceste cerinti, orasul avea nevoiede venituri. Veniturile erau fixate tot prin Regulamentul Organic.

Veniturile se compuneau din :a. 0 zecime din patente si din capitatia tuturor contribuabililor,

si din taxa asupra evreilor ;b. Taxa asupra vinului: doi lei de fiecare poloboc de 30 pänä

la 70 vedre ; patru lei de polobocul dela 50 vedre in sus, si un leupentru balerca dela 30 vedre in jos ;

c. Trei lei de vadra de rachiu si spirt.Därile pe bäuturi se pläteau numai pentru vasele care intrau in

oras, nu i pentru acele care iesiau;14

www.digibuc.ro

210 .Monografia Omit lul Botopni

d. Un leu de vadra de pAcurA, la intrarea in ora§;e. 0 platd de jumätate galbAn pe hind asupra träsurilor, §i cinci

lei asupra cArutelor de OW. Proprietarii acestor träsuri publice erauscutiti de plata patentei §i a capitatiei ;

f. Taxele din cântArit.Regulamentul organic desfiinteazA unele privilegii, supunand, ii

mod expres, la plata taxei asupra bAuturilor introduse in ora§, pe toateclasele in general, fie dintre clerici, fie boeri, fie negustori. Acestetaxe nu se percepeau, insä, pentru marfa care intra in ora§ ca transit.

g. Doi lei pentru oca de tutun turcesc importat in tarä. /Restvenit era dat in licitatie; se percepea la Galati §i la Foc§ani, §i seimpArtea anual in modul urmAtor: 10000 lei Eforiei din Galati, 5000lei Eforiei din Foc§ani, §i câte 4000 lei eforielor din Boto§ani, Roman§i Bärlad. Ceea ce intrecea, se värsa Eforiei de Ia§i.

Taxa jugdritului a fost desfiintatA.

Cheltuelile # contabilitatea.

Membrii Eforiei find ale§i la zi intAiu a lunei noembre, se in-truneau cu ispravnicul, cu prezidentul tribunalului §i cu deputatul tinu-tului, pentru a revizui, Oa la 20 noembre, socotelile de veniturile §icheltuelile efectuate 'in cursul anului, de Cara' membrii epitropiei pre-cedente, lucrärile savdr§ite sau incepute, acele proiectate pentru anulviitor §i cheltuelile cerute pentru aceste lucrAri nouA. Astfel se intoc-mea bugetul anului viitor.

Bugetul se confirma sau se respingea de ispravnic, §i dacA seaproba, era pus in executare de la 1 ianuarie viitor.

Eforia avea dreptul sd facA cheltueli nepreväzute in buget, pangla 300 lei, dupA propria ei decizie, dupA ce se dresa un proces-verbal,care constata motivele necesitatii acestei cheltueli. DacA cheltuiala treceade 300 lei, pärerea Eforiei era inaintatä LogofAtului din läuntru, decAtrA ispravnic, pentru a se obtine autorizarea Domnului, in urma unuiraport al Consiliulul administrativ.

Cheltueli extraordinare putea sä facd Eforia numai cu autorizareaguvernului.

Toate cheltuelile oraplui trebuiau sA fie astfel combinate, ca sApoatA sA fie acoperite, in fiecare an, de veniturile anului, §i färä ca säfie nevoie de a se contracta datorii.

www.digibuc.ro


Alegerile la Eforia de Botofanl.

Cea intäi alegere a Eforiei tärgului Botosani, dupä cerinfile Re-gulamentului organic, s'a fäcut la 2 ianuar 1832, cänd au fost alesiIntr'un glas", ca membri ai Eforiei, dintre boeri : Medelnicerul GrigorlRacl4, dintre negustorii crestini : Glzeorghe ¡clan, Costache Caraiene

Neculal Placa, iar dintre negustorii armeni a fost ales AndriqFocgineanu.

Alegerea aceasta este constatatd prin un proces-verbal incheiatin acea zi, in urmätoarea cuprindere

Anul 1832 ghenar 2. Noi negufitorii obstiei acestuitärg adundndu-ne in anfelaria Vorniciei, la 27 dechemvre,

ascultänd cartea cinstitului Divan implinitoriu, din 22 aaceiasi luni dechemvre, supt No. 126, impreunä I cu ald-turata copie al anexului, ca pär in trei zile sd facem a-legere a trei mädulari cu un secretar si doi scriitori, sprea se aseza i aici in tärg munifipalitate (adica sfat oräsie-nesc), sä ocarmuiasa materialnice interesuri a acestui oras,in mercurea trecutd, and am avut aceastä vadè, pusä pen-tru alegerea acelor mdduldri, neputându-ne cu toff a neaduna la un loc de a-i putea socoti i alege, astäzi dar a-dunändu-ne in anfälerie si mai cetindu-ni-se de iznoavdcartea cinstitului Divan din cuvänt in cuvAnt, i cu pdtrun-dere infelegand bunul i läudatul acest obstesc folos, careleMalta Ocärmuire ni 1-au häräzit, tofi inteun glas am alesadicä: din boeri pe d-lui Medelnicerul Grigori Raclis, dinnegufdtorii crestini : D-lui Gheorghe loan, Costache Caraienesi Neculai Placa, si din negufatorii armeni pe d-lui AndriesFocsäneanul, cari vor alcatui trupul numit sfatul oräsienesccu skritariul ce s'au socotit d-lui Costache Caraiene, careleva avea i doi scriitori, in cuprinderea poroncilor, i carelesfat va lucra acele ce prin instrucfiile ce au a se trimite,se va cuprinde, find alesi asa precum cartea cuprinde tre-cuff cu vrasta peste treizeci ani, cu stdrile lor, pentrucare iscälim.

Hriste loan Grigoras Neculaustefan Moisa Hristodor loan

www.digibuc.ro

212 Monografia Omit lid BotoFant

Haralambie IordacheManolachi ?Grigori SavaAnastasa ParaschivVasile GheorghiuVasile Diiaconitei

,Dumitrache SarghieIlie DragomirVasile CorneIonia RadulVasile Vitul

A'rban PopoviciIordache Popa IsacDumitrachi Paraschivlancu Cernetchi, arhitect10 iscalituri armenesti2 iscälituri grecesti ( 1)

Cum se vede, boerimea se abfinuse de la alegere.

Gh. Gheorghiu, boengiuDimitrie VasiliuNeculai BotanGrigore BesäteIonica PetroviciPanaite DiiaconuPricop AncäiChiriac MusteApostol sin AcsinieiNita Colacel starosteVasile nepot CurcanVasile Ojog ciubotarDumitru Scanteie ciubotarDumitru Marcu ciubotarTomache EnacheConstantin Fotin

Medelnicerul Grigori Raclis aduce la cunostinta Departamentuluidin launtru alegerea sa, si Departamentul 11 confirmä, anuntandu-1 ca-iva trimete si o instructie lämurita, de care sä se conduca In admi-nistratia orasului. La poronca Departamentului, alesul Botosanilorräspunde :

Caträ cinstit Departament Ministeriei din launtruMedelnicer Grigore Racli§

Poronca cinstit Departament din 10 a urmätoarei lunifevruar sub No. 1090, intäritoare slujbei mele, dui:A alege-rea obstiei de aice, la sfatul munitipal din acest oras, cusupunere am primit astäzi 23, pentru care intelegfind celeporoncite, si pre cat imi va fi cu putinta, mä voiu sarguiimpreunä cu celelalte mäduläri negurátoresti a aduce po-roncile ocarmuirei intru o indeplinire, asteptänd numai intdienstructia lämuritä de cele ce avem a urma, precum ni sescrie ca se va trimete.

Grigori Raclis, Medelnicer.

1. Arhiva Statulai din tali. Ministerui de Interne, Dosar 626.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botopnt 213

Indatd dupA alegerea sfatului orA§Anesc, se alcAtue§te i istatulcantalerieiTM, dupA poronca ocârmuirei, stat intärit de «Ministerul pri-cinilor din läuntre.

Statul era aceita :Medelnicerul Grigori RacliF, prezident sfatului munifipal,Hristea loan (1) cilen din partea negufAtorilor,Niculal Placa, tij cilen,Scirdar $tefan Racl4, secretarNeculai Dimitriu, scriitor,Vasilea Starcea, tij,Comisarul Sulger 'Manolachi Bou pe ciasta al 3-le §i al 6-1e,Comlsarul Iordachi Carp, pe cia3ta al 4-le §i al 5-1e,Comisarul Ionicä Anghel, pe ciasta 1-le §i 2-1e,Nastasei Dimitriu, epistat asupra drumurilor,Vasile Cuciureanu, dejurnie in cAnfälerie,Dumitru stn Ioni ta Vierul, tij in cänfälerie.Statul mai cuprindea 14 cfartalnici, 17 fanaragii, 2 clupotart,

2 hornari, 1 dobofar §i 30 ciocli moldoveni 2),La 12 decembre 1832, personalul Eforiei se complecteazä cu

ionica Anghel, numit telal-bap, care avea o vrednicA chiz4ie", §icare el singur trebuia sä strige, prin mezat, orice i se va poronci,precum: vanzAri de binale, de lucruri, §i alfii sä nu fie volnici a umblacu straie de telAlie, f Ara §firea lui telal-ba§a, care din toatä vänzareaprin mezat, trebuia sA primeascä un havaer, dupA socotinfd

Divanul implintor al Moldovei cere Vorniciei de Boto§ani sä puiein vedere membrilor Eforiei ca sä aräte ce lucrAri cred ei cA s'ar pu-tea infäptui pentru ImbunAtafirea §i inflorirea interesurilor ora§ului".La aceastä intrebare, membrii Eforiei incheie un proces-verbal, la 6ianuar 1832, care cuprinde toate desideratele Eforiei:

Finul 1832 ghenar 6 zile. Intru adunarea de ob§tie ce-tindu-ni-se cuprinderea poroncei cinstitului Divan implinito-riu, acea cAträ cinstita Vornicie de Boto§ani din let 1831dechenvre 28, supt No. 137, §i infelegându-se pre larg celecuprinse cAträ urmarea de trei prusmeturi a imbräfoOrei

1 Este o nepotrivire In acest nume, de oare ce In procesul-verbal de alegere, se vor-be4te de Gheorghe loan, nu de Cristo.

2. Arhiva Primarlei Botosani, Dosar 49 din 1832.3. Arhiva Statului din Itql. Tr. lit. M. No. 526, vol. 17.

www.digibuc.ro

214 Monografia Oraplut Bawd

lucrurilor spre imbunatatire i inflorirea interesurilor orasuluiacestuia, intru o congläsuire de obstie se pun inainte ur-mätoarele :

La I pont de alegerea madularilor sfatului obstesc, a-ceasta savarsire s'au indeplinit dupa incheiatul jurnal din832 ghenar 2, care s'au pristavlisit.

La al 2-le pont, de Indreptärile acele mai de nevoiecare trebuesc a se face In acest targ, ctr linitita petre-cere i sigurantia i infrumusetarea orasului acestuia.

De odata s'au inchipuit aceste care mai gios se aratasi cu ce cheltuiala s'ar putea face, adicä:

Pont I. Drumurile mari i a o soma din a ulitilora pliaturilor, care dupa mäsura ce li s'au fäcut sänt In lun-gime de 3136 stanjeni (afarä de drumurile altor uliti ce santmai in dos si a mähalalilor care si aceste In urma sant denevoie a se face, precum se va socoti), sä se MCA din pia-trä, la care trebuesc 784 cosuri piatra, care socotindu-se Inpretul ce urmeazä cate 380 lei cosul de piaträ, cu lucra-torii impreunä, se alcatueste suma de 297920 lei.

Al 2-1e. Adusul apei de izvoara, pe oale, cu depar-tare aproape cale de un ceas (caci mai cu apropiere nu segäseste), I facerea unei case de ape cu cismea In pliatutargului, 5000 lei.

Al 3-1e. Doua tulumbe sa se cumpere i sa se aducacu näimala tulumbagiilor, 10000 lei.

Al 4-1e. $ase sacale cu cai i oameni, i 10 cangi20 topoare pentru intamplarea de foc, 2500 lei.

Al 5-1e, O casä obsteasca sa se faca cu patru octal,cu cumparatura locului, 2000 lei.

Al 6-1e. Pentru un an, cheltuiala casei obstei i leafaa doi scriitori, i a 4 slujitori, i a 2 epistati asupra facereidrumurilor i mäsuratura locurilor, precum i chiria caseide adunarea orasieneascä, pe anul dintäiu, 3000 lei.

Fac peste tot: 320420 lei.Aceste sant cheltuelile care se socotesc de nevoie

targului acestuia de ocamdata, fora a fanarelor, a fanaragii-lor si a clopotarilor, precum s'au obisnuit aici, fiind a du-

www.digibuc.ro

Monografla Oravilui Botopnl 215

ghenilor datorii sa poarte si se va purtà si de acum inainte,precum trebuinta va cere.

La pontul al 3-le, pentru veniturile din care sä sepoata face cuprinsele prin al doile de mai sus prosmet siinchipuirea din nou catra veniturile din vechi, ce are tärgulacesta spre aratatele lucrari:

Vechi harazite prin hrisoave venituri are târgul acesta,care precum Mtn' acest an s'au vändut, insemneaza sumade 9500 lei, si este a se lua doua parale de tot jugul cumarfa ce va infra in targ, 10 parale de toata vadra de pa-curt zece parale de toata vadra de horelca ce va intra intarg, asemenea doi lei de butea de vin si un leu de polo-bocul de vin ce va infra in tärg. Acest vechiu venit careare acest tärg este vazut ca nu poate fi de ajuns la intim-pinarea cheltuelilor insemnate care trebuesc. 5i pentru soo-rirea de alte din nou venituri spre insemnatele lucruri, al&turându-se si legiuita zeciuiala banilor patentelor din acesttärg, socotim 6' cu vremea vom putea a sävärsi infrumu-setarea orasului cu cele insemnate mai sus, si daca väzändea nu va fi de ajuns aceste eraturi, atunci ne rugam cinsti-tului Divan de a avea deschis drum spre a inchipui noiobstesti acestui targ si alte eraturi care se vor gäsi de cu-viinta.

La aceasta adresä, Departamentul raspunde, la I februar 1832,! rmatoarele :

Asupra ponctului I Departamentul, spre raspuns, in-semneaza jurnalul acelui sfat din 6 ghenar la pontul I, cu-prinzänd (cu ce scopos nu se stie) in fruntea punerilor lacale ca cu pietruirea tuturor ulifelor ar trebui 297920 leili s'au facut luare aminte 6' o asa lucrare nu se poate facedin veniturile de peste an a orasului, ce de ar urma o asaprotimire a avea asa uliti, apoi trebue sa urmeze si pildeiEsului, si spre aceasta li au arätat si chipul si inlesnireaspre facerea soselelor. 5i dar de vreme cd si una si altanu este de inchipuire ce are targul acum, nici trebuia darpusa prin jurnalul mai sus pomenit, ci sa se fi ingrädit ainsemna pentru indreptarea ulifelor deodatä numai astuparea

www.digibuc.ro

216 Monografia Oraplut Boto$ani

batacurilor, ce ingreuiaza comunicatia, atAt intre lacuitori,cAt §i intre drumeti, cu lesnitorul chip ce mai jos la rândullui se va arAta.

La al 2-le pont, si pontul aducerei apei, dacA orawlau avut inlesnire de puturi, precum aratA acum, pentruceatunce prin acel jurnal o au arAtat ca un lucru din cele ma'intäi de nevoie a orasului, si de vreme ca aratA CA au pu-furl vii, sA intrebuinteze de carele au, cad Departamentuln'au scris sfatului sA inchipuiascA izvod de cheltueli pentrulucruri de prisos targului, ci de acele de nevoi.

Al 3-le. Pentru tulumbe, sau dela Brasov, sau delaLiov, pre pilda Romanului, a Focsanilor, a Galati lor, in caretarguri negutitorii ce au alisverisul cu Brgovul si Liovu ,

dela sine s'au alcAtuit a le aduce, Cate cu 2000 lei una, cutoate ale lor, ga urmeze si Botganii, de n'au vroit a fi 1

frunte.4. Pentru opt sacale Cate patru adicA de o tulumbA,

si 10 cAngi si 20 topoare, alcAtuiascA-se precum scrie cpreful ce se va putea mai jos. Este de luat aminte insA cdla tulumbe si la sacale trebuesc cai.

5. Numai se face luare aminte cA pe lângA surA, trebueste si un grajd de cai.

6. Pentru secretar si scriitori negresit cA nu vor putesluji fArA reafä, si mai jos se va vedea punere la caleasemine si pentru epistati si slujitori.

I. Orasul si mahalalele va rämäne impärtit in 6 ci-astve, si va avea rAnduiala In jos : fiestecare ciastä- va avercomisarul ei, pe lunA câte 60 lei.

2. Figtecarele comisar va avea in a sa ascultare 4cvartalnici cu leafA de 30 lei pe lunA.

3. A patru clod de fiestecare ciastvie, insarcinati scu cercetarea sAnAtatii, peste tot ciocli 24, cu leafA a 20lei pe lunA,

4. 12 hornari peste tot, adicA Cate 2 de fiestecareciastvie, sA fie sub ascultarea cornisarilor.

5. Pentru luminarisirea orasului, 150 fanare sä sea§eze la ulifele generalnice, in dep Artare de 15 stânjenunul de altul, iar la celelalte ulite la 25 stânjeni.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botgani 217

6, Pentru 20 fanaragii cate 20 lei pe lunä de unul,7. Doud tulumbe cu toate ale lor, 4000 lei, ate

2000 lei una.4 cai cate 150 lei unul, cu hamuri.4 tulumbagii cdte 40 lei pe lurid de unul.6 sacale cate 60 lei una6 sacagii cafe 30 lei pe lunä de unul.

20 topoare,8 card' cu giugurile lor, cate 40 lei unul.8 pärechi boi, cate 240 lei pärechea,Firgati Cate 3 la 2 card, cate 40 lei pe lunä.4 lopeti, 4 harlete.Secretarul munitipalitätii cu leafä de 200 lei pe lund.Chiria casei munitipalitätei pe un an 400 lei, iar pen-

tru slujba la casa munitipalitätii, se va lua cu randul delafie§tecare cvartal ate unul pe fie§tecare zi.

Cu raportul No. 158, din 1 fevruar 1832, caträ Departamentuldin läuntru, se aratd cd fatd de rdspunsul care 1-au primit ei, relativla proiectul de imfrumusetare a targului, membrii sfatului ord§dnescsant foarte desndajduiti, neavand incurajare de loc pentru binele ceei il doresc ob§tei. Din toti cei alqi la inceput, doi membri se retrag,din care Gheorghe loan find pätima§, iar Costache Caraiene, care afost insdrcinat a fi secretar, iar se retrage, ne mai gäsindu-se printrealti negustori cineva care sä poatd fi secretar. Intre allele, sfatul ceresd se filed o nouä alegere, de oarece nici acei doi cari au rdmas,Ikndrie§ FocOneanu §i Neculai Placa, singuri nu pot lucra.

Alegerea din 1833.

Conform Regulamentului organic, trebuia sä se MCA o nottä a-legere de membri ai Eforiei pe anul 1833.

La 16 april 1833, 01*ia targovetilor dd o jalbA la Departamen-tul din Muntru, cerand sd nu se mai facd o noud alegere, ci sd It-tilde tot acei ale§i in anul 1832, in frunte cu boerul Grigori Racli§,Medelnicer, care cu chipurile cele mai blande §i priincioase omenirels'au purtat cu noi, §i In fapte, dovadd cd informäluirile §i imfrumu-setarea tärgului cu toate cele de nevoe". Ob Oa mai cere sd se MCA

www.digibuc.ro

218 Monografla Oraplut Botopni

prezidentului Eforiei i o leaM -lunark din sporul iraturilor targului,pentru vremea ce si-o perde in nevoile obstiei.

Aceasta cerere a obstiei nu putea fi finutd in sama, i facandu-se o noua alegere, au fost alesi vechii membri : Medelnicerul Grigori

prezident, Hristea loan í Neculai Placa, cileni, iar SulgerulStefan Raclis, secretar.

Se pästreaza lista boerilor si a negustoriior cari au ales sfatulmunicipal pe anul 1833, si anume :

Spatar Costache Roset, Spatar Gheorghe Varlaam, Ca-minar Costache Varlaam, Caminar Costache Ciolacu, D-lui EnachiCuciureanu, Costantin Popazu, Stolnicul Costache Mavroieni.

Negatitorli: Ene Vasiliu, Hriste loan, Gheorghe loan, NeculaiLuca, Costantin Dimitriu, Ananie Stihi, Stefan Moisa, Stefan Iacobo-vici, Dumitrachi Marin, Dumitrachi Särghievici, Alexandru Dimitriu,Cost. Neculau, Gheorghe Neculau, Manolachi Nicsoi, Cost. Gheorghiu,Dimitrie Neculau, Dumitru Sava, Teodor Dragomir, Vasile a Dliaconi-tei, Gheorghe Stihi, Neculai Placa, Pavál Cazacliu, Chiriac Muste,Nita Colac, Sava Branzila.

Alegerea din 1834.

Se vor fi petrecut nemulfamiri in administratia orasului Boto-sani, se vor fi desfasurat i pe atunci patimi politice, al caror rezul-tat este totdeauna däunator binelui public, si probabil ca tot unorintrigi se datoreste tulburarea intervenita, in anul 1834, in conducereaEforiei Botosanilor.

Sfatul oräsänesc, in frunte cu prezidentul, Medelnicerul Grigori.Raclis, face o adresa catra Departamentul din Muntru, prin care arataca dela intemeierea Eforiei, din 1832, ei si-au Mcut slujba cu sfinte-nie, i cu toata osardia pentru binele obstesc, fArà nid o leaf& pen-tru toate ostenelele, si cer sa fie scutiti de asernenea insarcinare,dupä ce îi vor incheia semile Eforiei pe anii 1833-1834.

Rezultatul acestei cereri a fost altfel de cum il astepta sfatulorasanesc. Carmuirea nu a asteptat ca ei sä-si implineasca mandatul,pand la finele anului, i sa se faca o noua alegere, ci a inlocuit dea-dreptul pe membrii sfatului, instituind, ceiace am numi o comisie in-terimard, numind pe stolnicul Costache Mavrogheni prezident, iar peAndrei Focsaneanu si Hristodor loan, membri,

www.digibuc.ro

Mortografia Orcqului Boto$anl 219

MIA si ordinul Departameutului. catra Vornicia de Botosani, princare se fac aceste numiri :

Cara cinstita Vornicie de Botosani

Fiindca dupa incungiurarile de aicea am gasit de tre-buintä a ridica madularilor sfatului orasanesc sarcina in-datoririlor ce li au fost incredinfate, si am irnputernicit laaceasta, prin rezoliitia Prea Inaltulut Stäpan, am insärcinatvremelniceste implinitori indatoririlor in locul madularilorEforiei, pe D-lui Stolnicul Costache Mavrogheni, iar peD-lor Andrei Focsaneanu si Hristodor Joan, madulari.

De aceia fac cunoscut si Vorniciei spre §tiintä.A. Bal 1).

No. 11.-1834 august 8.

Comisia aceasta interimara nu a putut sa aiba multe zile, pen-t uca peste catva timp, la 16 august 1834, s'a fäcut alegere de obstia

rgului, alegandu-se ca membri Spatarul Gheorghe Varlaam, Andrief...-ocgineanu 0 Vasile loan.

Anul 1834 august 16. Intrunindu-se adunarea obstieitargului Botosani, supt prezidentia D-sale Agai Alecu Bals,in casele D-sale Spatarului Iordachi Caramfil, fiind mai in-capatoare decat presusdsfiile Vorniciei si a Eforiei, pentrualegerea madularilor sfatului orasanesc, din .acest targ, dupapublicarisirile urmate, gios iscalitii am ales cu a noasträmultamire si sloboda intrunire Mt dezbinare macar deun glas :

1. Pentru a fi madulari sfatului orasänesc, pe D-lorSpatar Gheorghe Varlaam, Andries Focsaneanu, GrigoriScurtu.

2, Pentru a fi candidati, pe D-lor Stolnicul CostachiMavrogheni, Vasile loan.

Drept aceia am socotit a se incheia acest jurnal, caalesii avand cerutele insusiri, sä se poata pridstavlisi siIntari.

1. Arhiva Statului Ia§1..Dosar 325, Tr. 1333,

www.digibuc.ro

220 Monografla Orapful Bofo$ant

Calimah, Vornic Ionitä TeodoroviciCostache Roset, Vornic Pareschiv DimitriuIordachi Foca, Spatar Const. HaritonIancu Cocotä, Sardar Hristodor loanIon Bräni§teanu, Paharnic Vasile JoanCostantin Teohari, Paharnic Stefan JacobGheorghe Sfihi, Clucer Gheorghe SchiporIon Mortun, Stolnic Costache HaretuTudurachi Pisotchi, Sardat Tudurachi loanNeculai Luca Stefan GoilavNeculai sin Hagi Anastasä Cerchez BalasanDutnitru Mihail Gheorghe SaunaVasile Gheorghiu, staroste Ionità Suceveanu

de bacali. lonitä ZahariaNastasä staroste de bärbieriNita Molinschi, staroste de precupeti de vinIordachi Corban, staroste de päscariMihalache Popovici, staroste de precupetiStefan loan, staroste de cizmarilordachi Radu, staroste de croitoriAndrei zät Grecu, staroste de ciocliStefan sin Hristea, staroste de blanariMe Strechie, staroste de tälpdlariIlie (?) staroste de curälari §i soponariIvanov, staroste de marchitani§i alte semnäturi grece§ti §i armene0, 1).

Alegerea din 1835

Forme le administrative, care de obiceiu se repetau in mostereotip, in cancelaria dirt vremurile trecute, Incep a evoluá §i eleDe unde, pâtiä acuma, procesele-verbale a membrilor Eforiei indicau numele tuturor alegätorilor cari luau parte la alegere, In 1835and se face o nouà alegere, Spatarul Dimitrie Gane, ispravnicul ti-nutului, incheie un jurnal", care constatä a au fost ale§i membr;ai Eforiei: Costache Ciornei, ca prezident, iar membri : maduläri lu-

1.Arhtva Statulul 1E10, Minist. Interne, Dosar 357 flla 25

www.digibuc.ro

Monografia Orapluf Botopnl 221

crAtoareg, Gheorgrhe loan i Panaite Teodora, CUM i 2 supleanti,Feodor Vasiliu §i Coste Haret :

furnal

Anul 1835 septemvre 15 zile. In sala caselor Dumi-sale Iohan Gorghias 9, supt prezidentia gios iscAlituluidregAtor tinutului Botosani, Intrunindu-se obstia boerilor sia negutitorilor din orasul Botosani, cari dupA convocatiaurmatä, s'au adunat spre alegere prezidentului si mAdulAri-lor Eforiei, s'au sfetit dupä multime glasurilor in cinste deprezident D-lui Costache Ciornei, WA mAdulAri lucrAtoare :Gheorghe loan, Panaite Teodoru, si candidati: Feodor Vasiliusi Coste Haretu, precum dovedeste foaia de alegere carese ,va inainta respectivului Departament al trebilor din IA-untru, pe langa raport din partea tinutalei isprdvnicii, sprecuviincioasa intArire.

Dimitrie Gane, Spatar. 2).

WA insä un lucru neasteptat : la 21 octomvre 1835, IsprAvniciatinutului Botosani face cunoscut Departamentului din lAuntru, cA auitat sA arAte in raportul fAcut asupra alegerei din 15 septemvre, cAprezidentul ales, Costache Ciornei, nu a fost fatA cAnd s'a facut ale-gerea, fiind dus la Odobesti, la viile ce le are acolo, si cA alesuleste si supus rosienese, dar cA obstia negustorilor cari 1-au ales augarantat cA D-sa va primi slujba de efor, si cA el va da un inscrisEforiei cA, desi e supus rosienesc, se va supune legilor in tot timpulcdt va purta slujba. Cu toate acestea Dumnealui Costache Ciornei,Tnind dela Odobesti, a declarat cA nu primeste alegerea sa in slujba

de prezident.

Motivat de aceste imprejurAri, Departamentul dispune sa se facdo nouA alegere, si un jurnal din 24 noemvre 1835, iscälit de isprav-nicului tinutului, Spatarul Dimitrie Gane, si de sarnesul tinutului, con-statä ea' fäcându-se alegere, in sala caselor D-sale Iohan Gorghias,

1.listilzi farmacia D-lui Semaca.2.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 53, Ministerul de Interne,

www.digibuc.ro

222 Monografia Omaha Botowl

au fost ale§i ca prezident Spatarul Costache Roset, cilenuri lucrii-toare, negutitorii Capitan de lefegii $tefan Goilav §1 vel CdpitanHriste loan, iar candidati : Teodor Vasiliu §i Coste Haret.

Alegerea din 1836

Foarte interesante, pentru istoria Boto§anilor, sant lucrarile pri-vitoart la alegerea de efori, facutä in 1836, de oarece gäsim o listaamänuntitä a alegatorilor cari au luat parte la alegere, §i la fiecareboer alegator se indica varsta ce o are, §i ce imobile posedk pentrua putea sä aiba dreptul de alegator, conform Regulamentului organic.

Iata jurnalul alegerei §i lista alegatorilor ;

furnal

Anul 1836 noemvrie 1. In §ala caselor D-sale IohanGorghias, sub prezidentia D-sale dregatorului finutului Bo-to§ani, potrivit cu poronca Departamentului din launtru No.20761 §i hotärarea art. 8 din instrucfiile pentru organizare aorä§iene§tilor eforii, intrunindu-se ob§tia boerilor §i a ne-gutitorilor din acest ora§ Boto§anii, cari se adunase §i dupdconvocafia urmatk spre alegere de prezident §i a mädula-rilor Eforiei ora§iene§ti, s'au aratat dupä multimea glasurilor In cinste de prezident pe D-lui Spatarul Costache Roset,precum §i cilenuri lucratoare §i candidati tot pe cei cariau fost Ora acum, adica pe negutitorii Cäpitan de lefegii$tefan Gollav, vel Cäpitan Hriste loan, ca cilenuri, §i peToader Vasillu §i Coste Haretu candidati, pentru care seva pristavlisi -§i la Ministeria din launtru.

Secretar, Stefan Racli§.

Lista alegatorilor este aceasta :

a. Boerii.1. D-lui Bragadirul Ion Ba§ota de 70 ani, are in ora§ o casa §i o vie2. Postelnicul Petrachi Varnav, 64 ani, o cask 5 dugheni.3. Aga Scarlat Miclescu, 47 ani, o cask o dugheanä §i o vie.4. Spatarul Alecu Ralet, 61 ani, cask vie, dugheank

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botogull 223

5. Spatar Costache Roset, 50 ani, 11 dugheni, o cask o mosie sio bisericA cu chiliile ei in Mtg.

6. Spatar Gheorghe Varlaam, 42 ani, o cask7. Spatar lordache Costache, 47 ani, o cask8. Spatar Costache Varlaam, 40 ani, o cask9. Spatar Iordache Cristescu, 39 ani, 4 dugheni.

10. Banul Iordachi Iamandi, 49 ani, o cask11. Banul Grigori Varlaam, 39 ani, o cask o mosie si 4 du ghe ni12. Banul IonitA Gherghel, 38 ani, un loc sterp.13. Cornis lordachi Basotk 53 ani, o casA si o mosie.14. Comis Iordachi VArnav, 67 ani, o cask15. Comis Neculai Roset, 41 ani, o casA si o mosie.16. Comis Teodor Gherghel, 37 ani, o casA si o movie.17. Comis Dimitrie Sirghievici, 41 ani, o cask18. Dvorenin Costache Miclescu, 32 ani, o casä,19. Dvorenin Alecu Miclescu, 31 ani, o casA.20. CAminar loan Herescu, 38 ani, b casA si o mosie.21. CAminar Costache Ciolacu, 36 ani, o cask22. Paharnic loan BrAnisteanu, 74 ani, o casA si o dugheank23. Paharnic Gheorghe Herescu, 54 ani, o casA si o mosie.24. Paharnic Enacache Leon, 40 ani, 2 case si 6 dughene.25. Sardar loan CocotA, 55 ani, o cask26. Sardar Alexandru, 50 an1, o cask27. Sardar Teodor Pisoschi, o casA si o dugheank28. Sardar Stefan Radis, 44 ani, un loc sterp.29. Sardar Hip TAutu, 40 ani, o cask30. Sardar Ionitä Jiianu, 43 ani, o cask31. Sardar IonitA Sendrea, 44 ani, o cask32. Sardar Const. Popovici, 43 ani, o cask33. Sardar Enachi Romano, 38 ani, cask dugheank o mosie.34. Stolnic Costache Pisoschi, 53 ani, o cask35. Stolnic Vasile loan, 53 ani, o casA si o dugheand.36. Stolnic Costache Ciulei, 41 ani, o cask37. Stolnic Mihalache Mavrodin, 41 ani, o casA,38. Stolnic Iancu Dimitriu, 40 ani, o casA si 3 dugheni.39. Stolnic Neculai Teodor, 53 ani, o cask un hen.40. Stolnic Cost. Mavroieni, 43 ani, o cask

www.digibuc.ro


41. Medelnicer Antohi Bou, 53 ani, o casá.42. Medelnicer Teodor sin Giorzu, 63 ani, o casa.43. Clucer Gheorghe Stihi, 48 ani, o cask 2 dughene.44. Clucer Mihai Dabija, 43 ani, o casti.45. Sulger Ursache, 74 ani, o casä.46. Sulger Costache, 35 ani, o casd.47. Pitar Stefan Lupeiu, 65 ani, o casä.48. Pitar Vasile Cálugäreanu, 53 ani, o casá.49. Dvorenin Alecu Cuza, 40 ani, o casá.50. Dvorenin Gheorghe Cuciureanu, o cask51. Dvorenin Gheorghe Codrescu, o casá.52. Dvorenin doftoru Samurca§, 66 ani, o casd.53. Dvorenin lohan Ghiorghias spitár, 71 ani, o casä.54. Doftorul Antonie Caruz, 61 ani, o cask55. DI Gheorghe Timu§, 37 ani, o casä.56. Dumitrachi Ciulei, 41 ani, o casà.57. Costache Dragu§, 40 ani, o casá.58. Postelnic Dumitrachi Bogdan, 46 ani, o cask59. Costache Dimitriu, 47 ani, o casá.60. Costache Iorga, 31 ani, o casá.

Negutitorii de starea 1.

Anania StihiVasile JoanPavál Daränga .Gheorghe SchiporNeculai LucaHaretu GheorghiuStefan MoisaPanaite a DiaconiteiPanaite TeodoruNeculai PlacaConst. PlacaConst. E§anuIordachi StihiConst. Dimitriu

Vasile DiaconiteiVasile StanciuAndrie§ AvedicAxinte sin PetreanuNeculai AnastasiuStefan PsaltuDumitru SavaDumitru GheorghiuHristodor CazacliuNastasá ParaschivVasile loanIon PetroviciNeagu VasileConstantin Frángefier

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Boto$ani 22 5

Gheorghe MavroieniNeculai NunLuca GollavCerchez BalasanIonitá BogosAndronic Zaharialacob LebädäBogdan Misirlonità BolfosuGrigore MatasaruBogdan HudicGrigori Bra§ovanuMane SuceveanuGeorge NazarieManolache Gheorghiu

Negutitort

Vasile VituIacob Ple§eaTudurachi sin ManoliEnachi UrsachiCostache ZotaCostea a FoteiVasile TeodoruVasile CerbuIlie StrechieDumitru Fä§neatàIon ZodieriuMihai RusuIon BuciocDie TopanPetrea Olariu

de starea II.

Agache Joan Hacic MindirigiuStefan Iacob Stefan SirghieVasile Troscu Gheorghe Deliu5tefan Pilug Ionicä PolonicDumitru Leahu Serban BlanariuChiriac Niustea Vasile JocuStefan Ciordic Ilie MunteanuVasile Teodoru Vasile GoianManea Hane§ Dimitrie Cov4e1Cristea Popovici lord ache HulutdIonitä Panzariu Nastasä UrsacheGheorghe Märzc Iordache CotovanuGrigori Tonit Vasile SohatchiGarabet sin Ariton Ionica Covalciclonità Trancu

§i alti patentari de clasa III, precum §i 22 de staro§ti a o-. sebitelor corporag cu casierii lor, 15

www.digibuc.ro


Spatarul Costache Roset trebue sä fi fost stimat §i iubit de tär-govejii boto§äneni, de vreme ce acei cari nu au putut lua parte lavot, dau o declarajie scrisä cä consirnt §i ei la acea alegere.

Declarajia este interesantä §i o reproducem :

Declaratie

Fiind cä noi jos iscAlijii, avänd particularnice ale noastreinteresuri, n'am putut fi la sorocita zi la adunarea ob§tieitärgului, pentru a doua alegere a prezidentului §i a maclu-lärilor Eforiei, a§a precum ne-am incredinjat pentru alegere,cA toata ob§tia cu un glas impreunä cu D-lui Spatarul A-lecu Ralet, au ales de prezident Eforiei pe D-lui SpatarulCostache Roset, nu mai pujin §i noi fiind inteo unire la a-ceastä alegere §i cu totul mulfämiji, pentru care avem depildä patriotice§tele sale osardii, ce cu lini§tire au arätat a-cestui ora§, in anii trecuji, cänd a fost epitropul tärgului,cä cu acel pujin venit ce avea casa Epitropiei, a fâcut osoma de stânjeni cu pavé- de piaträ, poduri §i allele, careerau neapärat trebuincioase pentru inlesnirea orä§änilor.

Si pentru cä suntem muljämiji, nu lipsim cu aceastaa aduce la §tiinja cinstitei Isprävnicii. -

1835 Noemvrie 25

Iacob Ple§eaVasile GheorghiuPanaite TeodoruNechita PopoviciBogdan AlaciTeodorache DragomanVasile a DiaconijeiIordache StihiIon sin Hriste AnghelDumitru sin GavrilGheorghe Simionovici

§i alte semnaturi grece§ti §i

Panaite BacaluGrigore GheorghiuVasile NeaguGheorghe PetcuIon PetroviciVasile CerbuVasile CorneStefan sin loanManolachi DrägoiTintd Gheorghe

armene§ti (i)

I. Arhiva Statulni din Iasi. Dosar 53 fila 139. Minist. Interne.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botomi 22 7

Alla declaratie de aderare la alegere face si Petrache Värnav ;

Cab% cinstita adunare a alegerii de prezident Eforieiorasului Botosani.

Gios iscälitul Postelnic Petrache Värnav, cu 'cinste îîinsemneazä gnomia a alegerii de prezident orasului pe dum-nealui Spatar Costache Roset, de care säntem multämitiintru indestul pentru jertfirea slujbelor dumisale din anultrecut, dorindu-1 din suflet i pentru anul urmätor, ca sä neslujascä tot dumnealui Spatarul Costache intru acest predmet.

Petrache Värnav, Postelnic. 1836, Noemvrie 1

Tot asa de interesantä este si adresa 'pe care Spatarul C. Roset.urma alegerei sale ca prezident al Eforiei, o face Departamentului

'n läuntru:

Prezidentul Eforiei oräsienesti din BotosaniSpatarul Costache Roset

cätraCinstitul Departament trebilor din läuntru.

Astäzi la 10 a curgatoarei luni, cu supunere am pri-mit poronca cinstitului Departament din 7 ghenar supt No.286, impreunä i cu Malta poroncä domneascA de intärireain slujba de prezident Eforiei orasului Botosani, asupra cä-rora plecat rdspund ca astäzi prin d-lui dregätorul finutuluiam si intrat in slujbâ, i cä voiu särgui intocmai a aduceintru implinire cuprinderea instructiilor i a pravelilor obstes-tei adunäri 1 dupä poruncile ce voiu primi, voiu fi unnä-tor pentru totdeauna in folosul obstesc.

C. Roset, Spatar

In anii urtnätori, alegerile de efori se fac cu mai putina infrigu-rare : lumea se obisnuise lesne cu acest sport, care, cu trecerea vremeidevenise banal, plictisitor.

www.digibuc.ro


La 28 noembre 1837, tot in casele lui lohan Gorgias, §i sub pre-zidentia dregatorului de Boto§ani, se aleg efori:

Sardarul loan Cocotei, prezident;neguOtorul Andronic Zaharia, §ilonial Radu, cilenuri lucratoare, iarNeculai Licu §iGlzeorghe Schipor, candidati..

Tot atunci se alege secretar Eforiei pe Neculal D. Nebunell, cleafä de 200 lei pe lunä 1)

In 1839 gdsim efor pe loan Cocotei, Sardar, i madulari pe Cotstantin Haretu §i Neculai Placa, iar secretar era C. Dram 2).

In 1840, Eforia se compunea astfel:Tudurachi Pisotki, Sardar, efor.Neculai Placa, mädular, casier ;¡orgy Schipor, mädular.Clucer Neculai Luca §iGrigore Matasar, candidati.Secretar era C. Pavlov 3).

Aceia§i eforie o gäsim in 1841 4), când la 1 noembre se alegdoi candidati: Grigori Matasar §i Teodoru loan.

In 1842 erau:Tudurachi Pisotki, Sardar, efor.Grigori Mittasar,. cilen.Neculal Placa, casier.Gheorghe Schipor, cilen.Gheorghe Matasar §iTeodor loan, candidati.lorgu Hristofor, secretar 3).

In 1843:Costache Varlaam, Aget, efor.Gaspar Gollem, §iPanalte Teodor, mddulari.Coste Haretu, Sardar, §i.

1. Arhlva Statului 1841, Dos. 524, Tr..1333.2. Sd., Dos. 413, Tr. 1772.3. Sd., Dos. 619, Tr. 1333.4. Sd., Dos. 629, Tr. 1772, 41 Dos. 736, Tr 1333.6. Sd., Dos. 1448, Tr. 4772.

www.digibuc.ro


Costache MoFovici, candidati.Medelnicer Iorgu Hristofor, secretar,

'ar in 1844, 'in locul lui Gaspar Goilav este mAdular Medelnicerul IorguHristofor 1).

La alegerea din 1845, iau parte ca aiegatori: 93 fete de boeri,negutitori crestini, 19 corporatii si 34 armeni, si se aleg:

Neculal Placa, Sardar, efor.Ion Radul, Sulger, §i$tefan Goilav, Pitar, mädulari.loan Teodor, Sulger,Neculai Anastasiu, candidati.Secretar: Alecu Stroja.

In 1846 gAsim In Eforie pe : Sardarul Teodor loan, Panaite Tea-(3ra, Sulgerul Ion Radul, Sulgerul Cost. Placa, iar secretar pe loan

lureanu 2).In anul 1847, dosarele aratä cà Eforia de Botosani se compunea

stfel :Efor: Teodor loan, Sardar.M6dulari: Ion Radul, Sluger,

C. Placa,P. Teodor

Pentru acest an avern i listele alegAtorilor radularilor Eforiei.

Izvocl pentru aleritorii mdduldrilor Eforlei orapluiBotoFani pe anul 1847. 1).

1. Vornicul Scartat Miclescu2. Costache Roset3. lordache Crdstescu4. Alecu Miclescu

de 59 ani, are casecase dugheni bisericl

43 loc.39 , case

5. Postelnic Ilie Gherghel 43 » case, vii6. Aga Neculai Rosset 51 » case

Costache Varlaam , 49 casd8. Iorgu Canaris 37 10c

1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 5850, Tr. 1772.a2. Sd., Dos. 7845, Tr. 1772.

www.digibuc.ro

230 Monografia Orap dui Botopni

9. Aga Dimtrie Ralet10. Emanuil Holztreger11. Spatar Gheorghe Costachi12. Mihalache Holban13. Gheorghe Buzild14. Gheorghe Varlaam15. Costache Miclescu16. Ion Cocotä17. Costachi Pisoschi18. Spatar Iordachi Ciolak19. Banul Iordache Iamandi20. Grigori Varlaam Ban21. Ban Mihail Mavrodin22. Comisul Iordachi Basotä23. Tudurachi Gherghel24. Nicu Varnav25. Iordachi Samurcas26. Comis. Cost. Florescu27. Teodor Buzdugan Comis.28. Comis. Gheorghe Codrescu29. Costachi Vizanti30. Cäminar Ion Herescu31. ,, Vasile Florea32. ,, Costachi Ciolac33. ,, Costachi Codrescu34. ,, Gheorghe Iminovici35. Cäminar Neculai Pisoschi36. Paharnic lonache Leon37. Gheorge Herescu38. Mihalache Brdnisteanu39. Alexandru Täutul40. Panaite Cozmulici41. Dimitrie Botez42. Sardar Ionità Juan43. Alex. Belci uc44. Tudurachi Pisoschi45. Vasile Arapu

de 31465751

m. 49* 519 43» 61* 61* 39» 53* 46s 51» 613. 49* 31s 47s 41s 37s, 51

4151

» 5746

» 46s 46

3,, 753

* 61» 51

53, 57

43,,

596,, 3

s 51,, 93

ani case si viicase

2 case2 case* case» case2 Un han si dughet2 case9 case si dugheni

case» case, viis case, dugheni* case2 case* case

casa» case si dugheni» casefX.

Xo

n

n

tic

»

n

n

n

n

n

»»

n

»

case»

,,x.

,,

,,*

x.

loccase si dughenicaseloc si viicase

n

n

n

n

n

n n

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botopnt 231

46. Sardar Cost. Mavroieni de 53 ani 2

47. 0 Cost. Popovici * 56 *

48. 0 Neculai Placa 52 2 case si dugheni49. a Teodor loan * 4950. 0 Cost. Haretu 46 * * D

51. Mihail Gociu 2 29 0 * *

52. ,, loan Calinescu 51 case53. 0 Neculai Haret 41 dugheni54, . Hriste a Goilav 2 48 case si dugheni55. Gaspar Goilav 2 46 * 30 4

56. Stolnic Vasile loan 61 * 0

57. , Ionitä Panaite 51 case58. Iancu Dimitriu 51 * *

59. Ion Mortun * 47 * D

60. Gheorghe Izovit 29 ,,

61. Alecu lorga b 31 * 0

62. Neculai Sofian 34 case si dugheni63. Ariton Buiucliu » 46 2

64. Medelnicer lorgu Hristofor 38 » case65. Gheorghe Cogeanu 36 dugheni66. Gheorghe Popovici 38 -67. Enachi Ionascu * 34 j, dugheni68. Clucer Gheorghe Mavroiani 39 case si dugheni69. Necu Corlatan 35 case70. Sluger Scarlat Gheorghiu 46 case71. » Joan Radu ,, 37 ,7 case §i dugheni72. ,, Manole Bou73. Cost. Ciogole

448 11 caseIt

74. 0 Cost. Mardi 35 075. 0 Tanase Moscovici ,, 5676. . Costache Placa ,; 45 case si dugheni77. Luca Goilav 58 case §i dugheni78. Altar Stoian Coman 51 case §i dugheni79. , Vasile Calugäreanu 58 case80 Neculai Popäscul 58 case81 , Stefan Goilav ,, 56 , case si dugheni82. Satrar Neculai Teodoru 33 case §i dugheni83. Gheorghe Apostol 32 case §1 dug heni

www.digibuc.ro


84. Alecu Miclescu

Fit de boeri

are 32 ani are case85. Alecu Cuza 40 ,, case86. Gheorghe Sänjiorji 36 are case87. Todirasc Buzilä PP 51 are case88. Manole Salceanu PP 38 case si dughen89. Gheorghe Baltä 31 are case90. Alecu Stroja 42 are case91. Vasile Pisoschi 28 are case92. Dumitrachi si Costachi Lupei , 40 ,93. Gheorghe Cocotä 29 *

Negutitori patentari

Panaite Teodor,Cost. Esanu,Vasile Vitu,Neculai Hagi Anastasiu,Neculai Apostol,Dimitrie Sava,Ion Hristea Anghel,Anastase Gheorghiu,$ärban Popovici,Tanásä Neculau,Ianachi Neculau,Gheorghe Simionovici,Hristea Neculau,lonitä Bolfosu,Gheorghe Nazari,Grigore Brasovan,Hristea Macs fan,Luca Macsäm,Manea Suceveanu,Grigori Daru,Andrias Marcovici,Bogdan &Au licä,Isaia Trancu,

--

Constantin Danu,Gheorghe Necsoi,Vasile loan,Dänilä loan,DiMitrie Popovici,Ion Gheorghiu,Fotachi Neculau,Grigori Trancu,Ionljä Soponaru,Gheorghe Hulubei,Tanasä. Soponar,Ilie Strechie,Tudurachi Manoliu,Dumitru Fäsneajä,Gheorghe Mustea,Gheorghe Hui*,Dumitru Moscu,Ilie TalabkGheorghe Dimitriu,Grigori Besate,Alecu Stihi,Ionicd Dorohoiceanu,Gheorghe Lencutä,

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Boto$anl 235

Ionitá Pänzaru,Luca Marcovici,Ion Petrovici,Gheorghe Fac6§,Neculai CAlirnänescu,Teodor Neculau,Costachi Simionovici,Andrei Dimitriu,Grigori Popovici,Vasile CAlin,Anania Popovici,Hristea Hotinceanu,

Ion Zodieru,Constantin Cov501,Ion Burcá,lordache Oghialä,Ioan Creangd,Vasile Goran,Grigori Malba§,Iacob Tanta,Anton Pesenschi,Bogdan Bur dea,Ionifa sin Ariton,

Starostil Corporatiilor

Enachi NeculauToader NeculauGheorghe ConfäscuGrigori CozmuliciGrigori Bra§ovanGarabet BalinToader GheorghiuNeculai VasiliuDumitrachi CroitoruIon MindirigiuGheorghe MusteaIon PopaIon BärbieriuGheorghe Hid*Gheorghe SoltanToader StAnceanuIacob PälärieruDimitrie VoinaAlexie AvramDumitru sin ToaderToader Poclitarulordachi Ciritel

staroste de bacali §i crâ§mari. de formagii

de blânaride buingii

Pt a, bogasieri. * solonari

, fAclieri* cojocari

» * croitori* » mindirigii» * cizmari2 No ciubotari

* barbieri* * talpalari

» brânzari* * päscari3, * pAlärieri

, precupefisr

3, marchitani. * dulgheri* a ciubotari* * cärämidari

www.digibuc.ro


Pe anii urmätori Eforla de Botosani era asffel compusä:1848.

Prezident: Costactle Varlaam, Aga.Mádulari: lorgu Hristofor, Medelnicer,

Dimitrie Aronovici,C. Placa.

Secretar: Clucer Riga 1).

1849.

Prezident: Cost. Varlaam, AgLMädulari: Dumitrie Aronovicl, casier;

lorgu Hristofor, Sardar,Candidat: I. Coman, Pitar.Secretar: Carate 2).

1850.

Prezident: Milzalaclze Holban, Spatar.Mädular lorgu Hristofor, Sardar.Candidati: D. Aronovici,

f. Coman.Secretar: Ion Cara le 3).

1851.

Prezident: Teodor Buzdugan, Spatar, apoiVast le Niculescu, Clucer.

Casier: Dumitrit Aronovici.Madu lari: Neculai Teodor $atrar,

I. Coman.Secretar: Alecu Cara le 4).

1852.

Prezident: Vast le Niculescu, Clucer.Caster: D. Aronovici.

1. Arh Iva Statulul Iasi, Dos, 11819, Tr. 1772.2. Id., Dos. 20170, Tr. 1772.3. Id.4. Arhlva Statului Iasi, Dos. 2946, Tr. 1772.

www.digibuc.ro


Mädular: Nec. Teodorul, SOtrar.Candidati: I. Coman,

Ion Racrul, Su !gel.%

1853.Prezident: Gh. Sinescu, Cäminar.Casier: D. Aronovici.MOdular: lorgu Hristofor, Cäminar.Candidati: Ion Radul, Sluger,

Gheorghe Apostol, Satrar.Secretar: C. Volcinschi 2).

1854.Prezident: Ion Radul.Cosier: D. Aronovicl.Madular : Neculai Teodorul, Satrar.Candidat: Gh. Apostol.Secretar: Volcinschi 3).

1855.Prezident: M. Bränigeanu, Paharnic.Cosier : D. Aronovici.Candidati: Glz. Hamuzov, Medelnicer,

Neculal Teodor, 5atrar,lorgu Hristofor,Vasile Rigu, Clucer 4).

1856.

Prezident: Mihai Bräniteanu, Paharnic.Casier: D. Aronovici.Mädular: I. Rigu.Candidati: Gh. Hamuzov,

lorgu Hristofor, Cäminar.Secretar: Volcinschi 5).

1. Id., Dos. 26025, Tr. 1772.2. Id., Dos. 28220, Tr. 1772.3. Id., Dos. 31261, Tr, 1772.4. Id., Dos. 34472, Tr. 1772.5. Id., Dos. 35343, Tr. 1772.

www.digibuc.ro

236 Monografia Ora fu tut Botgani-..

N.

1857.Prezident: Glzeorglze Cocotd.Casier: D. Aronovici.Mádu Ian Gh. Hamuzov,Candidati: lorgu Cristofor, Carninar,

Vasile Riga 1).1858.

Prezident: D. AronovIci, apoi1. Niculescu.

Casier: C. lonescu.Mädular: Gh. Hamuzov.Candiclati: Oh. Mavroiant,

Z. Atanasiu.Secretar; Carale 2).

1859.Prezident: Nec. Placa.Mädulari : D. Aronovici,

Vasile Hazu.Candidati; Nec. Teodoru,

Z. Atanasiu.Secretar: N. Scriped 3).

. 1860 si 1861.Prezident: Gheorghe Cocdtd.Mädulari: Nec. Teodoru,

Vasile Tim*Candidati: Zamfir Atanasiu,

Costache Hazu.Secietar: Georgescu.

1862.Prezident: Gheorglze Cocota.Mädulari; Nec. Teodoru,

Zamfir Atanasiu.Candidati; Cost. Hazu,

Andrei Dumltriu.

1. Id., Dos. 39142, Tr. 1772.2. Id., Dos. 41913, Tr. 17723. Id., Dos. 43618, Tr. 1772.

www.digibuc.ro


&mete le Eforiei.

Cu punerea in aplicare a Regulamentului organic, se produce oadevärat5 tulburare in viata orä§äneascã, i eforii a1ei nu erau deloc durneriti.

Inainte de infiintarea eforielor, dreg6torii tinuturilor aveau insAr-cinarea de a se ocupa i cu aprovizionarea ora§elor cu cele trebuitoarepentru hrana locuitorilor; mai era, in ora§e, o cdpitänie, cu menireade a supraveghea pentru paza §i siguranta locuitorilor, adicd strajanoptii, pentru fäcAtori de rele §i pentru intdmplarile de foc. Dupà dis-pozitiunile Regulamentului organic, ispravnicii judetelor nu mai aveauatributiuni municipale, iar despre c6pitänii nu se mai vorbea. AtunciEforia de Boto§ani cere deslu§iri departamentului «cine va purta a-ceste

La aceastä intrebare, Departamentul räspunde cA de acuma E-foria va avea grijä de toate acestea, luAnd mäsurile cuvenite §i fa-cand inchipuirea cheltuelilor celor mai de nevoie lucräri, trimete Efo-rid urmalorul proiect de buget pe anul 1832 :

Inchipuirea iraturilor casei munitipalitdtei.Lei

60000 Pentru 20600 vedre rachiu ce negre§it se socote§teca ar intra in targ pe fieVecare an.

10000 Pentru butile §1 poloboacele cu vin ce inträ tärgpe socoteala de 2 lei de poloboc §i 4 de bute.

1500 Venitul pacurei ce intrd in ora§, ate 20 parale devadra.

6000 Zecluiala patentelor.

77500 Afarä de cele ce s'ar socoti a se lua la intrareacarelor cu marfä, pe pilda i a altor ora§e, precumFoc§ani, Galati §i allele, care au a§ezat a se lua 2

www.digibuc.ro

238 Monografia Oraplui Botonani

lei Oa la 16 lei de car, potrivit cu preful i ose-birea märfii, fara a atinge cele spre indestulare ob-stiei orasului, care, ori cum si ori cat de usor, arputea aduce un venit de la 6 mii lei la 10000 leipe an, fära a se simfi i prinde locul harabagilä-cului, care pentru catahristicosul i impiedecatorulsau chip este desfiinfat in tot Prinfipatul.

Neaparatele cheltueli pe tot anul.Lei

4320 Leafa la 6 comisari, cate 60 lei pe lunä de om.8640 24 cfartalnici, cate 4 de fiestecare ciasta, supt as-

cultarea comisarului, cate 30 lei pe5766 24 .ciocli, ate 4 de fiestecare clastie, insarcinafi

cu starea sänätafii locuitorilor, cate 20 lei pe lunäde cioclu.

12000 Pentru lumanarile de sau trebuitoare la 150 fanarecu iarnä, cu var.&

4800 Hacul a 20 fanaragii, ate 40 lei pe lunà unul1920 Leafa a 4 tulumbagii, cate 40 lei pe luna unul,

30 Unsul i intocmitul tulumbelor.1000 Hrana la 10 cai a tulumbelor si a sacalelor.2160 Hacul a 6 sacagii, cate 30 lei pe lunà unul.5760 Hacul a 12 argafi de la 8 ant, cate 3 adica la 2

cara, pe lunä de unul 40 lei.800 Hrana a 16 boi de la 8 carä, ce au a sluji in cu-

räfirea orasului.2400 Leafa secretarului Munifipalitäfii, cate 200 lei pe luná1200 Leafa scriitorilor, ate 100 lei pe luna.400 Chiria casei Munifipalitafii.300 Cheltuiala canfelariei, incälzitul i luminarisirea.

12 hornari, Cate 2 pe ciasta, fait osebita leafä dincasa Munifipaliffifil, ramaind lua dupa vechiulobiceiu acele cate 2 parale de hogeac, i vor fi inascultarea comisarilor, pentru ca li se dä numai loraceasta dreptate si nu se ingaduesc ca alfii a faceacest mestesug.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botclani 239

Cheltueli pentru odatei

Lei500 100 fânare ate 5 lei unul, care au a se a$eza in

depärtare unul de altul la generalnicele uliti, 15stanjeni, iarä la celelalte uliti, la cdte 25 de stânjeniunul de altul.

150 Intocmirea a 150 fânare vechi, ate 1 leu de unul.4000 Douä tulumbi cu toate ale lor, Cate 2000 lei una.360 6 sacale, ate 60 lei una, fie§tecare avand ate 4

cercuri de fiher", §i cu cotiugile lor bune alcatuite.720 6 cai cu hamurile lor, ate 120 unul.200 20 cängi §i 20 topoare, ate 5 lei una cu alta.320 8 cara cd giugurile lor, câte 40 lei unul.

1920 8 pârechi boi, ale 240 parechea.24 4 cazmale, 4 lopeti §i 4 harlete.

Perilipsis.Lei

77500 iraturile, venitul lor pe an.60290 cheltuelile, insa :

L ei

8794 cheltuelile pentru odatä.51496 cheltuelile pe tot anul.60290

17210 prisosul, care in cat poate folosi la proiectul im-pietruirei ulitelor sau a facerei unor §osele, ob§tialesne poate judeca, pentru ca in anul intaiu priso-sesc 17210§i cu 8794 cheltuelile care de laanul al 2-lea nu au a urma, adica 26004 lei pe fie§tecare an, cu care iatä in 10 ani §i chetruirea facuta§i ci§meaua facutä §i ori ce alta ar mai avea ora§ulnevoie. Iar cu facerea de §osele i in mai putinävreme, ulitile in cea mai bunä stare §i ora5u1 vaurma de a face orice.

www.digibuc.ro

240 Monografia Oraplul Botoma

Cum sa se incaseze veniturile P Cari functionari aveau aceastinsarcinare.

Iata alte nedumeriri pentru Eforie, pe care Departamentul lemureste, cerand ca de indata sa se strip la mezat venitul iraturilotargului pe anul 1832-33, mai adaugandu-se inca i darea asa zisacada targului", cate un leu de calk venit care, din vechime, a fostal Doamnei. Deci velnitile de rachiu, care vor avea cada,, vor pläate un leu de cad& inlocuind venitul ce era pe giugarit, si care s'desfiintat dela 1 ianuar 1833.

Noua viata care se infiripa, in orase, cerea servicii publice pentrintretinerea cärora era nevoie si de venituri mai mari.

Eforia face cunoscut Departamentului, in 1832 martie 5, ea' pentrinfrumusetarea si paza orasului, a luat urmatoarele hotarari:

S'a facut schepsis dupa intinderea ulitelor i s'au mai pus inc18 fanaragii, pe langa cei 9 cari sant din vechime, cu hacul cate 28lei pe an de orn, cu lumâneirile lor, ce se plateau de dughengiii dpe la ulite ;

A tocmit si 2 clopotari, ce neaparat trebuiesc, Cate 280 lei unupe an, cari vor supraveghia neincetat ca la un caz de primejdie de fo...sa traga clopotul la cea mai apropiata biserica ;

S'a dat sa se faca 60 fanare, pentru toate ulitile acestui targele vor fi d,e tinichea, si 6 stalpi cu deosebite fanare la cele trei platuri ;

Iar pentru astuparea batacurilor ce sant atat la ulite catmahalale, neputandu-se trece ulita, mai ales in timpul and se dispra-mavareaza, se hotäräste ca fiestecare locuitor de pe la mahalalele tagului sà steie Cate cinci zile de om, acei ce au trasura cu boi sau cucai pentru caratul prundisului dela Siret, ca sa se astupe batacurile.

De sigur ca s'au näscut mari nemultamiri, in lumea comerciaha Botosanilor, prin birurile puse, dela 1 septembre 1832, asupra precupetilor cari aveau tarabi i scaune, in piata targului, si cari trebuiasa plateasca, pe an ;

35 lei un precupet fruntas,22 lei un precupet rnijlociu,12 lei un precupet codas.Veniturile acestea trebuiau sa fie trecute intre iraturile targulu;.La sfarsitul anului 1832 se incheie socotelile, si se arata ce sum

www.digibuc.ro

Monografia Ora$alui Botopni 241

a rams in casa, din incaserile anului 1831, si cat s'a incasat pe 7luni si 10 zile din anul 1832 :

Casa Sfatului ordflenesc din Botopni.

Sama de cati bani are casa targului din eraturile vechia anului 1831 si de cati bani anume au intrat in casa dineraturile noua ce s'au informat pe 7 luni si 10 zile, adicadela 21 maiu 832 si pana la 31 dechemvrie 1832 dupa so-cotinta obstiei.

Lei Par.

6465 20 s'au prima dela casierul Vasile Joan, bani in naht,din eraturile vechi.

3360 9 din luna iunie3960 de pe un loc a targului ce s'a vandut in luna

iulie lui Gheorghe Nazarie.1852 venituri dela eraturi noua pe luna iulie.544/1 7 venituri din eratul nou pe august.

21091 6 s'au priimit pana la 1 oct. 1832.16482 20 venit ce are a se mai luà.37573 26 se cuprinde pe acest an 1832.

Samd de cilti bani s'au cheltuit 1 s'au dat in lefi fi alteledela 1 ghenar 1832.

Pe luna februariemartieapril

Lei Par610

14991781

2121

maiu 2477 IIiunie 3560 4iulie 1935 17avgust 1690 11

septembre 2912 24

Peste tot 16456 2916

www.digibuc.ro

242 Monografla Oragului Botogant

&ma de cdti bani se cere neaparat a se da fi a se malcheltui pe trei luni, pand la I ghenar 1833, adicei pe

lunile octombre,` noembre 1 dechembre.Lei600 pentru 6 cai la 3 tulumbe §i 2 sacale

2891 pentru o tulumbd ce neaparat trebuie50 pentru 3 sacale cu cotiugile lor60 pentru 3 hamuturi la tulumbe §i sacale

240 leafa a 2 tulumbagii pe 3 luni Cate 40 lei360 10 hrana la 6 cai pe 3 luni50 o car* de curätit gunoaiele

600 pentru cäteva card spre intocmirea drumurilor1650 are a se da birul a 30 ciocli precum sunt al-

catuiti950 pentru meremetul §colilor ce s'ar putea face

fiind cu totul stricate, bez altele, mese, scaune,cercuri de fier

5957 5 lefile tuturor slujba§ilor Eforiei pe 3 luni, §ianume ;

600 leafa secretarului, Särdar $tefan Racli§300 leaf a scriitorului Neculai Dimitriu240 leafa comisarului Sulger Neculai Bou360 leafa a 2 comisari, câte 60 lei pe lunä de om

1080 leafa a 12 cvartalnici1060 25 leaf a a 17 fânaragii pe 3 luni180 leafa a 2 clopotari pe 3 luni60 leafa dobo§arului, cAte 20 lei pe lunh75 leafa unui slujitor a canfelariei

252 leafa la 7 sacagii pentru hrana cailor45 leafa unui strAjär

180 leafa unui scriitor la Politie844 20 pe 360 ocd lumAnki de sail ce se pun la fAna-

rele a§ezate pe ulife, pe 3 luni150 cheltuiala cantelariei180 leafa la doi nemti adu§i spre uciderea cânilor

§i curätirea mortaciunilor din ora§, câte 30 leipe lunä de om

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botofanl 243

180 leafa la 2 slujbasi la grijirea cailor dela tulumbe50 pardosala grajdului ce are a se face

180 pentru o sobä de fier134C8 25 peste tot, au a se cheltui pänä la 1 ghenar 1833

Grigorl Rac14, Medelnicer; Hriste loan; Neculai PlacaSecretar, Sardar Stefan Rac

Bugetul anului 1833-1834 avea oarecare baze, pe care puteasa fie alcätuit, dupà experienta unui an, si Sama" aratä un venit de115833 lei, cu o cheltuialä de 37144 lei 80 bani.

Samd de veniturile i cheltuelile Eforiel de Botopnl.pe anul 1833-1834.

Lei B.

1. Poslina vinului, a holercei si a pAcurei, sumace au iesit la a 3-a strigare a mezatului 30150

2. Venitul cântarului vändut in mezat 28253. Venitul de la scaunele precupetilor inchipuit

pe un an 14654. Zeciuiala patentelor si a birnicilor din maha-

lale at a supusilor sträini 11393

Cuprind suma iraturilor . 45833

Inchipuirea cheltuelilor.Lei B.

Leafa secretarului, ate 200 lei pe lunä I, 2400Leafa unui cinovnic, ate 120 lei pe lunä, 1 1400Leafa tulumbagiilor, Ole 40 lei pe lunä, 2 960Leafa cvartalnicilor, câte 30 lei pe luna, 12 4320Leafa fânaragiilor, cäte 250 lei pe an, 17 4250Leafa clopotarilor, 2 720Leafa vizitiului pentru grija callor tulumbei 360Birul hornarilor, 2 72Birul sacagiilor alcâtuiti a fi pururea cu caii

§i sacalele lor cu apä pentru toatä intämplarea? 8 285 60

www.digibuc.ro


Leafa dobo§arului pentru publicatii, cäte 20lei pe lunä, 1 220

Leafa canerului, Cate 30 lei pe lunä, 1 360Leafa cioclilor, 30 1807Hrana a 4 cai a tulumbelor §i 6 a sacagiilor 1980Luminarisirea ora§ului cu lumänäri de Ai,

1250 oca 3125Incälzirea i luminarisirea §colii 500Incälzirea, luminarisirea §i cheltuiala cante la-

riei, cernealä, härtie §i altele 600Chiria cantelariei Eforiei 442Are a se da zecivala dela ant& la mänäs-

tirea Päpäutii, dupa invoialà. 282Cu tahmin In adäogirea §colilor ce au a se face 1500Chiria casei pe un an pentru profesoru §coli 200Cu tahmin pentru 20 co§uri de piaträ ce tre-

buesc socotiti de arhitecton, cAte 400 lei co*ul, culucru cu tot, spre pietruirea unei uliti de piata inlungime de 125 stänjeni.

Cu tahmin pentru facerea unui grosRae cheltueli mdrunte.

Instrumenturile de pojar

Tulumbe 2Cai a tulumbelor cu tacâmul lor 4Sacale pentru apa de rezervä 2Sacale cu cai §i tacdrnurile lor 8Topoare 6CAngi 12

Mädulärile Eforiei

1. Medelnicer Grigori Racli§, prezid ent.2 Hristea loan3. Neculai Placa cileni (1)

1.Firhiva Statulul iaI, Door 29, Tr. 1772.

60

0

80003000

30037144 8

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botogini 245

Prevederile bugetare, insä, au fost intrecute, si in sama anuluidela I ghenar Odd la 31 dechemvre 1834, veniturile si cheltuelile secifreazä astfel :

Venituri

1. Suma intratà pe intreg anul 1834, dupäad etiurile prin mezat. 43515 30

2. Are a se lua acietiul scaunelor precupe-tilor din pilaf, p e 112 an din 1834. 875 60

3. Are a se lua rämäsita din zecivala daj-nicilor din târg, pe anul 1833, pe cursul hazneli 4703

4. Are a se lua zecivala dajnicilor pe 1834. 92335. Are a se lua 100 lei dela Dumitru calfd

de pietrari. 1006. Ce are a intra famasita pietrei rämasd

din anul 1834 cdträ anul 1835. 1014 69

-Peste tot 61241 30

Cheltueli

pe an1. Leafa casierului, ate 150 lei pe luna 18002 .Leafa scriitorului, cäte 200 lei pe lunä 24003. Leafa a doi comisari, cäte 100 lei pe lunä 24004. Leafa moasei, cdte 100 lei pe hind 12005. Hacul a 2 tulumbagii, câte 40 lei unul

pe lunä. 9606. Leafa desätnicilor, cäte 30 lei pe lunä opt

la numär. 28807. Luminarisirea orasului cu lumândri de säu 3037 608. Leafa fanaragiilor, cäte 250 lei pe an,

10 la numar. 30009. Hacul a doi clopotari. 720

10 Hacul dobosarului, câte 30 lei pe hind 360I 1 Birul a doi hornari. 7212 Facerea a 8 sacale din nou, boite, cotiugile

si caii lor, precum si meremetul altor doud 2000

www.digibuc.ro


13. Leafa a 10 sacagii, câte 30 Lei pe lima 360014. Leafa a 2 vezetei dela 2 tulumbe, câte 30

lei pe lunä. 720 -15. Incälzirea si luminarisirea scolii 500 -16. Chiria carrtelariei Eforiei in casele lui Ad-

ton Bolfos. 442 -17. Chida cântarilor a manästirei PApäufi 282 6

18. Cheltuiala canfelariei Eforiei 700 -19. Chida locuinfei profesorului scolii 300

Impetruirea a 140 stânjeni de ulifä 8960 -21. Hrana a 14 cai de serviciu 3350 -22. Cheltueli märunte 30023. Prefacerea unei fevi dela o tulumbA 8524. Cheltuiala secretarului in mergerea la Esi

cu sama Eforiei pe anul 1833 38325. In meremetul a 5 cazi in piatä 5426. Leafa polifmaistrului pe 3 luni 450 -27. Facerea si meremetul a 6 podefe 784 6

28. Pe o Mad a Moldovei 38 3

29. In facerea grosului finutului, adaos 1000 -30. Meremetul a 2 fevi de tulumbe 32 -31. Läcuirea unui cal de dalac 1832. Progronu a opt cai 144 8

33. In facerea din nou a unui grajd si o surdla Eforie. !424 e

34. In ingroparea a 2 copii orfani 17 6

35. CAutarea si hrana unei slAbänoage sträine 22 -36. Hacul mancelor in cresterea copiilor orfani 466 -37. Mobilarisirea scolii publice dela Sf. Dumitru 779 638. Facerea a 32 stdlpi cu fânarele lor 71239. Meremetul instrumentelor de pojar 212 6

40. Leafa a 7 päzitori 300 -41. In strängerea iraturilor 30042. Birul a 30 ciocli 1864 1043. Meremetul soselelor si astuparea batacurilor 1000 -

Peste tot 42848 10

_

www.digibuc.ro


Perilipsis

Lei Bani56622 79 suma iraturilor

47574 72 din sumele dupä buget, bez 7942lei 108 b. ce lipsesc din sumele bugetului.9048 3 mai mult dec.& bugetul

56623 7539219 16 toate cheltuelile

29326 76 dupä buget9892 60 peste buget, cu deslegari

39219 16

17403 59 adicä §aptesprezece mii patru sute trei lei cu59 bani, rat/Ian din veniturile anului 1834, capitalul Eforieicare se vor incärca in sarna anului 1835, impreung cucursul de 2497 lei 117 bani pentru 25944 lei ce s'au pri-mit de Eforie in cursul haznalei, §i s'au dat in cursul pietii,care amândouä condeiele alcatuesc capital pentru anul1835 nougsprezece mii nouä sute un leu 56 bani...

lord. Caramfil, Spatar; Cost. Carp, Spatar; GheorgheVarlaam, Spatar; Grigori Neculau.

Secretar, N. Dimitriu.

Bugetul Eforiei Boto§ani, pe anul 1835, cuprinde 73683 lei 57bani la venituri, i 49392 lei 75 bani la cheltueli, deci cu un exce-dent de 24290 lei §i 102 bani.

In urma alcatuirei acestui buget, Eforia, la 5 ianuar 1835, cereDepartamentului a se mai admite ni§te cheltueli, de care se simte ne-voie, §i anume pentru cumpararea unei case de fier, in care sa se tiebanii Eforiei §i toate documentele de valoare, care pang atunci se aflauimprä§tiete, §i in interesul ob§tesc a se face 2 cotiuge cu boi §i a sepläti 2 randa0 pentru curatirea ulitelor de gunoiu, pentru astupareabatacurilor §i meremetisirea gropilor ce se vor ivi pe ulite §i pe lamahalale.

Suma necesarä era ;600 lei casa de fier,

www.digibuc.ro

248 Monografia Oraplui Botogml

700 lei 4 boi 0 2 cotiuge, cäte 350 lei una, cu câte 2 boi1300 bez plata a 2 oameni care este720 pe an, câte 360 lei de unul

2020 face lei peste tot.Departarnentul admite §i aceastä adäugire. §i dispune ca din eco-

nomii sä se mai adauge :1000 lei pentru astuparea batacurilor de pe uliti, care in anul 1834

nu s'au meremetisit600 lei adäugirea lefei casierului600 lei leafa unui scriitor agiutor secretarului, ca nu poate dovedi

singur480 lei leafa unui odagiu pe an480 lei leafa unui telal, ce neaparat Eforia are nevoie, in orândui-

rea facerei publicatillor ce se urrneazd necontenit, câte 40lei pe lunä

3160 lei se cuprinde peste tot.La alcatuirea bugetului pe anul 1835, Eforia a avut in videre

veniturile incasate in cursul anului trecut, din care o parte insemnatäo forma taxa asupra bäuturilor spirtoase 0 a päcurei, venituri com-puse astfel:

Vidomostie de 41 bani s'au stras de Eforle din ve-nitul holercei, a vinului, a rachiului # a !Morel, dela I

noembre 1834 f I plat* la 24 ghenar 1835.

Lei Bani2549 66 S'au strâns dela 1274 vedre, 9 ocd holerca ce

au intrat in targ 0 s'au mäsurat dela 1 noemvre0 pânä la 31 dechenvre 1834.

298 S'au strans dela 40 vase, 68 antale §i 2 balercevin ce au intrat in oras i s'au descärcat.

290 60 S'au luat dela 290 vedre pol päcurä, ce au intratin tärg 0 s'au descärcat.

3138 06 adicä trei mii una sutä treizeci §i opt lei cu *asebani se cuprind adunati pe vreme de 2 luni Incursul haznelei.

58 S'au luat dela 21 antale, 4 vase vin ce au intrat

www.digibuc.ro


in tdrg, dela 1 ghenar pänä la 24 dechenvre.164 S'au luat dela 164 vedre päcurä ce s'au mäsurat.660 S'au luat dela 330 vedre holercd ce au intrat in

tdrg.4020 6

Intre veniturile Eforiei tärgului era §i zeciuiala cuvenità Eforieidela dajnicii acestui tdrg. Sumele care alcätuiau aceastd zeciuiald, pe-nii 1832, 1833 i 1834, sänt ardtate de cdtrd Visteria Moldovei, cu.. portul No. 606 din 2 fevruar 1835, cdträ Departamentul din läuntru,Fei anume:

Lei Bani

8626 pe anul 1832, insä :Lei Bani6913 dela patentari1713 dela birnici8628

8595 60 pe anul 1833, insä :6890 dela patentari1705 60 dela birnici8595 60

8348 60 pe anul 1834, insä :6944 60 dela patentari1404 60 dela birnici8348 60

.3570 in care sumä se insemneazd qi 5561 lei zeciuiala cuvenitädela jidovii intrati in taxie, care urmeazä a se plati cu ana-loghie pe 4 ani viitori, pänd la implinirea eptastlei, fiincicdtoate rdm4itile anilor trecuti ce au fost asupra jidovilor,dupä a§ezarea taxiei, s'au impdrtit pe toti anii urmatori i

inainte pdnä la implinirea taxiei dupd contract.Si au rämas a se pldti cu analoghie precum se zice

impreunä cu celelalte ddri, dupä pilda celor din ora§ul E§ii 1)

1. Arhiva Statulul Iasl, Dosar 68, Tr. 844. fila 117.

www.digibuc.ro

250 Monografia Oravilui Boto$ani

Un mic conflict se naste intre Eforia de Botosani i InochenfIliopoleos, egumenul mänastirei Papäuti, din pricina venitulul cdntaruluz.

Dupä un hrisov din 1752, se percepea o taxä pentru orice f Ide marfa care se cantdrea in taro, taxa care ingrosa veniturile calugärilor greci, stapani pe averile imense ale mänastirelor Moldove'Regulamentul organic trece acest venit in folosul Eforielor. Supärde aceastä stirbire a veniturilor sale, egumenul adreseaza Domnitorului urmatoarea jalba:

Pre Inaltate Doamne,

Manastirea Sf. Ierarch Neculai din Botosani, intre alteeraturi ce au avut legiuite prin hrisoavele luminatilor Dommau avut i venitul cantarului din Botosani, care s'au pAz

cu nejignire panä la anul 1832, si de atuncia s'au ridiccu totul nurnai in singur folosul Eforiei, iar acest erat est..legiuit prin hrisovul rain osatului Domn Constantin MihaCehan Racovit Voevod, din anii 7260, de se lua cate 4 parale de suta de ocä de orice fel de marfa ce se trägea ccantarul, care cuprindea pe fiecare an Oa la o mie patrsute lei, iar acum peste acest legiuit pret s'au sporit panla 5000 lei pe an si se nadäjdueste ca in sfarsit sa msporeascä, pentru care desi In aceasta despägubire a S .

mänastiri ar urma o stavila despre organicescul Reglemen1dar dacä Inälfimea Voasträ yeti binevoi, lesne s'ar faceispravä cumpänitä la aceasta, ca nici manästirea, nid Efofsä-si jigneascä folosurile sale din acest erat, precum adicmänästirea sä rämäe pentru totdeauna a lua pe an Cate unmie patru sute lei, hotarati prin pomenitul hrisov, care spoate titlui, pentrucä i cantarele lucratoare sant i acuale acestei manastiri, sau cu o dreptate, precum s'au urnic.pentru eraturile manastirei $f. Spiridon. Dar niai mult zcand nadajduesc in lucrarea proniei, care au ales In treaptocarmuirei acestei fari pre cel plin de milostivire bärbat iubitor de dreptate i ocrotitor sfintelor lacasuri. Asa Inalf-mea Voasträ, privind cu milostivire catra acest dumnezees-lacas, vä yeti incredinta cä pe langä Imputinarea venitul

www.digibuc.ro


ce-§i are, este golitä §i de tot avutul ei, dupä prada ur-matd pe la anul 1821, precum de ob§te este §fiut. Iar In Al-timea Voasträ, binevroind precum vä §i rug5m a se ingradiaceastä mänAstire cu acest putin erat, se va face o nouäctitorie a toatä familia Inältimei Voastre, pre care indura-torul Dumnezeu sä o intäreascä intru toatä fericirea.

Inochentie Iliopoleos.

Pe aceastä jalbä se pune rezolutia domneascä, din 12 fevruar1835, iscAlitä de insu§ Domnitorul, In urmätoarea cuprindere :

D-lui Logofätul din läuntru.FiindcA dupà noul a§ezamânt acest tel de iraturi s'au

läsat in folosul Eforielor numai, pentru aceia cererea jalui-torului nu poate fi indestulatä, decal dacä antarele vor fiale mänästirei; se va chibzui cumpärarea lor din veniturileEforiei in folosul careia se legiuesc §i veniturile acestui irat 1).

Sturza Voevod.

Cântarele au fost cumpärate de Eforie, cu suma de 2257 lei, dupdce Ind dela 13 ianuar 1835 le §i luase in stàpänire :

No.I cântar mare de 1015 ock costa' 800 lei

Insemnare de numeirul ctintarelor fi de cdte ocaare pecare fiind In st äpâmirea Eforiel

de Botopni in 1833 glzenar 13

I tij mai rnic de 515 ock costä 515 lei1 tij mic 332 , 3321 tij mic 250 OP

250I tij mic 230 . 2301 tij mic 130 1306 adicä §ase cantare §i Irei pietre

de fier 2257Adicä cloud mii douà sute cincizeci §i §apte lei cu-

prinde, ce cere mänästirea.

10-- Arhiva Statulul lasi, Dosar 68, Tr. 844, flla 80.

www.digibuc.ro

252 Monografia Orqului BotoFani

In anul 1835 pe petrece o mare tulburare in Botosani : Mi-halache Sturza face o inspectie in oras, cu ocazia intoarcerei saledin Targul Mihäilqti, sau Mihdileni, cum i se zice astäzi, i ia indeaproape cercetare actele de administratie ale Eforiei.

Tärgovetii dadusera o jalba Domnitorului, asupra vanzarei prinmezat a eratului holercei, a vinului, si a pacurei", adica asupra li-citatiei cu care se daduse in intreprindere aceste venituri, i Vodä,indata cum a sosit iii oras, a cerut dosarul iraturilor si contractulincheiat cu Leiba Camiol, antreprenorul iraturilor, i cercetand della(dosarul), Inaltimea Sa a poroncit slovesnoi",verbalca sa se des-fiinteze contractul otcupcicului", i sa se caute acest erat in cre-dintä" panä va esi pretul cel mai folositor, dupa timpul ivit cu rodi-rea 01.16.

Voda se ocupa apoi de economiile ce se puteau realiza, prinreducerea cheltuelilor prevazute in buget.

La 1835, maiu 31, Eforia mai raporteaza Departamentului cäla intoarcerea Prea Inaltatului Domn dela targul Mihailesti, de inda-ta cum a sosit Inaltimea Sa, a cerut bugetul intarit si cercetandu-1indeosebi, 1-a chemat pe prezident i i-a dat o insemnare de econo-mia ce a mai scazut din buget asupra cheltuelilor, din care condeieunul e si a luminarisirei orasului, Wand socoteala la 100 fanare ase da pe sarä, de un farm numai cate o lumanare de acele 32 laoca, i vara si iarna. Eforia i-a pus inainte motiv ca vara ar ajungeo lumanare la un fa/1u, dar iarna se trece cloud lumanari si maibine, ca o lumanare de acele nu tine mai mult decat 4-5 ceasuri,dacá nu va fi vant, iar mai ales ca iarna noptile sant !Ana la 14ceasuri, nu ar ajunge o lumanare. Inältimea Sa a redus i numarulfanarelor din 18 ate erau la 10, apoi ce se face un targ ca al nos-tru numai cu zece fanaragii. Afara de acestea, Inältimea Sa a maifäcut si alte economii din buget, dupä anumita insemnare care sealäture aza ;

Economia ce s'ar putea face din buget dupdporonca Indltatului Domn.

1. Din leafa secretarului 250 lei, pe hula 50 lei2. Din leafa casierului 150 lei, toata 1503. Din 8 desatnici sä ramae 6, leafa la 2 pe lunä 60

www.digibuc.ro

Monografia Orag dui Botopni 253

4. Din 18 fanaragil sg ramae 10, leafa la 8pe lung va rarnane 173

5. Din numarul cioclilor vor face indatorirela 2 clopotari. a caror leafä rämâne 80

6. Din economia lumanärilor 120 9

7. Din hrana cailor economie 2108. Hacul a 2 argafi 60 »

Total goo »

Despre cele ce se petreceau intre membrii Eforiei, pe vremurileacelea, vorbeste plangerea adresatä Ministerului de Interne, de CaraMedelnicerul Grigori Raclis :

Catra cinstitul Departament al trebilor din launtru.Medelnicerul Grigori Raclis

Jaloba

In trecere Prea Inaltului Domn pe la targul Botosanila revedafia canfelariei Eforiei ce au fgcut Inalfimea Sa,gäsind oarescare cusururi in lucrgrile ei, Dumnealui SpatarulGheorghe Varlaam, prezidentul Eforiei, ca sa sä ponta as-tupa greselile acele si sa mg päteze pe mine cu ele, auinceput a parastisi Inälfimei Sale pricinele cu totul de alt-fel, avand si prilej cg eu lipsam din Botosani la far& dupacare a D-sale pari au si poroncit Inalfimea Sa ispravnicu-lui ca sä-mi pue exectifie la casa mea, sa implineascä 1000lei pentru niste material a grosului finutal, ce a fost po-roncä ca in anul trecut sä se facg, de care eu cu supuneresi umilit va rog ca sg punefi la cale cum yeti socoti o-dihna mea, pentru CA D-lui Spatarul in tot prilejul ce vaggsi, nu mai conteneste a mg supära.

Grigori Racl4, Medelnicer

Asupra acestei cereri s'au fäcut cercetärile cuvenite : Medelni-cerul a prezentat socotelile si pentru acei 1000 lei ce au fost cheltuificu groapa grosului, si Departamentul a hotärat ca D-sa sa rämae ne-supgrat de nimeni.

www.digibuc.ro

254 Monografia Oraplul Boto$ani

Din dosarele dela Arhiva Statului din Iasi, se stabileste buge-tul Eforiei de Botosani pe anii urmätori, din care vom reproduce nu-mai sumele globale la venituri si cheltueli.

FAcandu-se verificarea actelor la venituri si cheltueli a bugetu-lui pe anul 1836, de aträ prezidentul tribunalului, Spatarul D. Gane,si ispravnicul tinutului, Spatarul Ianachi Leon, s'a gäsit :

la veniturila cheltueli

trecufi in bugetul anului

Pe ceilalti

18371838

66697 lei 57 bani, . . . 41843 lei 15 bani

Economii 24854 lei 42 bani1837. (1).

ani situalia a fost astfel:

Venituri Cheltueli

112312, 15138199, 69

49581, 3162177,105

1839 123105,108 96241, 811840 108927 103381, 681841 116310, 96 1067101842 153367, 93 106360, 951843 165638, 64 96823, 671844 175330, 17 110717,1081845 165870, 97 148885, 611846 147703,111 130411, 861847 124470, 56 123102, 91848 119158, 47 114733, 731849 113075, 76 110379, 621850 115989, 87 112064, 231851 126789,117 115416, 311852 133753, 29 128828, 23I 853 146240, 145326,1854 164048,117 166808,1151855 168677, 55 168368, 701856 235823, 17 216282, 81857 230494,114 219788,1088858 241073, 1 194307, 231159 192253, 78 179288,109

1.- Dosar 125, Tr. 844 al Litera P. No. 664.

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botogall 255

In toti anii bugetul se incheia cu excedente, nutnai in anul1854 a fost un deficit de 2819 lei, provenit din cheltuelile fäcute curupele austriace, iar in 1859 a fost un deficit de 12964 lei, ne-xplicat.

Din excedentele anului 1837, s'a dat orasului Galati, cu Impru-nut, suma de 37800 lei, In 1200 galbeni, pentru facerea carantinei.

www.digibuc.ro

256 Monografia Oraqului Bof4ani

Stradele

Chestiunea stradelor a fost, totdeauna, in Botosani, chestiuneacare a pus mai mult pe gdnduri pe carmuitorii orasului.

- Daca Botosanii nu ar fi avut strade asa de rele, nu ar fi ies'la iveala hrisovul din 1820, al Printului Mihai Sutu, care poate fisocotit, cu drept cuvant, ca prototipul organizarei noastre comunale

La infiintarea eforielor, dupa Regulamentul organic, s'a pus multravna pentru Inbunatätirea stradelor, si fiindca veniturile targului n

erau indestulätoare pentru multimea cheltuelilor cerute, Sfatul oräsä-nesc a fäcut apel la negustorii mai cuprinsi, ca sa contribue si ei 1

imfrumusetarea si la nevoile orasului. Cum se intamplä, de obiceh ,

apelul acesta nu a avut mult rásunet in inimile negustorilor, si nu-mai doi dintre ei s'au läsat influentati : chir Iani Vasiliu a daruit tar-gului o tulumbä, cu tot tacdmul ei, pe care a adus-o dela Brasoviar Hristea Matasaria a adus 7 cosuri de piatra, pe a sa cheltuiar,pentru astuparea batacurilor", adica a gropilor cu glod depe ulitel _

targului.Batacurile" acestea erau o mare nenorocire. Pentru astuparea

lor Eforia incheie, la 22 april 1832, urmatorul contract :

Adica eu Sachilariu preot Gheorghe si cu DiiaconulIordachi din satul Vorniceni, incredintam prin acest zap sal nostru ce-1 dam la cinstitul Sfat a orasului Botosa f,precum sa fie stiut ca ne am alcatuit cu indatorire ca d nsatul Vornicenii sa avem a scoate 30 de carä cate in doiboi, si a duce moluz cate cle cloud ori pe zi dela satulCucorani, de pe mosia D-sale Hatmanului Manu, si a as-tupa baltacurile pe unde ne va arata rdnduitul din part acinstitului Sfat ; insa caräle avem a le incarca bine, cu va ede o lima de zile, si cinstit Sfat are a ne da de fiestecarecar pentru treizeci si una de zile lucrätoare, cate 90 1 i

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Bot4anl 257

care acum inainte am primit sase sute lei. Pentru aceastadar ne indatorim ca la zi intdi maiu sä ne aflam cu toatecaräle si a fi urmAtori, iar când din impotrivd nefiind ur-mätori, atunce cinstit Sfat are a ne trage pe noi pentru orice fel de pretentie s'ar intdmpla, care pentru mai multacredintd am iscälit insune cu mâna noasträ.

1832 april 2.lordache Sachelar ot VorniceniGheorghe Dilacon ot tam, adeverez.

Incä din anul 1830 târgovetii din Botosani cumparaserd, delaHatmanul Teodorache Sturza, un loc din tärg, cu 140 de galbeni, ininteresul deschiderei unui drum de care, dela trunchiurile casapilor,sä iasd in drumul pietii tdrgului, pentru ori ce intdmplare, fereascdDumnezeu si de foc", si la 15 maiu 1832, cu vointa obstiei, s'a van-dut jumätate din acel loc, cu 120 galbeni, negufitorului Nazarie Ar-manul, rämdnând si drumul deschis, si Eforia primind, in casa ei, su-ma de 130 galbeni, pentru intdmpinarea altor nevoi ale tärgului.

La 27 iulie 1833 Eforia face cunoscut Departamentului cd omaid de drumuri intocrnite din anul trecut, s'au stricat cu totul, dargdsindu-se niste moluz dela o bisericd armeneascd ce s'au risipit, E-foria a si tocmit vreo zece card cdte cu doi boi, cu oamenii lor, pe15 zile, cdte 4 lei pe zi, ca sd care acel moluz, spre astuparea ba-tacurilor si meremetesirea drurnurilor.

Biserica aceasia se numea Sf. Acsinte 01.De asemenea Eforia a gäsit un mester cu salahorii lui, ca sd

pietruiascd pliaturile cu piatra ce o are Eforia adunatä Ina din anultrecut si cere invoirea Departamentului.

In 1834 vdzänd Eforia a toate incercarile ei de a astupa bal-tacurile, sAnt zadarnice, cu toatä nespusa cheltuiala ce se face cu sa-lahorii si cu cattle pentru caratul moluzului, cere Departamentului sdmijloceascd la Domn, sd härdzeascd o mild asupra acestui tdrg, ca100 de locuitori din prisosul catagrafiei, sä fie intrebuintati pentrufacerea ulitelor si alte imfrumusetäri ale tärgului. La aceastd cerereDepartamentul rdspunde cd asemenea hrisoave, prin Regulamentulorganic, s'au desfiintat cu totul.

1.Bisertca armeneascii cu hramul SfAnta Trelme, este zldItti pe locul In care a fostvechea biserldi Sf. Axinte, care era de lemn. 17

www.digibuc.ro

258 Monografia Oraplui Boto$anl

Pe vremea aceia se facuse In Boto§ani §i o stradä pavatä culemn, »ulitä podite, care in scurtd vreme s'a stricat, §i Eforia adreseazä Departamentului urmätorul interesant raport :

In urmarea poroncii cinstit. Departament, Eforia infeluri de chipuri §i publicatii s'au sdrguit a tocmi oamenide a cära piatrd, in pardosirea ulitelor din ora§, §i ase-menea oameni, din pricina secetei urmatä, nu s'au pututgäsi, mai mult decal un co§ de piaträ s'au plätit a-1 cdraun preut Costache ot sat Drac§äni, si ulita din piatul tär-gului ce era inceputä din anul 1833 a rámas In anul aces-ta nelucratä, §i fiindcd una din ulite mai insemnatä, tot dinpiatul tdrgului, ce se aflä in rândul bogasierilor §i a lip-scanifor, in lungime de 25 stânjeni, §i latä de 2 stänjeni§i 2 palme, care ulitä fiind poditä ea scânduri pilnd la unloc, acum cu totul se aflä stricatä §i la vremea de sloatdnu numai cä treciltorii cu sloboda nu pot umbla, darä cuträsurile apoi nid cum. Si dupd jaluba dughengiilor dinacea ulità, Eforia a gäsit de cuviintä a se face in anulacesta mdcar acel pod din piatra rämasä a anului 1833, side vreme ce piatul nu s'au putut gall in anul acesta, dinpricina cärärei pietrei, §i pentru asemenea punere in lu-crate, cu supunere facem cunoscut cinstitului Departamentrugändu-ne a avea poroncá de Imbunätätire.

Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.

La aceastá interventie Departamentul rdspunde cä Incuviinteazáfacerea acestei uliti.

La 12 noemvre 1834 Eforia cere Departamentului ca sà aprobecheltuiala ce trebue sa se MCA pentru un pod din nou, unde este peacolo drum mare al tdrii de jos, pe unde vin In ora§ cardle cu sare,vin, päcurd §i altele, care pod fiind acuma stricat, cattle trec pe a-Mures, dupä uscäciunea ce este, iar dând vreo sloatä, atunci nu sevá putea trece de loc pe aláturea, §i Departamentul aprobd suma de350 lei, cerutd pentru facerea podului.

In 1835, cänd Mihalachi Sturza a vizitat Boto§anii §i a vdzutIn ce stare proastä sunt ulitele târgului, a revenit asupra interpretä-rei ce ddduse dispozitiunilor din Regulamentul organic, care.abrogase

www.digibuc.ro

Monogtaflä Oragului Boto,pni 259

toate hrisoavele domnesti cu inivire la sarcinele impuse sâtenilorpentru lucrul ulitelor in tärguri, si a dat poroncä Eforiei ca sä gäsas-a un sat, ca de 40 locuitori, cärora Eforia sä li pläteasa birul, iarei sä fie indatoriti a lucra a treia saptämänä pe lunä in meremeti-sirea» si curätirea drumurilor, cum si la alte lucruri de nevoie.

Vizita Dornnitorului a fost simtitä de Eforia Botosanilor, care afäcut mai multe cheltueli, cu primirea Inaltului oaspete. Cea mai in-semnatä cheltuialä a fost cu facerea a trei poduri din nou, si repara-tia unui al patrulea, »in drumul ce merge pe unde s'au indreptat dru-mul postei".

Lista ce urmeazä clä amânunte interesante asupra costului a-cestor poduri :

Lei Bani

1 pod in colt dela poarta bisericei Sf. Dimitrie1 pod mai la vale, in dreptul caselor Sf. DimitrieI pod in colt dela casele D-sale Enachi Cuciureanu3 adicä trei poduri din nou ce s'a fäcut, insä :

430 86 stanjeni talpa ate 5 lei stanjenul66 22 amnäri ate 3 lei unul24 8 dulapi ate 3 lei unul64 32 stânjeni costoroave24 8 ocd piroane mari, ate 3 lei oca

120 plata dulgherilor76 plata chetrarilor si a salahorilor ce au facut bol-

tile si santurile11 30 150 dimerlii násâp a 7 lei 20 parale suta52 60 10 merte var, ate 5 lei 10 parale map, bez 10

picioare piatrà ce au intrat la boltituri, din piatraadusä la pardosirea ulitelor

85 zugra vitul a 3 poduri48 2 stAlpi cu 2 fanare ce s'au facut din nou, bez

din stälpi ce s'au mai pus din numärul a 32 fä-cuti in anul 1834.

Meremetisirea podului mare ce este mai lavale, insä :

20 4 stänjeni talpä ate 5 lei

www.digibuc.ro


20 lucrul dulgherului20 zugravitul cu totul din nou care OM acum n'au fost

1060 90 peste tot s'au cheltuit cu aceste 4 podeturi.Gheorghe Varlaam, Spatar.

La 25 iunie 1835, Eforia raporteaza Departamentului Ca la tre-cerea Inatimei Sale Domnului Mihail Sturza prin Boto§ani, umblandMäria Sa pe ulite, §i chiar prin mahalale, a observat pe la multe lo-curl, ulitele foarte stramte §i strambe, din pricina acelor locuitori culocurile lor ce au stramtat ulitele cu facerea gardurilor din vreme invretne. ,,Inältimea Sa cu asprime a poroncit Eforiei ca toate acelegarduri ce se vor gasi ie§ite din linie, din a caora cauza ulitele santstramte i strambe, sa se taie §i sa se largeasca drumurile". Eforiafacand cunoscut acelora poronca Inaltimei Sale, nici n'au vrut sa auda.Cere Eforia instructii in ce fel sa urmeze cu dan§ii, cati stanjeni salese pentru drum, §i cum sa urmeze pe viitorime cu acei ce nu sevor supune ordinului.

Departamentul ordona ca Eforia sa indeplineasca prin mäsurilepolitiene§ti ceea ce a poroncit Inaltimea Sa, iar gardurile sa fie alini-ete atat in tentru", cat §i la mahalale 9.

Straduintile Eforiei rämaneau fAra niciun rezultat, ulitile Boto§a-nilor nu se mai imbunatätiau. Despre starea in care se gaseau, in 1835,

ni poate da o ideie petitia adresata Ispravniciei de catra cativa locui-tori ai targului:

Cara cinstita Ispravnicie a tinut. Boto§ani, noi Vargo-vetii din mahalaua Sfintilor mari Voevozi

Jaluba

In ulita unde ne aflam lacuitori cu casele noastre santdoua batacuri, pline cu noroiu §i cu apa, unde nu este cupull* a trece trasuri cu incarcatul nici cu de§ertul, macara ni aduce cate un car de lemne §i altele, nid mdcar pejos a trece, ca in trecutele zile vrand un copil a trece adumisale negutaorului Vasile Gheorghiu pe acea ulita i ti-nandu-se de zaplaz, s'au scapatat §i au cazut intr'un batac,§i de nu s'ar fi intamplat un orn pe acolo de a-I scoate,putea a se ineca, pentru care noi plecati ne rugam cinstitei

1. Dosarul No. 68, din Arhiva Statului dela last.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botomi 261

Isprdvnicii ca sä binevoiascA a poronci ca acele batacurisd se astupe si a se meremetisi acea ulitä, dupà cum s'aumeremetisit si allele, cä nu sdntem In stare a trece cu slo-boda si nici cu incarcatul a ne aduce cele trebuincloasepentru casele noastre, si sântem Incredintati ca respectivaIsprävnicie va stArui pentru multdmirea obstiei orasului a-cestula.

1835 sept. 13.

Gheorghe Iconom, slujitor la Sf. VoevoziVasile GheorghiuPetre NaghiVasile UrsachiIlie Birnoschi.

www.digibuc.ro

262 Monografia Oraplut Botgani

Luminatul oraplui.

Pânä la punerea in aplicare a Regulamentului organic, neexis-tând niciun fel de administratie comunalá, in intelesul de astazi alcuvantului, nu putea sä fie vorba despre acte de edilitate, si prin ur-mare nid despre ilurninatul oraselor.

Erau, in Botosani, inainte de 1832, un numär de 9 fdnaragii,cari aprindeau lumânäri de sail infipte in vârful unor pari, dar lumând-rile si fanaragiii erau plâtiti de dughengiii de pe la uliti.

In 1832, and se face primul proiect de buget, de caträ EforiaBotosanilor, se inscrie o sumä de 12000 lei pentru lumânärile de säutrebuitoare la 150 fanare, cu iarnä cu varä, si 4800 lei leafa la 20fânaragii, cäte 20 lei pe lurid de unul. Acestea erau neaparate chel-tueli pe tot anul", si in acelas tirnp se prevede o sumä de 500 lei,costul a 100 fânare, ate cinci lei unul, care au a se aseza In depär-tare unul de altul, la «generalnicele ulitis, 15 stänjeni, iar celelalteuliti, la 25 stanjeni unul de altul, cum si 150 lei wintocmirea a 150fanare vechi, ate un leu de unul acestea ca .cheltueli pentruodatä».

Se vede insä a veniturile Botosanilor nu permiteau acest luxde lumina, si la 5 mart 1832, Eforia face cunoscut DepartamentuluiCA a dat sd MCA 60 de fânare de tinichea, pentru toate ['Mile targu-lui, iar la cele trei pliaturi" vor fi 6 stalpi cu deosebite fanare",si cd s'au mai pus Inca 18 fânaragii, pe langä acei 9, cari sant dinvechime, plätindu-li-se o lealä de 280 lei pe an, a cu lumânärile lor».

La 22 octombre 1833, Eforia raporteazA Departamentului catargul are 65 fanare, numai prin ulitile din centru, iar la mahalalenu-s de loc, si ca in slujbä sunt 19 fânaragii.

Tabloul aläturat la acest raport este interesant, pentru stiintelepe care ni le da despre viata orasului din acea vreme.

www.digibuc.ro


Instimnarede cdfi fdnaragii sdnt alcatuifi Fi de ate fdnare

stint apzate pe ulifile din orapil Butopnicare mai gios anume se aratd :

...cF.i.,

1833 octomvre 22z

o=a...,

1 Pe ulita din lemnärie, pe la Haim.1 Pe ulita tärgului vechiu, in rändul lui Hudic, a-

dicä din capätul dughenei sale si pänä la dugheanaGh. Nazarie.

In dosul dughenilor lui Hudic si in fata cafeneleilui Ionitä Schiopu.

Pe ulita dela hanul lui Ion Vasiliu si pänd indughenile lui Hudic, intre dottä ränduri, IAA labuiengeria lui Dumitru.

In rändul ulitei spitäriei lui Dobrovotchi, adicädela buiengeria lui Dumitru i pänd la abagerialui Hristea loan.

Pe ulita lui Ionitä Armanu, in pliatul tdrguluivechiu, adicä dela pitäria lui Costea Panaiti sipând la Aron Rosu, jidov.

In rândul dughenilor lui Stefan Bacalu si StefanPsaltu, adicä dela boltile D-sale Solomon Lihtmansi inainte pänd la bädlia lui Lazar Grecu, tot inpliatul târgului vechiu.

In rdndul dugheiilor dela poarta Ospeniei, adicädela Lupul jidovul si On la boltile D-sale AvramSumer, si peste ulitä, din, casa lui Iosip Meier sipând in coltul dughenilor lui Gheorghe Argintariu,tot in pliatul târgului vechiu.

Pe ulita Liptcanilor, adicä din coltul dela TanasäFormagiu i peste WO pd.na" in rândul dughenilorblänäriei.

Pe ulita blänäriei, adica din coltul dela NeculaiAbageriu si pdriä la dughenile lui Stefan Spânce-natu.

3 1

3 1

3 1

3 1

3 1

3 1

3 1

3 1

www.digibuc.ro

264 Monografitt Oraplui Botopni

4 1 Pe rândul boltelor lui Smil Liptcanu, adica delacrasma lui Vasile Neagu si panä la cräsma lui!tic jidov.

4 1 In rândul bogasierilor, adicä dela dughenile luiStefan Spancenatu, intre .douä randuri, pana laMoscu Cohan.

3 1 Pe ulita In rândul Hanului D-sale Spatar Costa-che Roset, adicä dela Moscu Cohan si pang lahanul lui Lupu Rachieriu in spre targul vitelor.

3 I Pe ulita dughenilor lui Hristoverghi, intre 2 rân-duri, adicä dela Vasile a Diiaconitei si pana lacräsma negutitorului Anania Stihi.

3 1 Pe ulita pliatului targului vitelor, adica delaGheorghe Formagiu si Oa la dughenile lui TanasaFormagiu.

2 1Pe podul väräriei, pe 2 randuri, adica dela Du

mitru Sava si panä la Panaioti Teodoriu.Pe randul dughenilor lui Nastasä Grecu, adicä

3 1 dela Anania Stihi si Oa la Lupu Rachieriu, intre2 rânduri.

3 1 Pe rändul dughenilor inspre pliatul targul. viteloradica dela Constantin Frentiher si OM la Tudu-rachi Dragomir.

3 I In rândul hanului lui Avramica Geambasu, adicädela jidovca Credincioasa si pánä la Haim Zosi-neanu.

56 19 Adicä cincizeci si vase fanare ce sant impärtite

pe ulite, si 19 fanaragii ce sant alcatuiti insä :4 fanare sant date la cantelaria Vorniciei2 fanare sant date la gros3 fanare sant date la Eforie

65 fanare se afla lucratoarelar la toate aceste fanare se dau lumänäri tot din

casa Eforiei.

Peste cateva zile, la 3 noemvre 1833, D-lui Dimitrie Pisotchipolitmaistrul din Botosani, face un raport Departamentului ca cgrosul"

www.digibuc.ro

Monografia Orap lui Botopni 265

in care se tin inchisi vinovatii, se gäseste pe loc de drum"; si lavrernea noptii este neapärat trebuintä a se lumina ell un fanar dinfatä i altul din dos, precum i inläuntrul grosului, unde stäruesc

spre a se vedea vinovatii la vreo faptd inchipuitoare de scä-parea lor, sà poatä vesti sträjärii, asi cere sä fie märitä cantitatea delumânäri, la 8 ocä pe lung, ea' i grosul se gäseste in cea de istovsläbäciune D.

In 1834 numärul fânarelor se sporise la 72, iar numärul fânara-giilor scäzuse la 22, si in bugetul pe 1833-34 se preväzuse 3125 leipentru uminarisirea` orasului, cu lumânäri de säu : 1250 ocä. Dariici acest numär de fdnare nu se mai simtea indestulätor nevoilorârgului, si la 14 august 1834 se mai fac 28 fanare, peste cele 72existente, asa sä numärul lor se urea la 200, sporindu-se i numärulAnaragiilor pânä la 18.

Oricdt s'ar fi inmultit fânarele pe sträzile Botosanilor, Eforia nur utea sä facä fatä stäruintelor celor cari apreciau necesitatea unei lu-nine, macar ca a unei lumânäri de `säu, imprejurul caselor lor,dealungul ulitelor pe care aveau de umblat, pe intunericul noptii,2foria se vedea nevoitä sä sporeascä mereu numärul fänarelor.

La 28 septemvrie 1843, Eforia raporteazd Departamentului ca amai sporit numärul fânarelor inch' cu 30, pe unde este mare nevoe, darA' a fäcut fânare cu stâlpi dupd pruba Esulur, i cd un asemenea

ldnar costä 20 de lei. Trebuia o cheltuialä de 600 lei, pentru care2foria cere aprobare.

Este interesant devizul costului unui fânar, dupä pruba Esului" :Smed pentru facerea a 30 sttilpi cu fdnarele lor dupei

pruba Eîu1ui. Insei :

Lei

9 Facerea unui fânar de tinichea i cu sticlele lui8 Facerea unui stdlp3 Boitul unui stâlp i cu cärligele de fier ce ar trebui

20 Mica doudzeci lei se cuprinde facerea unui stab p cufänarul lui, iar pentru 30, costisäscu 600 lei. 1)

Adicä sase sute lei.G. Varlaam, Grigori Neculau.

1. Arhiva statului din Iasi, Dosar 35, fila 435.

www.digibuc.ro

266 Monografia OrauluI Botopni

Conform ordinelor domneati, Eforia face reduced in buget, i peanul 1835 luminarea oraplui se face cu 100 fanare, in care ard 1405ocä lumanari de sail, Cate 2 lei 12 parale oca, i se platesc 18 fana-ragii, cite 250 lei de om pe an.

Economia se scotea §i din imputinarea timpului de iluminat, §i

in bugetul pe 1825, in care costul lurnanarilor era de 3415 lei, se vedeurmatoarea mentiune : Ficeasta suma se socote§te numai pe 9 luniadica la 100 fanare ate 2 lumänäri pe ma, din cele 32 la ocä, carfac 5 ocA 200 dramuri, scazandu-se 3 luni din 12, pentruca la noptilcu lumina n'au a se arde lumanari la fanare, potrivit dupa pilda bu-getului din 1834, §i adaugirea a Inca 18 fanare, care dela septembreurmeaza a se punes.

Din pricina intunericului, locuitorii orwlui sufereau multe nepla-ceri, §i la 1 noemvre 1835, Eforia raporteaza Ispravniciei cA acurnnoptile fiind mari §i intunecoase, din pricina vremei cu Oda, se facmulte talhärii, mai ales pe la mahalale, ì cere sa se incuviintezecel putin doua lumanäri pe noapte, de fiecare fanar, mai ales peulila unde se afla grosul, §i Departarnentul a incuviintat ca tarpi safie luminat toata noaptea.

In 1845, orapl Botopni face un mare progres in luminatul stra-delor : trece dela lumanarile de sail la lampile cu oloiu.

La 1 decembre, Eforia incheie un contract cu Patatie Macarovprin care acesta se obliga sa-i procure cantitatea de 2541 ocA de oloitrebuitoare pentru luminarisirea a 56 fanare cu lampe din ora§, peintreg anul 1846, cu pret de 3 lei 20 parale oca.

Ca totdeauna, progresul a inceput cu centrul oraplui ; cele 56fanare cu lämpi nu puteau sa ajunga pentru luminatul intregului or4,§i mar'ea multime .a stradelor s'au luminat tot cu lumânari de sail.

Aceasta schimbare a cerut §i o prefacere in bugetul Eforiei, cuprivire la luminatul oraplui.

In adevar, pe anul 1846 se gäse§te :

Regularisirea flinaragiilor In left

Lei Bani2700 Leafa a 5 fanaragii pentru lampe, Cate 40 lei

de unul pe lunä, pe intreg anul.99 117 Pe 32 ocA, 100 dramuri lumanäri de sail, ate

www.digibuc.ro

Monografia Oraplat Boto$ani 267

o lumânare dc. 32 la ocä pe noapte, la fieste-care lambagiu, spre aprinderea lampelor incursul a 204 nopti pentru un an.

5304 Leafa a 17 fänaragii, câte 26 lei pe lunä, defiestecare, pentru paza a 104 fänare cu lumä-näri de sail.

286 54 Pentru lumänärile ce trebue la 14 fänare ces'au sporit de acum, care s'au asezat pe dru-mul potii, i pe alte ulite unde era neapä-ratä nevoe.

8390 51 total pentru luminarisireatârgului pe anul 1846 1).

1. Arhlva Statulul IaI, Dosar 8168, Tr. 1772.

www.digibuc.ro


Paza contra foculuiCând majoritatea caselor din Botosani erau acoperite cu stuh

cu paie,gicAnd in ogräzile gospodarilor se inältau trufase stoguri d

fAn i girezi de paie, era firesc lucru ca focul sä mistuiascA, adeseor*pârti intregi din acest oras, care a cunoscut spaima i jalea foculuchiar si in timpurile din urmä, când Botosanii nu mai avea aspectuunui sat.

Am väzut cum, WA prin 1820, tärgovetii de Botosani se incer-cau sä introducä un serviciu de pompierie, rAvnincl sä aibd tulumb

oameni pregAtiti pentru Mânuirea acestor instruniente, pe care nle cunosteau oamenii cApitaniei", insArcinati cu paza ora§ului contrhotilor si a pojarului, dar masuri preventive in contra focului au fosluate numai dupä inflintar ea eforielor, prin Regulamentul organic, cândinfiintandu-se Politia, unul dintre comisarii politiei avea i atributiunicasupra lucrärilor pojärnicestiv.

In 1832 Eforia opreste pe negustorii cari prefac rachiul, de aincalzi cäldärile lor cu foc de lemn. Negustorii, intelegänd scopul WA-rei acestor mäsuri, räspund Eforiei cä pentru chivernisala alisverisuluidughenilor lor nu pot fi opritr, dar se obligA sä lucreze, in viitor,cu mangal.

Mäsuri, care par ridicule, au fost luate de Departamentul trebi-lor din lAuntru, prin porunca din 22 fevruar 1834, cAträ Vorhicia deBotosani :

TArgul-Frumos, din tinutul CArligAtura, la 18 a curgä-toarei luni fevruar, pe la ceasurile 10 din zi turcesti, pe deo parte din pricina unui vânt silnic, iar pe de alta diiipricina slabei ingrijiri a dregAtorului tinutului, cu mare ne-norocire s'au prefAcut in cenusà, rämänând neprimejduitenumai mahalalele impregiurate. Aceastä neasteptatä intAm-plare i plinA de toatä mähniciunea veste, agiungând lastimta ocArtnuirei, ea, ca una ce deapururea se ingrijestepentru fericirea i linitita petrecere a vietuitorilor de prin

www.digibuc.ro

Monografia Orafulut Botopni 269

toate targurile Printipatului, si finteste cu neadormire lanedärämarea starei lor, gräbeste a porunci a asa precumvanturile cand vremea pleaa spre primavarä sunt silnice,apoi Isprävnicia sa aibä grijä si neadormita privighere cafiestecare proprietar de casa sau dughene sa aiba de obstieangi, otgoane, sari, vase cu apa, sä privigheze a fi tot-deauna hogeagurile bine curätite, a nu se face focuri peafarä, prin suri si alte locuri unde poate aburi want, a nufi slobozi vezeteii a umbla cu liulelile aprinse prin grajdurisi locuri cu fan, sa nu se ingadulascd pe nimeni, orke fdtclar fi, sd umble cu ciubucile aprinse prin Will i mahalale,ci numai in ma a se afuml, §i in sfärsit sa se intrebuin-feze toate chipurile cu chibzuinta pentru a se feri targul deorice nenorocire 1)

Alexandra Ghica, vel Logofdt.

In %1835 Eforia dispunea de mai multe unelte necesare la pazaontra focului:

Insemnare de lucrurile pojärnicefti ce se afld la Eforiaorafului Botofani. 1835 ghenar 28.

2 tulumbe bune sanatoase4 cai, insa 2 suri, 5i 2 murgi, la aceste 2 tulumbe cu

streangurile lor, i capifele de curea la acesti cai10 sacale cu cercurile de fier si cu cotiugele lor, insä

cloud sinuite10 cofe de lemn cu cercurile de lemn10 cai la 10 sacale, adicä 7 cai si 3 iepe10 pärechi de hamuturi de curea cu tot taamul lor.14 harari de pär cu can gile lor la 14 cai20 topoare bune20 angi tij8 azi mari ce sänt puse cu apä in pint1 arula de carat gunoiu2 aruti de ate de 2 cai de carat fan

14 apestre de franghii, insa 4 capifele de curea

1. Arhlva Statului Iasi, Dosar 323, Tr. 133.

www.digibuc.ro

270 Monografia Oraplui Botoqani

I cleste de fier intrebuintat la tulumbi128 AdicA una sutA cloud zeci si opt de bucAti.

Intocmai dupA cum se aflASecretar, Neculai Dimitriu

Desigur cA reprezentantii orasului au simtit oarecare mândriand au väzut cd, intrebuintändu-se aceste unelte, se poate punestavilä unui foc, care altfel ar fi putut sä prefacä in cenusä, poatorasul intreg.

Despre isprava pojarnicilor ei, Eforia raporteazA Departamentului urmätoarele ;

Mercuri sara, la 19 spre 20 mart 1835, pe la un ceadin noapte, s'a aprins foc mare la o casä a unui jidov iulita Tigänimei nu departe de Eforie, si am alergat noi ci.totii cu toate instrumenturile pojArnicesti, si cu tot silniculvdnt ce era, si care fäcea de zbura schnteile departe, toam reusit sA nu se intindä räul mai departe. Casa care aars nu este de o calità vrednicA, si jidovul n'a fost urmä-tor instructiilor politienesti, cdci la dugheana lui n'a avutnici cadä cu apä, nici scar& nici otgon, nid cange, nicitopor.

Departamentul a dispus sä se publicarisascV acest caz, pentruca toatA lumea sA aibA instrumentile pojArnicesti contra focului napras-nic, care loveste pe orisicine.

Pentru a preintdmpina incendiile, Departamentul din läuntru facecunoscut Eforiei, sA ia grabnice mAsuri ca toti mesterii cari lucreazafierAria cu foiu si cu ciocane, prin baratce de lemn din mijlocul târ-gului, sA fie indepArtati la mahalale, spre marginea tdrgului, CA in mij-locul tdrgului nu se poate ca tntre case acöperlte cu stuh §i atâteabaratce dugheni, sä se lucreze cu foc; de aceea tArgul se primejdu-este in totdenna la pojaruri, mai ales in timpul iernei. (1)

Conform unui vechiu obiceiu, doclii erau datori sä sarä in ,ajutor, in caz de foc. In 18 iulie 1835, un doclu, anume Tanasä Grosu,la un foc mare ce s'a iscat in mahalaua tdrgului nou, in vreme dnoapte, din mare räpegiune in mergerea tulumbelor si a sacalelor, a

1.iirhiva Stetulu1 Iasi, Doser 849, Tr. 1333.

www.digibuc.ro

Monografia. Oraplul Boto$ant 271

cäzut jos, 1-au calcat o tulurnba si a trecut peste dänsul, si i-a ruptun picior, rämänänd olog, bietul orn. Despre päckoasa stare a lui, a-vänd si o casd de copii, Eforia cere Departamentului sä i se deie unajutor pentru hrana zilnicä, si de a fi scäzut de bir.

Departarnentul incuviinfazd a se Japortui" cazul Ina" (Mel Sale,iar Inalfirnea Sa pune rezolufia: Sä se sloboadä 100 lel din venitu-rile acelui oras. In 5 iulie 1835*, si iscäleste: ,Sturza Voivod».

www.digibuc.ro


Indestularea orasului at carne

Dupa punerea in aplicare a Regulamentului organic, administratia comunala trebuia sa se intereseze de indestularea orasului cu articolede prima necesitate, pentru hrana.

La 12 noembre 1835 intervine un contract, intre Sf atul orasienesc din Botosani, si intre casapii «moldoveni si jidovi", din acel o rasprin care acestia se indatoresc a vinde carne de vack in conditiunicare sa satisfaca toate cerintele.

Iatä acest act :

Condract

Noi mai gios cäsapii moldoveni si jidovi din targ Botosani, in-credintarn prin acest contract al nostru, ce-1 dam in cantelaria cinsti-tului Sfat oräsienesc din Botäsäni, cà dupa publicatia ce s'au fäcut,dupa inalta poroncä a ocärmuirei, nime altii nu s'au al-Oat a luaasupräle casäpiile din acest targ, ci numai noi casapii vechi, intrucare ne indatorim cu acestt conditii mai gios insamnate, adicä :

I. Ne indatorim a täia carne bunk grasa si cu indestulare a toatäobstia, pe un an de zile incepator dela 14 Ghenar 1834 si pa la14 Noemvrie 1835.

2. Ne indatorim a taia vitele in afarä de targ, si a aduce nu-mai carne curata si bunk pe la trunchiurile unde vor fi asezati, caretrunchiuri vor fi acoperite bine, pentru de a nu sa pricinui vreo mar-Wire si putoare.

3. Ne indatorim a vinde atat carne de vack precum si de oaiecu pretul cate 18 parale oca dreaptk fara a da lipsa un dram macarsi altii nu vor fi slobozi a täia vite si a vinde carne afara de iscalitiiprin contract. lar pentru carne cusar, ne indatorim a vinde ate 24parale oca dreaptd, dupa cum se aratä mai sus, osabit de taxia cini va veni.

www.digibuc.ro

Monografia ,Orafalat Botofani 273

4. Ne indatorim ca tot7sAul verde, ce va iesi dela cAsApiilenoastre sA-1 avem a da numai. mumgiilor din acest tärg, care vor fi

alcAtuiti, si cu pretul Cate un leu oca, iarà nu mai mult si _ski_ sA-Iavem a-I da curat fArA nici un amestec.

5. Ne Indatorim a da carne_bunA, grasA, si cu indestulare obstieipe timp de un an, si pentru mai adevAratä credintA si a fi urmätoriintocmai, ne-am iscalit lnsusi cu mânile .noastre fiind si chizAsi unulpentru altul. 1835 Noemvrie 12.

Neculai Troscustefan LazArGheorghitA MitruldchiGheorghe Cebazgan, casap.

18

www.digibuc.ro


Asistenta Pub lid

Ceiace numim noi astäzi asistentd publica", in vremurile vechise numea ajutor, ajutorinfd a celor nevoiasi.

Ajutorinta aceasta se simtia pe vremuri de epidemii : holerg,ciumä, la intâmplare de foc si la lipsä de hranä, din pricina seceteisau a altor calamitati.

Sistemul listelor de subscriptie s'a practicat si in Moldova.La 25 iunie 1833 a fost in Iasi un mare foc, si dela obstia

thrgului Botosani, a adunat Comisul Joan Gherghel, suma de 1428lei, pe care, prin Departament, a trimes-o ajutor celor nenorociti.

La 1831 a fost holerä si, in arhiva Primäriei de Botosani, sepästreazd dosarele No. 62 din 1832 si 120 din 1834, din care extra-gem actele de mai jos, relative la mäsurile ce s'au Nat, pentru aju-torul acelora cari aveau nevoie de a fi ajutati.

Samä de banii ci s'au cheltuit prin mine §i care s'auluat dela Casa Epitropiel tärgului Botgani pen-

tru a sä tmpärti producturi locuitorilorlipsiti de hranä 'in vremea epidemicetii

boale a Izolerii

Lei par. 1831

825 In douäzeci si cinci galbeni bez cinci galbenici s'au dat D-sale Comisului Finghelachi, sprecumpärätura a douäzeci de merte fäinä de po-pusoi, care s'au imprästiet pe la säraci prinDumnealui.

320 Lui Fivram fäinarul, pentru fäina ce s'au datsäracilor la 7 iunie, precum sä cuprinde pre largin tidula Vorniciei a-tit negutitori.

66 S'a dat cioclilor la 28 Iunie bez banii ce s'audat mai dinainte dela Casa Epitropiei...

www.digibuc.ro

Monografia Oravilut Botopni 275

214 20 Pentru treisprezece merte fäinä de popusoicumpAratä dela Mândresti.

30 Pentru cloud carä ce s'au luat dela oameni dinPopouti pentru rädicarea mortilor.

198 Paguba dela 2 pärechi boi care s'au curnpär atcu nouasprezece galbeni pentru rädicarea mortilorcare boi dupä trecerea boalei s'au vä'ndut nu-mai cu treisprezece galbeni, precum sä aratäin tddula Vorniciei pentru pretäluirea lor,

828 20 Adicä opt sute doufteci parale cheltuiti sitrec mai multi peste banii luati, trei lei douäzeci parale.

1831 Octomvrie 13Botosani.

(semnAtura indescifrabilä)

Vornicia de BotosaniNo 4871 aträ cinstita Eforie a acestui

1834 Septemvrie 16 targ

Spre a se implini poronca cinstitului Departament dinläuntru cuprinzatoare a sä propune inchipuire magazalii tre-buitoare pentru punerea zaharelelor pentru indestularea la-cuitorilor din acest tärg si tot odata a sä raportui de ur-mare, Vornicia face cunoscut D-tale Prezidentul Eforiei camâne Luni Septembre 17 sä vii in presudsfia Vorniciei,spre a sä face punere la cale pentru asämine magazAimpreunä cu mine dregätorul tinutului, pentru ca tot odatasä sä poata räportui Vorniciei de ispravd.

Carp, SpatarSames, Derecliu Sulger

www.digibuc.ro

276 Monografia Oraplut Botwni

Higiena l Salubritatea publicA

Stäpänitorii tarilor române n'au fost mai de loc preocupati dechestiunea higienei si a salubritätii publice, care, in thnpurile de as-tdzi, este una din preocupatille de capetenie ale edililor nostri. Darchiar daca ar fi avut cineva intentii oricât de bune, nu avea putintasa le puie in aplicare, pentruca lipseau mijloacele.

Ce ar fi putut sa fad, bunaoara, armuitorul cel mai bine dis-pus, pentru a pune stavila präpadului läsat in urma ei, de holera ? Cemijloace de combatere se cunosteau In vechime, contra intindereiacestui flagel ? Clopotele bisericelor i rugâciunele preotilor puteausa intdreasca sufletele credinciosilor, dar erau neputincioase de a impedica raid, ca i fumul de gunoaie care-si lungea sfara pe la portiletarinelor dela sate.

Holera a facut multe victime in Moldova, si dad, in cursul vre-milor nu am ajuns la adevärate dezastre, aceasta se datoreste nurnaiimprejurarei cA erau prea putin intinse relatiunile intre centrele de po-pulatie, se calatorea prea putin, i astfel era putin aintact intre oa-meni.

In 1813 a fost ciuma in Moldova. Consulul austriac, Raab, raporteazä, la 12 noembre, lui Metternich, cA un negustor sârb, ocolinelcarantina din Galati, si umblând cu afaceri prin fait, a ajuns in Iasi,de unde a plecat spre Botosani, i acolo a murit de ciuma.

Cu toate acestea ciuma nu s'a intins, In Iai i in Botosani,la 26 noembre 1813, Raab raporteaza cA ciutna se intinde tare, dar

Botosanii sant sanatoase", iar la 13 decembre face cunoscutca In Galati si Tecuci face ravagii, dar in Iasi si Botosani e

In 1832, când se introduce in Moldova organizarea comunalä,dupä Regulamentul organic, s'au luat masuri pentru pastrarea curate-niei pe ulitile orasului i prin ograzile locuitorilor, care insä nu preaintelegeau rostul dispozitiilor prescrise de carmuirea orasului.

1. N. Iorga : Documentele Callimachi I, p. 191

www.digibuc.ro

Monografia Oraulu1 Botofani 277

La48 maiu 1833, Eforia raporteazä Departarnentului cä de maiinainte vreme a luat mdsuri prin politie ca toti dughengiii sá aibä ladughenile lor, cele trebuincioase pentru a se apara contra focului,precum cadd cu apa, cngi, odgoane i scar& si in acelas timp sd fiedatori a-pi cureiti isn dreptul dughenel lui, §i In fold fi gunoiul de dindos. Cei mai multi s'au supus acestor mäsuri, numai cdti-va suditi aus-triecesti nu s'au supus i nid cä vor sd audä de toate acestea. Asa,in ziva de 30 april 1833, pe la ceasurile 6 de noapte, s'a iscat unfoc strasnic din dosul dughenilor din pliatul tArgului, l cu ajutorul luiDumnezeu in ceasul ce au ajuns si tulumbele cu alte unelte de foc, in-data s'au tdiet focul; asemenea si la un han al lui Zadurovici, ce i-audat foc un frate al lor lipsit de minte. Si din toti negustorii afatoriru dughenile in Oat, s'au supus la hotärdrea acestei eforii, numai osamä din supusi strdini, mai ales spitdrul losup Dobrovotchi supusaustriecesc, cu totul se impotriveste totdeauna, nefiind supus la nicioimbunätätire de a Eforiei, precum de pildd si la curätirea ulitei peainainte dughenei sale, unde acum venind din megieSi negutdtori, aufäcut aratare, tânguindu-se de acest Dobrovotchi, cä au desbräcat peniste copii a lor in ulifi, supt cuvant cà ar fi dat niste gunoaie dindosul caselor lui, fäcdndu-se dela sine giudeator implinitor, i nicide politie nu intelege. Ca sd nu mai fie, pe viitorime, o pildä reapentru alti locuitori, sd se supuie cazul locului cuviincios.

Departamentul intervine la Agentia austriaca, cerdnd sä se infra.-neze sumetia acestui supus, si de a fi indatorit, ca i ceilalti locuitori,

execute mäsurile luate pentru binele obstesc 1).La 19 iunie 1834, Doftorul Samurca$ din Botosani, face cunoscut

Departamentului cä din pricind ca in mijlocul orasului sänt asezate laan loc 16 scaune de cäsäpie, se pricinueste stricarea aerului, far a-ceasta aduce boalä locuitorilor, i cere ca acele trunchiuri sd se I'm-prdstie pe la margenile färgului, in diferite locuri, nu la un loc, ca säse fereascä pe locuitori de odce

Iatd i Insemnarea de numärul trunchiurilor de cdsäpie din Boto-sani, in anul 1834 septembre 2 :

I pe locul lui Gheorghe Neculai Fäclierul1 pe locul lui Mihai zet Cornea

1. Arhiva Statulul lasi, Dos. 531, vol. 13, Tr. litera M.

www.digibuc.ro


I pe locul lui Luca Goilav2 pe locul lui Gheorghe Cazacu7 pe locul lui Zima Botezatu1 pe locul lui Neculai Adam5 pe locul bisericei armene,ti

21

Prin o alta cerere cätra Departament, Eforia intervine sa i se a-probe masura ce a luat ca fiecare mahalagiu, care vine in pliatul ceeste pardosit, dar plin de gunoaie i de tind, ca de cloud palme, socurete pe rand, ca unii ce se folosesc de pliatul pietruit, dar fac gu-noaie pe urma lor, si n'are cine sa le cur*.

Departamentul incuviinteazä aceasta masura, si da ordin Isprav-niciei sa se execute.

La 29 maiu 1835, Eforia raporteaza Departamentului ca atunc'tand Domnitorul Mihalache Sturza a vizitat Botosanii, s'a interesat dechipul cum executa locuitorii dispozitiunile luate de Eforie pentru pazafocului si curätenia orasului, si i s'a spus lui Voda nesupunerea unoradintre orasäni, boeri i negutätori, care nu pazesc de loc poroncilInaltei ocarmuiri ; ca atunci Prea Inaltatul Domn a poroncit Isprävn--ciei ca pe acei mai insemnati la asemenea nesupunere pentru binelesi linistea obstescului folos, sii se ftriifuiascd, in folosul Casei Eforie ,

iarä pe acei mai de gios, sa se infraneze prin politienestile mäsurspre pilda si a altora. Eforia intreaba : pentru asemenea nesupusi, canume straf sa se poata lua, sau ce fel de infrAnare sa se pilduiasca

La aceasta intrebare, Departamentul raspunde ca: pe fruntap sse strafuiasca cu pretul ce ar ccostisi pojarnicestile enstrumenturi c2fiestecare este dator a le avea la binaua sa, in folosul Eforiei, carstrafuri sä se incarce prin sämi, iar pe acel neavuti sei se InfriingaThaintea binalei sale elite cu zece lovituri, spre pildarisirea si a altoraindatorindu-i apoi, atat pe cei dintal cum si pe cei de al doilea, a facindata asemenea enstrumenturi. Aceasta va sluji de pravila si pentrualte targuri in asemenea inpregiurari" 1).

In viderea apararei orasului contra primejdiei unei epidemii, dirpricina necurateniei, s'au luat masuri de higiena destul de serioase.

Departamentul trebilor din launtru, avand cunostiinta CA la târgul

1. ArhIva Statulul last, Dos. 68, Tr. 884,

www.digibuc.ro


Botoani este cea mai mare neordnduialä in ceace se atinge de cu-ratenia targului, cä pe toate ulitele ar fi aruncate gunoaie de prinogräzi, cd multi locuitori ar fi facia anurne §anturi de scurgere deprin ogrAzile lor in ulite, de pe la cuhni i fantani, ca toate careledrutele ce aduc lucruri de vanzare, ar fi §ezand in pliatul pardositcu piatra, 'Mat gunoiul s'.ar fi facut nesuferit locuitoriior; ca pascariilenu s'au scos din targ, incat urmeaza putoare vätämätoare sänätätii,

precupetii stramtoresc peste mäsurà pliatul targului i ulitile; CA'lucrarea lumanärilor i täerea carnei se face tot in targ, §i altele deacestea, Departamentul dispune sa se eie urmatoarele masuri

I.SO nu se ingaduiascä mai mult aruncarea gunoaelor pe ulitiprin ogräzi, nici jghiaburi qite la uliti din ograzi, prin care se

scurge udealä sau necurätenie de pe la cuhni, ci aceste gunoae fie--tecare stäpan de casä sä le scoatä cu a lor caruti afard din ora§, *i

intru aceasta &A se faca i publicatie, ca sä nu rämäe nirnärui cuvantde parapon asupra mäsurilor ce s'ar lua, cdnd s'ar vedea nesupunere

neurmare din partea cuiva.2.Caräle i cärutile ce aduc lucruri spre indestulare i spre

vanzare targovetilor, sä nu steie mai mult in pliatul ceI pardosit cupiaträ, nid s'A se poarte pe toate ulitile targului, ci sä li se hotärascäun loc aiurea, indemänatec i pentru or4äni, ca cu acest chip salipsascd gunoaiele ce fac ele.

3.Päscäriile sä fie scoase la marginea tdrgului, ca sä lipsascaputoarea ce aduce vätarnare sanätatii, urmare ce i pânà acumatrebuia sä se pazascä.

4.Therea cärnii sA nu se ingädue a fi in orq, ci afarä, lamarginea oraplui, i sa se clued' apoi la scaune in targ atäta numaicat ar fi de trebuintä pentru zilnica vanzare, dar i aceia prin car*acoperite. Asemenea urrnare se va päzi i cu facerea lumangrilor.

Caracteristicä este jalba data Eforiei de caträ un negustor dinBotqani, care se fatigue de gputoarea pe care n'o mai poate suferi :

Negutitorul Iosub Meiercáträ Eforia targului

Cu plecatd jalubd

Fiindca inaintea dughenei mele s'au pus un precupet,anume Harbuz, cu taraba de pqte särat, Meat din pricina

www.digibuc.ro

280 Monografia Oraplui Botwnì

a multei putori ce sufär din aceastä pricina au ramas sa-miinchid dugheana, nefiind in stare a putea sedea in du-gheanä, atat eu cat si cei ce vin de-mi fac alisveris, sifiindca eu stiu CA este poroncä ocarmuirei ca tot pestelesarat sä se afle sezdnd pe la margine, iar nu prin OW,si incä prin liptcänie, din care pricinä se poate "smirdui in-destul orasul, eu plecat rog pe cinstita Eforie, ca in pu-terea poroncilor ocarmuirei sä mä mantue de aceastäputoare in care mä aflu petrecand, si de o parte si dealta, caci in altfel trebue sa-mi inchid dugheana.

1834 noemvre 16.losub Meier

Pentru prinderea cânilor vagabonzi si ridicarea cadavrelor deanimale moarte, de pe stradä, Eforia angajase incä din 1832 oamenispeciali, si in anul 1835 face chiar un contract cu doi hifill :

Gios iscälitii Vasile Cervinschi si Vasile Velniceriufacem stiut prin acest inscris ce-1 dam in canteleriea ora-sienestei Epitropii din Botosani, ea noi ne am alcätuit peun an de zile de a fi hifil spre ucidirea si stârpirea chni-lor ce umblä bezrnetici pe ulitele târgului si prin mahalalesi fac stricaciuni cu muscarea oamenilor.

Nu mai putin suntem indatoriti a ridica si a curatiorice hoituri moarte se vor gäsi aruncate pe uliti, aseme-nea si hoiturile canilor ce ii vom jupi, indata cu a noastrecarutelevom scoate afarä din oras, la locul unde ni se vahotari. i pentru a noastra ostenealä avem a priimi peilecanilor ucisi si a le vinde cui vom vroi, nedându-ni Efo-ria nid o plata alta.

1835 septemvre 15.

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botogrni 281

Prima farmacie §i. primii medici din Botoqani,

Cel lintdi medic, in Botosani, trebue sd fi venft in anul 1793,când Domnitorul Mihail Sutu, in urma tânguirei tArgovetilor cà nu audoftor, §i din pricina asta viata li se primejdueste, li dd voie ca oripe care doftor vor gdsi si se vor multämi ei cu dânsul, sA-1 tie latargul Botosanilor".

Hrisovul domnesc, care dd botosdnenilor aceastd invoire ni-afost pus la dispozitie de d. farmacist Semaca, si are urmAtoareacuprindere :

Noi Mihail Costandin Sutul Voevod cu mlla lui DumnezeuDomnu Tdrii Moldadei

Sd face stire cu acest hrisov al Domnii mele, pen-tru do prin jalba ce ni-au dat tArgovetii din târgul Boto-sdni, au ardtat cd neavând doftor acolo, la multi viata lisd primejdueste, cersänd ca sd aibä voia, sä tie doftor cua lor platd, si pi care ei ll vor gäsi si se vor multämi cudänsul, cum si spitarie a deschide ei si nu altii. Deci vd-zAnd Domnia mea cd a lor cerire iaste cu cale si nu destricäciune, iatA li sä dä voe, ca ori pe care doftor vorgäsi si sd vor multdmi ei cu cldnsul, sd-1 tie la tArgul Bo-tosanilor. Pe care doftor poroncim Domnia mea, niminedin doftorii Curtii Gospod, sä nu-1 supere intru nimicd. $iel ca un arhiatros a tfirgului sd fie datoriu a apära tdrgulde doftori minciunosi carii cu nestiinta lor aduc primejdievietii ominesti. $i fiind cd i se plAteste de card obstie, säfie datoriu a cAuta cu sill* si cu cuget nevätämat si peacei säraci de care va fi chiemat si spre agiutoriul doftoru-lui orânduim Domnia mia ca sä aibd copt liudi scutelnicipentru care poroncim Domnia Mia Dumitale Vel Visternic,sd-i tred la izvodu 1 de scutelnici cu pecete gospod ce

www.digibuc.ro


iaste in Vistierie si sd-i aiba nesträmutat, cum si spijäriasd aibä toata voia a avea acolo in Botosani, iar färä voetargovetilor sd nu poatä altii a avea spitarie acolo, ur-rnandusä si plata doftorilor, precum si la alte spitärii deaicea din Esii. Poftim dar Domnia Mia pe alji fraji lumi-nati Domni pe cadi sväntul Dumnezäu sa va randui inurma noasträ la Domnie acestii tad, sa nu strice aceastaasezare, ci mai vartos sa o intäreascä pentru a Domniilorsalelvecinicd pomenirea. Scrisu-sau hrisovu acesta, la sca_unul Domniei Male, in orasul Esii intru cea dintai Domnia noasträ la Moldavia in anul dintäi.

1793 octornvre 5Io Mihail Sutu Voevoda.

Prin aceIas hrisov, in 1793, li se da vo e targovejilor de Botosan*sä aibd si o spicarie.

Prin hrisovul din 11 ianuar 1796, Alexandru Calimah Voevod,apdra si intäreste eprivileghiul» dat de Mihail St* Voevod, in 1793,targovefilor de Botosani, pentru a-si alege un doftor si ali deschidspitärie in acel tärg.

Din cartea domneascd a lui Alexandru Constantin Moruzi, ce oda, la 5 august 1806, spitärului Ion Gorghias, se vede ed acesta a

avut prima farmacie, in Botosani, in 1793, si in 1806 nu se ingädusä se mai facd o nouä farmacie :

lo Alexandru Constandin Moruzi Voivod cu milalui Dumnezdu Domn WU Moldovei.

loan Gheorgiu spitär dela Botosäni prin jaloba ce adat card Domnie me, au arätat ea de 12 ani fine spiral'in targul acesta la care au fostu cu toatd silinta sd se afin toatä vreme indestulare de tot felul de doftorii faillipsi vreodata cel mai mic lucru si doftorii bune, si in curgere acestor ani, n'au dat cat de putin cusur, nu numai clipsd de doftorii sau cu nepläcere lor, dar nici la urmarepurtärii lui cu oräsdnii, dupä cum prin marturie inscris c

i-au datu toti oräsdnii de acolo aratd si incredirrteazd mutämire ce au despre dansul si pentru doftoriile ce fine

www.digibuc.ro

Monografla Oraplai Botopnt 283

spitärie, si pentru purtare sa cu dânsii, care märturie esteincredintatä si de Cara D-lor Vornicii de Botosäni, i caunul ce tine spitärie de atätia ani cu toatä indestulareodihna tärgovetilor, au fäcut rugäminte ca sä nu fie sloboda sä mai deschide i altä spitärie de cAtra altii, nefiind oraFlacare se!' sá poatei afta mai multe spifärii. Dupä cum este cu-noscut cà Intratätia ani de când täne el spitärie s'au indes-tulat i s'au multämit toti tärgovetii, dupä a cäruia jalobaränduindu sä de catra Dornnie Me pe Arhiatros AntonieFotino ca sä-i facä cercetare, intäi de este adevärat vrednicdi treaba aceasta, are indestul praxii si invätäturä a meste-sugului spitdrii si al doilea de tine doftorii bune i cuindestulare si al treilea de este indestul a sä afla numai ospitärie in orasul aciala, si nu cere trebuinta sa se maideschidä i alta, si al patrule de are märturia si incredin-tarea ce prin jalobä au aratat dela oräsdni de acolo cä esteprimitä i sunt cu totii multämiti si de doftoriile ce One sisi de urmärile lui, dupä cercetarea ce cu amäruntul pentrutoate aceste i s'au fácut de cätre Arhiiatros, cu anafora neinstiinteazä cä si toate arätärile lui sunt adevärate i cä eleste cu indestulä invätäturd la megerFugut spifäril, i mär-turii dela toti oräsänii incredintata si de D-lor boerii Vor-nid de Botosäni are, prin care incredintazd cä si de doftoriica tine cu toatä indestularea i bune, si de urmärile i pur-tarea sa cu dânsii sunt pre multämiti. Pentru aceasta devreme ce si de cäträ oräsäni este priimitä si cerutä i slujbasa o pdzeste cu toatä silinta si far de cusur i mestersugulsäu este bun, si sänt trecuti 12 ani de când prin silinta saau indestulat orasele de trebuincioasele doftorii, Hotdrdmprin carte aceasta a Domniei Mele ca nimene altii sä nupoatä deschide i ave spitärii in targul Botosäni färä numi-tul spItäriu loan Gheorgiu cad §i part acum au avut si auindestulat pe oräsänii cu trebuincioasele doftorii avänd siel insd purtare de grijä ca si deacurn inainte sA tii doftoriicu indestulare i bune proaspete, dändu-le cu pretul cuviin-ciosu. Si poruncim Domnia Me si D-lor Vornicii de Boto-§äni ca pe nimene altii sä nu ingdduie a tine spitärie ce

www.digibuc.ro

284 Monografia Oraplui Bot(wini

numai acesta, urmandu-sä intocma dupä porunca i hotaräreDomniei Me le precum mai sus sä arata. Iar cand dupävreme nu va pazi slujba sa, dupd cum pan acum si va facevreun cusur, atunci (land jalobd oräsänii de acolo, sä vapune la cale precum va cere trebuinta.

1806 August 5

La 9 iunie 1813, Scárlat Alexandru Calimah Voevod, prin CarteaDomneascd ce o da lui .Gorghias, ii intareste dritul ca si de acum in-ainte sä aibä a tinea spitarie in Botosani, pentru binele obstesc si acelor de prin dart de targ, si hotäräste, spre ajutorul lui, ca sä aibdsi 15 liudi oameni sträini, pentru slujba sa si a spitariei, care oameni,aducandu-i de peste hotar, sträini i färä niciun amestec cu locuitoriiacestei täri, sä fie ei scutiti de tot birul Visteriei si de orice alte dad

havalele 1).Un alt spiter, Franti Xaiver Naiman" cere, In 1813, sä aibä voe

a deschide o spithrie in tArgul Botosani, in care sä tie si sä lucrezetot felul de doftorii curate si alcatuite cu cea mai scumpa purtare degrip, dupd fanduiala mestesugului spitericesc, i pe langd aceasta säle dea i cu preturi mai eftine decat se urma pand acum dela spitclriace se afki. Aduce si adeverinta dela dumnealui A rhiiatros SpiridonAsani si dumnealui doftorul Efstatie. Domnitorul stricä privilegiul a-cordat spitärului Gorghias, ca spitäria lui sä fie singurä numai in po-litia Botosani, si-i dä scutire pentru o calfä i trei slugi 2).

Docurnentul este destul de limpede : in 1813 era o singurä far-macie, In Botosani, acea a lui lohann Gorgias ; in cererea lui Neumande a i se acorda dreptul sä deschidd o nouä farmacie, se obligd savändä medicamentele cu preturi mai eftine decat se urma pâuà acurnadela spitäria ce se aflä ; dacä ar mai fi lost Inca o spitarie, nu ar fiintrebuintat Neuman acest singular.

Documente din 1813 si 1814 pomenesc despre un fartnacist Lock-man, In Botosani.

La 15 ghenar 1813, Marghioala Calimah scrie lui Lochman :

Proschino, chir Locmane.Poftesc pentru un §ip de cerneala, ca sä-mi dai, i cu

I. Docamentele mentionate pans alcl sunt ale d-lui Sernaca.2. N. lorga ; Documentele Calllmachi, I, p. 509.

www.digibuc.ro

Monografia Oraqulal Botofanl 285

fidula aceasta ti se va plati, ca-mi trebueste pentru cuco-nasi, si sminteala sä nu se facä.

Spiterul noteazä: Rp. Atramenti Br. 1)La 24 februar 1814, ii scrie :

Säor LocmaneTrimete-mi trei dramuri spirt de afion cä iti voi pläti

Mari Calimachi.

Spiferul noteazä: Rp. K. anod. 31. 30" 2).

Maria Callimachi era o clientä veche a farmaciei. La 3 maiu 1812scrisese, farä a arata numele farmacistului : cArhon spitär, triimete-ministe picaturi licfor anodinu» 3)

Din acestea ar rezulta ca Lochman era farmacist in farmacia luiGorgias, dar nu proprietarul unei alte farmacii.

Din hrisovul lui Ion Sandu Sturza, dela 8 noembre 1822, se. vedecà s'a mai fost infiintat o farmacie, in Botosani, prin un hrisov alDornnitorului Scarlat Kalimah, dar Sturza hotäräste : spitäria aceiacare s'au fost deschis acolo prin hrisovul luminatului Domn ScarlatKalimah V. Vod., va rämâne dupa cum OM acum, asemine si de a-cum inainte in nelucrare, rämdind a fi in tdrgul acesta 'numai spitärianumitului Giorgias".

Mai tärziu, in 1833, documentele vorbesc despre spifaria lui lo-sup Dobrovotchi, supus austriecesc, care functiona in Botosani.

Despre calitäiile si meritele farmacistului lohan Gorgias am vor-bit, pe larg, in alt loc din aceastä lucrare ; reproducem acuma hriso-vul Domnitorului Ion Sandu Sturza, din 4 noembre 1822 :

Cu mild lui Dumnezdu Noi Ion Sandu SturzaVoevod Domn Tarli Moldovei

Cu cuget neadormit si cu tot gändul fiind Domnia Me,card lucrarea facerilor de bine ce stapanitorii sant inda-torlti purure a sta card toate stärile ce se aflä supt ocar-muire lor, spre ce de obstie a lor multamire si feric ire

1. N. lorga: Documentele CallImachl, II, p. 48.2. Id., p. 52.5. Id., p. 46.

www.digibuc.ro

286 Monografia Oraplui Botgant

pentru ca prin aceasta sd sd arate multämitoriu cäträ proniecereascä ce ne-au invrednicit obläduirii si Domniei acestiipäzitä de Dumneztiu tári a Moldaviei, iubita noastrá patrie,prin urmare. in faptä a facerii de bine Inc& putinta vasluji cäträ toti de toate stärile, impärtäsind pe fieste caredupä cuviinta stdrii sale, cu daruri, mile si agiutoriu de da-rurile Domnesti, luat-am sama la jalba ce ni-au dat D-luiJohan Gheorghias spitäriu din politie Botosani, arätänd cäpentru slujba ce au adus orasului acestuia cu lucrare spi-täriei sale, unde se aflä taind-o de 30 ani si mai bine, sipentru alte osebite sdvärsiri cu care s'au aflat dupä vremea orasului trebuinti, Luminatii Domi de mai inainte i-aufäcut oaresicare cuprindere de priveleghiu si miluire, M.,când rugäminte ca s'A i sä intäreascd acea cuprindere siprin Hrisovul Domniei Me le. Deci dupä jaloba ce mi-audat incredintandu-ne Domnie Me prin cercetare cä nutnitulcu adevärat au adus purure slujbd osArdnicd, si cu martu-risita vrednicie spre obsteasca multdmire a läcuitorilor dinorasul acesta, arätand cätrd aceasta indestule dovezi inscris atät din partea läcuitorilor tdrgoveti si de alte stärical si din partea dregätorilor ci s'au aflat dupä vreme latinutul acela, dupä care dovezi s'au väzut cd si intru in-tdmplare de boala ciutnei ci s'au intämplat in pomenitultärg, chemat si insdrcinat fiind de a sluji, au järtvit nupitting ostenealä si nevointä si au itnplinit cele mai vred-nice sdvdrsiri spre curätirea si mântuirea orasului de räulacesta.

Asâmine si la intâmplärile aceste de curdnd a räz-vrätirilor au fost nelipsit, purtând de grijä cu toate chipu-rile ce au putut spre apärarea si paza orasului de intärn-plAri primejdioase. Am socotit si dupd aceste viderate mar-turii a rdvnei si a vrednicilor sale purtdri, am gdsit cu calesi cu toatä dreptatea de a avea si dela noi, o asäminecuprindere de priveleghiu si miluire.

Drept aceia dar spre oarescare rdsplätire a ostenelilorsale dovezi vrednice de toatä credinta, Hotäräm si prinacest al nostru Domnesc Hrisov adiverind toate cele de

www.digibuc.ro

Monografia Orap1a1 Botwni 287

mai sus insämnate pentru D-lui si pentru slujbile sale, iiintarim privileghiul care mai din vechiu prin carti si hri-soave 1-au avut si ii facem cuprindere pronomium ca so.cotit fiind D-lui intru starile cele de bun niam a paman-tului acestuia, sa i se de si toata cinste cuviincioasa caunuia din starea aceasta, folosindu-sä si cu legiuitiul pri-veleghiu a stärii acestia, de a scuti toate bucatile ce vaave drepte a sale, oi, stupi sau ramätori si vinul din ade-várate viile sale, de plata gostinei, a desatinei si a väd-raritului fara sa sa supere de catra slujbasi cu cat de pu-tina plata. Iar pe länga aceasta hotaram ca in târgul acestasa aiba a fi numai a sa spitärie, fiind aceasta si cu deobstie multämire a orasanilor, iar spiteria aceea care ,aufost deschis acolo, prin hrisovul Luminatului Domn ScarlatCalimah Voevod, va ramane dupa cum Ora acuma asaminesi de acum inainte in nelucrare, ramaind a fi in targul a-cesta numai spitaria numitului Gheorghias care au marturi-sit destula destoinicie spitariel si vechiu spitariu de samäde a fi acolo, precum sa marturiseste si i sa da acestdrit si prin hrisovul fericitului intru pomenire Domn Alex-andru Moruz Voevod si prin hrisov si carte gospod din trecutulan 1820, fail sa fie altul volnic de a deschide alta spita-rie in targul acesta, indatonindu-sa insa numitul lohanGheorghias de a fi cu cazuta sdrguinta spre a ave doftoriibune si curate cu toata indestulare, urrnand si vânzarealor cu pretul cuviincios, fait asuprirea lacuitorilor orasani.SA aiba a scuti si una cracima ce va avé cu bautura intargul acesta si de toate alte orice dari adica banii agiuto-rintil si alte havalele. De- osäbit sa aiba a scuti si 15 liuzioameni straini adusi de piste hotar adiveriti prin marturiadregatorilor si cercetati de catra Visterie ca sant strainiadusi de piste hotar fära amestec de bir cu lacuitorii tariiprecum se hotaraste. Poftim dar Domnie Me si pe cei dinurma noastra luminati Domni, frati nostri, care din proniecereasca sä vor rândui intru ocarmuire tärii acestie, nu nu-mai sa nu stramute aceasta cuprindere de mila si privile-ghiu, ce mai ales sa intareasca si sa adauga pentru,a

www.digibuc.ro

288 Monografia Oraptui Botopni

Domniilor sale laudä si punire fericita pornenire. S'au scrishrisovul acesta la scaunul Domniei Me le in orasul 4intru ce dintai Domnie a noastra la Moldavie in anul din-taiul la let 1822 Noemvre 8.

loan Sandu Sturza Voevoda 1).

Prin zapisul de vecinicä vânzare, din anul 1846 Ghenar 19, IohanGheorghias, spitar, fiul rapausatului sau parinte Iohan Gheorghias totspitär, vinde cumnatului sau Iohan Binder, spitär, a treia parte rämasaclironomie din spitäria numita spite-1/1a veche, pe länga partea ce a

cumpärat-o dela sora lui, D-na Catincri Argentie, cu pret de 1000galbeni, iar prin zapisul din 8 iunie 1855, Iohan Binder vinde ginereluisat' Emerich Hajnal, dreptul farmaciei numitä Ighia", astäzi farmaciaSemaca.

Hrisovui din 1793 al lui Mihai Sutu da invoire targovetilor ch_Botosani sa aibä doftor, care «ca un arhiatros a târgului sa fiedator a apara targul de doftorii minciunosi cari, cu nestiinta lor, aducprimejdie vietii omenesti( ; dacä au gäsit un medic, si pe cine anumnu se stie.

Se pare ins& cä inca multi ani dela data acestui hrisov, nufost medic in Botosani, unde farmacistul Gorgias indeplinea si aceas asarcinä.

La 1813 era un doctor !ant.0 reteta latiná din 29 august, data pentru cucoana Maria Call'

machi: (Pro coc. Mariora Calimachip, e semnatä : Scarl..Ian. Dr. lani" 2)In 1817 d. Iorga mentioneaza un Dr. Schet 3), iar alte documente

citate in aceasta lucrare, pomenesc despre un Dr. Peterson, care anfi fost in Botosani, pe la 1820.

In Condica liuzilor" din 1830, doftorul Samurcq din Botosascuteste un nurnar de liuzi, si tot in 1820, gasim pe doftorul Carascutind un numar de birnici.

Catagrafia din 1832 mentioneaza trei clOctorl in Botosani: Sama -ca, Gheorghe Mgr' §i Gheorghiade.

1). boats documentele acestea sunt reproduse si de d. Iorga in lucrare sa :2. N. Iorga : Documentele Callimachl. II, p. 49.3. Id. , p. 157.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botqant 289

In 1833, pe langa doctorii Metz si Samurcas, mai gasim pe Dr.Schmidt §i Dr. Caruzi (Carouzi) Teodor.

La 1 ianuar 1836, doftorul Cron reclama Vorniciei de Botosanica sambäta noaptea, spre duminia, niste hoti i-au furat sania cu doicai, telegari murgi, cu hamurile si cergele pe dansii, tocmai cand eltrebuia sä piece spre cautarea bolnavilor, prin tinut.

Atributiunile medicilor de orase erau cam numeroase, in vremu-rile vechi.

Astfel, cu decretul No. 321 din 20 april 1844, Doctor Max estenumit doctor fi mamof a targului Botosani, cu insarcinare de : a cäutabolnavii scapatati fära nido plata ; a vizita mortii ; iscandu-se niscaivaepidetnii, a le paräsi dui:4 putintä; a privighia oprirea poamelor, sia verdeturilor crude. Pe lânga acestea, sa caute de doftorirea pojar-nicilor, bolnavii grosului, apoi vizitarea ca'säpiilor si a cardurilor devite.

Leafa lui era : 5500 lei pe an. 1)Farmacistii, mai inainte vreme, indeplineau si insärcinärile rezer-

vate medicilor, prin firea lucrurilor.Am vazut actele de devotament facute de spiterul Gorgias, in

timpul holerei, and a inlocuit, cu atata succes, pe doctorii cari sevede ca nu erau Inca in Botosani. Servicii identice a adus populati-unei orasului si farmacistul Emerich Hajnal, ale carui merite suntrecunoscute prin o marturie ce-i (IA obstia Botosanilor, la 10 octombrie1852, in urmätoarea cuprindere :

Suptiscalitii, obstia din targul Botosani, dorind a aratastima si consideratia ce pastreaza din mai multe motivurid-sale d-lui Emeri Hainal, spitar a mai sus zisului tärg, segrabesc intr'o unire a-i da aceasta declaratie. Cu cinste sepropune in asämi ne impregiurare a arata d-lui Hainal orna-giul sentimentelor de stima si recunostinta ce in vremede 11 ani a implinit in acest târg, cu cea mai vrednica sisi de laudä särguinta in insarcinarea sa de spitär atät atargului cat si a spitalului. Lasand interesele sale, n'aveainaintea lui decal binele obstesc ; dorind a fi totdeaunatrebuitor societatii, intrebuinta -zelul si activitatea cea maimare de a fi in toata vremea si in tot locul, acolo unde

1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 8468. 19

www.digibuc.ro


umanitatea suferitoare cerea a sale slujbe.In anul 1848 indurarea sa s'a desvälit in totul mai cu

deosebire. Pe and cumplita holerd fäcea triste pustiiri intärgul Boto§ani, dumnealui Hainal a fost ilia cu mare zel§i activitate expuindu-se in mai mult primejdii, el mergeain tot locul unde ar fi fost trebuitor spre a indeplini ne-märgenitele sale binefaceri, la stirmanii bolnavi. La shracialerga cu cea mai mare gräbire spre a impr4tia neobositelesale binefaceri.

Suptisaitii sunt norociti dupä atâta pärere de rau celi pricinuqte absinta d-sale de a putea inoi astäzi expresiasentimentelor ce la fiecare vine din dragostea inimei §i da-toriile con§tiintei.

In urmarea acestor sentimente iscälitii i§i fac o sfäntädatorie de a aräta lui Hainal a lor vie recuno§tintä prindeclaratia de fat& pe care ii rugat a o primi drept märtu-rie §1 ca o recomandatie pe längä persoanele cu care aravea onoare de a fi in relatie. 1)

Märturia aceasta este iscälitä de un mare numär de boeri dinBoto§ani §i este Intaritä de Giudecätorie §i de agentul consulatuluigrecesc din localitate.

1. Revista Miron Costin, An 111, 1915, p. 10.

www.digibuc.ro


Incercäri de aducerea apei In Boto§ani.

BctosOnenii au fäcut, Inca de multA vreme, incercAri de a aduceapä in orasul bor.

La 1828 au cerut Sfatului oräsänesc sA se facä, in mijlocul pietii,un havuz in care sA se aducä apä pe oale, care sd se verse intrdn-sul, prin o cisme fAcutä längA havuz, si in toatä vremea sä fie havu-zul plin de 80" 1).

In 1832 se trecuse, In buget, o surnA pentru facerea unei con-clude, dar Departamentul trebilor din lAuntru a gäsit inutilA o aseme-nea cheltuialâ.

Nevoia de apA, insA, nu se putea satisface numai cu irnpotrivireaDepartamentului, si in 1836 Eforia insärcineazä pe doi arhitecti, peHalek Zamvel si pe frantuzul Fideal, sä MCA sApAluri imprejurul ora-sului, pentru a gAsi apA bund de izvor, pe care sA o aducA, pe calkin oras, dar dupA o muncä de trei säptämâni, nu au gäsit niciun izvor.Atunci Eforia se invoeste cu Comisul Alecu Ventura, ca pe locul ce-lcesta II avea mai la vale de biserica Ospenia, sä facä o fântând a-dâncA de 10 stânjeni, si larga de un stânjen, cu douä ciuturi pe tautde fier, care a costat suma de 4615 lei 60 bani.

La 1844 se fac, pentru incercare, mai multe fântâni cu pompä,in diferite locuri ale orasului.

Iibia mult mai tärziu, chestia apei a fost rezolvatA in Botosani.

I. N. lorga :Studli §1 Documente, V, p. 283.

www.digibuc.ro


Plata orapluiDin vremuri vechi exista o piatg in Botosani, un loc pe care se

adunau negustorii, in zilele de iarrnaroc, cu vitele si alte lucruri ceaveau de vänzare. Local acesta era destul de incäpator, ca sd cuprindgmultimea vitelor si a carälor cu mgrfuri, care se ingrämgdeau inteuncentru comercial, asa de insemnat, precum erau Botosanii.

In 4 maiu 1776, Grigori Alexandra Ghica Voevod dä un hrisovcu privire la piata tärgului Botosani, care cu mila si buna rânduialäce s'au urmat de atra Domnia mea, au mers si merge spre interne-iere si adgogirea oamenilor, ce neizuesc din piir(i strdine, §i se asazala numitul tdrg Boto§anii, fiind loc cu toatä indestularea hranei tre -buincioash si cu lesnire a face agonisitä si orice chip de negutätorie".Drept aceia, afländu-se acolo la Botosani un loc slobod, carele dintrinceput au fost menit pentru adunarea oamenilor ce se strängeau la

zi de tärg, tiindu-si vitele ce aveau de vänzare pe acel loc, acurn,din adäugirea si inmultirea läcuitorilor ar fi inceput unii a se intindeca sg eie si dinteacel loc, si cu aceastg pricing de impedicarea alisverisului ce se face la toate zilele de târg, neavâncl cei ce azuesccu vite de vänzare unde sg le tie, care lucru nesuferind Domnia meaa face impedicarea alisverisului locuitorilor", a poruncit lui Nanul, bivvel Portar si lui Manolache Dimachi, biv Vel Jitnicer, Vornici de Bo-tosani, de au mäsurat acel loc, si au ggsit ca din coltul gardului desus a visternicului al doilea, Costandin Gheuca, si pâtä in gardul luiPavgl a Anii, local are o intindere de 120 stânjeni gospod, iar lungullocului este de 280 stanjeni gospod, din marginea drumului ce vineprintre dughenile Visternicesei Catrina Catargi si printre dughenileStolnicegei Cogälnicenitei, pe din sus de cerdacul vämii Targului-Bo-ilor, din marginea drumului la vale upre Sâcna. Ticest loc l-au hotäritcu pietre, fiind loc slobod si färg pricing." Domnul porunceste canimeni sg nu se atingä de acest loc, si cine ar infrange poruncadomneascg, sa fie oprit si impedicat de Vornicii de Botosani, 1)

1. N. lorga. Stacill fi Documpte, V. p. 254,

www.digibuc.ro


La 1828 tärgovefii gintru o unire, mari, si mici, boeri si negufitori,ca niste räzäsi a tärgului Botosani», se adunä si fac o jalbA aträSfatul oräsienesc, prin care, intre alte deziderate, cer ca tin mijloculpliafului tärgului sä se facä un havuz, In care sá se aducä apá peoale, care sä se verse Intrinsul prin o cisme fAcutà lânga havuz, si intoatà vremea sä fie havuzul plin de apä»; in acelas timp cer sä sepietruiascä piafa: .Pliaful, ulifile si drumurile tärgului, pentrucä dinvreme in vreme acum au ajuns a se face, mai vartos toamna si pri-mävara, o präpastie a glodurilor, din care pricinä de multe ori se in-chide i Moll, neputându-se aduce de pe afarä producturile si celetrebuincioase spre vânzare, .si, desi se aduc ate pufin, numai dinacea pricinä urmeaza o scumpete nesuferitä, si pätimeste saracul no-rod o mare lipsä si mind nevoie, pentru aceia trebuinfa cere neap&rat si o dreaptä inchipuire a se face toate de piatrd, cu cât se vaputea mai in graba, ca sä lipsasa nevoia si sä se aducd intru eftind-fate toate spre obstescul him'. 9

Dorinfa tärgovefilor a fost indeplinità, si cu trecerea vremei piafaa fost pietruitä.

De glod, insä, nu au sapat botosänenii, si in anul 1832, Pahar-nicul Ion Bränisteanu adreseaza Ministerului de Interne o jalobä caremeritä sd fie cunoscutä :

CAträ cinstitul Departament MinisterieiPricinilor din läuntru

Paharnicul Ion Bränisteanu

Plecata Jaloba.

De când au inceput a se aduna närodul si a se facetargul Botosanii, in mijlocul targului s'au läsat un pilaf undese adunä femeile de aduc de vânzare zarzavaturi si altelede ale märiarei si precupefi de valid sare si alte lucruri,in care pilaf se obisnuia dela o vreme de se strängea sicarà cu fân si cu lemne, si ne mai curäfindu-se de guno-iul ce se fäcea dela carä, and ploua mai ales toamna si

2. Ibicl, p. 983.

www.digibuc.ro

294 Monografia Oraplui Botgant

primávara, se facea o glodarie de nu putea omul pe giossa umble si nid femeile ce aduceau legume de vânzare,si nici precupefii nu puteau sa saza in glodarie. In anultrecut Eforia cu sfatul obstesc au pus oameni de au cur&fit gunoiul si pardosit cu piatra si s'au facut un lucru preabun ; and ploua se scurge apa si rämane piatra curatä, sipoate umbla narodul pe gios. Dar nu s'a putut dezbära casa lipsasca carafe din pilaf. Din pricina a cateva dughenebacalii si rachierii ce se megiesesc cu piiafu, care mai multde zece dugheni nu sant, care fintarisesc ca sa vanda cateun pahar de rachiu mai mult la acei cu carele, i din pilafse face o ulifa mare, si acolo in ulifa se strang care cufan si cu lemne, de se iezeste ulifa si nu poate nimeneasa tread, D-lui Spatarul Gheorghe Varlaam, eforul, väzandacest lucru necuviincios, au pus oameni de au curafit piiaful si ulifa de gunoiu, si au gasit un loc unde au fostcasele raposatului Ban Varnav Petrachi, tot aproape detarg, care loc se stapaneste acum de caträ casa raposatu-lui Caminar Mavromati, si au pus oamenl in piiaf, si candvin carele cu lemne si cu fan, le duc acolo, pe care loc potsa Incapa peste 200 de cara, pentru care loC poate sä sepuie la cale casa Eforiei cu casa räposatului Mavromati,sä-i dea ceva plata pe an ca sa statorniceasca strangereacaralor pe acel loc, si sa ränfae piiafu si ulifa curate, pen-tru sanatatea obstiei. Dupa ce am väzut pilaf ul si ulifilecurate, nu numai eu m'am bucurat, dar si toata obstia, aceice infeleg si cunosc aceasta Nina randuiala.

Se vorbeste prin targ ca acei bacali si rachieri cari nuvoesc sa fie pliaful si ulifile curate, se sfätuesc ei ca sa viela Esi sa dea jaloba, cerand ca iar sa fie carafe In pilaf s'In ulifa. Apoi de vor veni cit jaloba aid, sa nu li se fie insama, ca cererea lor este neprimitä de obstia celor ce bite-leg binele ; caci dupa cum s'au pus la cale de catra D-luiSpatarul Varlaam, ca sa fie in toata vremea piiaful si ulifilecurate, bine s'a facut si toata obstia s'au bucurat vazand ocurafenie care n'au mai fost altadata Si acei bacali rachieri

www.digibuc.ro

Monografla Oraplut Botopni 295

care voesc sä fie carAle in pig §i in [IN& se infelege asant indemnati de o samä de oameni ce sant invatati aface räzvrätiri.

Ion Bränifleanu, Paharnic.

Departamentul a incuviintat dispozifiile luate de Eforie.Nemultämiti de stramutarea fäcutä, o samä de negustori, bacali

si rachieri, dau o jalbä la Iasi, chiar lui Vodä, plangandu-se in contraeforului prezident si a madularilor, cä-i necinsteste in alisverisurile lor,a li-a mutat piaja pentru cele trebuitoare hranei si aliperisului, toc-mai in targul vitelor, ba CA pe unii i-au si batut, i pe faranii cari vincu caräle tot ii bate si-i trimete la pliatul nou, ba in cele din urmäa li-a cerut si bani pentru diferite motive. Pe aceasta jalba, insusiVodä pune urmätoarea rezolutie : Dumnealui Logofatul din läuntruva face pätrunzátoare cercetare asupra banilor ce li se cer, punandu-se räspunderea asupra Ispravnicului pentru neingrijirea sa, si prin a-nafora mi se va face cunoscut, iar celelalte se cunosc pornite din in-demnärile altora, §i li se va poronci a se párási de asemenea uneltiri,aci vor cadea in urgie".

20 dechemvre 1834.Sturza Voevocl.

Spatarul Grigori Carp, Vornicul de Botgani, din inaltä poroncafäcand pätrunzätoare cercetare, a gäsit a preziclentul Spatar Gheor-ghe Varlaam si mddulärile Eforiei, sant nevinovati, aci chiar acei ces'au gäsit isaliti in jalba atra VodA, au declarat a ei nici nu stiucine i-a isalit in acea ¡alb& si a in contra administratiei n'au nimicde raportat. \

www.digibuc.ro

296 Monografla Oraplul Botoranl

Cládirile publice ale Eforiei

Casa Municipalitätil

Panä la 1820 nu putea sä fie vorba, in Botosani, despre o clä-dire publica, din acele destinate pentru satisfacerea nevoilor obstesti ;pana la acea data nu se stia ce-i aceia o cancelarie comunala. Func-tionarii cari aveau atributiuni de administratie comunalä, cum era sol-tuzul, isi scria actele in casa lui; docutnentele nu ni vorbesc de vreocancelarie a dregatorului, si numai din 1820 se face mentiune desprewcancelaria Vorniciei», dar din faptul cä din câteva semi ale Vorniciei,pe care le gasim, nu se vede cheltuiala cu plata chiriei acestei can-celarii, putem bänui ca si cancelaria Vorniciei era in casa unuia dintrecei doi vornici.

In primul buget al Eforiei, din anul 1832, gasim la cheltueli sumade 400 lei, pentru chiria casei munitipalitätir, dar in septemvre 1832Eforia scrie Departamentului, a deoarece canceleria sfatului orasänescse aflä in o casä cu chirie de 330 lei pe an, bez 400 lei pentru me-remetul ei, si fiindca proprietarul acestei binale, dumnealui MihaiBolfosu, voeste sa o vandä, casa bunk indamänateca, cu ogradä, siaproape de pliatul tdrgulai, Eforia cere invoire sa o cumpere, cupretul cel mai gios de 10.000 lei, pentru ca târgul sä-si aibä cancela-ria sa proprie pentru deapururea. Dar, fiindca in casa Eforiei nu satatatia bani, cere ca Departamentul sä inchipuiasca restul.

Casele lui Bolfosu erau in ulita Tiganimei, si erau expuse si elesä arda, In 1835, odata cu BRA casa din apropiere, pe care a mis-tuit-o focul.

Abia in 1851 Eforia si-a cumparat un local propriu pentru can-celarie, casa care a fost pe locul unde este astazi palatul Primariei.

Casa aceasta a fost a Stolnicului Enachi Codrescu, dela care atrecut la Gheorghe Loiz, prin testamentul Stolnicului din 15 april1806, si loan Loiz, fiul Stolnicului, a vândut-o Hatmanului AnastasäBasota, cu urmätorul act :

www.digibuc.ro


Zapis

Case le cu locul lor din Botosani, care prin diiata ra-pAosatului Stolnic Ianachi Codrescu, unchiul rApAosatuluimeu pArinte Gheorghe Loiz, ce este din anu11806 apri115,indatoritoare pärintelui meu ca sA le deie unuia din fiiisai ce va fi de parte bArbAteascA, dupA aceastá pomenitAdilatA, s'au cuvenit mie aceste case, precum incredinfeazdsi maica mea actun Maria Loiz CAminAreasA, prin scrisoa-rea D-sale dela 5 a trecutei luni mart, incredinfatA de pA-mäntescul sud, finutului Hotinului, a le stApAni sau a levinde; Pe care desi dupA a mea cerere, giudectitoria finu-tului Botosani Inca dela 14 a trecutei luni ghenar, au for-rnAluit mezatul acestor case, acolo in Botosani, dar pentrucea mai departe lucrare desAvArsirei fiind opritA, dnstitaGiudecAtorie prin a mea jalbA cAtrA cinstitul Divan, am ce-rut voie GiudecAtoriel de a le harecilui vänzarea caselor,si cinstitul Divan au gäsit de cuviinfA a se publicarisi intoatá fora vAnzarea acestor case, in vade de 40 zile, pre-cum s'au si urmat, si dupA adresul cinstitului Divan cAtrAGiudecAtorie, s'au incheiet mezatul cu 40000 lei asupraD-sale Hatmanului Anastasachi Ba sofa', pe care bani prii-mindu-i deplin in mAnuli mele, am dat si eu D-sale im-preunA cu zapisul acesta toate scrisorile ce am avut, side acum inainte si in veci, in puterea mezatului si a za-pisului meu acesta, sA aibA D-lui si mostenitorii D-saledin neam in neam a stApAni aceste case cu locul lor, cape unele ce le a cumpArat prin mezat, cu bunA credinfä,precurn spre aceasta urmeazA a mea iscAliturA.

Ion Loiz, vänzAtor, adeverez. (i)

Domnitorul Moldovei Grigori Ghica, in semn de dragostea ceavea pentru Botosani, de care-1 legau amintiri de familie, cumpArAcasele 51 le därueste Eforiei, in anul 1851.

Obstia boerilor si a negustorilor adreseazA Domnului o mulfAmirecAlduroasA, pe care Ministerul de Interne o publicA in «Buletinul Ofi-cial», spre obsteascA stiinfA:

1.Urmeazil inttiritura Giudectitoriel Botopini din 5 dechembre

www.digibuc.ro

298 Monografia Oraplui BotoFani

Departamentul Trebilor din MantraNo. 1229, anul 1851.

Se publica aice spre obsteascä *OH* Inscris multa-mirea ce obstia orasului Botosani au adresarisit Prea Inal-tatului Domn stäpanitor, pentru bunavointa ce au aratat cuharazirea cumpararei caselor de intaperi a autoritatilor a-cestui oras.

Pre Ina !fate Doamne.

Häräzirea casei cumpärate de Inaltimea Voastra delaD-lui Hatrnanul Basotä, pentru Incaperile autoritätilor ora-sului Botosani, este o binefacere cu atata mai insemnatäcatra tinutul ce in a sa rezidentie au fost norocit a privileagänul vostru, cu cat mijloacele sale nu-i infatosaza pu-tinta de a-si procura asemena indamanateca i statornicaasezare.

Drept care intreaga obstie a boerilor si a negutitorilor,patrunsa de sentimentul cei mai afunde recunostinte, pre-Wind darul vrednic de sporita voastra buna cugetare, fiindmenit pentru salasluirea dreptatii si al administratiei, i InIncredintare cà Inältimea Voastra aflati adanca i indestulaplacere in Insusi fäptuirea binelui, incheie a sa plecata mul-tarnire cu unita ferbinte ruga catra cerescul parinte, pentruindelungarea strälucitilor ani ai Inältimei Voastre, dela acaruia suflet ales si generos, pe langa folosinta pildei pu-ternice, derazä i inchizasluirea línitei i a fericirei Patriei.

Ai Inältimei Voastre pre plecate slugi 2).

(Urmeaza iscaliturile boerilor si ale negutitorilor).

Grosul (arestul).

In 1835 Eforia a construit o casa speciala pentru grosuladica pentru inchisoare sau arest.

S'a pastrat i Insemnarea de suma cheltuitä cu zidirea grosuluia,un document interesant al timpului:

2. Buletinul Oficial pe 1851, pagina 27.

www.digibuc.ro


Insemnare de cati bani s'au cheltuit cu facerea grosuluifluidal din orapl Botopni, de cdtril Eforia or4cineascci.

Anul 1835 octombre 4.

No. Ardtare anume Lei Bani6 Cosuri de piatra ate 233 lei 20 par. un cos 1517

70800 caramizi mari si mici, ate 13 lei 30 par.mia, 'Cad mare, cad mica 976

235 merte var ate 5 lei 30 par. merta 1318

48

1145290 dimerlii nasip si lut Cate 6 lei 26 par. suta 353 28

15 ciubere, fränghie, funii la schele, 4 !Ada-nali si alte 86 12

919 salahori ce au lucrat in 67 zile, adica peo zi cäte 10 salahori si 4 aristanti, Cateun leu de om pe zi, si la salahori Cale25 parale de unul 818 105

304 zile pietrarii ce au lucrat Cate 2 lei deom pe zi si 400 lei arhitectului si a uneicalfe 1006 60

168 zile la 49 dulgheri ce au lucrat in 44 zileate 2 lei 20 par. de om pe zi 419 60

48 amnari si 5 sanduri facerea usorilor delausi, 2 lei 18 par. 127 90

209 dulapi si 9 latunoi pe pode 4i acopere-mânt, 2 lei 17 par. 530 108

86 costoroave si grinzi, tij ate 2 lei 33 parale 244 45111 latunoae, tij ce au intrat si la divanuri Cate

1 leu 20 par. 166 54321 scânduri de suta tij la acoperemânt, Cale

23 parale 1855 scänduri ulm si 8 scanduri brad uscate,

Cate 3 lei 17 parale una 44 7034 leaturi 17

mesterului pentru facerea a 7 usimesterului pentru facerea a 7 feresti destecla cu cercevelele lor

30

35

www.digibuc.ro

300 Monografia Oraplul Pomona

6000 cube de batut scandurile la acoperemant,3 lei 21 par. suta cuie

32 112 oca piroane ce au intrat la ridicarea aco-peremantului, cate 2 lei 35 par.

228 oca fier lucrat adica in 9 gratii de fier silegarea a 7 usi. cate 2 lei 30

2 tacarnuri de sobe150 ocä var bun de fetuit mai in urmä, ate

214

91

62728

105

9

8 parale oca 3017 rogojini ce s'au pus la 10 divanuri, ate

2_ lei una 343 lacati marl 28Preotilor pentru aghiazma si mancarea a 10

vinovati, and s'au bagat in grosul nou sfintit 6Zugravit din fata stälpii cu negru §i cerceve-

lele ferestilor 12Chiria unei baste pe vreme cat au sezut are-

stantii 1209068 57

Adica nouä mii sasezeci si opt lei cu 57 bani se cu-prind cheltuiti cu o asa tamelnica zidire ce s'au facut totdin piatra si cärämidä.

Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.Secretar : Necului Dimttriu 1),

1. Arhiva Statului Iasi, Dosar Minister Interne No. 25.

www.digibuc.ro


Slujba§ii Eforiei

Despre unii efori am dat oarecari amänunte in capitolul caretrateazd despre populatia orasului, i anurne despre acei cari figureazäin catagrafia din 1832; mai sunt insa unii, despre care afläm cdte cevadin condicile foilor de calitar, a functionarilor, pästrate in ArhivaStatului din Iasi.

In condica 10, din 1839, gäsim urmätoarele :

Costandin Haretu, cilen al Eforiei Botosani.Nascut in Botosani, la anul 1803 februar 3.A invätat, la osebiti dascall, moldoveneste i greceste, gramatica

hristoitia.Insurat. Are 3 copii: 2 fete si un fecior.Are o casd de piaträ si 2 dugheni, si 2 locuri sterpe in targul

Botosani.La 1832, la injghebarea EfOriei Botosani, el a fost candidat ales

de obstie, in mai multe 'ränduri, si in prezent, acum de un an esteales de obstie cilen a Eforiei.

Este silitor, cinstit l cu bune purtäri.

Neculai Mac& cilen Eforiei Botosani.Näscut in Botosani la 1794 maiu 9.A invätat la osebiti dascali a ceti si a scrie greceste i moldo-

veneste.Insurat. Are 2 fiice si 2 feciori.Are o casä la mahala §i 4 dughene la piatä.Dela 1832 a fost ales de obstie cilen casier al Eforiei, Oa la

1854, iar dela anii 1836-1838 casier de corporatie in strângerea bani-lor haznalii. Astäzi se aflá cilen casier, färä leafä.

Vrednic, credincios, sârguitor pentru folosul obstesc, cinstitcu bune purtAri.

www.digibuc.ro


Costache Dragos, secretar.Näscut in Botosani la 1803 februarie 5.A invätat greceste si moldo vene§te.Insurat. Copii nu are.Are o casa si un loc sterp.

Vasile Rigu, scriitor Eforiei.Näscut in Botosani la 1818 dechemvre 18.A invätat greceste si moldoveneste.Holteiu, cu sederea in casa pärinteasca.Dela 1832 a fost scriitor si pe la giudecätorie; astäzi, in 1839

e tot scriitor la Eforie.

CApitan Anastasä Dimitriu, comisar.Näscut in Roman la 1784 iunie 29.A invätat greceste si moldoveneste.Insurat. Are o fiicä si un fecior.Are o casä si un loc sterp in Botosani.La 1825 a fost epistat la Epitropia tärgului Botosani, la facerea

drumurilor si altele, panä la 1832, apoi comisar.

Neculai Cambani, comisar.Näscut la 1804 febr. 14, la Parnaxoi, in ostrovul Paros.A invätat, in patria sa, greceste si aid moldoveneste.Insurat. Are trei co¡)ii, un bäet si 2 fete.Are o casä la mahala.A fost comisar si este.

Gheorghe Ursachi, comisar.Näscut la 1805 april 5, in Moldova.A invälat moldoveneste.Holteiu. Cu sederea in casa pärinteasca.

Mihail Licachi, comisar.Näscut la 1776 noembrie 7, in Grechia, in Smirna.A invatat, in patria sa, greceste. Vorbeste greceste, moldoveneste,

turceste si ruseste.Insurat. Are o fatd si 2 MethAre o casä de veci in tärgul Pilihdileni.

www.digibuc.ro

Monografia Orafului Botoqad 303

In condica I I, pe 1841 :

Gheorghe Schipor, diemNäscut In Bucovina, la 1792.A invätat moldovene§te §i nemte§te.Insurat. Are 3 feciori §i 5 fete.Are o casä §i 2 dugheni, in Botqani.Dela 1830 a fost ales de ob§tie epitrop al tArgului Boto§ani §i

In mai multe slujbe.

Grigori Matasariu, candidat,Näscut in Bucovina, la Suceava, In anul 1810.A Invätat, la §coli particulare, armene§te §1 moldovene§te.Insurat.Are 3 case in ora§ul Boto§ani.De multe ori a tinut §i locul de prezident al Eforiei §i alte slujbe.Cu bune purtäri i cinstit.

Costache Pavlov, Secretarul Eforiei.Nascut in Chi§änäu, Basarabia, la anii 1816.A Infätat moldovene§te §i rusqte.Vaduv. Are un fecior.Scriitor §i stolnacialnic dela 1833.Secretar la Eforia de Boto§ani din 1840.

Costache Hagioglu, comisar.Näscut in Boto§ani la 1812.A Invätat moIdovene§te §i grecqte.Insurat. Are 3 feciori i o fiica.Comisar din 1820.

5tefanache Romanó, comisar.Náscut la Deleni ot Boto§ani la 1811.Holteiu.A Invätat moldovene§te.

In condica 12, pe 1843 :

Sardarul Costache Moscovici, candidat Eforiei.

www.digibuc.ro

304 Monografia Oraplui Botogull

Näscut la Botopni in 1812 noembre 8.Cdsätorit, färä copii.Are un loc sterp de casä.*tie grece§te, nemte§te §i moldoveneste,

Gaspar Goi lay, cilen §i casier Eforiei.Ndscut la 1803, in Boto§ani.Usätorit. Are 4 fii §i o flickAre o casä §i o dugheanä in Boto§ani.*tie armene§te, turce§te, le§e§te, nemte§te, ruse§te §i moldo-

vene§te.

Medelnicer Iorgu Hristofor, Secretar Eforiei.Näscut la 1809 dech. 6, In E§i.Cäsätorit. Nu are copii.Are o casä in Botopni.Stie moldovene§te i grece§te.A avut mai multe slujbe in vremea ocArmuirei ruse§ti.

Ion Balasan, candidat Eforiei,Ndscut la 1801, in Botopni.Cdsätorit, cu 6 copii : 5 bäeti §i o fatä.Are o casä §i o dugheanä in Boto§ani.Stie armene§te, turce§te, nemte§te §i moldovene§te.

Costache Hazu, comisar Eforiei Boto§ani.Ndscut la 1818 dech. 16, in Boto§ani.Holteiu.La 1836 a fost supleant la §coala publicä din Boto§ani.


Ion Radul, cilen §i casier Eforiei.Näscut in Boto§ani la 1808.Holteiu.Are 2 dugheni §i o casä.Dela 1833 a fost casier de corporatie, pentru strängerea banilor

haznelei.

www.digibuc.ro


$tefan Goilav Pitar, cilen Eforiei.Näscut la 1782, in Botosani.Cäsätorit. Are 4 feciori i o fats.Are 4 case si 2 bolti de piaträ. Are si o mosie" de veci in

Bucovina.La 1825 a fost epitrop tdrgului Botosani, timp de 3 ani. Dela

1829 a fost insärcinat de obstia tärgului in paza targului despre lipi-cioasa boa!' a ciumei. La 1834 maiu a fost ales deputat din parteanegutitorilor de au mers la Esi spre urarea suirei pe tron a I. S.Domn Nostru Mihail Grigoriu Sturza Voevod, apoi a fost ales cilencasier al Eforiei ca un om cinstit i credincios obstiei.

invätat moldoveneste i armeneste i vorbeste turceste, ar-meneste, moldoveneste, i ruseste.

Neculai Anastasiu, candidat Eforiei.Nascut !a 1800, in Botosani.CAsAtorit. Are 4 fii si 4 fete.Are o cas6 si 2 dughene.A invätat greceste i moldoveneste.

Alecu Stroja, secretarul Eforiei.Näscut la 1805, in Botosani.CAsätorit. Are 2 fii si 2 fete.Are o casd.A invAtat greceste i moldoveneste ; stie si ruseste.

Iftime Vicolovici, comisarul Eforiei.Näscut la 1807, in Botosani.Ciftsätorit. Are un copil.A fost insärcinat cu catagrafia läcuitorilov din ceasta 4.A invätat moldoveneste ì ruseste.

In condica 18, pe 1846-7:Sulgerul Constantin Placà, Cilen Eforiei.Näscut la 1802 febr. 2, in Botosani.Cdsätorit. Are 3 fii si 3 fete.Are o casä si 2 dughene.Stie greceste i rnoldovneste.

20

www.digibuc.ro


Costandin Esanu, candidat EforieLNascut la anul 1800, in Botosani.Casätorit, cu 7 copii : 4 fii si 3 fiice.Are o casá si 2 dugheni.

Ion Butureanu, secretar Eforiei.Nascut in Botosani la anul 1820.Casätorit; 2 fii si o Md.A invätat in scoala publica din Botosani, apoi in Institutul na-

tional al Capitaliei, unde a invatat stiintele gimnaziale, filozofia, dritulnatural, legi si alte stiinti.

Stie moldoveneste, latirteste, frantezá si nemtasa.

Numirea lui Ion Butureanu, ca secretar al Eforiei, s'a fäcut inurma unei plangeri pe care a adresat-o el ministrului Ghica, si carea dispus sa fie numit in slujba aceasta, in locul titularului.

Petitia lui Butureanu, si rezolutia ministrului, sunt foarte carac-teristice.

Excelenta Voastra,

Pärintele meu Iconomul Grigorie Butureanu protoiereulde tinut Botosani dupa ce aproape de 40 ani de and ne-contenit sa gäseste slujind Patriei, n'au vrut a sä folosi cuagonisire de avere spre sprijinul ceiruntefilor sale, de catincrezut in recunostinta Patriei au nadájduit ca si fii sai safie iaräsi trebnici spre slujba patriei pentru a-i fi si arun-tetilor sale sprijinitori. Spre acest sfarsit din pruncie m'audat la invátaturi unde invatandu-ma filosofia si cunostintalegilor dreptului natural si a dritului pozitiv, pentru a fi maipriincios slujbelor patriei, am si slujit Oa acum neintreruptPatriei piste 9 ani.

Milostive Stapane, tristu si de jalitu este pentru mineacest timp in care soarta m-au adus a jtirtvi cei mai scurnpiani ai tineretilor mele in slujba Patriei pentruca acum andcu venirea Excelentiei Voastre pe scaunul Ministeriei in pri-virea fágaduintilor ce a-tat Excelentia voasträ cum si cucoanaPorfirita au dat pärintelui meu a ma yeti agiuta de a ma

www.digibuc.ro

Monografla Orgului Boto$ani 30 7

inainti, mA socotem norocit a mi sä sfär§i apdsärile ce pAnäacum am suferit §i a ave o inaintire potrivitä cu fAgAduintace ati dat, §i acum din contra mA vdd din pomo§cic ce amfost la sectia al 3-1e, obordt a fi scriitoriu.

Milostive stdpdne, tiu cA nu pentru alt interes atiintreprins acest post de cAt a läsa veacurilor viitoare inistoria Patriei o strälucitä urmä cA ati fost adevdrat pdrintea Patriei.

Mare este numärul celor ce au stAtut pe scaune im-pdrAtOti §i au avut scheptru cdrmuirei in mänd, dud* pu-tini sunt din ei pe carii istoria ii numesc barbati mari, cadacest strAlucit nume nu li-au dat driturile tronurilor pe careau stat, ci nobilul haractir de dreptate §i faptile bune ce ausdvdr§it pe cle.

lin asAmine mare nume §tiu cA vreti sA vä rdmdieExcelentiei voastre §i in aceastd nAdejde §i indräznesc a väaldtura aice spre lAmurire de meritile mele osäbite atestate

docladul Sefului sectiei la care slujdscu §i cu supunerevd rog ca priivind la nedreptatea ce mi s'au fdcut cu a-ceastA din nou regularisire a Statului sä nu ingäduiti asu-prirea mea ca sa nu rarndn a lAcrätna cA rn-am nenorocitin titnpul Ministeriei Excelentiei Voastre acel ce ati fägd-duit pentru mine ocrotire. 1845 Noembrie 17.

La mila Excelentiei voastrepre plecat§i supusd slugd

Ion Butureanu

Rezolu(ie. Sectia I. Pe acest iscàlit sA sA facA poron-cile de ordnduirea sa in slujba de secretar a Eforiei Boto-§anilor in locul acelui care sd gäse§te acum, iar in loculsAu la sectie se va amploiarisi pe Scarlat Botez dela see-tia II §i la o II-a pe IlIecu Manu in locul lui Botez.

1845 Noembrie 18,Ghica Logofdt 1).

1. Arhiva Statulul 1asi, Dos. 6962, Tr. V172.

www.digibuc.ro

308 Monografia Omit lui Bo Ward

Dimitrie Aronovici, cilen i casier.Näscut la 1811, in Botosani.Casatorit. Are 4 copii.Are dugheana i casa in Botosani.*tie moldoveneste, ruseste i nemteste.

Clucerul Vasile Niculescu, candidat.Näscut la 1817, in Botosani.

invatat, in scale particulare, greceste i moldoveneste.

Pitar Stoian Coman, candidat.Nascut la 1798, in orasulCäsätorit. Are 6 copii.Are dugheana i casa in Botosani.*tie moldoveneste i greceste.

Stefan Stamati, scriitor Eforiei.Nascut la 1824, in Botosani.Holteiu.


Dimitri Volcinski, Medelnicer.Nascut adevärat roman din familie noblesa in anul 1814 august,

in targul Herta, tinut Dorohoiu.invätat in casa pärinteasca i particulare mijloace a ceti, a scrie

moldoveneste, artimetica si altele.Vorbeste i scrie national, rosieneste i leseste putin.Casatorit. Are 2 copii.Mostenire are in parti de mosie in oblastia Basarabiei, care fiind

cazute in galcevire de protäsuri, servirea lui in slujbele patriei nu 1-aupozvolit a starui in desbaterea lor. astre numai i s'a fagaduit, iarinchipuirea lipseste de a se putea räspunde. Are avere miscatoaredinteo zi pana in alta, i nemiscatoare case in targul Mihäileni si inorasul Botosani.

Dela 1832-35 a fost scriitor i loctiitor de same§ la Ispravniciade Herta, apoi dela 1836-41 nacialnic mesei criminale i arhivar, apoipolitmaisiru, etc.

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botwni 309

Neculai AlbotA, Pitar.Näscut la 1779 oct. 14, in satul Hriscanii, tinut Botosani.A inviitat in scoala domneascA, in Botosani.Usätorit. Are 6 copii.Are parte de mosie in trupul mosiei Ipotestii, tinut Botosani, §i

case in Botosani.


Teodor:Schipor, român.NAscut la anul 1826, in Botosani.A invätat in pansioane si scoala public& In Botosani, 6 ani, iar

in Academia Mihälleanä 4 ani.Stie religia, geografia, istoria, retorica, poezia român5 si latinä,

istoria natural& moldoveneste, latineste, frantuzeste, greceste si nemteste.Holteiu.Are acareturi in Boto§ani.Dela 1846 este pomo§cicul mesei I la Isprdvnicie.

In condica 28, pe 1850-51 :

Vasile Niculescu, clucerNäscut la anul 1822, in Botosani.A invätat, la osebiti dascali, moldoveneste, greceste §i nemteste.Casâtorit, cu copii.A mai ocupat slujbä §i in Divanul apelativ, 7 ani.

www.digibuc.ro

310 Monografia Oraplui Boto$ant

Breslele din Botosani.

Inca din vremuri vechi trebue sa fi existat bresle in Botosanidespre care se gäsesc urrne in alte orase ale Moldovei.

In Iasi era breasla pograbacilor (a cioclilor) Inca prin 1675 ;Focsani o gasim prin 1674, iar breasla cizmarilor si a solonarilor din

o pomenesc documente de prin 1733 1).Cea mai veche mentiune, cunoscuta }Ana acuma, despre vreo

breasla din Botosani, este din anul 1690.Grigori Goilav, un om cult si un cercetätor pasionat al trecutului

armenilor din Romania, a publicat in revista 0:Arhiva., din Iasi 2), ustudiu despre Statutele breslei tinerilor botosaneni, ieseni i romascani", utilizand un manuscris din anul 1690, din Gheorghe Sämniclos.

Breasla aceasta era o corporatie in genul confraternitätilor francmasonice si ale societätilor de ajutor reciproc, pentru cazuri de boale

deces, cum exista i astäzi itt sudul Italiei.Tinerii aveau un set vatay, sau vatavul cel mare, la care mai pe

urma se adause un ajutor, vatavul cel mic.Vatavul avea putere discretionara asupra membrilor breslei, pu-

tand chiar sa-i puie in lanturi, in caz de anumite abateri.Fondurile breslei erau afectate cultului bisericesc.In manuscrisul din 1690 sunt i listele membrilor acestor bresle

'Ana in 1738.In amil 1716, un arhiereu, adreseaza o scrisoare, din locurile

sfinte, breslafllor din Botqani, in care trim ete harul apostolic si dun-nezeestile nenumarate binecuvântari intregei bresle botocinene; intâa tinerilor, dupa aceia a dubcilarilor, aleimarilor, cizmarilor §i a tuturoraltora, la mare si la mic..

Alte documente vorbesc despre un Tanasä, staroste de croitoriin 1781, si tot atunci despre un staroste de ciocli §i despre un skin),

1. N. Dorga, Studil §i Documente, VI, p. 420, 428, 433.2. An. VII, 1896, p. 632-639.

www.digibuc.ro


ste de jidovi; iar In 1815 clespre staroste de dulehert 1)Breasla blanarilor din Botosani se dovedeste, cu acte, de prin

1768, si despre dansa se cunosc amänunte foarte interesante, pe cared-I Iorga le-a dat la ivealä 2).

La 1832, cand, dupa cerintele Regulamentului organic, trebuiausa se organizeze toate breslele, in vederea dreptului de alegator pentrueforii, pe care-1 aveau starostii breslelor, erau in Botosani 63 de bresle,dupa cum aratä lucrarile pastrate din acea vreme 3).

Aceste bresle, rancluite dupa ordinea alfabetica, erau urmätoarele:

AbageriiAftarlicarii (negustori cari vindeau maruntisuri, precum : cercei,

nasturi, margele, oglingioare, etc.).Alämarii, in 1832 fac breasla cu caldärarii.ArgintariiBacalii fac breaslä cu marchitanii, si au starosti pe Dumitru

Giansus si Vasilca sin Ion.Bärbierii staroste : Nastasa sin Ursache.BerariiBlanarii staroste : Dumitrache Scarcea.BoengiiiBogasieriiBrahariiBrasoveniiCafengiiiCaldärarii fac breasla cu alamarii.Caramidarii staroste : Neculai Strächinariu.Casapii jidovi staroste: Itic.Cavafii (lucreaza pantoEi si papuci).CepregariiChetrarii staroste: Costache Pânzariu.CeasornicariiCiubotarii staroste: Nita Colkel.Ciubotarii jidovi staroste: Avram sin Iosub.Ciubotarii rusi staroste: Vasile Sohotchi.Cizmari moldoveni staroste: Manolachi Dragoiu.

1. N. lorga: Studil $ i Documente, VI, p. 129-141.2. Breasla BlanarIlor din Botosani, In An. Acad. Rom. XXX1V.3. Artilva Primáriel Botosani, Dosar 7 din 1832 sl 28 dln 1833.

www.digibuc.ro


Cojocarii staroste : Costantin Esanu.Crasmarii fac breaslä cu rachierii.Croitorii moldoveni staroste: Nedelcu.Croitorii jidoviCurAlarii staroste: Neculai Besäte.Cusmarii fac breaslä cu slicarii.Ferarii staroste: Miron sin Antohi.Formagiii fac breaslä cu pitarii. Staroste: Tanasä loan.HarabagiiiLacAtusiiLefticariiLipovenii staroste: Fivacum Dascalu.Liptcanii

Mahalii staroste : Polcovnicul Toader.Marchitanii fac breaslä cu bacalii.Mindirigiii staroste: /Andrei Räcleanu.MumgiiiMuzicantii staroste: Petrache Suceveanu.

PälärieriiPascarii staroste: lordache Corban.Pitarii fac breaslä cu formagiii.Plugarii (läcuitori plugari muncitori) staroste: Florea Ciubotariu.Posesorii de mosii.Precupetii moldoveni staroste: Mihalache Pantovici.

Rachierii fac breaslä cu crâsmarii.

Slujitori cu hac staroste: Simion Harabagiu.Slicarii fac breasld cu cusmarii.Solonarii (acei cari curälä gräsimea de pe vitele dela abator)

staroste : Tanasä a Cristei Cojocaru.Soponarii staroste: Neculai Besäte.SpiteriiSticlarii

Tälpälarii

-

www.digibuc.ro

Monografia Orwlui Botopni 313

TelaliiTeslarir staroste: Toader Flärjoaba.TräistariiTutungiii

Velnicerii

ZarafiiZugrafii

Dupä dispozitiunile luate de Carrnuire, breslasii de toate soiuriletrebuiau sä aleaga patru starosti, carora li se dadeau atributiuni admi-nistrative, si la 3 noembre 1832 se face alegerea, al cärei rezultat esteconsemnat in urmätorul act:

Alegere.

Noi mai gios iscälitii din toate breslele targului Boto-säni, astazi adunandu-ne in canteleria cinstitului Sfat orä-sänesc, dupa atatea poronci ce ni s'au fäcut cunoscut, casä alegem doi starosti asupra negutitorilor patentari si doiasupra mesterilor din acest oras, spre strangerea banilor depe la acei cari au luat patentä si totdeodata ne indatorima ni pune staroste la fiestecare breaslä. Pentru aceasta darland in bägare de samä aceastä vajnicä lucrare, de a a-lege oameni de credinta si vrednici, si cu bunä stiintä lalucrare si strangere banilor de pe patente hotarate de Vi-sterie, si unindu-ne noi toti la un loc, am ales pe D-lui A-.nania SUN *i. Gheorghe &bulled, starosti asupra negutitorilorpatentari, Hrisie sin Bogos Macsim §i Lupul Ceaupil, sta-rosti asupra mesterilor, iar Meer sa fie agiutor Lupului.

De care D-lor numitii negutitori de mai sus ce s'auales de noi toate breslele a fi staroste spre inplinirea sipovätuirile ce li se vor da de catra cinstita Vornicie deBoto§ani, a le aduce intocmai intru indeplinire si a-si dasama panä la un ban, iarä din impotrivä vreunul dintre a-cesti alesi nedandu-si sama cu banii haznelei ce-i vor strangeatunci noi toate breslele sa avem a raspunde cu averile

www.digibuc.ro

314 Monografia Oraplui Boto,Fani

noastre §i a implini pana la un ban, §i pentru mai adevä-ratä credinta nc am iscalit cu manile noastre.

1832 noembre 3.

Gheorghe NeculauGheorghe VasiliuVasile a DiaconiteiAnastase ParaschivGheorghe ChebariuEu Chew GheorgheEu Ionica sin PavalEu Lazar a SavoaeiEu Vasile sin ArhiriEu Lupu sin Iacob CasapStarostele Nita ColâcelStarostele de precupeti Mihalache PantoviciVasile zet Ojog adeverezJoan PopoviciDumitrache ScânteieEu Grigori sin Ion Livadariu

toti ciubotari de ciubote moldovene§tiEu Toader RachitanuEu Toader HarjobEu Costantin ChetrariuEu Ilie feciorul lui Vasile VinograschiEu Joan ZablauEu Mihalache ChetrariuEu Costache Chetrariu

(Urmeaza Inca 2 semnaturi armene0i §i 14 evree§ti).

Cu cioclii, Eforia incheie un contract la 2 ianuar 1834, prin careace§tia se obliga a face serviciile de ingroparea mortilor, §i in acelqtimp de a da ajutor la caz de foc :

Fidica noi cari mai gios ne vom,:pune numele §i de-getele, incredintäm prin acest zapis al nostru, ce dam incantalaria cinstitului Sfat or4anesc din Boto§âni, precumsa fie §tiut cà ne am alcatuit a fi treizeci ciocli la acest

www.digibuc.ro


targ, insa numai la natia cre§tineasca, pe un an de zile, in-cepätor dela 1 ghenar 834 §i OM la 1835, i cu indato-rire ca in toata saptämäna sa avem a fi Cate zece oamenide rand spre ingroparea celor raposati, §i al doile a umblacu sanato0 dupa povatuire ce ne se va da, §i a sta ne-clintiti la cinstita cantälärie, acei cari vom fi de rand a treiasäptamana. Asemenea ne indatorim ca cerand in alta sap-tämänä mai multi ciocli spre ingroparea celor räposati, saavert' a da, §i a sta cu totii intru ajutor de va cere trebu-inta, precum i din intamplare (Doamne ferqte) de vreunfOc, iarä§i ne indatorim a sari cu totii §i a sta par ce seva potoli. lar pentru osteneala noastra, cinstitul Sfat ora§a-nesc are a ni plati birul dupa patentele ce vom avea, §i afi scutiti ori de ce havalele, nefiiind suparati intru nimickramanand a cauta numai aceasta indatorire, precum mai susse arata. Si spre mai adevArata credinta ne-am rugat de niau scris numele §i noi am pus degetele, fiind chiza§ unulpentru altul, rugand §i pe cinstita Vornicie de au incredin-tat.

1834 ghenar 3.

Eu $tefan Cojocaru adeverez.

In lumea cioclilor se petreceau acelea§i nemultamiri ca §i intretoti bresla0 din lume. Doi din cei cari se credeau nedreptatiti, se FA-luesc Domnului §i capata dreptate.

lea jalba :

Pre Inaltate §i mult milostive Doamne

Cu ferbinti lacrami jaluim milei Inältimei Voastre cA

noi santem doi frati, carele peste 25 de anI am slujit Intoate perestasurile vremilor trecute, in felurinii de boale li-picioase, unde noi n'am fost in alt amestec de Uri, cenumai a cauta aceasta slujba de doch i a fi intru acelesupuse de a phzi cioclia, dupa hrisov. Apoi acuma, de unan de zile pa§ind pe doi ani, un Andrei Branzariu, ce este

1. Arhiva PrimAriel Botosani, Dosar 111831.

www.digibuc.ro


vätav de ciocli, impreunä cu un Sava, ce se porecle§teMic Bdträn, prin chipurile ce intre dän§ii au uneltit, in loculnostru oameni cu bir, adicä pe un Petrea Vlasäi i unAlexandru Codäcel, pentru care cu ingenunchere rugäm milaInältimei Voastre, ca sa priviti cu milostivul ochiu asuprasaraciei noastre, i din Inalta porunca sä vá milostiviti asu-pra noasträ, ca sä fim randuiti iar4i in breasla ce maiinainte am fost, §i va rämänea numelui Inältimei Voastreo ve§nia §i nemuritoare pomenire.

La mila Inältimei Voastrepre plecati §i supu§i

Ion Mocanu §i Vasite Mocanuciocli vechi din targul Boto§ani.

1834 noemvrie 5.

Pe aceastä jalbä urmeazA urmätoarea rezolutie :

Fiindcä ei au slujit ob§tiei In vremuri grele chiar cuprimejdia vietii lor, sa nu se Indepärteze acum, In favorulaltora.

In 12 noemvre 1834E§i.

M. Sturza Voevod.1)

1. Arhlva Statulul Iasi, Dosar 25, Ministerul de Interne, flla 473.

www.digibuc.ro

Monografia Orafulat Botofani 317

Breasla Blanarilor.

Ce organizatie vor fi avut celelalte bresle, nu avem documentecare sd ne lämureascd; cunoa§tem, insd, in amdnunfimi, organizareabreslei blanarilor din Boto§ani, una din cele mai insemnate. D-1 Iorgaa publicat catastihul i actele acestei bresle.

La 13 maiu 1768, Gavriil Mitropolitul Moldovei, intare§te pri-vilegiul intemeietor al acestei bresle, cerut de blänari, cari doriau casd osebeasca §i ei breasla lor cu catastih, dupd obiceiul altor breslede printealte tdrguri §i orae". Mitropolitul li a§azd breasla, intärindu-lisdvdr§irea praznicului ce au ales, la Sf. Die.

Privilegiul Mitropolitului Gavriil era dat, cu urmdtoarele indatoriri :1. Praznicul trebuie sä fie finut in fiecare an, cu cazutd cre§ti-

neascd cuviinfd, fiind datori tofi breslqii sd meargd la casa starosteluiin ziva praznicului, iar care nu va merge, sd se globeascä, dupdobiceiu.

2. In biseria sä fie o cutie incare sd se adune banii strdn§idin inilostenie, §i cutia sä se deschidd in ajunul hramului, §i banii &Ase intrebuinfeze pentru nevoile bisericei.

3. Cine nu va cinsti §i nu va asculta pe staroste, sä plAteascägloabd 6 zlofi, dupä obiceiul vechiu".

4. Cine nu va veni la ingroparea vreunui bresia§, sd fie globit.5. Oricare me§ter va smomi ucenicul altui me§ter, cel ce va

smomi sd fie globit cu 12 zlofi, iar ucenicul sä primeasca 100 lovituride toiag.

6. Ucenicul care ar vrea sh iasä calfd cu dugheana lui, cu tireastarostelui §i a breslei, sd pläteascd bdrbdnfa" 1) lui 5 zlofi, iar fe-ciorul de me§ter ce va inv.* me§tqug dela tatä-säu, sd dea juratatede bärbanfä.

7. Un bldnar strdin care ar vrea sä se a§eze la breasla aceasta,sä plateasca barbAnfa intreagd.

1,-1:W13110i tnsemna blr, amencla, taxi!.

www.digibuc.ro

318 Monografia Oraplai Botopni

8. Strdinii nu aveau voe sd scoatd pelcele ce erau de meste-sugul breslei, i cine ar face altfel, i se va lua pelcelele, i va dagloabd 24 zloti.

La 1768 erau in Botosani 30 de blanari cfratip, toti moldoveid,cari aleg staroste pe Andrei Slicariu i alti patru epltropi, gca sd fieludtori de samd i purtAtori de grijd la toate trebile i orAnduelile breslei.

Epitropii au fost alesi pe toatd viata, si la moartea lor au fostalesi altii, cu invoirea protopopului.

Dupd cdtva timp, starostelui i se creiazd oarecare venituri : 10 paraledela calfa care se tocmeste, un leu dela tovardsii cari se scriu inbreaslä, iar la fiecare praznic intreaga breaslA trebue sd-i deie o pd-reche de papuci.

Starostele Andrei Slicariu, supdrat de neajunsurile ce i se vorfi fAcut, ii dà demisia, dar la 25 iulie 1772, induplecat de rugdmintilebreslasilor, rAmdne la locul lui, iar nesupusii sAnt obligati sd deiebreslei 5 ocd de cearA, si 10 lei gloabd judecdtorului de Botosani».Pe langd aceasta cei vinovati de supdrarea starostelui, mai primesc50 bete la tdlpi.

Breasla blanarilor incepe sd decadd, si la o noud alegere destaroste, la 6 august 1795, iscälesc numai 11 breslasi.

Decade* blanarilor moldoveni se datoreste concurentei boga-sierilor armeni, cari vindeau in dughenile lor blAni lucrate.

Blanarii s'au plans Domnului, care a hotärdt ca aceastä concu-renta sd inceteze, i atunci armenii, printr'un act din 1797 maiu 8s'au obligat sd nu mai cumpere i nici sd tie, prin dughenile lor,niciun fel de ,Kgujuliip, iar strae gata bldnite, malotele i cataveici, sAaibd voie a vinde, ca i mai inainte, cumi sdngeap i bldni gatasA cumpere, dar numai pentru bldnitul straelor de vdnzare ce vorface, dar sA nu poatd vinde tanele de sangeap sau

La 1820, Mitropolitul Veniamin reinoeste privilegiile bresleiblanarilor din Botosani date de Gavriil Mitropolitul, i fixeazd pon-turile urmAtoare :

1. Ziva praznicului este tot Sf. 111e, cdnd toti breslasii suntdatori a merge la bisericd, iar care nu va merge, se globeste cu oOcd ceard.

2. Banii din cutia cu milostenii vor fi pentru trebuintelebisericei.

www.digibuc.ro

Monografia Orapilui Botowl 319

3. Cine nu se va supune ascullärei povätuitorilor breslei, va figlobit cu 5 ocä de cearä.

4. Cine nu va veni la ingroparea unui breslas, va fi globit cuo ocä ceard.

5. Mesterul care va smomi ucenicul sau calfa altui mester, vafi globit cu sase oca cearg, iar ucenicul va primi cincizeci de toiege.

. 6. Un ucenic nu va pu tea deschide dugheanä deosebit, ci vasta cu leafä la stäpan sase ani, i când va deschide dughean5, säpläteasca mai intâi 40 lei ntestir" 1) la cutie, iar de va fi fecior demester, va pläti 20 lei.

7. Un blanar sträin care se va aseza in breaslä, va pläti testi-rul intreg.

8. Sträinii nu au voie sä scoatä pelcele ce sänt la mestesugulacestei bresle; cei ce vor contraveni, vor pläti gloabä 30 de lei, si li

se vor confisca pelcelele.9. Breslasii vor putea angaja calfe, cu stirea povätuitorului bres-

lei, si calfa va da din leafa lui câte o para dz leu la cutie; cine vatocmi calfä färä stirea breslei, va fi globit cu trei ocä de cearà.

10. Cänd un breslas va cumpdra o marrá i alt breslas ar vrea säaibä si el de aceia, trebue sä-i deie o parte, i asupra pretului cum-päräturei va pune la cutie câte 20 parale de suta de lei.

11. Cine va face toväräsie V&A' stirea povätuitorilor, va fi globitcu patru ocd cearà.

12. Niciun breslq nu poate primi ucenic dintre armeni l jidovi.13. Armenii blanari din alte orae nu au vole sd se apze in

Botqani.14. Blanarii cari lucreaza pe la casele lor, i numai la ziva tär-

gului obicinuesc ozde scot câte putinä marfä cu rogojina la ulitä», iivor pläti contributia la cutie, dupä putere.

Contributiile breslasilor, «bärbäntele mesteresti", erau trecuteintr'o condicä, cu insemnare cä s'au plätit in manile starostelui sauin adunarea breslei.

La 1832, când s'a fäcut catagrafia cea amänuntitä a populatieldin Botosani, erau in acest oras 45 de blänari, toti români; pestecdtiva ani, insä, la 1852, breslasii blanari dau o jalbä isprävniciei, in

2.Ace la, intelea ca §i barbanta".

www.digibuc.ro


care aratä cd dupä privilegiile ce au prin hrisoavele mitropolitilor, nuau vote sei se amestece In breaski natii strdine, armeni fi jidovi, dardela o vreme breasla se vede §tirbità in aceste privilegii, de oarecejidovii as'au närävit a intra §i in acest me§te§up §i speculänd aceastämeserie, li stricä ali§veri§ul.

Era concurenta contra cäreia se plâng blänarii boto§äneni ce-rand sä fie opriti jidovii de a practica acest me§te§ug, ceiace maiceruserä §i Domnitorului, cu ativa ani mai inainte.

Fatä cu ideile de libertate, care pluteau §i in atmosfera Mot-dovei, cerintile blänarilor din Boto§ani nu au putut sä fie satisfäcute.

www.digibuc.ro

Monografia Orgului Botogini 321

Breasla lAutarilor

In Botosani au fost totdeauna lautari vestiti, si corporatia loravusese, candva, o organizare care, dela o vreme, se desfiinfase.

In o jalba catra Eforie, data de läutari in 1836, se vorbeste d e«breslasii lautarig din orasul Botosani si despre cutia bisericei undesantem inchinati", recunoscand di acum de cand au lipsit starostiadintre noi, ce purta ocarmuirea noastra a tuturora, au lipsit si unireanoasträ si alisverisul dintre noig.

Aceasta dovedeste CA a existat breasla lautarilor in Botosani,pe care o mai gasim in 1832, and s'a facut catagrafia locuitorilor,si and se mentioneaza si un staroste al «muzicantilor".

La 29 noemvre 1832, Eforia primeste urmatoarea jalbA delanegutitorii din Botosani :

Catra cinstit Sfat orasänesc din BotosaniNegutitorii din acest oras

Jaloba

Aducem la stiinta ca in acest targ, dupa asezamantulnou, toate de mai inainte catahrisuri ce se unna s'au des-fiintat, dar numai havaetul scripcarilor se vede crezut.Pentru aceasta facem cunoscut cinstitului Sfat, ca o maresuparare si obijduire avem dela starostele de scripcari cala ori ce nunta trebuindu-ne scripcari, pana nu dam catedoi galbeni havaet starostelui nu putem tocmi nici unscripcar, si acel havaet videm ca-I pune in a lui socoteala,de care ne rugam sa se puie si aceasta la cale dupacuviinfä. 1832 noemvre 9

Gheorghe Sävulicd, Mihal Bolfosu, lonitd Ariton,Luca Macslm, Avedic Marcovici, Munuc Suceveanu,

21

www.digibuc.ro

322 Monografla Oraplul Botopnl

Ca rezultat al acestei pranged, Departamentul din läuntru oprestepe staroste de a mai lua havaet, ci numai tocmala dela Inceput, pen-tru orice angajament de nuntä, cumätrie si altele. 3) ,

Probabil 6 aceastä oprire de a se mai lua havaet, a motivatdesinteresarea starostelui breslei läutarilor, si prin urmare desorgani-zarea breslei.

Dar nevoia de a se reorganiza In breaslä, a fAcut pe läutariidin Botosani sä adreseze urmätoarea cerere:

Catra cinstita Eforie a tärgului BotosaniDela breasla läutarilor din targ Botosani

Plecatä jalobil

Cu supunere facem cerere cinstitei Eforii, noi bres-lasii läutari de aid din ora§ Botosanilor, cd acum de candau lipsit stärostia dintre noi, ce purta ocArmuirea noastràa tuturora, au lipsit unirea noasträ si ali§veri§ul dintre noi,cat si a cutiei bisericei unde santem Inchinati, si pentruaceasta ne-am sfätuit, cu totii de obstie, ca sä facem ple-catä cerere cinstitei Eforii, ca sa binevoiascA a face alegeredintre noi, pe care se va gäsi de cuviinta, si sa ni se puieun staroste dupd cum si In Esi si in alte tärguri s'au pus,ca sa nu umblihn tot besmetici ca albinele färä de matclisd se urmeze precum s'au urmat din invechime, sd fim fo:lositi si noi si sfänta biserid unde säntem inchinati, §ipentru aceastä punere la cale va rämänea in vesnica po-menire D-voasträ, si care va rämänea staroste sa aibd ada In folosul casei, In bani cAt se va putea.

1836 septemvre 15.Eu Petrache sin Nip Sucevean, adeverezEu Vasile Buiuc, adeverezEu Joan sin Nita Sucevean, adeverezEu lordachi Strahotin, adeverezEu Finastasä sin Toader, adeverezEu Gheorghe Säräcutu

I.Aril Iva Statulul laal, Dom 652 litera M, fila 457,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botwni 323

Eu Gheorghe BortaEu Gheorghe BuiucEu Lupul BuiucEu Fandole Gheorghe, cobzar 1)

Eforia raporteazä Departamentului :

Cinstitului Departament Trebilor din LäuntruEforia orasului Botosani

Raport

Läutarii muzicanti din acest tärg au arätat cu jalobaspre a li se pune si lor staroste, precum de pildä sant re-gularisiti in Esi, de Eforia de acolo, de a se päzi buna o-randuialä si unire intre ei, precum au fost si mai inainte,cu aceasta insä ca starostele ce va fi, sä aibä a da infolosul casei Eforiei in bani cat se va putea, bez ceia ceau a strange la cutia care au a da sfintei bisericei Ador-mirea Maicei Domnului unde se gäsesc inchinati aviinduli# faclia lor, care jalobä a lor se pridstavliseste cinstituluiDepartament spre pliroforie, insd totodatä un muzicantslovesnoi au fagaduit cä va da la casa Eforiei panä la 400lei pe an, spre folos, de aceia ne rugäm sd avem poroncäin ce chip sä urmain si de se poate a se lua un aseme-nea venit in folosul casei Eforiei, ca un luau ce de a lorbunä voie pe tot anul vroiesc a Mitzi spre inlesnirea chel-tuelilor Eforiei.

Costache Roset, Hriste Loan, $tefan Goilav.

Departamentul aprobá cererea lautarilor, si pe raportul Eforieise pune aceastä rezolutie : Pe pilda urmatä la Esi, se incuviinteazäiar banii insemnati, de nu se vor putea lua mai multi, se vof da incastiuri la Eforie. 2)

1. 3.Arhlva Statului Iali. MIMI' 115, Tr. IT72.

www.digibuc.ro


Ispravnicul tinutului Boto$ani, Spatarul Dimitrie Gane, prin rapor-till No. 12196 din 6 octombre 1836, aratä Departamentului cä pentrualegerea starostelui de lAutari, adunându-se pe toli lAutarii la Politie,li s'au dat poruncä ca sä-$i aleagA pe acel asupra cAruia vor aveaei mai multA incredere, $i lAutarii, in numAr de 40, au ales de starosteal lor pe Petrachi Paraschiv, ce-i zic $i Ciocoiu, care de cAtrA IsprAv-nicie s'au $i statornicit.

Dar dupA trei zile, la 9 octornbre 1836, Eforia ora$ului face cu-noscut Departamentului CA tiganii lAutari s'au impArtit in douA tabere :unii alegand-1 pe Petrachi Paruschiv, §i altii alegându-1 pe Vasile Buiuc,mai multi fiind cu acesta din urmA, iar Eforia, ca sA nu rAmAe pAgu-ba$A :de acel venit de 400 lei, care se $i depune la casa Eforiei,prezintA Departamentului actul de alegere, spre statornicire.

Actul de alegere era acesta :

CAtrA cinstita Eforie oraplui Boto$ani.

Dela breasla l'Autarilor din acest tdrg

DupA jaloba ce am dat noi cinstitei Eforii, la 15 atrecutei luni septemvre, pentru de a ni se pune starostebreslei noastre, acum arAtändu-ni-se porunca cinstitului De-partament ca sä facem alegere $i sA punem staroste maimare intre noi, precum au fost $i mai inainte, de care noiurmAtori fiind, dupA numerarisita poruncA, am §i ales destaroste pe D-lui Vasile Butuc, cu aceasta insA ca sA aibäa da in folosul casei cinstitei Eforii 4C0 lei pe fie$tecarean, in cursul haznelei $i in c4tiuri pe an sA se deie, $i noisA avem a fi supt ascultarea pomenitului staroste, $i la orice nuntà sau alte cantAri, fArä $tirea starostelui niciun FAO&sä nu aibä voie a se .tocmi, ci numai D-lui starostele sA

pofteascA $i sA se tocmeascA el, de unde sdii ia $1 hava-etul obipuit a stArostiei. Pentru care spre $tiintA, plecatifacem cunoscut $i cinstitei Eforii, $i totodatA o rugAm abinevoi de a face $i intAritura cuvenitA dupA formA.

1836 Octomvre 7Eu Petrache SucevanuEu IonicA Sucevanu

www.digibuc.ro


Eu lordache StrahotinEu Gheorghe BuiucEu Neculai Naingiu

.,

Eu Fandole CobzarulEu Ionica _SacaluEu Gheorghe sin PavalIon MuscalagiuEu Lupu Buiuc, i toata breasla frunta§ilor atat cei

iscaliti cat §i ceilalti.Peste un an, la 13 octomvre 1837, spatarul Leon, ispravnicul

tinutului raporteaza Departamentului ea scotindu-se la mezat, pentruun an de zile, adetiut stärostiei lautarilor, care este in folosul caseiEforiei, cel mai folositor pret l-au dat Nastasci Paraschiv, adica 605lei, in cursul haznelei.

In noemvre 1838, fäcandu-se iar mezat pentru adetiul starostieiläutarilor, a ajuns havaetul acelei stärostii asupra lui Vast le Buiuc, insuma de 640 lei, dar dupa cind ceasuri, inainte de a se incheia con-tractul, vine Petrache Paraschiv, fostul staroste, §i da 800 lei, pentrucare s'a incheiat §i urmatorul contract:

Contract.

Anul 1838 noemvre 13 zile, dupa publicatiile urmate§i in urmarea poroncei cinstitului Departament din 5 noem-vre, luand parte la strigArile prin rnezat a adetialui staro-stiei lautarilor, cu pret de 800 lei pe an, eu Petrache Pa-raschiv voiu urma pe timp de un an, incepator dela 26 oc-tomvre 1838 §i Oa la 26 octomvre 1839, dupa urmatoareleconditiuni mai gios aratate:

1. Dator sa fiu eu gios iscalitul a cartnui cu bunachibzuiala pe toata breasla lautarilor, intocmai dupa cata-stiful ce avem, avand a lua dela tali lautarii havaetul sta-rostiei dupä catastif, adica dela nunti §i cumatrii cate sevor face.

2. Osebiti bani ce este obiceiu a se strange la cutiace avem de pe la bres14, se va pasha la starostie, fiinddator a-i da bisericei Sf. Adormirea Maicei Domnului, undene gäsim inchinati, spre pomenirea breslei.

www.digibuc.ro


3. Suma de 800 lei ne indatorim a raspunde Eforieiin douä castiuri, iará cand din inpotrivä neräspunzand baniila arätatele vadele, atuncia Eforia fara a lua in privire oricepunere inainte, nu numai ca sa aiba a ma scoate din acea-stä starostie, dar si toti banii sa aiba a i se implini din o-rice avere a mea sau a chizasului men, miscatoare saunemiscatoare, neavand cuvänt de raspuns la orice instantiegiudecatoreasca ne vom arata.

4. Toti lautarii atat acesti de loc, cat si acei strainicari vor veni in acest targ, spre a se hrani, datori sa fiea-mi da cuviincioasa ascultare si cinste, ca la un staroste,si mai ales acei cari vor veni sträini intai sa se invoiascacu starostia, dupa obiceiu, si apoi vor fi primiti a canta, siMt stirea stärostiei sa nu aibä voie niciun läutar a se tocmila nunti si cumatrii, ci numai prin mine gios iscalitul &A aibäa se tocmi, spre a-mi lua havaetul hotärat de stärostie,iara din impotriva and din läutari se va dovedi CA s'autocmit la vreo nuntä sau cumatrie färä stirea stärostiei, apoipe unii ca aceia sä se globeascä la cutia breslei, avand a-mitrage si eu havaet starostiei, insa prin stirea politiei.

5. Orice gälcevire se va intampla intre läutari, si ne-putandu-i eu impaca, atunce se vor indrepta la politie, sprepunere la cale.

$i darä, spre sigurantia Eforiei cà voiu fi urmator tutu-ror ponturilor cuprinse mai sus, si cu darea banilor la va-dele, pe langa osebitä chizäsie ce am dat, am mai pus a-manet trei bucati härtii documenturi a caselor mele din acestoras, pentru care am si fäcut doua asemine contracturi in-credintate si de Isprävnicie.

1838 noemvre 21.

Venitul Eforiei din darea starostelui de lautari creste in fiecare an.Pe 1839-40, la licilatia fäcuta, la a treia strigare, Ionia'. Paras-

chiv a oferit 1260 lei, si a incheiat un contract, tot in cuprinsul celuide mai sus; pe 1840-1841, starostele Ion Negrei a dat 1515 lei; pe1841-1842, lordachi sin Toader a urcat adetiul la 1650 lei, iar pe

www.digibuc.ro

Monografia Orarului Botopni 327

anul 1842-1483, starostia lautarilor trece asupra lui Ion sin NV Su-ceveanul, cu 1780 lei pe an, facand contract cu Eforia si dänd si unact de chizasie a Dvoreninului Co,stachi Vizanti, in cuprinderea ur-matoare :

Chizei)sie.

Eu gios iscalitul inchizasluiesc prin aceasta ce dau Incanteleria cinstitei orasienesti Eforii de Botosani, ca pentruorice din potriva urmare a conditiilor contractului a D-saleIonica Sucevanul, ce au incheiet, luand in otcup starostialautarilor, voiu räspunde eu. Drept aceia urmeaza a meaiscalitura, rugand totodata si pe cinstita Isprävnicie tinutalade au incredintat formalnic.

1842 noemvre 19.. Costache Vizanti.

Pe anul 1843-1844, starostia lautarilor trece, prin mezat, asupralui Nastasd sitz Toader, cu pretul de 2050 lei 1).

Din viata intima a breslasilor de Botosani, nu stim nimic.D. lorga a descoperit inventarul unui furmagiu, din 1828: Lucruri

date In mana lui Mihai furmagiu", si anume : 3 hambari si 1 covata,campiu de trei mani, 1 gripca de pane, 4 site, 1 coti de cuptor, 5 lo.pati, 2 poslovaci (?), 1 capac de gura cuptorului, feresti de sticla bune,2 feresti mici tij de sticla, 1 masa de placinte, 6 mese inläuntru sidin fat& 11 laiti, 2 culrni de pus panacoade, 1 trunchiu de talat carne,1 broasca la usa din fata, 1 cuptor gata sänätos, 1 lada mare de puspane si una veche, 1 sata de cernut fain& 1 pat, 1 lada tij din fatä,1 tava mare de fript. Toate aceste lucruri se vand cu 100 lei 2).

La 1819, Iani Lacatus se indatoreste a face giupanului Luca sinDavind Goilav patru gratil de fier cu flori, cum i-a placea dumisale, sicu fierul meu". Va primi de oca cate doi lei zece parale. Va mai facepatru obloane cu fierul dumisale, adica taplele dupa ce se vor can-dari ; cat fier oiu mai pune eu adaos la pervazuri, sau aiure, unde vatrebui, are sa-mi pläteasca tot cu acest pref. Apoi alte gratii csade,pitrecute una Intealta, ate saptezeci de parale pe oca. 3).

1. Toate datele din acest capitol sant luate din Arhiva Statului 14, Dosar 115 1836,Tr. 1772.

2. Studil al Documente, VII, p. 147.3, N. lorga, Studll al Documente, VII, p. 146.

www.digibuc.ro

328 Monografia 0 raplut Botofant

Eforia orasului Botosani, cu raportui din 1835 Iunie 21 catrdDepartament, face cunoscut cd, in acest oras, vin feliuri de oa-meni, de mesteri, unii de pe la alte tärguri, altii de peste hotar, uniicu pasaporturi, altii WA pasaporturi, cari cu dela sine samovolnicie seimputernicesc a lucra mestesugul lor, M.A. insd a vroi sd sd infatosezesau la Eforie, sau la breslele la care sunt cu OH* de asemenea me-stesuguri, cu care a lor räle urmäri si nebägare de samd, nu fac altade cät o räzvrätire si o tulburare intre toti ceilalti mesteri de aici dinoras, cu feluri de chipuri insälkoare, ea nici nu sunt supusi la vre-o dare.

Departamentul incuviintazd ca Eforia prin mdsurile politienestisd-i indepd rteze de indatd, mai ales acei care n'au pasporturi in re-guld, pentru linistea celor localnici, färd a-i stingheri in alisverisul lor.

www.digibuc.ro


Comertul fa trecutul Botopuilor.

Din timpuri vechi, iarmarocul din Botosani era vestit in tarilevecine, ai cäror negustori fäceau un comert intins cu Moldova : cum-pärau dela noi, in special, vite, si ni aduceau obiecte de care aveamnevoie, si noi nu ni le puteam procura din tarä.

Inteo carte gospod a lui Petru Schiopul, din 8 ianuar 1579, dataCara negustorii din Liov, se vorbeste despre targul Botosani, incare se tinea cel mai vechiu iarmaroc din toatä Moldova 1), iar card-torii cari au trecut prin acest oras, in cursul veacurilor, pomenescdespre comertul ce se face in Botosani, cu vite, cu tutun, si altele,marfuri care se exporteaza Odd la Leipzig si Brodg.

Negustori, in vremurile vechi, in Botosani, erau si moldoveni,dar armenii, cu legaturile lor comerciale in tarile vecine, si cunosca-tori de limbi sträine, faceau comertul international, si autoritätile lo-cale li dädeau tot sprijinul.

In Arhivele Bistritei (Ardeal) se pa streazä o scrisoare, pe careVornicii din Botosani o trimet autoritätilor din Bistrita, in interesulunui arman, Avan Baronce, la 25 ianuar 1706. Scrisoarea are aceastaadresa : La ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealui giudetul sidumnealui harmitasul dela ,cetatea Bistritei, cu buna sanatate sä sedea, si cuprinsul este acesta: 2)

Ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealui giudetulsi dumnealui harmitasul dela cetatea Bistritei, sänätate sitot bunul poftim dumilorvoastre dela milostivul Dumnezeu.Pricina acestei scrisori a noastre, intaiu ca sa cercam debuna sänatate si viata a dumilorvoastre; a doua iar vapoftim pentru acest negustor anutne Ryan Baronce, careleeste de aici dela oras dela Botaseni : venind acolo in Oradumilorvoastre, si avand datorii la niste negustori ce traesc

1. Urlcarul, XVIII, p. 220.2.M. lorga, Documentele BIstrItei, II, p. 100'

www.digibuc.ro

330 Monografia Oravtlui Boto$ani

acolo, poftim sä aibd dreptate, sd i se facd plata pe zapisce are. Ce noi Inca la dreptate, ce ar fi pofta dumilor -voastre, gata ne vom afla in slujbd; ck neplätind baniiacestui negustor s'a fi dator, apoi s'a da stire Mdriei SaleVodä, si se face zeberalä, ca acei negustori au boi aice.

Ce poftim dreptate sd fie, si milostivul Dumnezeu säfie cu Dumneavoasträ.

t A dumilorvoastre buni prieteni :Vornicii din Botdseni,

1706 ghenar 25.

Probabil ea iarmarocul de care se pomeneste, in 1579, erau celepatru iarmaroace care se tineau, in Botosani, la Vinerea Mare, laSfântul Teodor, la Sfeti Ilie si la Sfânta Maria Mick despre carese face mentiune la 1740 1).

Mara' de armeni, se mai ocupau cu comertul, In Botosani, sialti strdini.

Despre turd, pomenesc documente de prin 1742, cd aveau fânde vânzare in Botosani 2); alte documente, tot de pe atunci, vorbescdespre negustori greci, cari ar fi trditori de multä vreme in Botosani 3).

Negustorii turci nu erau oameni pasnici, ca armenii; ei se purtaurail cu locuitorii tdrii, si autoritatile locale se al-Mau neputincioase dea li pune stavilä. La 1742, Domnitorul Constantin Mavrocordat pareca a luat oarecare mdsuri contra abuzurilor turcesti, si trimete Isprav-nicului de Suceava o poroncd, In care-I mustrd pentru indolenta lui;

si-i, spune : Cartea ce ne-ai trimes, am luat, si pentru supärärile cefac turcii oamenilor, si-i bat, si banii ce au dat oamenilor pe poamesi pe altele IV plinesc dela dânsii indoit si intreit, si la poronca noas-trä nu se supun, si ni aräti 6 n'ai ce a li face, cd fac ce li estevoia, si nu poti sd-i opresti,aceasta este blastAmdtia ta : pentru cesd nu aperi p2. oarneni, si pentru ce sd-i lasi in voia lor, sd facd celi este voia? Sau, dacd nu poti tu si nu esti harnic de slujba aceastaca sd aperi pe lacuitori, sd stim, sd punem pe altul, carele va putea

1.N. forge, StudlI si Documente, VI. p. 442.2.N. lorga, StudII sf Documeate, VI p. 254.3.Ibld. p. 826.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilui Botgant 331

sä li stea irnpotriva lor, si sä apere pe oameni. Ni aräti cA sänt inBosance vre-o 7-8 Adalai, si pe aiurile, si numele lor nu le scrii. Pen-tru ce sä nu-i scrii anume : ce turci salt, si de unde sänt, si ce felde räutäti si supärari au facut, si cui au fäcut anume, una ate una.CA iatA si ceaus irnpArAtesc am adus, cu care sä li putem veni dehacul lor. Pe care ceaus 1-am orânduit sä vie si la iarmarocul delaBotoseni si acolo la Suceava. $i sä cauti sä dai izvod ca acela anu-me, de toti turcii si de faptele lor cu amAnuntul, si el ii va prinde,ori de acolo dela Botoseni, ori dela Suceava, si cui ce vor fi luaträu si cu strâmbul, vor plini dela dänsii si se vor räsufla läcuitorii.Numai sä nu cumva sA täinuesti pe vreunul si sd nu-i aräti pe toti,cäci altfel el va da toatä paguba. De vreme cä noi in tot chipul silimca sä rasufläm si sä odihnim pe lacuitorio. 1)

Mai rAi decät turcii, insä, trebue sä fi fost grecii.Unul dintre greci care a fäcut, in curs de multe zecimi de ani,

multe neajunsuri acelora cu cari avea afaceri, era unu Manoli, al cd-rui nume il gäsim amestecat in toate judecAtile. Acest Manoli fäceatot felul de tovAräsii, cu orisicine, cu evreii, cu armenii, si top aveaua se plânge de el.

In Botosani nu se fAcea negot numai cu vite. Un articol care secAuta mult, si se gäsea in cantitati mari, era mierea de albine. In1740 vestitul negustor Manoli cumpärä dela Constantin TAutul, vsevedre de miere, o afacere nenorocitA pentru Täutul, si pentru a seputea pläti de Manoli, acesta i-a scos in vänzare partea lui din mosiileRudesti si Dubova, in tinutul Sucevei 2). Tot cu Manoli, si tot pentrumiere, au procese si altii. Preutul Iftimie, dela Drägusäni, in vremeatulburärei muscalilor, s'au vorovit ei cu un Verdi§ cApitan, si cu undiiacon ,dela Stroesti, si s'au dus ei la BotAseni, si au luat acestpreot si cu diiaconul 15 lei arvonä pe miere, dela Manoli, cupet, iarVerdi§ CApitannl au luat singur 15 lei pe miere dela Manoli, si s'auapucat ei sä-i ducä mierea gioi, si neputând ei sä-i ducä miereagioi, i-au dus mierea la sAptämäna, duminicä, si când au intrat cucaräle cu miere in ogradä, iatä si cazacii venia sA incarce tärgul sisd prade, si ei au ingiugat si s'au dus ¡And la Drägusäni. $i agiungän-du-i cazacii, si-au apucat boll si au fugit, iar mierea a rämas peitoare

3.Ibid. p. 281.1.N. lorga, Studil §1 Documente, V, p. 237.

www.digibuc.ro


de cazacL Si cer platd dela Manoli. Acesta aratd grcii li- au zis sitdescarce mierea si sa. o puie inteo groapä, in tainä, sä aruncegunoiu, Ca doard a scäpa, si ei n'au prirnit, si au ingiugat si s'audus cu mierea acasä, zdbovind apoi si pänä'n duminick si atunci afost prada. Lin diiacon, martur, aratd CA s'au pägubit negufitorul de8 poloboace de miere, §i i-au luat si 370 lei, bani, cazacii, dinteunsicriu".Manoli castigd procesul 1).

Negustorii din Botosani isi exercitau ccmertul si in afard de o-rasul lor. In 1761, in Suceava, unde negustorii bogasieri, mätäsari,blanari, abageri, jidovi si armeni, ce veniau cu marfä dela Botosani,si dela Roman, aveau un loc anume rezervat, In dricul dughenilor dincapul targului", unde sd-si intindd marfa lor, la fata targului", la u-Ma".

Negustorii pämânteni din Botosani dau o jalobä Domnitorului MihailSutu, pentru unele neajunsuri pe care le intimpinau, in negustoria lor,si cer sprijinul Domniei. Domnitorul prin hrisovul din 7 mart 1794con statd cA negustorii au ehrisov gospod dela cei mai inainte de noiluminati domni, de asezarea ränduelei for', care hrisov s'ar fi pierdut«in rdzvratirea trecutelor vremix.. Ca dovadä a existentei acelor hri-soave, negustorii au infätisat cärti care li se dadusera in conformitatecu acele hrisoave, din care Domnul s'a incredintat CA ei «salt negus-tori de Botosdni si si-au pdzit orânduiala asezdrii lor nesmintity.

In temeiul acestor dovezi, si in consideratia ca negutitorii acestia«nu putin folos aduc cu negustoria lor si Cdmdrii gospod, si läcuito-rilor inlesnire la alisverisul tor*, incuviinteazd cererea de a li se acor-da orivileghe, si hotäräste urmätoarele :

Negustorii pdmänteni din târgul Botosdni avänd hrisovgospod dela cei mai inainte de noi luminati Domni, de ase-zare rânduelei lor, in räzvralirea trecutelor vrerni s'ar fi

präpadit. Numai, spre incredintare, au scos de au arätatcdrti date de atuncea, dupd cuprinderea acelui hrisov, lamana lor, de putea fi cunoscuti cä sânt negustori de Boto-sdni, si s'au pdzit orânduiala asezdrii lor nesmintit, cerändhrisov pentru preveleghiile lor, ca unii ce nu pupil folos

1.N. lorga, Studli §I Documente VI. p. 958.

www.digibuc.ro

Monografia Oraptlui Botowi 333

aduc cu negustoria lor si Camärii gospod si lacuitorilor in-lesnire la ali§verisul lor. Hotaräste deci : la vremea desä-tinii, pe drepte bucatele lor ce vor avea, sa plateasca de-satina pana la trei lei bucata, Cate patru parale vechi destup si de ramator, pentru rest dad ca si ceilalti läcuitori.Cu cai de olac, cu alte randueli de carä, salahori, chereste,chile la randuiala zaharalei, si cu alte angärii ce vor fi pealti läcuitori, acestia intru nimicä de acestea sä nu se. supereci sa fie apärati ; färä nurnai birul lor sa ain a-1 plati dui:faasezare, iar la cheltuelile targului ce se vor intampla acoloin Botosäni sa dea si ei aqiutor celorlalti targoveti, atetreizeci bani pe an, de casä. Feciorii lor, fratii lor, cum sicalfele lor, umbland cu marfa pe la iarmaroace si pe la zilede targ pentru alisverisul lor, sa nu se supere de Cara dre-gätori, nid sa li ia vreun ban cu pricina de bir, fiincica eiplätesc birul lor la tinutul Botosani, adeveriti fiind prin mar-turia dregatorilor ot Botosäni 6' sant de breasla negusto-rilor bimici ot tam. Pastorii si argatii ce vor avea pe labucatele §i cäslile lor, cum si la alte negustorii a lor, fiindmazuri, ru§i, oameni sträini, sä nu fie supärati de catra ni-mine pentru bir; asemine si flecäi pamanteni neinsurati sicu parhiti, fiindca plätesc pärintii lor bir, la satul unde seOa sezätori; iar, fiind insurati, si nu se vor afla legati cubirul la vreun sat, pe unii ca aceia sa-i puie dregatorii labir dupa starea si putinta lor. Asemine si flecal pämantenineinsurati si fail parinti, find de vrastä si de n'or fi legaticu birul la vreun sat. Pentru boii ce se rup carduri de princirezi si fug, cum si cai, iepe din herghelii, sa ail:4' a dacolacul la cine i-ar gäsi, numai Cate doi lei de card ; iar,cänd s'ar razleti din cireadä ate un bou sau doi, cum sidin herghelii Cate un cal, iapä, sau Cate douä, atunci vorda colacul ate un leu de bou, cum si de cal, iapä. Umblandacesti negustori prin tarä pentru alisverisul lor, avänd nis-caiva pricini cu cineva, poruncim durnneavoastra ispravnicigiudectitori de pe la tinuturi, sa aveti a giudeca cu drep-tate prin carte de giudecata, sau, nemultamindu-se cu giu-decata de acolo, cu zi de soroc si cu marturia dumneavoasträ

www.digibuc.ro

334 Monografia Oraplui Boto,7ant

sä vie la Divanul gospod. Pentru mosiile care le tin cu anulpentru päsunatul bucatelor, i pentru Maul ce fac pentruhrana vitelor lor, i fac arätare ca' unii din läcuitori fàràtocmalä l cu silnicie infra de arA i cosesc, cum si fângata li iau, poroncim Domnia mea: intäi pentru cei ce lis'ar cädea protimisire la cumpârat veniturilor de mosii cuanul, Oa la Sfeti Gheorghe fiestecine sä cAutaprotimisire dupä dreptate, iar dupä sorocul arâtat, niminesä nu fie volnic a cere protimisire. 1X1 doilea, pentru ceicari n'or fi având loc indestul de arat si de cosit pe mosiacare se aflä sezAtori, nici yeti afla venitul acei mosii vândutla altii pentru negustorie, de nu se vor putea invoi cu stä-pAnii mosielor ca sâ li dea loc cu dijmA pentru arat i cositatuncea dumv. sä le gAsiti loc pe moiile ce se megiesescinpregiur, cu dijmA i invoialä, sA-si facä arAturi i sAmA-

nAturi i fânete pentru vitele lor, insä numai pentru trebu-inta lor, iar nu si de negustorie, dându-li-se loc de o parte,iar nu imprästiat, cu stricAciune moiei. Iar care va indräzni

va intra cu silnicie in alte moii, sä are sau sA cosascAfärä invoialä sau färA stirea Dumv., sau sä nAvAleascA alua fânul cuiva Meà toctnalä, pe unii ca aceia sA-i cercetati

sä-i infränati, i nici de cum sä nu-i ingäduiti, fiindcAvointa Domniei Mele este sä se pAzascä dreptate de cgtriltop, spre folosul obstiei. Drept aceia poroncim Domnia mea&tn. ispravnici, giudecatori, cum si tuturor dregAtorilor,cäpitani sau zapciii slujitori, pentru toate sA aveti a urmaintocmai i pe deplin dupA cum mai sus se cuprinde prinhrisovul acesta. (Hrisovul este intArit la mart 1796 si 31august 1799)" 1).

Negot mare cu bläni se fâcea ia Botosani, unde se gäsea marfacea mai aleasä. Un ordin, din 1822, a lui Chehaia-beiu, ni dä tiinfiinteresante, in aceastä privintA:

Chehaia-BeiCard cinstita Vornicie de BotosAni

Fiindu trebuintä pentru unu tulumbu pacé de samurucu profiluri loru, intregi samuri cumu i unu tulumu de

1. N. lorga, Studii at Documente, VII, p. 132.

www.digibuc.ro


sniihi (sic), cu profilurile de snihi, buni osäbiti, insä cu pre-tulu celu mai de pe urmä pänä la cloud mii cloud sute lei,pentru care sä scrie Dumnv. ca sä cercetati pe la blanariice sântu acolo sau la alti ce voru fi avändu aceste douätacämuri de blane cu pretulu arAtatu mai susu, §i gäsin-du-sä, pe acel cu blanile sä sd trimatä aice ca sä sä vadd§i sä-§i priimascä banii. Insä aceasta se cere dela dumv.CAW de in graba §i fall zabavä.

1822 April 8.Sait-Efendi. Blanile gäsindu-se, sä sä de 'Mu mâna

aducdtorului scrisorii ace§tii, pretul sd va pläti de cätränoi la Vistierie.

Porunca s. Chihae-beiu pentru 2 tacdmuri de blani§i s'au fäcutu räspunsu cA nu sd gäsäscu.

1822 April 2.Cärie triimisu i-am datu huzmetu, de fricä, 160 lei. 1

1Revista Modal, I, N. 11-12, 1915.

www.digibuc.ro


TArgul FAinei.

Din vremuri vechi se facea, in Botosani, un intins negot de Minddughenile negustorilor fiind grupate in partea de jos a orasului,

parte in care erau asezate multimea aceasta de dughene, se numeaTargul Fclinei.

In aceias parte a orasului, printre dughenile negustorilor cari vindeauMind, mai erau amestecate i dugheni in care se desfäcea altfel demarfa, ca bäcàriii, i tot pe acolo era si cmesernita*, adica abatorul,cum se numeste astdzi. Orasul desvoltändu- se, comertul cu fäinä de-venind mai intins, era firesc lucru sä se inmultascä i numdrul ne-gutitorilor de fain& si fiecare având interesul ca dugheana lui sä fiela fata ulitei, i locul neincäpAnd pentru alte clädiri, pe la anul 1720s'a mutat Thrgul Fdinei in deal, pe längä tintirimul Bisericei Albeunde erau asezati o surnä de evrei, i alti tdrgoveti moldoveni.

Mutarea Târgului Hind din vale in deal, nu convenia negus-torilor cari aveau dughenile in vale; si cu drept cuvänt, pentrucä tar-gul fäinei facându-se din duminicd in duminicä, cumpärätorii se adu-nau numai in locul destinat pentru acest comert, i fostul tArg dinvale rdmânea pustiu, chiar dacii s'ar fi incdpätinat vreun negustor sd-si continue, in vale, comertul de Mind.

Speränd cà vor izbuti sà strämute Tärgul Fainei iar la vale, unnumär de târgoveti evrei i moldoveni din Botosani, se jäluesc luiGrigori Vodd cà t<neincäpand sä-si facä case mai inäuntru, unde se vin-de Mina si se face tärg din duminicd in duminicd, de cästiga i eihrana lor 0, i acuma unii si altii se scoalä cu läcomie i cer sä semute Targul Fäinei iardsi in vale, si Dornnul hbtdreste ca: TdrgulFdinei sä nu se cläteascd din deal, din locul lui, de unde s'au vândut

pând acum. Asijderea i bäcäliile, i negoate, i mesernita, i pitdriasä stea toate la locul lor, si sd nu se mai strämute, tragând unii laaltii, si sd aibä hrand cu totii.

In 1742, pe vremea lui Constantin Mavrocordat, Vornicul de Bo-tosani, Visternicul Antiohie Caragea, väzând desbindrile dintre negutitori,

www.digibuc.ro


din pricina Targului Fainei, a luat in cercetare pricina si con-statand cA targul este in deal de vreo 20 de ani, isi este cu caleasezat, de vreme ce din vale, unde s'a vaniut Mina mai in trecutavreme, indesandu-se casele, n'au unde sta carale, a gasit o solutiemijlocie, fäcand dreptate la amandoua partile, si a hotarit ca targulFainei sa ramae in deal, dar alta marfa, afarä de Mina, acolo sa nuse vanda, iar bacalii si panea (pita) si alte maruntusuri sa se vandade la vale, in Targul Vechiu, in fata ulitei, .ca sa ain cu totii a-lisveris si hrana.»

Constantin Mavrocordat apron' hotarirea lui Caragea, ii scriesa deie poroncd tuturor targovetilor ca sa urmeze toti precum auhotarit el, si sa nu mai umble amestecand lucrurile si purtandu-se cucheltuiala pe la Iasi. In acela§ timp Domnul poronceste dca aca me-deanul acela, uncle se facea Targul Fainei din deal, va fi loc domnesc«färä pricine, nimeni sa nu-I astupe cu case sau dughene, ci säramae loc slobod.

Ca sanctiune a mAsurilor acestora, Domnul hotäräste ca n deacum aceasta pricina sä nu se mai poarte", caci acei cari se voram esteca se vor pedepsi.

Cei interesati faceau, insa, mereu stäruinti la lasi, pentru a semuta Targul Fainei iarasi in vale, si Constantin Mavrocordat poron-ceste Vornicului Caragea, sa nu se lase a fi induplecat. Ii spuneDomnitorul, ca jidovii si targovetii «s'au agiuns cu Vornicii de Bo-tosanis, adicä i-au conrupt cu leadeicu mituireca sa li mute tar-gul unde li conVine, si-I previne pe Caragea ca «macar de ti-ar si daceva dumitale, sa nu cat* la aceia, ci sä cauti poronca noastra; siunde a fost acel targ de veac, iara§i acolo sa fie; si mai mult ja-Ion sa nu vie.. 9

1. N. Iorga, Studll al Docomente, VI, p. 23T, 350,446, 23

www.digibuc.ro

338 Monografia Oraplui BotoNni

5coala DomneascA

Cea mai veche §coald din Boto§ani, pe care o pomenesc docu-mentele cunoscute panA acum, este cea infiintatä prin hrisovul din28 decemvre 1759 al Domnitorului loan Calimah.

In acest hrisov se spune c.a. in Boto§ani a fost .x§i mai inainte»o §coalä domneascA pentru invAtAtura copiilor, dar se vede cA acea§coalA, cu timpul, s'a päräsit, i Domnitorul Calimah o reinfiinteaz A.

Nu rAmâne indoialA cA se inväta carte, in Boto§ani, §i inainte de1759, dar 9coalä», in intelesul de astäzi al cuvântului, nu va fi fost,afarA doar de acea §coalA domneascA, de care vorbe§te hrisovul luiCalimah. Preotii §i dascalii bisericelor au fost, in vremile trecute, in-drumAtorii in §tiinta cArtii a strämo§ilor no§tri.

lard hrisovul lui loan Calimah Voevod : 9

Noi loan Teodor Voevoda Bojiio MilostivoGospodar Zemlii Moldavskoi

De vreme ce ne am incredintat Domnia Mea cA latargul Boto§anii este trebuintA ca sä fie o §coalA donmea-scA, pentru invAtatura copiilor, dupe: cum au fast fi maiMainte, iatä dar i Domnia Mea am dat voie sA se facAaceastA §coalä la târgul Boto§ani. Si s'au poroncit la Vor-nicul de Boto,ani ca sä gdsascä dascal sA puie la §coalaaceia, §i pentru osteneala dascalului s'au fäcut ordnduialädin banii Boto§anilor, adica din tot §fertul ate 5 'lei, carebani sa deie Vornicul de Boto§ani, de vreme ce i se tinein mild la socoteald. A§ijderea am mai fAcut Domnia Meamilä cu dascalul ce va fi la §coala aceasta; intAi el sä fiescutit de bir pe capul lui §i de toate alte dari i angärii,oricâte ar fi pre altii in Ora Domniei Mele, el nimänui ni-

I.UrIcarul, II, p. 5.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Boklanl 339

micä sä nu deie. Fisijderea si la vremea desätinei si a gos-tinei, pe cinzeci de stupi i pe cincizeci oi sA aibd a plâtiboereste, si pentru un om strdin ce si-ar fi gäsit, fdr debir In Visterie, incd 1-am ertat Domnia Mea sd fie scutitde bir pe capul lui si de toate alte dAn i angärii, oriatear fi pre altii el nimdnui nimicd sd nu deie, ca sd fie nu-mai pentru slujba casei lui, i pentru ca sd nu se strämuteniciodatá aceastä scoald dela tArgul Botosdni, le am intdritDomnia Mea tdrgovetilor de Botosdni cu acest hrisov alDomniei Me le. Si poftim Domnia Mea si pre alti luminatiDomni ce Dumnezeu ii va ordndui in urma noasträ, cuDomnia acestei tdri, sd nu strice mila aceasta ce am fäcutDomnia Mea cu läcuitorii acestui oras, ce mai vdrtos sdintdreascd pentru a lor vesnicd pomenire.

Let 7267 (1759) dechemvre 28.Noi loan Voevoda.

In aceastä scoald, pe la 1785, se invdta i greceste, 1) dar ce altecursuri se mai predau, si cum era organizatä scoala, nu se stie.

Se pare insa ca dupd 1785, scoala aceasta n'a mai functionat,de oarece Domnitorul Mihail Sutu, in hrisovul dela 30 septemvre 1793,prin care Infiintazd scoala dela Ospenia, spune ; Deci luând samäDomnia Mea cä liz tdrgul Botopini nu se afla coa1ä, i socotind cAse cade, n'arn ldsat a nu se nindui §i acolo scoald."

Mihail Sutu creiazd venituri pentru aceastd scoalä, institue o e-pitropie a scoalei, si dispune 55 functioneze dascal de limba elind

dascal de carte bisericeascd §i de carte moidoveneascd.batS acest hrisov : 2),

Noi Mihail Constantin Sutul VoevOclz cu mila luiDumnezeu Domn tdrii Moldavei

Neamurile carele numea acei vechi Elini varvari, a-cum le vedem cele mai impodobite i cine vra sA cercetezepricina iscusirii lor, alta nu va gdsi numai insdsi pe Inv&táturd; invdtdtura este pricinuitoare a tuturor bundtätilor

1.N. lorga, Istoria Llteraturel Romfine, 11, p. 80.3.Uricarul 11, p. 00.

www.digibuc.ro

34() Monogräfta Orafului Botopni

ea impodobeste pe trup, ea lumineaza pe suflet, ea estenaltimea stapanitorilor i rädicarea smeritilor, ea este podoaba fericitilor i scaparea saracilor, ea este cornoara bogatilor i agiutoriul scapätatilor, ea este infranarea poftelorea pazaste bogatia si micsoreaza säracia, ea este cetateoraselor si intemeierea caselor, toiagul bätranetilor si povätuirea tineretilor, pentru aceasta si Solomon cel intelepLnimica alta n-au cerut dela prea Inaltul Dumnezäu färä numai pe intelepciune i invätaturd de care invrednicinclu-szice : venitu-mi-au impreunä cu dansa toate bunätatilela maim ei am gdsit bogatie si slävire; aceasta dar mare sidumnezeeasca bunatate, vrand si Domnia Me a inpodobpe supusii nostri, urmand prea inaltilor de mai inainte luminati domni carii au intemeiat scoalele, am intärit si Domnia Me, scoala elineascd in orasul Esii in care se para-doseste invätdturile. Deci luand sama Domnia Me cä intargul Botosani nu se aflä scoala i socotind ea se cad ,n'am läsat a nu se randui si acolo scoald i dascal Elinessi spre intemeerea acestei scoale cu. sfatul Preosfintiei salMitropolitului Chir Iacov, si a dumisale velitilor boeri, iadam danie §i afierosim pe biserica de obstie ce se numestOspenia la care sä präznueste Adormirea Prea CuratMaicei Dumnezäului nostru, ca sel fie la fcoala de acoldimpreund cu toate duglzenile fi afierosirea ce are fl va avede acum Inainte aceastil bisericd i randuim Domnie Me sEpitropi atat asupra scoalei cat si asupra bisericei doi ne-gutitori ce se ea cu locuinta in Botosarii, pe Teodori Mustatä i pe Grigora§ Avram, cari Epitropi sä fie datori apriveghia totdeauna si a ave purtare de grijä spre internee-rea scoalei si a bisericei, fi din venitul bisericei ci va prz-sosi afard din trebuinta bisericii sd aibei a agiuta pe uce-nicii sdraci iubitori de tnviltdturd care vor ndzui la aceacoald, §i oricand va veni la lipsd de dascal Elinescu s'

aibä a arata la Preosfintia sa parintele Mitropolitul si laDumnealor Epitropii scoalei cei mari de aicea din Esi, casä oranduiasca dascal de aice si leafa dascalului Elinesccat si a dascalului de carte bisericeascd §i de carte mol-

www.digibuc.ro

Monografia Oravilai Botopni 341

doveneasal sa sä deie din venitul scoalelor nelipsit, si spreagiutoriul scoalei acestia, hotärim Domnia Me ca sä aibAsi doisprezece liude scutelnici, pentru care poroncim Dom-nia Me dumisale Vel Visternic ca sa-i treacä la izvodul descutelnici ce este cu pecetea gos pod in Visterie si sa-iaibä nesmintiti de acum inainte, päzändu-sä de cdträ totiintocma precum mai sus sä cuprinde prin hrisovul acesta.Poftim dar Domnia Me pe alti frati luminati Domni, pe caresfântul Dumnezäu 11 va orandui in urma noasträ cu Dom-nia acestei OH, sä nu strice aceastä mila, ce mai vârtos säadaoga si sa intäreascä pentru a Domniilor sale vecinicäpom enire .

Scrisu s'au hrisovu acesta la scaunul Domniei Mele,in orasul Esii, intru cea dintai Dom nie a noastra la Molda-via, in anul dintäiu. La let 1793 Septemvrie 30.

Noi Mihail Sutul Voevod (L. P.)Procitoh, vel Visternic.

S'au trecut in condica VistierieiConstantin Burchi, Pitar.

La 1796, Domnitorul Alexandru Calimah intäreste hrisovul luiMihail Sutu, in urma jalbei ce i-a dat Feodor Musteatd §i GrigorqAvram, epitropii scoalei din Botosani, afierosind la scoalä toate veni-turile bisericei Ospenia, si luând mäsuri ca nu cumva sä ducd lipsascoala de dascal elinesc, care avea a primi leaM dela 0:scoala ceamare» din Iasi, ca si dascalul de carte bisericeascd §i de carte moldo-veneascd.

Hrisovul este acesta : 1).

Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Joan CalimahVoevod Domn tärii Moldovei.

Se face stire cu acest hrisov al Domniei Mele cä prinjaloba ce au dat epitropii ränduiti asupra bisericei Ospenieisi a scoalei de acolo din Botosäni, anume Feodor Musteatäsi Grigoras Avram, au fäcut arätare cd au hrisov gospod

1. UrIcaral, II, p. 55.

www.digibuc.ro

,


dela fratele nostru Mihail Costandin Sutu Voevod, cuprin-zAtor cä dä danie si afieroseste pe biserica Ospenia la scoaladin Botosäni, dinpreunä cu toate dughenile si afierosirile ceare si va avea si de acum inainte, rugändu-se ca sd seintAreascä si de card Dornnia Mea aceasträ asezare. Dec'cercetänd Domnia Mea si vAzandu-se si hrisovul gospod,§i socotind a fi cu cale a se afla fcoard acolo "in tdrgul Bo-toOni, iatä §i de cAträ Domnia Mea asemene se hotärästeprin hrisovul acesta ca biserica Ospenia sd fie afierosire lascoala de acolo din Botosäni, cu toate dughenile si afiero-sirile ce are si va avea, si tot numitii de mai sus sä fieepitropi atAt asupra scoalei cdt si asupra bisericei, indato-riti find a priivire totdeauna si a avea purtare de grijä spreintemeierea scoalei si a bisericei, si din veniturile bisericeice va prisosi afarä din trebuinta bisericei, sä aibA a agiutape ucenicii säraci, iubitori de invätäturä, cari vor näzui laacea scoalä, si oricând vor veni la lipsd de dascal elinesc,sd aibä a aräta la preosfintia sa pärintele Miiropolitul si laD-lor epitropii scoalei cei mari de aice din orasul Esii, casä rânduiascd dascal de aice, si leafä dascalului elinesc câtsi a dascalului de carte bisericeascd §i de carte moldove-neascei sLi deie din venitul scoalelor, nelipsit: si spre a-giutoriul scoalei acestia hotärim Dornnia Mea ca sd aibä sidoisprezece liudi scutelnici. Drept aceia poroncim DomniaMea D-tale Vel Visternic ca sa-i treci la izvodul de scu-telnici, ce este cu pecetea gospod in Visterie si sä-i ainnesmintiti de acum inainte. Poftim dar Domnia Mea pe altifrati luminati Domni pe cari Sfântul Dumnezeu ii va orän-dui in urma noastrA la Domnia acestei täri, sä nu strice a-ceastä rânduialà, ci mai värtos sä o intäreascä, pentru adomniilor sale vest-1U pomenire.

Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei Mete,in orasul Esii, intru cea dintäiu domnie a noastrd la Mol-davia, in anul al doilea.

La let 1796 fevr. 15.

Tot Domnitorul Alexandru Calimah väzând cA veniturile rânduitepentru scoala domneascA din Botosani nu ajung, mai dä un hrisov,

www.digibuc.ro

-

Monografla Orap lui Botopni 343

in iulie 1797, prin care hotäräste cd scoala sä aibd voie a scuti atetrei sute boi de negot de vamä si de cornärit, ceia ce trebuie sd fireprezentat un venit destul de insemnat 9.

Cu mila lui Durnnezeu noi Alexandru loan CalimahVoevod Domn Tdrei Moldavei

Cel mai intäi temeiu de lauda si adeväratd al-Mare asufletestii cunostinti de milostivire a Eghemonilor Domnieste facerea de bine, ad rdmäne si dupd moarte neuitatd,si aduce vecinicA pomenire, mai ales când se urmeazä lalocuri cuviincioase. Si fiind cà din ceasul ce milostivul Dum-nezeu ne-au inältat la scaunul Domniei acestia, tot scoposulsi vointa Domniei Me le au fost si este ca, mai intdi decâttoate altele sd cercdm si sd afläm locurile acelea care säntlipsite de cele trebuincioase, si sd punem la cale cu chipuricuviincioase spre agiutorul lor.

Intre allele aflat-am Domnia Me cd si in tArgul Bo-toOni se and scoalä pentru invatatura obstiei in limba E-lineascei §i Moldovineascd, dar pentru CA cu veniturile ceare ränduite pänd acum, nu este indestul de a se cuprindeplata dascalilor si a se agiutora si din ucenicii cei sträinice näzuesc la invätäturä, am socotit cä se cade a se faceun agiutoriu din partea Domniei mele la aceastd scoald,precum eatd si prin hrisovul acesta hotärdm ca in toatävremea sd aibä a scuti aceastd scoald câte trei sute boi denegot de vamä si de cornarit, nesupärändu-se de cardcineva cat de putin. Pentru care poroncim Domniea MeDumnw. Vamesi de Carvasara, ca sd aveti a urma intocinasi pre deplin dupd cum se cuprinde prin hrisovul acesta.

poftim Domniea me si pe alti frati luminati Domni, pecarii sfântul Dumnezeu ii va orândui in urma noastrd laDomniea acestei tari, sa nu strice aceastä mild ce cu cales'au fdcut, ce mai vartos sä adaogd si sd intäreascd pentrua Domniilor sale vecinicd pomenire.

Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei mele,

1. Uricarul, 11, p. 57.

www.digibuc.ro

344 Monografia Qraplui Boto$ani

in orasul Esii, intru cea dintäi Domnie a noastra la Mol-davia in anul al treilea (L, P.)

La anul 1797 Iu lie,Noi Rlexandru Calimah Voevod

Iordachi ,Roset vel Visternic procitohS'au trecut in condica Visteriei.Constantin Burchi Clucer,

Alexandru Moruzi Voevod väzând cä numärul elevilor, al «ucenici-lor., se inmulteste la scoala domneascá din Botosani, i veniturile nuajung, prin hrisovul din 17 august 1806, dispune ca pe längd cei 620 leice se dädea, pânä atuuci, ajutor din veniturile scoalelor obstesti, säse mai deie Inca 250 lei, din acelea§ venituri, si in acelas timp dis-pune ca din veniturile Doamnei, pe care le trägea din Botosani, säse deie scoalei ate 300 lei pe an.

Din acest hrisov mai afläm cd in aceastä scoala se inväta limbileelineascei, greceascei, ft moldoveneasa

In anul 1820, aceastä scoalä nu mai functiona.Locuitorii din Botosaui inainteazä o jalbä Domnitorului Mihai

Stitt', care prin hrisovul din 5 mart 1820, spune cä cdela o vremecuprinderea venitului si a miluirei ce avea (scoala) smintindu-seperzändu-se, art veldt fi fcoala In erticnire fi cu totul In nelucrare§i in dorinta de a aduce In flinta un lucru ca acesta de trebuinrcip,confirma hrisoavele vechi cu privire la scoala domneascä din Botosanisi la veniturile ei, si dispun e ca din venitul scoalelor obstesti dinIasi sä se deie, pe fiecare an, cäte 750 lei la scoala din Botosani,din venitul târgului, pe care-1 incasa Doamna, sa se deie 300 lei.Mai statorniceste sä fie al scoalei si venitul vätäjiei de harabagiidin tärgul Botosanii, care mai dinainte este clat afierosire bisericeiOspeniei si scoaIei*. Mai da" scutire scolii, plata vamei si a cornäri-tului pe 500 boi de negot, .xplâtind insd scoala analogul cäte un leude bou al casei räsurilor, dupd hotärärea obstestei anaforale, precum

acele ate opt parale de bou iaräsi pe an hotäräte prin hrisovgospod, spre agiutorul cutiei milelorp. Se scutesc de asemenea zeceliude, oameni sträini adusi din alte pärti de locuri de peste hotar.Hrisovul mai rândueste ca epitropii scoalei sä fie alesi din boeri sinegustori oräsäni, si sä se plateascd dascali pentru limba elineascä,pentru limba greceascä i cea moldoveneasca

www.digibuc.ro

Monografia,Omului Botoqani 345

Ce se va mai fi petrecut cu scOala domneascä din Botosani, vre-me de zece ani, nu stim, dar la 1831, in vederea aplicärei dispozi-tiunilor din regulamentul organic, Vornicia Mare din läuntru a tariiromänesti. dä o circularä cätrà ocärmuitorii din toate giudetele aces-tui Printipar, la 7 septembre, prin care li pune in videre cä trebuindsa fie scoli in toate orasele de capitenie unde vor fi fiind mänästirisau mitoace, i in case mänästiresti sau obstesti sä hotärasca pen-tru scoala ce ar gäsi intocmitä acolo intr'acel oras o casa din celeguindstirefli sau obVegi, iar nefiind asemenea cu.& sä se inchiriezede cAträ oräsäni, cu incäpere destulä, adicA trei octal, pentru locuintaa doi dascali, i alte cloud säli märicele pentru invätäturä 1)

La 1 fevruar 1832, Epitropia invätäturilor publice a Printipatu-lui Moldavieip, cu o adres5 iscälitä de Veniamin, Mitropolitul Moldo-vei si de G. Asaki, referendar, trimete Departamentului din läuntru opublicatie" care, fiind interesantä, o reproducem in intregime :

PublicatieEpitropia invätäturilor publice a Printipattilui Moldaviei.

Intre mäsurile cele mäntuitoare carile infiintându-sä Inurmarea organicescului reglement, vor intemeie fericire la-cuitorilor pämântului acestuia si îi vor face vrednici destima altor natii, sunt imbunatatirile ce au a sä aduce ramului de publica invätäturä in capitalie i asAzarea din noua scolilor incepätoare prin celelalte de cApitenii politii aPrintipatului.

Spre a pute spori buna crestire a tinerimii, implinindsfänta datorie prin insufletire credintei cäträ ziditorul, cäträfamilia aproapelui i ocârmuirea, nu mai putin prin lesnicioasaimpârtire a cunostintelor aducätoare fieste cäruia in parte siStatului de dorite folosuri, Epitropia sä indeletniceste, intruluarea mäsurilor nimerite i potrivite trebuintelor i mijloa-celor de astazi luând in a sa de aproape privighere i po-vätuire tot ramul de invätätura i pe tagma invätatilor pà-mânteni i sträini, pretuind o epanghelmä in care razdmänädejdea pärintilor si a Statului, guvernul, nu numai cä au

1.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 1, fila 1, Tr. 1772.

www.digibuc.ro


intdrit vechile ei pronomii ce Ind prin legiuirile imbundtd-titorului asäzämänt au hardzit corposului academicesc dinMoldova drept de a-si alege diputat la obsteasca extra-or-dinard adunare, rdmaind mäduldrile acestei tagme scutite deorice dare si de cfartira ostieneascä.Iar tinerilor ce Inpublic vor petrece regulatul curs a invätäturilor randuites'au inchizäsluit drept de a sa protimisi la dregätoriile

militare cand pentru cresterea acelora Mara desus ardtatele scoli, si de o sistematicä academie in Esi oria sa zidi in apropierea acestuia un institut unde pentru in-vätäturä pe rand sä vor primi cu sdderea i hrana fiii dre-gätorilor Statului i alti tineri säraci carii prin a lor talents'ar invrednici de imbratisarea guvernului.

Asämine in apropierea Esilor un institut pentru cu-viincioasa crestire si invätatura fiicelor de dregAtorii Sta-tului si tot pentru fete sä va aska in politie o scoalä pu-blicä elementarä spre invätätura datoriilor crestinesti a ce-tirei, a scrierii i lucru de mänd.

Numai putin spre inbunätätirea lucrärii pdmantului ce esteizvorul avutiei acestei tad sä va inchipui un institut agro-nom iconomicesc unde sd vor inväta teoritichi si practicaacestui ram dupd metodul cel mai nimerit, iar sdminaria dela Socola indeplinite cu toate cele cuvenite unui asämineamantuitori askamAnt, sd va deschide spre a priimi la in-vätäturä pe acei ci vor ave plecare pentru sfanta tainä apreatiei.

Insa panä la randuirea i infiintarea acestora cerandtrebuintä a sä asdza la Botopini, la Roman, la Bärlad, laGalati scoli incepätoare, i pentru de a sä pute randui pela acele locuri persoane cu stiintä potrivitä unei asameneainsärcindri, de cuviintd este ca cei ci vor voi a lua astfelde indatorire sd fie deprinsi cu metodul dupä care sä po-vdtuesc invätäturile nationale din Esi. Drept acgea Epitropiaau randuit ca dela 1 februarie viitoriu sd sá paradosascddeosdbit in ghimnazia Vasilianä in curs de trei luni toateobiecturile ci au a sd inväta la scale incepatoare pentruacei care avänd cerutele insusiri vor dori sä incapd §i

www.digibuc.ro

-Monografia Oraplui Boto$ant 347

candidati pentru a sä orândui profesori pentru insämnatelepolitii unde pe lângä läcuinta de douä oaf, lemn de focsi lumânäri, este hotärät a sä da din casa scolilor o leafäCate de cloud mii cinci sute lei pe an.

Pe asemenia temeiuri dumnealor invätätorii sau aceiace au plecare a imbrdtisa aceasta insärcinare fiind de religiaortodoxä cu deplinä stiintd de limba moldoveneascei, de ca-tihisis, cu Xintei de istorie, gheografie §.i aritmeticei, §i a-testáturi de .bune purtäri atât acei din Esi cat si di pi latinuturi sd sä adresuiascä in scris si in persoanä la epitro-pie spre a fi trecuti in numdrul candidatilor cu indatorirea urma aicea sus arätatul curs de pedagogic& dupä carelä-candu-li-s6 epitropiceasca eczarnenie vor primi decret deprofesorat cu instructiile ce au cu sfintänie a le päzi intruimplinirea insArcindrilor lor.

Esii 15 Ghenar 1832.

Veniamin Mitropolit Moldaviei.Constantin Mavrocordat Vornic.Mihail Sturza vel Visternic.Gheorghe Asachi referindar.

La 16 iulie 1832, Epitropia invätäturilor din Iasi dispune sä secerceteze pe candidatii 'pentru profesoria scoalelor tinutale, spre aarora deprindere in metodica si paradosire s'a fast rânduit un cursspecial dela 1 februar. In urma examenului, s'a socotit in stare aputea paradosi in limba româneascä invätäturile incepätoare, si anumeclasul elementar si clasul normal, si dintre ei s'au ales sase, acei maiin värstä, dintre cari Anton Glzeorglziu a fost trimes la Botosani.

Leafa lui Gheorghiu era 2599 lei pe an, din Casa Scoalelor, iar500 lei pe an, se plâtea leafa vatavului si simbria argatului scoalei,din fondurile Eforiei târgului 1)

Gheorghiu se prezintä la Eforie, si aceasta face urmätorul raportla Ministeria din läuntrup.: 2)

1.V. A. Urechil0, Din istoria scoalelor 1, p. 200.2.Dosarul PrisnAriel Botosani, No, 51 din 1832, fila 2.

www.digibuc.ro

348 Monografia Oraplui Boto$ant

CALM cinstitul Departament al Ministeriei din LauntruSfatul orä§ienesc.

Raport.

La acest sfat s'au arätat D-lui Anton Gheorghiu pro-fesor coalelor in limba moldoveneasca" din acest targ aBoto§anilor cu osebite instructii dela Malta ocArmuire dedatoriile ce are a se päzi cu invätätura copiilor, ceränd dela acest sfat tot cuviinciosul agiutor adecä meremetul §coa-lelor ce au fost mai mnainte la biserica steintulut Dimitrie,ca scaune, mese, lemne de foc §i luminarisirea precumaltele ci va cere trebuinta. Pentru aceasta sfatul face cu-noscut Cinstitului Departament, rugändu-se a ave poroncAcu dezlegarea in ce chip sa urmeze §i din ce bani anumesä sà dea in aceste cheltuieli, cAci Casa Eforiei dupà infor-marea iraturilor nu-i rAmâne nid un chip a inmulti §i altecheltuieli piste acele ci s'au imbunAtätit de cAträ ob§tieatârgului.

Grigori Rac4 Medelnicer 1832 Septemvrie 13Hriste loan No. 93Neculai Placa

Articol 28 din instructii. Mobile le §coalei precum sca-une, mese, cercuri §i table, profesorul va priimi prin Inspectordela munitipalitaea locului, pentru a carui priimire va iscäliun dublicat exemplar din carele unul va sta la Inspectoruliarà altul sA va triimete la Epitropi.

Articol 31. Locuinta, lemnele de foc §i luminarisireaprofesorul va priimi dela Munitipalitatea locului.

Articol 33. Räpiratia celor trebuincioase la §coale sevor face de munitipalitatea prin mezat la acei cu pretul maigios dupà ce va rdportui profesorul §i Inspectorul calrà E-pitropi.

Anton Gheorghiu, profesorul coalelor din Boto§ani.

Departamentul trimete Eforiei urmAtoarele instructii: 9

. 1. Ace las Dosar, fila 4.

www.digibuc.ro

Monografia Omului Botoqani 349

Departamentul Trebiior din Lduntru caträ sfatul Munitipaldin targu Botosäni.

Epitropia invätäturilor prin adres cu No. 43 cdträ acestDepartament face cunoscut CA in casele alcátuite pentruscoale la acel targ a randuit implinitor de profesor pentruparadosirea invätäturii tinerilor pe d-lui Antonie Gheorghiunumind si inspector coalii pe d-lui Spatar Alecu Ralet. Insäfind cä in acele midi trebuesc mese, scaune, si mobile carede si este datoria Epitropiei a le face cu dela dänsa chel-tutald, dar spre mai grabnica lor gâtire au cerut sävärsirelor prin inlesnirea acestui sfat cu chipul mezatului si cuintâmpinarea banilor ce ar trebui a sä da. Drept aceea säscrie sfatnlui cd indatd ce sä va aräta acolo, dumnealui im-plinitoriul de profesor dând foaea si pruba precum ar trebuia sä face acele prin stirea si a Isprävniciei, sd se strige lamezat sarguindu-sa acel sfat a sd pute face cu acel maiingiositoriu pret, dând si banii trebuinciosi din casa sa, sidupä sävârsirea acelora impreund cu cvitantia luatä delaprofesor pentru a lor priimire, sä sd pridstavlisascä la acestDepartament prin Vornicie si foaia mezatului anume ardtd-toare pretului fieste cdruia lucru incredintatd si de Inspec-torul scoalei ca dupa priimirea lor aice, sä se poatä triimiteacelui sfat banii cheltuiti pentru gätirea lor, lar pentru cäaceastä scoalä are neapdrat trebuintä de lumanäri de säupentru iluminarisire i lemne pentru foc, cu al doile sä vatriimite de aice dezlegare.

Implinitor datoritlor trebilor din lduntru.Derector Departamentului, Vasile Veisa Spatar.

Sef sectiei, Dumitrii Dräghici MedelnicerSectia IIINo. 11.0061832 Sept. 20

Pentruca scoala sä poatä functiona, avea nevoie de un materialspecificat in lista urmätoare: 1)

1. licelas dosar, fila 23, 26.

www.digibuc.ro

350 Monografia Oraplul Botofani

Lucrurile ce trebuesc In scoald.1832 septemvre 13.

12 scaune nemiscatoare12 mese nemiscatoare16 telegrafuri15 cercuri de fier cu carligele lor de atärnat42 macavale20 arätätoare2 mese miscAtoare3 scaune miscätoare3 tabele1 catedrä

16 table de tiniche1 clopotel1 fluer mic

De acestea este neaparatä trebuintà.

Meremetul caselor

Ferestrele ale cu douà ränduriParetele odäiei cei mici de scos afaraMeremetul cuhniiPe dinainte gard si poartäSobele meremetisiteTencuite si väruite toate casele.

Prima scoalä, fundatä prin hrisovul din 1759, a functionat in o-grada bisericei Ospenia; mai pe urmä s'a mutat in ograda bisericeiSf. Dimitrie, si acuma, in 1832, casele reparate pentru scoald erau totacele dela Sf. Dimitrie.

La 31 octombre 1832, profesorul Antonie Gheorghiu primestedela Eforia tärgului, pe sama lui, lucrurile de mai sus si casele me-remetisite.

Zestrea scolii a costat 747 lei si 20 parale si lucrurile s'au facutprin mezat.

Pe ziva de 1 noemvre 1832, Epitropia invätäturilor publice a numitInspector la scoala din Botosani, pe Vornicul Alecu Ca Malt.

www.digibuc.ro


N'au trecut nici doua saptamani dela instalarea profesorului AntonGheorghiu, si el adreseaza Inspectorului scoalei acest raport:

Cara cinstit D-lui Cuconu Alecu Calirnah biv Vel Vornicdela implinitorul profesoriei

Raport.

colerilor cari sant peste sasezeci, ce s'au adunatpentru a priirni si a se pricopsi cu invatatura din scoalace acum s'au informat in aceasta politie, facandu-li dupa amea datorie cercare, am aflat ca mai multi din giumätatear fi vrednici a intra la clasul normal, care ind nu s'auformat, din pricina lipsei ce este inca de o cask si pentrucare toate lucrurile sant gata. Eu dar, ca cel ce sant dator,dupa cuprinderea art. 25 a instructiilor, a raportui de toate,impregiurarile, sau Epitropiei, sau Eforiei de aice, care In-susi D-vosträ sänteti, cu supunere dar instiintindu-vä de a-ceasta, va rog sa binevoiti a face punere la cale, pentru ase da aceasta ca si tinerimea ce s'au aflat destoinicä sänu-si piarda vreme in clasul elementar 1)

Antonie Glzeorghinimplinitor profesoriei.

Inspectorul scolar scrie, din Stancesti, Eforiei de Botosani, cerandcash' pentru clasul normal :

MCA cinstita casa a Munitipalitätei dinorasul Botosani

Insarcinat fiind cu eforia scoalei din acest oras la 12a urmätoarei supt No. 4 am priimit raportul profesoruluide acolo. Deci dar dupa neapärata trebuinta ce se cere ase inchipui si clasul normal, cinstita Casa va binevoi a luamäsurile cuviincioase ca sa se inchipulasca si lipsa aceiade casa ce cere trebuinta a se Indeplini pentru clasul a-cesta. Gios iscalitul, Mr indoiala crede ca aceasta propo-zitie se pune inainte, fiind de o datorie asa sfantä, care

1. 3.Acelq dosar. fila 25 26.

www.digibuc.ro


prive5te 5i la ale religiei si la ale omenirei, färä a se in-tinde mai departe, 5i a cerca altä mijlocire, se va uneltidin partea acei case cea mai nezabavnica lucrare intru a-ceasta care aduce 5i cinste 5i laudà unei a5a rdvni.

Al. Ca limali, Vornic.

La acest raport, Sfatul ora5änesc räspunde cä alte case mai inapropiere de 5coa1d nu sant, &cat casele locuite d e un preot Dimitrie,pentru care Epitropia bisericei Sf. Dimitrie cere chirie 21

Acest caz aducdndu-se la cuno5tinta Departamentului din läuntru,acesta räspunde ca chiria acestor case in care s'a a5ezat 5coala, tre-bue sä se pläteascä din veniturile munitipalitAtii, atdt pentru acele demai inainte odäi luate, cât i pentru aceste de acum cerute, dacäsdnt neapärat trebuitoare. Chiria acelor dintäi case pe an, era de 747lei, pentru care s'a scris epitropiei 5coalelor ca sä trimeatä arätatiibani la Departamentul din läuntru, iar acesta Sfatului.

Eforia cere dela Epitropia bisericei Sf. Dimitrie oarecare relatii,5i aceasta räspunde ;

Epitropia bisericei Sf. Dimitriedin acest tärg Boto5anii

1832 dech. 22.

CAträ cinstit Sfat orä5änesc.

S'au priimit cartea cinstitului Sfat din 20 a urmdtoa-rei luni, prin care face intrebare de alatuirea pentru bez-mänul 5colilor, in ce chip au fost intre epitropii Ospenieicu epitropii acestei biserid. i se räspunde cä toate acelehärtii de alatuire ce au fost fäcute dela anul 1816 in pri-cina aceasta, impreunä cu alte lucruri a bisericei, dintru olada ce au fost pusä in Ospenia, s'au pradat de cäträ ieni-ceri, in vremile tulburärilor trecute i neaflandu-se härtiile,aceastä Epitropie nu poate da lämurit räspuns, atdta nu-mai ca aceastä biserica se aflä päguba5h de bezmän delaanul 1819 5i pär acum. Cinstitul Sfat va binevoi a faceintrebare §i D-lor epitropilor bisericei Ospeniei, unde ne-gre5it poate fi härtiile de alcatuire in aceastä pricinä

loan Mavromati, Comis1. Acela dosar, flla 47,50.

www.digibuc.ro

Monografia Oravdui Botwni 353

Departamentul cere Cd Epitropia tArgului numai decal sä cauteincA o cash' pentru scoalä, cAci casa in care se aflä acum scoala,este neincapAtoare pentru toti copiii, dupA cum se constatA si din ur-mätorul raport al D-sale Al. Calimah, Vornicul dela StAncesti, epitropuls co alelor: 2).

alit cinstitul sfat orAsienesc.

Pentru neaparata trebuinta ce are scoala publicA decase mai incApAtoare cleat aceste in care se aflä acum,cu incredintare stiu cA Inca odatA m'am mai adresarisit a-celui dnstit Sfat, arAtându-mi parerea de rAu ce avem_pentrunenorocirea ce s'ar putea intampla tinerilor ce primesc in-vätäturA, si cArora acum si vaz cA s'au intâmplat bolnAvin-du-se mai multi de giumAtate din pricina oträviciosului aerce naste din indesimea cea mare, grAmäditi fiind in o asamica casA peste una sutA cincizeci copii, fArä insä a vedeadupA acea-ka mea adresuire, vreo miscare de punere la cal egios rämäind nAdejdea ce aveam cA poate si acel cinstitSfat ar favorisi acest lucru obstesc ce de toatä lumea sesocoteste astAzi de sfânt.

Gios iscAlitul insd pe lângä acestea face acelui cinstitSfat a doua oaf& si cea mai de pe urmA poftitoare cerere(nAdAjduind cA poate panA acum se vor fi isprAvit gändirilespre aceasta si färä de a urmá vreo altA corespondentie),sA binevroiascä a face sa se sloboadä scolii, nu o odaiecare este vremelniceascA, ci toate in care au petrecut DluiHatmanul Manul, si care sânt in numär de opt, cu cele degios, si incA de ar urma si vreun meremet, fAra de ingre-uiere a-I savArsi, ca niste adevArati patrioti si lucrAtori infavorul publicului, incredintat find .atAt cA de cAtrA Epitro-pia bisericei se dau, cät si ca' acel cinstit Sfat va starui aintruni un asa lucru ce se socoteste sfänt de toatA lumea,dupA cum am mai zis, si osebit fiindcA ieri am avut si ose-bit slovesnoi intâlnire cu D-lui Comisul Mavromati, epitropulacei _.biserici, si 1-am cunoscut cu multA protimie in pricina

2. Acelas dosar, Ala 47,50.2.3

www.digibuc.ro

354 Monografia Orapdai Boto$ani

aceasta, mai ales cä si casa uncle- se aflä scoala, totacestii biserid este, 5i rämdn si intru aceasta inlesnire.

Ca limali, Vornic1833 ghenar 1.Din Stäncesti.

Epitropul bisericei Ospenia räspunde Sfatului munitipal, in 30decembre 1832, cä dintri o condicä de socoteli, din vremea epitro-piei gramaticului Leon, se vede cd biserica Ospenia, din eraturile ceavea, da cdte 50 lei bezmäil, pe ay, pentru scoalele Sf. Dimitrie.

In 1833, profesor la scoala din Botosani era A. Vele, care in-vita pe fruntasii tärgului s'd asiste la examenul de lama. Invitatia oface prin o publicatieu, si prin invitatii speciale fiecärui dintre fruntasi.

Publicatia este aceasta :

Publicatie.

In urma reglementului sholastic avdnd a se face exa-men, adecä cercetare la invätäturile ce s'au paradosit tine-rilor sholeri din shoala publicd a acestii politii a Botosä-nilor, Eforia de aice face poftire cuviincioasä atdt pärintilorcari isi au copiii dati la aceastä shoalä, cdt si celorlalti do-ritori a vedea aceasta, sa binevoiascä a fi fatà la aceastdpublica cercetare ce se face gioi in 9 a acestei luni fevruar,la 9 ceasuri evropienesti dimineata, adicd la 4 ceasuri tur-cesti, in shoala poblicä din ograda bisericei Sfântului Di-mitrie.

Calimali, Vornic1833 fevruar 2. A. Vele, profesor.

Publicatia aceasta a fost trimeasä Sfatului ordsienesc, pentru a oaduce la cunostinta publicului, cu urmätoa;ea cerere :

Cätra cinstit Sfat oräsienescShoala publica din acest oras

Raport.

Trebuinta find ca numai decdt astäzi atät cuprinderea

www.digibuc.ro


acestor publicatii a se face stiut locuitorilor din acest orascat si aceste bileturi a se da locurilor adresarisite, propu-indu-se insa cele ce se ating de acel cinstit Sfat, cinstitulSfat binevoind va priimi poftitoarea cerere ce se face dinpartea acestei sholi, care nicio inchipuire spre aceasta nuare, desi atârna de datoria ei, totodata si puind in lucrareaceasta.

A. Vele, profesor.No. 8 Anul 1833. fey. 3

Botosani.

Pe aceastä publicatie, scrisa foarte frumos, de insusi profesorulVele, se vad mai multe iscälituri in dos, sub raspunsurile invitatilor.Raspunsurile aceste sant Thteresante :

Priimind biletul voiu implini.Baptd Logofdt.

Biletul am priimit, voiu indeplini.Milu.

Biletul am priimit zaif aflandu-mä.A. Ralet.

Neaparat voiu fi urmator.Varlawn Caminar.

Eu Stolnicul cel ce priimind biletul voiu intimpina si cerere siam dorinta. (Nu iscaleste)

Am priimit biletul, si in locul socrului meu am ¡scant eu,khan Binder, spitar.

Voiu fi si eu cu toata bucuria.Canto.

Am priimit b,iletul.I. MavrotnatL

www.digibuc.ro

356 Monografia Omului Botopni

Von.' fi si noi urmgtor.Dr. Samurcq.

Am priimit beletul si aflandu-mä acasa la ziva insemnatg voiuindeplini a urma.

C. Varlaam.

Priimind biletul voiu veni spre a fi fap.D. Strghievici, Comis. 5 fevruar 833.

Biletul am priimit si mg voiu afla la vreme.Asanaclzi, Comis.

De m'a ierta slabaciunea boalei in care ma aflu, oiu veni si eula acea vreme.

loan Jora, Poste lute.

Eu ma aflu in slgbkiunea batrinetelor, nu pot iesi din casg.Crupenschi, Spatar.

Urmeaza o intreaga corespondenta intre Vornicul A. Calimah, inspectorul, si Sfatul orgsienesc, in privinta localului de scoala neincg--pator; inspectorul cere sO se mai deie o casa pentru clasul al doileanormal, si propune ca Sfatul sa eie casele locuite de Sachelarul Di-mitrie, care sg se mute in altä parte, plgtind Sfatul cei 50 lei pe an,bezmanul bisericei Ospenia. .

In timpul iernei, clasul acesta normal s'a finut cu »milostenie»in o casa boereascg, 4cdar acum cere a se muta clasul normal langacealaltä clasa pregatitoare, cad i s'a stricat gardul si casa».

Insfarsit, la 30 april 1833, prof esorul A. Velini face un raportcatra Eforia orasului, aratand CA intgrzierea cu cautarea unei case, a-ducand mare stingherealä acestei scoli, este nevoit ca chiar de manesa inchida clasul al doilea numit normal, pang ce se va ggsi o casg,cad pana acuma, paralosindu-se afarei -inveitätura copiilor, pricinuesteneregularisirea venirei copiilor la procopsala invataturei iar mie boalagrea".

In cele din urmä, dupa o luna, se incheie un contract intre E-foria orasului si epitropia bisericei Sf. Dimitrie, pentru inchirierea uneicase, pentru scoala, pe timp de 10 ani,

www.digibuc.ro


Contract

Se da acest contract din partea Eforiei orasului Bo-to§ani, dumilorsale epitropilor bisericei Sf. Dimitrie, cä caseledin aceias ogradä in care locueste Sächilarul pärintele Di-mitrie, slujitorul acei biserici, in stiintä sa fie cä s'au luatacele case pe zece ani de zile, incepâtori dela 10 mai 1833si pänä la 1843 maiu 10, pentru statornicirea §colilor publice,si cu bunä invoire sä aibä a se da din partea Eforiei atetrei sute lei pentru fiestecare an si regulat totdeauna pe ojumAtate de an banii inainte. Socotindu-se aceste dela in-cheierea acestui contract, precum mai sus se aratä cä s'auluat pe zece ani, urrneazä ca aceastä Eforie sä aibä a letinea "pentru 'totdeauna in bunä stare, si chiar acuma lastatornicirea colii publice are a se face cu putina cheltuialapentru a se lungi pe acele vechi panä in päretele casei ces'a luat in chirie si impregiur are a se impregiura cu zaplazsau cu gard, osebit de cele ce va mai cere trebuinta in-läuntru, si spre intocmai urmare s'au fäcut douä aserneneacondracturi din partea amândurora.

Grigori Raclif, MedelnicerGheorghe loanNeculal Placa

No. 1571833 maiu 4

Logofâtul Alecu Ghica, ministrul Departamentului trebilor din läun-tru, la 12 iunie 1833, cere Eforiei orasului Botopni sä-i trimeata olistä de cât numär de tineri sänt adunati in scoala acelui tärg, spreprocopsala invätäturei, in care listä sä se aráte si numele pärintelui,din ce targ, sau din ce sat este, si numele tânärului.

Lista trimeasä este urmätoarea.

Numele pärintilor

MMENIIIMIll

LoculNo. copiilor

cu numele lor

1. Iconomul Grigori2. Iconomul loan3. Sachelarul loan4. Iconomul Dominte

dela Ospeniedela Ospeniedela Ospenie

sf. Dimitrie

Are pe Iancu si pe Costacheare pe Alecuare pe Stefanare pe Hristofor si Neculai

www.digibuc.ro

358 Monografia Oraplui Botclani

5. Sachelarul Dimitrie6. Paharnic Gh. Herescu7. Stolnicul Cost. Ciulei8. Sulgerul Manoli Bou9. C. C. Catinca Bälärnoae

10. C. C. Zamf. Albinitoae11. C. Catinca Krupenschioaia12. Paharnic C. Teohari13. D-lui Iancu Pisotki14. C. C. Zoita Georguleasa15. lordachi Hagiu16. Stolnic Ion BobeicA17. Sudet Grigori Hulubei18. Vamesul Lupu Focsa19. Hriste Abageriu20. Neculai Mustaca21. Maria Vadana a lui

Iordachi Comisul22. Vasile Vitu, blanar23. Atanasä Furmagiu24. Zoita vadana lui Chistol25. Cdpitan Vasfle26. Smaranda Bäläneasa

Vadana27. Glafira Vadana28. Teodora Vadana a lui

Mane Abageru29. Maria Popovicita30. Maria Vadana31. Gheorghe Burchi32. Ioan Spann33. Iconomul Stefan34. Elena Polcovniceasa35. Teodor Borcilà36. Iconomul Manoli

37. Preotul Manoil38. Preutul Neculai39. Cäpitanu Matei40. Maria Vadana41. Preutul Gavril42. Ecaterina Vadana43. lord. Hu MA, tälpälar44. Preutul Gheorghe

sf. Dimitriedin Botosäni

dindindindin

SocrujäniSocrujäniTrusästiBotosani

din Bursucenidin Botosanidin Sorocenidin Häntsäti

din Botosanidin Esidin Botosani

din VIculest

are pe Joanare pe Alecuare pe lancuare pe Grigorachiare pe lancu i Gheorgheare pe Toaderare pe Tudorare pe Nastasäare pe Costachi i Teodorare pe lancuare pe Toader i Alexand.are pe Costacheare pe Gheorgheare pe Grigorachiare pe Petrachi, Costantinare pe Grigori

areareareareare

pepepepepe

IancuPolihronlancu i GheorgheVasileGheorghe

are pe Dimitrachiare pe Hie

areareareareareareareareare

pe Gheorghepe Gheorghepe Enacachipe Vasilepe Zamfirachipe Enacachipe Gheorghepe Gheorghepe Enachi i Neculai

Vasile loan si Stefanare pe Enachiare pe Manolachiare pe loanare pe Vasileare pe Mihail §i Neculaiare pe Costachiare pe Vasileare pe Grigori i Filip

www.digibuc.ro

Monografia Ora§ fdai Botopni

45 Preutul Constantin46. Preutul loan47. Paharnic Enachi Leon48. Smaranda Sardäreasa49. Neculai Cerchez50. Vasile Prisacariu51. Acsinte Bucatariu52. Capitanu Manoli53. Stolnic C. Mavroieni54. Grigori Patrasc55. Elena Porusnicita Lascar

359

7

din Botosani

din Socidin Botosani

3reareareareareareareareareareare

pe Zamfirachepe Manoil i Teofilpe Alecupe Alecupe Gheorghepe Gavrilpe Teodorpe Durnitrachipe un Vasile slugäpe Iancupe Iancupeste tot 69 tineri

In iunie 1833, numärul ekvilor era peste 200, dupa cum se.vede din raportul ce adreseazä profesorul caträ Eforie, ceränd sa sefaca reparatii la casa,

Profesorul mai cere lumänäri de säu si lernne, pentru trebuintascoalel, si De pa rtamentul dispune ca parintii copiilor, prin analoghie,sä contribue la cheltuiala aceasta.

Eforia face atunci apel la populatia orasului, in modul urmätor:

Eforia orasieneascä din Botosani

Dupä poronca cinstitului Departament supt No 11738ce au priimit aceasta Eforie, pentru lumandrile de saulemnele trebuitoare pentru incälzirea acestei scoli, ne hota-reste ca cu analoghie sá se dee de caträ parintii copiilorcare invatä la acea scoalä. Pentru aceasta dar se face cu-noscut dumilorvoastre ca intru aceasta sa vä indemnati ada fiestecare lemne i lumäriäri pentru trebuintadupa analoghia ce yeti face cu dumnealui profesorul ran-duit, ca unii ce copiii dumniavoasträ se folosesc cu invätä-tura, iar alta nu aveti a da nimica, caci Eforia dupa poron-cile Ocânnuirei s'au särguit si au fäcut indestule cheltuelicu informarea i pregatirea acestor coIi, numai pentru uniica Dumiavoastra, apoi dar la aceastä mica cheltuialä ce arajunge pe fiestecare persoana, este incredintatä Eforia cadumiavoastra vä yeti indernna prin analoghie i yeti faceindestulare cuviincioasa si de priimire in punere in lucrareyeti face cunoscut i Eforiei.

www.digibuc.ro


Grigori Racl$Hriste loanNeculat Placa

Pe dosul acestei adrese iscAlesc mai multi targoveti, pentru a-naloghia ce-i va ajunge pe fiecare in parte.

In 1833, noul profesor al scolei domnesti, A. Velini, face urmA-toarea publicatie: 1)

Shoala publicä din Botosani

Fiinda dupd instructiile sholastice se implineste va-cantia in aceastä lunk socotindu-se inceputà dela examenultrecut din 6 august, aceastä inspectie publicariseste dar CAde luni din 25 a acestei luni septembre, shoala aceastapublica incepe lucrärile ei din cursul al doilea, si clar totipärintii cei ce au plecare a-si folosi pe fiii lor, s'd se in-fatoseze in persoana cu ai lor copii la aceastä shoalkpentruca sa se inscrie toti aceia in catalogul cursului aldoilea.

A. Velini, profesor.1833 sept. 23

Pentru examinarea elevilor in iarna anului 1834, luna fevruar,profesorul face invitatii ca .si anul trecut, iar boerii si negustorii cariau primit invitatii sAnt : Postelnicul Petrachi Värnav, Bragadirul JoanBasotk Cäminarul loan Herescu, Costache Varlaam, Alecu Ralet, EreiIon preut, I. Mavromati, Cuciureanu, Varlaam, Stefan Raclis, DimitriePisoski, Anton Onicescu, D. Gavrilachi, Cost. Ciornei, Grigori Ichim,Dominti Ichim, Stolnicul loan Bobeick Costandin Hagiul, PaharniculJoan BrAnisteanu, Neculai Placa, cari toti au Ischia de primirea biletului.

Despre rezultatul acestui examen, Eforia raporteazA Depar-tamentului.

Asa precum la 18 a urmätoarei luni fäcându-se exame-nul de iarna a copiilor adunati in scoalele publice de aici,

1.Toate informatlile acestea sant din dosarul citat al Primariel Botopint

www.digibuc.ro


care In fiinta atat a o numeroasä parte de boeri si de ne-gutitori, precum si a pärintilor copiilor, au dat vii doveztinerimea de sporirea In invätätura noului metod la care cuiindestulä plâcere i multämire privitorilor, precum prelargse va incredinta cinstitul Departament din aläturata hârtiede multämire a obstiei ce au fäcut ei cäträ Malta Ocärmuire,pentru informarea scolilor i pärinteasca ingrijire, a bineluiobstesc ce se revarsä din zi in zi, cu sporire, de careEforia dupä datorie cu supunere le pridstavliseste.

Costache Mavroieni, StolnicHristea loanAndrig Foudneanu

Vornicul A. Calimah, inspectorul scoalei publice, la 16 maiu 1834face cunoscut Eforiei orasului cà profesorul Anton Velini pleacä la

Eforia sä primeasca pe samä toate lucrurile scolastice i zestreascoalei, si la 17 maiu, Velini predd casierului Eforiei urmätoarelelucruri ')

16 cercuri de fier asezate in päreti8 mese asezate in clasuri elementare, cu scaunele lor i cu 16

telegrafuri, din care mese si scaune sunt câteva smintite.16 table de macavale la pareti in lancästru.4 mese cu scaunele lor pentru clasul normal ce se aflä nease-

zate, care scaune n'au nidecum picioare fiindcd sânt harbuite50 de pläci, din care noua sänt stricate,13 IntAile cunostinte gratis.20 coale Waffle tiparite cu cuvinte pentrti ordine,3 exemplare Intaile cunostiinte,3 trupuri table tipärite.1 tablä neagrd pentru socotele.1 portret Biruinta ce au fäcut Stefan cel Mare asupra Sultanului

Baiazit,1 cutie cu 2 rânduri ordine pentru lancästru In No. 95.2 mese cu scaunele lor miscätoare.

Boto§ani, No. 13 din 1834. Din nogg closer stint $ informatilIeCiro ttrmenzi.

www.digibuc.ro

362 Monografia Oraplui Botoani

1 rând de carti geografice la No. 55 exemplare Regule pentru lancastru, compuse de Cleobul1 clopotel cu cumpäna lui asezat in ogradà.1 tablà mare tintuità deasupra portii.3 condice $colasticer11 clopotel mic pentru lancästru.

12 coale tipärite de table pentru lancastru.I una catedrä.8 prube la teligrafuri si copiile cataloagelor dela inceperea

scoalei.170 Mica una sutä saptezeci bucäti se aila pdnä acum informä-luite de oräsieneascA Eforie din Botosani, priimind si eu aseme-nea cvitantie, si spre a fi stiut am dat si eu aceasta supt a meaiscalitura.

A. Velini, profesor,1834 maiu 17

Insämnare de lucrurile ce au avut D-lui fostul aice profesorIn comisioane, dela Dlui Aga Asaki

9 exemplare Istoria Rosiei, partea intbia,18 exemplare, partea a doua,2 exemplare Anticile Romanilor,2 exemplare Dregâtorului de bung crestere.

10 Abetedare franteze romänesti.23 Pravile pentru proprietarii de mosii,15 caete litografice si1 potret Biruinta ce au fäcut Stefan cel Mare asupra Sultanului

Baiazit.

80 Mica optz6ci bucdti cärti ce au avut fostul profesor ,in co-rnisioane, care s'a priimit de Eforia oräsieneascä din Boto-sani, iaräsi dupd adresul D-sale Vornicului Alecu Calimah,epitropul acestei scoli, care carp au a se inainta noului pro-fesor ce se va randui.

A. Velini, profesor1834 Mai 17

www.digibuc.ro


Insemnare de alte ccirti iard# date In comisioanedela Dlui profesorul Seiulescu.

No. 93 Intäile cunostinte40 gramatice romänesti10 Antice a Romani lor5 exemplare Dregatorului bunei cresteri.

148 Adicä una sutä patruzeci si opt bucäti de cal-0 ceau avut fostul aice profesor in comisioane, care s'aupriimit de Eforia oräsieneascä din Botosani, dupàadresul D-sale Vornicului A. Calimah, inspectorulacestei scoale, care cärti au a se incredinta nouluiprofesor ce se va ordndui.

A. Velini1834 maiu 17.

In locul lui Velini, vine profesor Alecu Corlatan, care face cu-noscut Eforiei cA scoala este inchisd mai bine de 7 säptämâni, sicopiii s'au imprästiet dela scoalä, din pricina strAmutArei profesoruluiVelini, si cere ca Eforia sa publice in tot cuprinsul orasului ca sä seadune copiii iarasi la scoalä. Asemenea cere sa se faca cunoscut CAdupä cererea obstiei, el va inv.* pe copii in scoala publicä si limbagermane'', pentru care Epitropia l-a insärcinat, dupd metodul ce se in-trebuirrtaza si la scoala VasilianA din Esi, iar inceperea paradosirei vafi la 4 iunie.

Zvonindu-se 0 Departamentul are de gând sä aducd profesor,in locul lui Alecu Corlätan, pe un preot Ioan, profesor dela Husi,obstia locuitorilor clä o jalb5 câträ Eforie, prin care se opune la a-ceastä schimbare:

CAträ cinstita Eforie a orasului BotosaniObstia Politiei Botosani

JalobA

Din particularnicA stiintä (insd in bunä incredintare ceastäzi am auzit) cä un preot Ioan, profesor din tärgul Hu5iar veni la Botosani spre a fi in locul D-sale Alecu Cori&tanul, profesor la scoala din aceastd politie, apoi asa pre-

www.digibuc.ro


cum noi la publicul examen sävärsit de D-lui Corlätanul inanul acesta pentru osardia ce au järtfit cu indeletnicirea sisportrea copiilor in invätäturä, atat in limba patriei cat siacei ghermane, am ramas cu totii in deplinä multamire, prii-vind 6' nemargenita sa luare aminte, caträ folosul tinerimei,s'au väzut de o simtitoare inaintire dela venirea D-sale aice.Noi prin aceasta aducem la stiinta cinstitei Eforii ca nuvom fi multarniti cu acel oranduit, intai cä nu are stiintäde limba ghermanä, care nouä ni este de mare nevoie, sial doilea ca prin aceastä strämutare se pricinueste nu pu-Vila sminteala in cursul invataturilor. Pentru aceasta dar nerugam cinstitei Eforii ca sä binevoiasca, a raportui Epitro-piei invätäturilor publice, CA multämirea noastra este de afi tot D-lui Corlatanul ca unul ce s'au arätat vrednic si cupurtari bune in diastimä de un an de zile.

1835 april 29 zile.Cererea aceasta este iscalitä de urmätoarele persoane: Gheorghe

Varlaam, Spatar; lordache Juoan, Sardar; Grigori Iconom, protopop;Joan Iconom, protopop; Gheorghe Papandopolos; Vasile Davidel, Pa-harnic; loan Mortun, Stolnic; Mihail Dabija; Grigori Neculai; NeculaiDamianovici; Anastasa Husu; Constantin Haretu; Constantin Dimitriu;Marcu sin Hagi Dimitriu; Marcu sin Hagi Simion; Alecu Zarometu;Iancu Foca.

Numarul elevilor creste, si profesorul Corlätan, avänd oarecarenedumeriri, la 9 februar 1836 cere lämuriri dela Epitropia invataturilordin Iasi aratand ca: dela o vreme incoace pe fiestecare zi sporestenuttärul elevilor trecuti MCA' peste paragrafia anilor primirei in scoalä,mai ales fiind multi de acestia si gospodari", si intreabA «cum si ince fel trebue sa urmeze, caci numitii cer a li paradosi numai o samade obiecturi, fait a urma regulate cursuri a invätäturei statornicitepentru o scoalä tinutalä, dupä care si pretindirisasc a li se slobozi siatistaturio 1).

In anul 1837 erau la scoala din Botosani 87 scolari, din cari 27invätau si limba germana.

In 1839, la scoala domneascä era adaos un profesor de limba

1. V. A. UrechM, op. cit., p. 245.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplul Botwnt 365

germane!, si la 13 maiu 1841, se numeste profesor de limba francezei,G. Olivart, i i se dä, pentru prelegere, orele dela 4-6.2)

In 1842 gäsim profesor la scoala domneasca din Botosani, peVasile Paulin!, din Iasi, i pentru acel an avem si lista tuturor elevi-lor, cari erau urmätorii:

I. Costache, a negutitorului loan Popovici, din Botos ani2. Teodor, a negutitorului Iordache, tij3. Teodor, a negutitorului Neculai Burghelea, tij4. Iorgu, a preutului Vasile, tij5. Iancu, a lui Costache Stamatopulo, tij6. Costache, a negutätorului Stefan lacovachi, tij7. Costache, orfan supt epitropia lui Gheorghe Sinescu, tij8. Dimitrie9. Vasile, a väduvei Savasta Chetrus, tij

10. Costache a väduvei Zamfira din satul Terchei11. Neculai, a negutitorului Vasile Gheorghiu, din Botosani12. Costache a väduvei Catinca Dirnachi, tij13. Alecu,orfan supt epitropia Maicei Susana, tij14. Dumitru, a väduvei Suzana Bogdan, tij15. Iorgu, a D-sale loan Pisotki, tij16. Dimitrie, a negutitorului Ion Mändrescu, tij17. Alecu a clisiarhului Vasile, tij18. Dimitrie, supt Epitropia D-sale Nastasä Dimitriu tij19. Mihail, a lui Costache Stamatopulo, tij20. Ion, supt epitropia D-sale Alecu Davidel, din satul Säträreni21. Alexandru a precupetului Petru, din Botosani22. Mandache a vatavului Dimitrache, din Mänästireni23. Vasile a preutului Gheorghe, din Botosani24. Alecu, a vatavului Gheorghe, din satul Henerisul25. Costache, a chelarului Gheorghe, din Botosani26. Chirid, a vatavului the, din satul Borolea27. Gheorghe, a lui Vasile Hazu, din satul Stänceni28. loan a mazilului Vasile din satul Sârbi29. Gheorghe si

2.- lbd., p. 199.

www.digibuc.ro


30. Ioan, a diiaconului Iacob, din Boto§ani31. Costache a fâcluvei Varvara Cerneftki, tij32. Costache a negutitorului Dimitrie Moscu, tij33. loan a cojocarului Tanasä, din satul Boghiceni34. Iancu, a negutitorului Dimitrie Sucevanul, din Boto§ani35. loan, orfan supt epitropia D-sale Comisului Teodor Gherghel, tij36. Costache, a váciuvei Irina tij37. Neculai, orfan supt epitropia negut. I. Popovici, tij38. Petru a lui Pav Al feciorul din satul Bucecea39. Zazonti, a vechilului Vasile Ungureanu din Store§ti40. Iorgu a negutitorului Const. E§anul din Botoani41. Tanasà, a preutuIui loan, tij42. lancu §i43. Mihalachi, a vaduvei Maria Ho lban tij

Riecu, a preutului Dimitrie, tij45. Nastasa a vatavului Filecu Strâjescu din Ceplenita46. Gheorghe a blanarului Petrea din Boto§ani47. Rlecu, a negutitorului Stefan Moisa, tij48. Haralamb, a D-sale Gheorghe Borcea, tij49. Iorgu §i50. Dimitrie a negutitorului Gheorghe Deliu, tij51. Iancu, orfan supt epitropia D-sale Cost. Pisotki, tij52. Rpostol, a vAduvei Smaranda, tij53. loan a chelarului Costandin, tij54. Iancu, a condicarului Pastii Petrovici, tij55. Stefan, a lui Nichifor, tij56. Vasile, orfan supt epitropia unui arnAut Toader, tij57. Rlecu, a negutitorului Gheorghe Zgârcea, tij58. Iorgu, a negutitorului Neculai Cheptänescu, tij59. loan, a vatavului Enutà Vasiliu, tij60. Gheorghe orfan supt epitropia mätu0-sa Marghioala, tij61. Dimitrie a blanarului Gheorghe Iva§cu, tij62. Dumitru §i63. Iordache, a negutitorului Iordache Bra§ovanu, tij64. Gheorghe a negutitorului Manolachi Covazi, tij65. Rlecu, a lui Vel Cäpitan Panaite Carp ovici,66. lordache, orfan supt epitropia D-sale Sardar Teodor Ioan, tij

www.digibuc.ro

Monografia Omit lut Botwni 367

67. Dumitru68. Petrache, a vas:111176 Catinca Popovici, tij69. Arghir a Iconomului Alexandru din satul Vorniceni70. Iancu, a vaduvei Ileana Abageriul, din Botosani71. Dimitrie a croitorului Gheorghe, tij72. Mihail a väduvei Zamfira din sat Terzim73. Feodor, a negut. Mihalache Stäucean, din Botosani74. Vasile, a lui Gheorghe Fotea, tij75. Iorgu, a D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, tij76. Dimitrachi,77. Ioan,78. Alecu, a bärbierului Nastasä Muntean ot Tigãnesti79. Alecu, a lui Iancu Dima din sat Socrujäni.79 peste tot scolerii, iarä supleant este Dimitrie Popäscu din satul

Pomarla. 1)

In 1842, Referendarul Gh. Asaki cere sa i se comunice tabl6u1scoalelor primare judefene, cu numärul scolarilor dela 1832 !Yana la1842, si rezultatul, pentru Botosani, este urmätorul :

Anul Scolari

1832 391833 241834 331835 291836 261837 251838 321839 311840 201841 231842 15

306

1.Arlihra Statulal 1E10, Dospr 338 file 181, Tr. 1728.2.V. A. Urechla. ap. eft, II, p. 821

www.digibuc.ro


In 1843, situatia §colii publice din Botosani, sub profesorul V'Paulini, era aceasta :

Clasul lancastric, cu obiectele ; cetirea, memorizatia, scriereanumerarea, 74 elevi.

Clasul I normal, cu obiectele : religia, gramatica romänä, geo-grafia, aritmetica, caligrafia, 34 elevi.

Clasul II normal, cu obiectele : religia, cetirea, cetire latinä,gramatica romänä, geografia, biografia, aritmetica,caligrafia, 14 elevi.

In 1842 mai gäsim, in Botosani, o scoald elementark care aveain clasa I un numtir de 94 elevi, 23 in clasa II si 7 in sectia II 1)

Cu trecerea timpului se inmultesc colile publice in Botosani. In1850 se hotäräste sä se infiinteze scoli de fete in toate resedinteletinutale, tar deocamdatä cel putin in Botosani, Roman, Bärlad, Husi,Bacäu si Galati. In 1858 se infiinteazä Inca 19 scoli primare, printinuturi, din care una in Botosani, sr in acelas an, la 1 septembre, sedeschide i coala de fete din acest oras.

La finele anului 1859 se face o statisticd a scoalelor din Mol-dova, si pentru §coalele din Botosani se area' urmätoarea situatiescolara :

In 1855 au fost 151 scolari cu 9 absolventiIn 1856 132 8In 1857 151 6hi 1858 139 5In 1859 163 10

In bugetul Eforiei Botosani, pe 1856, se vede trecutä, la chel-tueli, suma de 14800 lei, pretul pe jumätate pentru cumpärarea deveci a caselor din oras, proprietate a Vornicului Dimitrie Ralet, pen-tru scoala publick i altä sumd de 11380 lei, pentru reparatia acestorcase care, dupä ocupatia ostirilor austriace, au rämas in ruinä. Arhi-tectul comunei refereazäcä suma aceasta nu ajunge pentru »meremet",

Eforia se imprumutd dela Casa $coalelor, farà dobända, pentrucumpärarea caselor i repararea lor.

1.A. V. Urechlo. op. did 11. v. 260

www.digibuc.ro


*con particulare.

Chiar dupa ce s'a infiintat, in Botosani, scoala publica, au con-tinuat sa functioneze scolile particulare, care incd cu multd vrerne in-ainte trebue s'd fi avut fiintä. Aceste scoli erau prin casele preofilorori a psaltilor, cari invdtau pe copii sä citeascä in ceaslov.

Despre unul dintre acesti profesori, despre Psaltul lordache, carea avut o asemenea scoald in Botosani, inainte de 1830, ni-a rämasamintire din o corespondentä a boerului Glzeorghe Cantemir, din Ba-au, cu comisia epitropiceasca din Iasi, document dat la iveald de d-1Traian Ichim.

La 17 februar 1861, Comisia epitropiceascd trimete lui Gh. Can-temir o adresä, foarte frumos scrisä cu litere latine, in o chestiunecare-1 interesa. Cantemir, neputänd sä citeascä slova aceia noud, re-stituie adresa, pe care scrie, sub formä de rezolutie, cu litere chiriliceellici frantuzeste, nici lätineste, nici päsäreste n'am invätat. Sd fiucdne de am putut ceti literile de mai sus, si prin urmare nu intelegce se mai cere dela mine, caci eu toate därile le am plätit, dui:4 cvi-tanfiile ce pdstrezv.

Comisia ii face o nouä adresd, tot cu litere latine, pe care Can-temir iar o restitue, cu altä rezolutie: «Am mai rdspuns pe un ase-menea adres, CA n'am invätat frantuzeste, nici lkineste, ba nici chiarpäsdreste. Pe cänd m'au dat tatAl meu la coald in Botqani la Psaltullordahe, Dumnezeu sä-1 ierte, st sä-i fie farina ward, nu se slujaMoldova cu litere sträine. De aceia nici cunosc aseminea schimonosi-turi de slove. Prin urmare, flindcA dupä cloud ceasuri de strasnicamunch' n'am fost in stare a mä lämuri din adresa de fatd, apoi rogca sä mi se trirneatd odatd cu ea si pe arnploiatul ce au scris-o, cas'A mi-o cetiascä» 1).

La 28 noembre 1836, Epitropia invätäturilor cere dela ispravnicisi dela agiile oräsienesti, sä deie stiinta despre scolile si pensioanele

1. Revista ;on Necuice, 1923, fasc. 3, p. 233.?il

www.digibuc.ro


aflate7prin târguri, cu numele elevilor si a invätätorilor, si din räspun-stir prima dela Botosani, dram cä in anul acela erau, in acest oras,9 §coli, conduse de 9 profesori. Probabil insä cä in aceste 9 scolinu intra si scoala publick adica foasta scoala domneasca. In adevär,fiecare din aceste scoli avea un prea putin numár de elevi, pentru aputea sä fie socotità vreuna din ele ca scoala publick si intre profe-sori nu figureazä numele lui Corlätanu, pe care-1 gäsim, in 1838, con-ducând scoala lui. Aceste nouà scoli erau, prin urmare, ale unor da-scali sau altor persoane care se ocupau cu invätämântul.

Iatà cari .erau acesti profesori : 1)..

1. Neculai Panaite, cu 19 elevi, pentru greceste2. Grigori, cu 5 elevi, pentru greceste3. Constantin, cu 2 elevi, pentru greceste4. loan, cu 5 elevi, psaltichie bisericeascä5. Vasile, cu 7 elevi, limba nationala6. Nick cu 29 elevi,7. Simion, cu 7 elevi,8. Ion, cu 8 elevi, n n

9. Preut Iordan, cu 17 elevi, limba nationald

In 1837, scolile particulare din Botosani numArau 280 elevi, siprofesorii scoalelor publice se plâng in contra scoalelor particulare 2).

In 1839, Epitropia invAtAturilor cere Departamentului din läuntrustiintä despre numärul pansioanelor si a tuturor scoalelor particularedin tark si numärul invätatorilor si al scolarilor, si din räspunsul De-partamentului se vede ck in Botosani, afarä de scoala publicä delaSf. Dimitrie, mai erau urmätoarele scoli particulare : 9.

1.No. No.

scoalelor elevilor

1 40

1 10

NumireainvatEltorilor

Dascal loan Siretenovici

Dascalul Enachi Popovici

--I Fisezamânt scoalelor st a dia-lecturilor ce paradosesc.

Greceste si moldoveneste.Plata dela pärintii copiilor.Moldoveneste. Plata dela

pärintii copiilor.

1. V. A. Urechild, op. clt. 1, p. 374.2. V. A. UrechiA, op. cit.8,. Arhiva Statulai Iasl, Dosar 338, Tr. 1772.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Bot4ani 37 L

No. No. Numirea AsezamAnt scoalelor si a dia-scoalelor elevilor invattitorilor lesturilor ce paradosesc.

1 10 Dascal lordachi Popovici Greceste si moldoveneste.Plata dela pärinti.

1 8 Iconomul Iordachi Greceste, moldoveneste sipisaltichi, cu platä dela pA-

rintii copiilor.1 2 Preotul loan Moldoveneste cu plata dela

pärintii copiilor.3 Preotul Vasile Moldoveneste cu plata dela

pärinti.1 15 Dascalul Dumitrachi Moldoveneste, cu plata dela

parinti.1 8 Dascalul IonicA Moldoveneste si greceste,

cu plata deldpärintii copiilorPreotul Fiftanasie Moldoveneste cu plata co-

piilor dela parinti.1 4 Pisaltul Manolachi Pisaltichie cu plata dela

pârinti.

10 104 peste tot.

In 1840, prin decretul armuirei din 14 iunie, se infiintaa inBotosani, un pension de fete si unu de Hieti, conduse de George 0-livari, venit din Franfa, i cäsAtorit cm o Profirii, din Roman, iar in1842, afará de pensioanele Olivari, care la 21 octombre aveau 19 ele -ve si 18 elevi, mai erau in Botosani Inca douA pensioane de bäieti:al lui Adolf de Naihaus, din Lemberg, cu 9 elevi, si a lui Icobo Bitru,din Franta, cu 12 elevi.

Ozvodul" intocmit de samesul I. Silion, sffirseste cu aceste cu-vinte: afait de aceste patru pensioane a cárora derectori si derecto-rite se insamná mai sus, si scoala publicA, altele nu se aflä in dia-lecturi straine" 1).

In acelas an, 1842, pensionul doamnei Olivari, avea 21 eleve:

1. Arh1va Statului Iasi, Idern.In Hârláu erau trel scoli particulare: a Dascalulul Grigorl ,cu 4 elevl, In care se Itivilta frantuzeste §I nernIeste; a Dascalului Ille, Cll 21 elevi I a DascaluluiNeculal, en 8 elevl, In care se ?ovate moldoveneqte.

www.digibuc.ro

372 Monografia Oraplui Boto.Fani

Pansionul Madamil Profira Olivafi care singurd estefi Directoritd, lard fetele ce Invagi sat

acestea, In anul 1842 noembre 5:9

1. Profira a Dumisale Vornicului Scarlat Miclescu din Esi2. Agripina3. Aglaia a D-sale Banului Iordache Iamandi din Botosani4. Maria a D-sale Comisului Costache Fotea din sat Tomesti5. Marghioala a D-sale Comis Costache Fotea din Botosani6. Eufrosina a D-sale Aga Alecu Ventura, tij7. Cleopita a D-sale Comis Teodor Gherghel, tij8. Elena a D-sale Spatar Mihalache Holban, tij9. Catinca

a D-sale Costandache Neculau din Flamanzi10. Eufrosina11. Catinca a D-sale Banului Scobihorn din Herta12. Maria a D-sale Sardarului Iancu Scheting, tot Herta13. Elena a D-sale Stolnic Mihalache Mavrodin ot Mihaileni14. Profira15. Elena a Sardarului Arghiri din Botosani16. Emilina a D-lui Bi17. Matilda

nder spitär din Botosani

18. Maria a D-sale Catinca Crupenski din Botosani19. Marghioala a D-sale Gheorghe Ban din Botosani20. Elenca a D-sale Iancu Stroici dela Dorohoiu21. Catinca a D-sale Elencu Gorgheas din Botosani21 peste tot, iarä profesori de limba frantuzasea pe D-lui Paved

Corombahion, de nemtasca pe D-lui Moris Orinstein, si de romä-neste pe D-lui loan Dimitriu.

Despre studiile care se fAceau in pensionul doamnei Olivari,despre 'profesorii cari le predau, avem cunostinti din douà atestateale acestei scoli, care s'au pästrat.

Din ele se vede ca, in 1843, profesori erau: Mihail Bacinschi,J.de Gérine, Maurice Orenstein, Pulcherie Olivary Fi G. Olivari, lar.'in1844, afara de sotii Olivari, iscAlesc in atestat; Dumitru Paved' §iMoritz, adica acel Maurice Ohrenstein din 1843.

1.-11rhiya Statului l.l, Dosar 488, fila 187, Tr. 17/2,

www.digibuc.ro


In aceste atestate, pastrate de d-1 Norbert stefan Dombrowslii.se aratä i materiile predate :

LAZ d Z.

C0.31,:a

0.7 a'-) 44 *; L

a/J/64,4;w

aaY

(57rifrag4log7

S.:),-... vr4D,

44

Ai.

Zige,

AtestatPentri Dumneei Duduca Emilie Binder din pensionul

dumilorsale George i Pul1zeria blivari

religie

limba româneascä

frantezi

nemtascacusuturi

istoria

Mihail Bacinschi

J. d. Gérine

MauriceOhrenstein

PulchérieOlivarg

geografie

aritmetica

G. Olivari

843 mart 31Botoqani

www.digibuc.ro

.374 Monografia Oraplul Botopni

Rtestatul din 1844 e mai amänuntit, si din el se vede ca eraueleve care invätau i limba greceascA, dar nu se stie cu care profesor:

nainlInd1....

ca = 8ualnwup,s

_

p.AEIII0q

It-1nm 7104170 V (si) aLlicl

r,i1,.2;

nOnpuil 0

up14nuiu16 0

uguaBllua

uaillaa

21'

ia

(nv-mills 0 i

t's2..= .,...

.F.).

EDI1211.1E16 aum

ugnibilea aulq

RatIllaa aum .j

.;.,.

1

41e_

.,-.

ylesamun epoist aulq

.....I:: .-:_, u...na etLIrn -..-. 6

ullui5oa6 aulq

nalaolaj 0

Bp46olown 0Insaulu!s aulq

B Dpure16 arm

RgulfilIga acogpu

ualp.aa aum

ss2e.3

2a6

UDgatuwe aulqZi1:1

1.7.!

uaguLuni6 aulci

BIJEI 51p) aulq CL

70

ua.map aum .F., .t...---,U!6!ia1 O

04Clas III-le

www.digibuc.ro


Avem §i lista elevilor din pensionul lui Olivari:

Pensionul D-lui lordachi Olivari care este derector fi profesorde gheografie istoria universald, ¡adz- cei ce învatd stint aceftia:

1842 noemv. 5.

2. Grigori1. Iorgu a D-sale Mihalachi Holban din Botosani

43. Iancu

. Matei a .D-sale Aga Neculai Roset din Botosani

.4,71.,,Late dye0 Oe...ZZ2i . .) .ae 7..ced az (Deal pg4,,,e1

5. ..lie.Vel z 7 4 zé..

.t.f 4,07-ezz 'Le--.71 er-- .ers....,....6). 2z/,'

16 49 441Za... . z ..

ertzez7,yo.aac ,(2;

(me .....17 1 oe.../..CAW.J4 f 7e ...., a-ea:a zirecez4 , re,..?/)ezzaz.6 e

..0,' adsz.,z, (50, er_lberaL ,r_AecyOr I ,¢7040,1[6..ee ...7&' , 0 LOU:. a4 4,4,4,4r, 74. 2,,_,,,, ...., 45,7,,...,w, C,";"~-, , Cielr err asar cdyacazd,f,

zzwevzez? /7 'Ezra, c cc, Cael.47 7, 37 Z.

csr, eic.A,27 .

/Temi scrisa de eleva Emelina Binder, din pensionul Olivari

ty 5. Iancu6. Toma a D-sale Stolnic Vasile Stârcea din Sfefänesti

7. Dimitrie a D-sale Comis Costache Fotea din sat Tomesti8. Nicu a D-sale Chminäreasa Catinca Avram din Botosani9. Nicu a D-sale vAduvei Elencu Hermeziu dela Mihäileni

www.digibuc.ro


10. Nicu11. Csinofon { a D-sale Stolnicului Vasile loan din Botosani

12. Vasile a Cluceresei Catinca Stihi, tij13. Iancu a D-sale Comis Feodor Gherghel, tij14. Iancu a D-sale Paharnic Stefan Scânteie din Bârlad15. Petrachi a D-sale Stolnic Ionitä Panaite din sat Perieni16. lancu a D-sale liga Alecu Ventura din Botosani17. Edmond a D-sale Starostelui austriecesc Odritki, tij18. Conrat a D-lui Gepar Scoto, tij19. Anfert a Madamei Perla, tij20. Iorgu orf an supt epitropia D-sale Costachi Vizanti, tij21. Alecu a D-sale Sluger Scarlat Gheorghiu, tij22. Neculai a D-sale Cäminar Costandachi Neculau ot Flämänzi22 peste tot, iarä profesor de limbä frantuzasca pe D-lui Paval Kern-bah, din Lemberg, de limba nemtascA Moris Orinstein din Galitia,de limba moldoveneascä pe D-lui loan Dimitriu din Botosani, i pe-tagog pe D-lui Daniil Natanzi din Ungaria.

Alt pensioan e din Botosani :Pensionul domnului Jacob Vitru care singur este si director,iar acei ce invatä sant acestia, in anal 1842 noemvre 5:

1. Alexandru, fiul D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, din Botosani2. Neculai Calinov, fiul Caminäresei Marghioala Calinov, din Botosani3. Iancu, fiul Cäminarului Ionitä Herescu, din Botosani4. Neculai5. Ilie fii a D-sale Joan Calinescu din sat Trestiana

6. Iancu, fiu a D-sale Caminar Mihail Mironescu, dela sat Pältinisu7. Tobcar8. Anibal a D-sale Aga Hie Gherghel din Botosani

9. Vasile, fiul D-sale Päharnicesei Smaranda Bejan, dela Roman10. Gheorghe, a D-sale Comisul Costache Ciobanu, ot Botosäni11. Iorgu12. Iancu a D-sale Contesei Smaranda Caruzi, din Botosani

13. Gheorghe14. Costache j fii a räpausatului Stolnic Mihalachi

1. lancu 11dironescu s'a stabilit In FoltIcenl, unde s'a insurat, si a lasat urmasl.

www.digibuc.ro

Monografia Oraqulul Boto$ani 377

14 peste tot, iarä profesor de limba nemtascä este Domnul Nailmosdin Austria, §i de limba româneascä Alecu Savastos, din sat Levarda

Pansionul Madamii Olimpia Gro care singurd este directorild,lard cele ce invatd sânt acestea 1842 noemv. 5.

1. Zmaranda2. Savasta a D-sale Comisul Costache Florescu,

3. So lic, a domnului Odritki, din Boto§ani4. Smaranda5. Frosinita a D-sale Gheorghe Ca lino, din

6. Maria, a domnului Cnipu, din Boto§ani6 peste tot, iarä profesor de limba nerntasca

din Austria.

Botopni

Piatra

este domnul Naihaos

In 1846 cele cloud pensioane Olivari aveau urmätorul personaldidactic :

Listd de pansioanele particulare din acest ora§Botopnii. 1846 maiu 21.

2 pansioane a D-sale Gheorghe Olivarul, unul de cucona0 §iunul de duduci in care se aflä derectorii insämnati mai gios:1. Pentru lirnba româneascä doi profesori, loan Cerndtescu

Dimitrie Pavlescu.2. Pentru limba frantezä, Josef Dejerné §i loan Duber, amândoi

de natie frantuzi.3. Pentru limba germanä, Moret cu porecla Orenflein, de natie

neamt.4. Pentru clavir, lAef Held, neamt.5. Doua guvernante, Rozalia $liend §i Josefina $ain, amândouà

nemtoaice.

Personalul pensionului Gros:

Pansionu a D-sale Fridirih Gro cu sofia sa1846 maiu 25

2 pansioane a D-sale Fridrih Gro, unul de cucon4 §i unul deduduci, in care se afla derectori insämnatii mai gios :

www.digibuc.ro

378 Monbgrafia Oraplizi Botopni

1. Pentru limba romaneasca un profesor anume Ion Dimitriu.2. Pentru lirnba frantuza, Simon fon Acente.3. Pentru limba germana un profesor Julius Tonosi de natie ungur4. Trei guvernante: Luiza Maps pentru clavir, si retina Mervilhia

cu Idalia Treter pentru lucru, si sant de natie germanä.5. Pentru limba ungureascä si pentru chitara, d-I Carolus Tapia-

din, de natie ungur.6. Pentru dantis d-1 Josef He lt, de natie germana.

In 1858 se mai infiintaza vase pensioane de baeti prin tinuturi,din care douà in Botosani: al lui Ferderber §i al lui Kvitniski, §i inacel an se mai vede existänd un pension al lui Metei, iar in 1859functionau, in Botosani, Inca trei pensioane: Blanchin, Danilan §i Si-mionovic i.

Persoane din Botosani isi amintesc ca, in acest oras, au maiavut pensioane de fete, polonezele: Soculska, Zawirska, Glovaska §iZelinska, §i au mai fost si douà pensioane pentru bgeti, al lui Miro-nescu §i a1 lui Mcirgineanu.

Numarul scolilor particulare crescand pe fiecare an, in Moldova,Ministerul Instructiunei incepe a se ocupa mai serios de ele, si avandinformatii cà in aceste scoli se dä putina atentie studiului limbei ro-mane, trimete o circulara catra directiile acestor scoli, punandu-li invidere CA de acuma devine obligatoare predarea limbei nationale" 1)

1. V. A. Urechlii, op. cit., III. p. 170.

www.digibuc.ro


Scoli sträine

/Mara de scolile particulare, au fost, pe vremuri, in Botosani,si scoli strAine.

Evreii trebue sA fi avut scoli, dela inceputul asezArei lor in Bo-tosani, insä nu sânt pomenite in documente; nu se interesa nimenide ele, precum nu se interesa nici de scale moldovenesti ale preu-tilor si ale psaltilor dela biserici.

0 scoald armenascA, in Botosani, este amintità prin veacul XVIII,si abia pe vremea lui Mihalache Sturza s'a dat o recunoastere ofi-cialA scoalelor armenesti din Moldova, cand s'a intemeiat si aici oscoalA armeneascA, in temeiul hrisovului dat cu privire la ele, si in22 octombre 1842 se serbeazâ, cu mare pompä, la scoala armeneascAdin Botosani, aniversarea hrisovului lui Mihai Sturza pentru scoalelearmene.

In Iasi fiinta o Directie a scoalelor publice armenesti, care cereEpitropiei invatAmântului autorizare de a se face o uniformA specialAelevilor din scoalele armenesti, pentru a se deosebi de ceilalti sco-lari, si Epitropia incuviinteazA aceastä uniformâ: frac, pantaloni sisapcA de postav albastru inchis, Ian gulerul si vipti§ca de postav visi-niu deschis 1).

In 1843 functiona, in Botosani, o scoalä armeneascA cu douàclase, cu programul 5coalelor publice, dar in care se mai preda limbaarmeneascA si germanä. $coala avea 56 elevi 2).

In statistica scoalelor din Moldova, la finele anului 1859, .se a-ratA cA scoala armeneascA din Botosani a avut urmAtoarea miscarescolard:

in 1855 70 scolari si nici un absolventin 1856 136 scolari, 8 absolventiin 1857 82 scolari si nici un absolventin 1858 41 scolari si nici un atsolvent

1. V. IL Urechio, op. cit., II, 259.2. Idem, p. 259.

www.digibuc.ro

e

D s.

is:t

t a i a 1

do d e

ae 11111

8 e

e

i e e

1

I

$

I

11.74.7.4-atfit")2èo- :90111-11:-EleA71-- 761::Likrat:r-St5---

vet f".4.4,....-

---

i I 2

www.digibuc.ro


Tribunalul Giudeatoresc.

0 organizare judecatoreascä, in intelesul de astäzi al cuväntului,nu am avut, in Moldova, pänä la Regulamentul Organic din 1832.

Nu intrd in cadrul acestei lucräri sa se facä istoricul vechilornoastre institutii judeatoresti ; vom aminti numai ea in Botosani, ladiferite epoci, se face pomenire despre existenta unor judecittori.

Astfel, in actele privitoare la breasla blänarilor din Botosani, sevorbeste, in anul 1772, despre judecdtori, cari interveneau in conflic-tele dintre breslasi.

Judecätile erau aspre, si se vede cä unii vinovati erau condamna-ti la moarte, de oarece la 1780 era si spänzuratoare in Botosani.

In hotärärea Domnescului Divan din 1844, in pricina dintre tar-govetii de Botosani si mânästirea Sf. Neculai, se citeaza o hotärniciedin 1780, in care sä zice : . . . . s'a gäsit piatra hotar dela vale despdnzurdtoarea care desparte Tatarasii de locul târgului viteloe 1)

Un document, care poate sä prezinte interes pentru cercetatoriitrecutului nostru judecätoresc, este actul prin care Särdarul loan Goro-vei, bunicul meu, este numit, la 15 ifflie 1825, judeator la tinutul Hertii.

Acest decret are urmätorul cuprins :

Io Ion Sandu Sturza Voevod, cu mila lui DumnezeuDomn tärii Nioldovel.

Indoitä datorie socotind catra aceastä Ord incredintatanoud dela pronia cereascä, acela adicä ce se atinge dedreapta obladuire si aceia unei adevärate patrioticesti sim-till, cu prisosintä si mai strimtätoare se alcAtuesc indeletni-cirile noastre, spre a dovedi cu fapte domneasca noasträingrijire si milostivnica plecare catrà toate stärile, si pärin-tescul nostru ochiu este neadormit spre inplinirea tuturormijloacelor care privesc spre fericirea supusilor nostri, sispre a ridica din mijloc toate acele ce li ingreuneazä lints-

1. Copie In Arhiva Primarlel Botpni.

www.digibuc.ro


tita lor petrecere. De pilda ni sant cunoscute neindemanarilecele 'Dana acum a celor ce avea pricini de giudecäti, carierau datori a alerga la divanurile de aice, a perde cateo-data cele mai gingase si mai scurf! pe vremi a anului, dinpricina ca divanurile irnbulzite de nenumäratele pricini, nuera in stare a cerceta in gran' toate pricinile, ì dupa in-destula staruire urmand la unele din pricini a se face cer-cetare la fata locului, se intorcea cu poronci catra drega-tori spre a se da de acolo mai intai lámuriri acestora, §i

duPa a doua sau si a treia nazuire a jaluitorilor la divan,abia putea sa se MCA' curmare dupa dreptate, incat unorase pricinuia dintru aceasta zaticnire dela alte interesuri, iaraltora de istov säracire. Pentru aceasta de cuviinta am ga-sit a inoi i a "indrepta apzarea a celor ¿le mai Mainte obi-cinuite giudecatorii pe la tinuturi, socotind cá la acesteavand lua incepere cercetarea tuturor pricinilor de giu-decata, acele mai mid vor putea a-si lua dela aceste cur-mare a lor, färä a mai fi silit jaluitorul sä alerge pe labivan cu simtitoare cheltuiala, iar acele mai marl care nuse vor putea sfarsi acolo, vor veni lamurite intru infätisarea

cercetarea divanurilor de aice, §i aceasta va sluji i sprebuna dumerire i usurinta giudecatorilor i spre mai maregrabnicä hotarare pricinelor prin care se alcatueste crutarede vreme acelor ce se giudeca.

Si dar facand inadins ponturi cu larnurita arataredatoriilor acestor giudecatori si a intinderilor in pricinelece li se vor infätosa, precum si a datoriilor acelor ce voravea pricini de giudecäti, iatä dela 15 a lunei lui iulie, ran-duesc la tinutul Hertii giudecator pe D-lui Scirdarul IoanGorovei, in locul Särdarului Mihalache Botezat, care va ur-ma intru toate datoriile sale ce se cuprind prin ponturileDomniei Mele, färd a se abate din potriva, poroncind i D-lordregatori de tinutul acela ca sa deie randuitului giudecatortot cuviinciosul agiutor, spre urmare intocrnai acelor cuprinseprin ponturile aratate mai sus, pe care santeti datori a lepazi intocmai. 1825, iuli 15.

www.digibuc.ro

Monografia Oragulta Boto$ani 383

La 1832 se infiinteazä, in Botosani, ca si in celelalte orase ca-pitale de judet, Cate o giudecätorie, adicä tribunal, sau, cum ii maizicea: tribunal giudeceitoresc.

Cei intäi judeatori la tribunalul de Botosani, in 1832, au fost:Alecu Ralet, presedinte, loan Bränifleanu §i Anghelache Climent, ase-sori, iar Mihai Dabija, era Directorul giudecAtoriei, sau grefier, cumse zice azi.

Judecátorii de pe vremurile acelea nu erau niste oameni pregätitipentru aceastä misiune, oameni cu studii de drept, ci se alegeau dintreacei cari aveau trecere la Stäpänire. Era destul sä stie cineva a cetisi a scrie, poate chiar cä numai a iscdli, pentru a putea pretinde onuinire in magistraturä.

Giudecätoria din Botosani a fost instalatä, la infiintarea ei, in1832, in casele lui Neculai Damianovici, pentru care i se plätea ochirie de 500 lei pe an 1)

Din diferite dosare din Arhiva Statului din Iasi, s'a alcätuit listapersonalului Giudecätoriei Botosani, dela infiintare:

Anal 1832Prezident: Alecu RaletAsesori: Ion Breinifleanu, Paharnic

Anghelaglze Climent, Comis.Director: Mihai Dabija.

1833Prezident: Petracht Asachi, Agä.Asesori: C. Ciulei, Stolnic

C. Florescu, Comis.

In martie 1833, erau asesori: I. Breinifleanu, Paharnic sr C.Ca fichi, Comis.

1834.Prezident: Ion Gherghel, Comis, dela 28 main pând in 16 au-

gust, iar dela 17 august: lordache Caramfil, Spatar.Asesori: Ion Cocotei, Sardar

I. Neculce, Stolnic.

1. Arhlva Statuhd Ta§i Postdnicle, dosar 2.

www.digibuc.ro

384 Monografia Omaha 13otqan1

1835Prezident : lordache Caranyil, Spatar.Asesori; Vasile Davidel, Paharnic

Gheorghe Senjorj.

1836Prezident ; Nec. 'Mire, CäminarAsesori: Ion Cocold, Sardar

Gheorghe Senjorj,

1837Prezident : E. Gane, Spätar.Asesori: Ion Cocotà, Särdar

Gheorghe Senjorj.

In dosarul Arhivei Statului din Iasi, Tr. 1382, No. 9661837 se afläFoile de calitäti a cinovnicelor tribunalului giudecatoresc din Soto-sani pe 1837", in care gäsirn :

Spätar Enaclze Gane, prezidentul Giudecaoriei Botosani, näscutla satul Ciumulestii pärintäsc, in anul 1787 noemvrie 30:

A invätat cu dascali la casa pärinteasck greceste, frantuzestesi moldoveneste.

Insurat si are 8 copii : 3 fii si 5 feteAre mosie parinteascA la Ciumulesti, tinut Sucevei, mosia Anti-

lesti si parte din Petii, de zästre.Dela 1805 pänä la 1812 a fost in slujba Visteriei pämäntesti .

Dela 1814-1821 a fost guberskii .secretar, pe vremea Ex. SaleDomnului Guvernator Sturza.

Ma 1821-1827, ispravnic la tinutul Roman, apoi asesor la Giu-decátoria Sucevei, apoi prezident de tribunal 1).

Despre Gheorghe Stìnjorj se spune :Näscut in Esi la 1807 iunie 15.A invätat acasä, cu dascali, greceste. frantuzeste si moldoveneste.Holteiu.

Are mosie in Basarabia, anume Filintii, si Ionäsänii ot Dorohoiu

1 Despre familia Gane, vezi volumul; Pe aripa Vremel, cle C. Gene. Buc. 1132,3

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botwnt 385

1838Prezident : E. Gane, Spatar, pana la 30 august, iar dela 1 Sep-

tembrie : M. Holban, Caminar.Asesori : Ion Cocotd, Sardar

Glzeorghe Senjorj.1839

Prezident : Mihalache Holban, Caminar, pana in martie, apoiPetrachi Asaki, Aga.

Asesori : Dimitrie Botez,Gheorghe Senjorj

§i in acela§ an este asesor : Mih. Gherglzel, Cäminar.

1840Prezident: N. WirnavAsesori: Mihai Dabija

Gh. SenjorjDirector: C. Bobeicd, Clucer.

1841

Prezident: D. Ralet, Aga.Asesori: M. Dabija, Caminar .,

N. Vdrnav.

1842

Prezident: D. Ralet, AgaAsesori: M. Dabija, Caminar

C. Florescu, Comis.

1843Prezident: D.3Ralet, AgaAsesori: N.,Värnav

M. Dabija, Caminar,Director: A. lorga.

1844Prezident: T. Buzdugan, Comis, iar din septembre este prezident

A. Meriacre, Spätar,$5

www.digibuc.ro

386 Monografia Oraplul BotopnI

Asesori: C. GhenadinDirector: Haretu.

1845Prezident: A. Meriacre, SpatarAsesori: T. Buzdugan, Comis

C. Ghenadiu.

1846Prezident: Gk. Varlaam, SpatarAsesori: D. Botez, Paharnic

C. Ghildscu, StolnicDirector: Clogole.

1847Prezident: D. Ralet, Agä.Asesori: A. Gurifd

C. Ghifdscu, Stolnic.

1848Prezident: D. Ralet, AgaAsesori: C. Florescu

A. GurildDirector: M. Vdsdlevicl.

1849Prezident: S. GreceanuAsesori: C. Florescu

M. Brdniteanu

1850Prezident: C. Bobeica, Stolnic

N. VdrnavAsesori: S. Greceanu

A. Gurild

1851Prezident: N. VärnavAsesori: C. Bobeicd, Stolnic

V. Greceanu.

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botqani 387

1852Prezident: N. VdrnavAsesori: C. Bobeicd

A. As Ian, apoi V. Greceanu1853

Prezident: A. CrâsteAsesori: C. Bobeica

Al. As Ian apoi Lepeidatu1854

Prezident: A. CrásteAsesori: C. Bobeicâ

Al. As Ian.

1855, 1856Prezident: A. JuanAsesori: M Vasilievic11)

Gk. VenturaDirector: Misiheinescu

1857Prezident: S. Greceanu

apoi lancu Cocoteiapoi lamandi

A sesori: Man. VasilieviciD. Sorocea nu

Director: Juan1858

Prezident: lamandiapoi C. Bobeicä

Asesori: M. VasilieviciD. Soroceanu

1859Prezident: C. Bobeica

apoi M. VasiliericiAsesori: D. Soroceanu

JuanDirector: Costin

apoi I. Pisoski

1. Lui M. Vasillevici ti mai zicee II Manolache a Pope!, personaj ennosent, In Soto-seal, si despre care s'a vorbit Mu It, pe vremuri.

www.digibuc.ro

i I

g.i i I i I

I I I

A 11

yi,''4, y KA

ded.".(0ilk `ps r 41IIN \ VII ,

, karj k\N,,,_,40/za-mx",,,,,vs/ 'II:J. Iktvtv,VVATtalle\Nwt1 "fta"

- l' .-7t 1"ifiiiiiifr ; trhfilL'', !I .1 1.1 !li I I III, I

' I ' i

:1

:1 :1

I

14_4g'- --

f(0

itliturn IL__un II Iii/

111111 11111 11111111 Iii ii i1166,:11114j.

-

_

11111r

-r,

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Bqtopni 389

Moravuri Sociale

0 intämplare, petrecuta In Botosani, in 1853, ni dä o idee des-pre modul cum isi trecea vremea o parte din populatia orasului, sidespre nernultämirile produse de unii tineri mai turbulenti.

Ispravnicul tinutului Botosani, C. Värnav, cu raportul din 2 mart1853, aduce la cunostinta Departamentului urmätoarele :

Asarà la balul mäscuit din acest oras, ce a fost incasele d-lui Costachi Bobeica, Stolnicul, supt a d-sale di-rectie si a d-sale Colonel Iacovachi, urmând oare si careprice intre D-lor Grigori Holban si Comisul Nicu Vasiliu,Samesul tinutului, cu cuvinte amenintatoare de räzbunare,dupd mäsurile luate de isalitul, au introdus liniste petre-cerii färä vre-o bantuialä, insä dupà trecerea vremii, ca devre-o 3 ceasuri, s'au auzit deodatá zgomot in odaia garde-robului, unde alergänd acolo am auzit dela unii cum ad-lui Vasiliu, in timpul and sä dezbrAca D-1 Holban decostiurnul mästei, I- ar fi pAlmuit, iar dela altii a nu, darpentru mai band liniste a petrecerei am gäsit trebuitor a-1depärta din bal, si totodatd 1-am trimes acasà.

Intre cei ce fäceau zgomot mai mare, strigänd despredrepturile poporane, am depärtat din bal pentru därjie sicuvinte amenintätoare si pe d-lui Petrachi Maican, acestacare in timpul când era scos afard de un jandarm, 1-aupälmuit pre acesta, pentru care faptà I-am inchis la cazar-mie.

A doua zi au venit in presudsfia Isprävniciei fratiiHolban, rostind a pe nedreptul s'a arestuit pe D-1 Maican.

Ispravnicul cere sä se numeasa o cotnisie, care sa cercetezela fata locului, si Departamentul numeste in comisie pe PostelniculCostache Negruti, Aga stefan Si lion si Colonel lacovachi.

www.digibuc.ro

390 Monografia Oraplui Botopnt

In aceir:0 zi, mai multi boeri, in frunte cu Spatarul MihalachiHolban, Banul Juan, L Holban, N. Sofian, adreseaza o jalba cart Sfa-tul extraordinar §i locotenent al Prea Inältatului Domn", prin care sepläng :

Mai multe familii vietuitoare In Boto§ani am ajuns ane vedea inconjurati de atätea amenintäri prirnejdioase, Incaviata, cinstea §i averea fie§tecaruia, sta fait cea maimica asigurare.

A§a, in trecutele zile, la o sotietate destul de nume-roasä, data de d-lui Stolnicul Neculai Sofian, ne-am trezitde odata eu fere§trile sparte de un bolovan, a cAruia Infra-re in salon, numai prin agiutorul providentii ne-au ferit decruntA lovire §i omor. Administratia n-a luat nici o mäsu-ra. Acum iar in sara de pe urmä a Carnavalului, dupA cein mijlocul balului masche au venit deodatä fratii Vasiliu,nepoftiti, inarmati cu bete, respingand m4ele dela locurilecuviincioase, cu o manierä räzvratitoare, i cu adaugiri demaltratatii asupra ma#ei purtatä de D-I Grigori Holban.

Petitionarii cer ca, spre pilduire, sa se pedepseascä pe vinovati.Comisia randuita pentru cercetäri, vine in Boto§ani, §i ia martu-

riile tuturor boerilor cari au fost la balul mascat, §i anume : SardarulGh. Cocotä, Cost. Mavroieni, Paharnicul Dimitrie Beldiman, SärdarulAlex. Belcic, Särdarul Cost. Enescu, Stolnicul Ionitä Panaite, IancuRomano, Iorgu Ezovit, Alecu Cozmulici, Satrarul Petru Märgärint,Ioan Täutu, Alecu Iorga, Iancu Caruz, Iancu Cocotä, Grigore Softa,D. Carale, Petrache Cristea, Stolnicul Cost. Bobeica, §i toti arata caGrigore Holban prea fAcea pe ..magnatulz, ca doar cu 6 lei «taxaunei antreles era egal pentru fiecare.

Mai aratA marturii cA d-lui Director al balului, D-lui C. BobeicA,i s'a atras atentia de multe ori pentru tinuta fratilor Holban §i P.Maicanu, dar d-lui Bobeica, pe langa cA n'a luat nici o masurä, darpe de alta l-a incurajat pe Holban sä inceapa tulburarea.

Se dovede§te 6' in tärziu, au venit in sala de bal §i slugileHolbäne§tilor cu bate, inconjurati de Bobeica §i fratii Holban.

www.digibuc.ro


D-1 Beldiman a venit la bal cu fiicele D-sale, dar ele speriin-du-se de huet si inaerare, au fugit.

Fiind pricinä de räzbunare mai de nainte intre fratii Vasiliu sineamul Holban, când au intrat in bal fratii Vasiliu, atunci Grigore Hol-ban care-si da aere de baron, s'a adresat cu gura mare a cei nepof-titi n'au ce auta in bal, çi dacä nu plead, ii va trage palme. Intimpul and se däntuiau mastele, Grigore Holban se duce pânä subpolicandru si aninä o mänusä a sa de coada policandrului. Intre-bändu-1 P. Maicanu, i-a räspuns cd de acum poate sä inceapa bataia,fapt care era incurajat si de Directorul balului, Dl. Bobeica. FratiiVasiliu 1-au bätut pe Grigore Ho lban si ai lui, asa a balul s'a spart,unii find inchisi.

Când fu vorba de depunerea marturiilor, fratii Holban vaând atoti boerii marturi depun in contra lor, si numai in favoarea fratilorVasiliu, au incercat sä mituiasa pe un boer, anume pe Petrachi May-rodin, cu suma de 30 galbeni. Acesta a mArturisit adevärul, a luat cei30 galbeni si i-a depus Ispravnicului. Ispravnicul cu adresä trimiteacei 30 galbenl D-sale Spatarului Costache Pisotchi, epitropul Spita-lului din Botosanii spre a-i intrebuinta pentru nevoile bolnavilor.

Comisia cercetkoare a incheiat urmätorul jurnal :Ca de vreme ce din cercetarea felcutä, clupa jäluirea d-sale fra-

filor Holbanefli fi cu pard asupra frafilor Vasiliefli i cu tmputareasupra autariteifflor, sti vede cal D-lor Holbeinefli la pròpunerilelor nu au produs dovezi i prin urmare jäluirea nesprijinitä dedovezi sci socoate ca o clevetire ; apoi D-Ior Holbaneflii sa fie supufla plciti clzeltuiala Conzisiel, iara D-lui Sarneplui, care hu s'au mar-glnit tn a sa datork, pen tru paza bunei rândueli, sat i se _Taal repri-mander- tn Canfelaria Isprävniciei, care i sa va ceti de ccitrd d-I dre-gatorul finutului. .Deci asemenea hotarare fä andu-i-sä cunoscutIsprAvniciei, i sä scrie ca pe de o parte sA irnplineasa dela D-lorHolbänestii 2520 lei, cheltuiala Comisiei pe 12 zile si progonul a 16cai, pentru mergerea si intoarcerea Cornisiei, iarA pe de alta insusid-lui dregatorul chiemând pe d-lui Samesul in presudsfie, ii va cetireprimanda hotärdtä ; banii, insA, cheltuiala si progonul cuvenit Co-misiei, grabnic il va trimite departamentului.

www.digibuc.ro

392 Monografia Orafalui Botopnt

Mihalache Holban, spatarul, in 23 April 1853 face o jalbä, tatraDepartament, prin care arata ca in ziva de Marti 21 Aprilie, caträsalt au venit jandarmii acasa la el, cu arme, cu ofiterul Comandir,cu Politmaistrul Orasului i cu Vahttnaistrul, au intrat In curte si auridicat pe fiul sau Grigori, Inca nevârstnic, si 1-au arestuit la Cazarmie.Pentru ce si cum ? Cere sa se elibereze fiul, cà el e slabänogde boalä trupeascä.

Pricina pentru care a fost arestat Grigore Holban era, CA dupace Comisiunea cercetatoare a incheiat jurnalul in pricina cu GrigoreHolban, acesta, intr'o zi esind pe strada cu prieteaul sat' CostacheVarlaam, 1-a atacat pe Comisul Neculai Vasiliu Samesul, ce era inteotrasura cu Colonelul Costin Varnav, dregatorul tinutului, lovindu-1 cuo biciusca, in stradä, in fata lumii trecaloare.

Asupra acestei pricini s'a dat o hotarare In modul urmator :

JURNAL

incheiat in seansa domneasca la 28 August 1853, prinasistenta urmatoarelor madulari a sfatului administrativ éx-traorclinar :

D-lui Ministru din Launtru, Logofat Cost. Sturza.Bisericescu, L. S. Bezede i Lgft. Necu-lai Sutu.Dreptätii, Logft. Costache SturzaOstasesc, Vorn. Neculai Mavrocordat.Finantelor, Vornic Vasile GhicaLucrari publice, Post. Petr. Mavrog heni

Secretarul de stat L. S. Bezede I. Ghica.Din raportul ds. Colonelului Iancu Raneti, cu No. 9

din 28 April 1853, si din alaturarile primite pe langa an-sul, s'au vazut cà d-lui Grigore Holban s'au abatut la din nounecuviinti, care cheama cuvenita pedeapsa cu atat mai multcu cat cazul sumetiei sa insemneaza pdn o nepilduita cal-care a bunei cuviinti, i dar asa precurn d-lui Grigorie Hol-ban prin nerespectarea datoriilor sale caträ sotietate i catramasurile guvernului, care tintesc la paza bunei oranduele,

www.digibuc.ro

Monografla Oraplai Potofant .393

sau sumetia la apucAtdri neertate, pricinuitoare §i de scan-dal in ochii publicului, nävälind cu lovituri de biciu§cA asupraComisului Neculai Vasiliu, ce sä afla in trAsurä cu d-luiColonelul Costin Värnav, dregAtorul de thud Boto§ani, -§iaceasta cu pornire de räzbundre pentru o pricinà hotärâtAde sfat in seansa domneascA, faptA pe care insu§i d-luiGrigore Holban o märturise§fe prin inscrisul säu catrAColonelul Raneti, sfatul inchele :

a) Cd pe d-lui Grigorie Holban sá sa trimatd la md-ncistirea Vorona, unde se va fine supt cuvenita pazd, spre

pe termin de 6 luni, fi deosebit, pe leingd ràs--Punderea cheltuelii comisiei ce s'au hottirdt Mai mnainte, .sd

. sit supuie la un traf de fase mii lei "in folosul Eforiei o-rafului Botofani.

b) Pe d-lui Costachi Varlaanz, carele au luat parte lanecuviingi, pördsind nu mai putin datorin sa cdtrd buna,oreindurald, sd se triimald fi sá sd periorisascd, tot cu md-surile hoteirdte pentru D-lui Holban, pe termin de fret lunila mändstirea Neamful.

Acest jurnal sA sà impArtä§eascA Departamentului dinNäuntru, spre grabnicA §i potrivitA aducere 'Mtn' implinire§i tot odatä aceastd dispozitie sA va publica spre ob§teasca§tiintá.

In execut4rea acestei hotärAri, la 4 maiu 1853, Sofronie, Mitro-polit Moldovei, face cunoscuf starifilor mänästirelor Neämt §i Voronapentru primirea in exil a lui Costache Varlaam §i Grigore Holban, §i

la 11 niaiu, Cornetul Iancii Constantinov, cu 2 jandarmi, i-a rAdicatdin ora§ §i i-a dus in exil, luänd chitanfe de primirea lor, dela Egu-menii mAnAstirilor.

0 icoand interesantA din viata Boto§anilor in veacul XVIII, o zu-irAve§te d. Andronic Taránu, intr'o frumoasA povestire, publicatA inUniversul Literar" dela 29 iulie 1923, §i pe care o reproducern inintregime:

www.digibuc.ro

394 Monografta Oraplui Botowl

0 ciisátorle in secolul 17-lea in Botopni

Maria Täranu, era bunica mea, care a trAit 97 de ant, si a muritin anul 1872.

De multe ori stam de vorbä cu bunica si-mi plAcea mult s'o a-scull pentrucd imi povestea lucruri vechi, interesante, fapte petrecutepe vremuri in Botosani, care le stia si dânsa dela bunicul ei ion Bol-fosu, un bâtrAn aproape de 100 ani.

latä ce i-a povestit Ion Bolfosu buniCei mele :Andrei Tätaru si sofia sa Märiuca, aveau un bäiat mare, pe Io-

nicA, si vroiau sl-I insoare cu orice pref.Andrei isi petrecea viafa mai mult intr'o cafenea, care era situ-

atA pe atunci, unde este astAzi strada Unirei. Acolo, se intälneau multibAträni si discutau de negustorii, cAsätorii si all& afaceri d'ale lor. Ti-nerilor, nu le era permis sä viziteze cafeneaua.

$1 bätrânii, nu rare ori fâceau chefuri lungi si late. Mai cu seamtiAndrei, care era decanul chefliilor, se plimba' prin cafenea, cu paharulde vin in mânä, si lAutarii ii cäntau cäntecul säu obisnuit :

,La fantâna lui Chitic,N'avem apei nici un pic;Deacela eu beu vin,Vin, vin, yin fi pelin".

Era pe vremuri, in Botosani, fäntâna lui Chitic, cu cea mai bunAapA potabilä. Dar Andrei zicea CA fäntana a secat, si neavänd apA,de nevoie bea vinl $i bea eat de mult, cA dacä ar fi suflat inteunpoloboc cu apA, ofet s'ar fi fAcutl..

Andrei, era un tatA foarte sever, 0-1 finea pe IonicA din scurt.Ar fi bine sä-1 insurAm pe Ionicä, zicea Andrei cAträ sofia sa

MAriuca, cä stii d-ta, bAiatul este mare, are 20 ani, si nu trebuie sA-Iläsäm sA imbAträneascA, si fereascA D-zeu, sA se inbolnAveascA.

$i cu tine crezi sA-1 insuräm?Eu cred, sA-i däm pe copila lui LebAdä, care-i o fatA cinstitA si

bunä gospodink si am auzit cA are si. zestre frumoasä; cAd tattil sAuii clA o surd de galbeni zimfi austriaci.

Bine bärbate, vorbeste cu Lena.

www.digibuc.ro


Andrei, chiar a doua zi, se imbracä iute in hainele sale obisnuite,cu antereu de citarea, lung pang la pämânt, cu giubea, cu brat' ros,cu fes ros turcesc, i d'asupra fesului o sapcä cu cozoroc, si pornestespre cafenea, cu ciubucul in mana, unde stia cà o sa-1 gaseascä peLebada, i aici il intalneste.

Noroc, i o mie de ani pace, jupäne Lebadä, ce mai fad?Multämesc d-tale, jupâne Andrei, ce sä fac, sunt supärat ca mi

s'a stricat ciubucul cel turcesc, si nu gasesc allul la fel ca acela.Nu te supära jupâne, cA eu am douä ciubuce acasa, ski däruesc

d-tale unul, cä de... doar suntem prieteni vechi.Iti multämesc, jupâne Andrei, dar eu ce sä-ti dau d-tale?D-ta sä-mi dai ce-mi trebuie mie.Ce-ti trebuie?Imi trebuie pe copila d-taie Märioara, pentru bäiatul meu Ionica,

CA tare draga, si a vrea s'o am ca nor'& pentru cA tiu ca-i fatäde heal* cu purtäri bune i bunä gospodina. Stiu ca d-ta 11 .cunostipe bäiatul meu Ionica, ar fi foarte potriviti, amândoi. Ce zici, jupdneL eba da?

Bine, jupäne Andrei, d-ta ai baiat de insurat, i eu am fatä demaritat. Asa se fac lucrurile in lume. Iti fägaduesc ca ti-o dau peMärioara, pentru ca imi place si mie baiatul d-tale.

i ce zestre dai fetei?Ii dau zestre frumoasa: 100 galbeni zimti, 4 vaci, 20 oi, '2 di-

vanuri, 1 masa, scaune, 4 läicere, camesi de borangic, vesminte,alta gospodärie.

Atunci da mâna incoace jupane, ne-am impacat, i sa fie inteunceas bun si cu noroc. Sa traiasca copiii nostril

batränii, dupä ce au batut palma, au poruncit &A* li se aducavin i cafele, ca sa cinsteasca aldämasul. 5i amândoi s'au chercheliträu, caci nici unul din ei nu ducea la urechel... Apoi s'au despärtitducându-se fiecare la casele lor, ca vai de ei, caci nu nemereau binestradal...

Andrei, ajungänd acasa, comunica sotiei sale ca l-a logodit peIonicA cu fata lui Lebäda. Apoi cherna pe Mat, ca sa-1 felicite.

IonicA, vina incoacelSärut mana tat& zise acesta stand inaintea batrânului drept, ca

un soldat inaintea superiorului säu.

www.digibuc.ro

396 Monografia Oraulul Botopni

SA stii, ma, c te-am logodit cu copila lui jupdnu LebAdA, fatäcinstitá i gospodinä bund, i cu zestre frumoask sâ träiti pând laadânci bätrânete.

IonicA, sOrutA mAna tatälui sàu, dar nu vdzuse pe fatA niciodatä,n'a vAzut-o pânä in ziva cnnuniei,' nici n'a indrAznit sA-1 intrebe pe

bAtrAn, daca viitoarea lui sotie este Malt& scurtA sau frumoasä, pen-trucA bAiatul avea mare fricA de tatAl sAu, i cu nici un pret nu puteasO-i calce vointa, cAci pe atunci copiii erau ascultatori i respectuosifatA de pärintii lor.

In fine a sosit i ziva nuntii. Mireasa, era cu fata inhobotatä,cAci, cum imi povestea bunica mea, pe acele vremuri, toate mireseleerau acoperite pe fata in timpul cununiei, cu un voal gros, obiceiuluat dela turci, care Il au astäzi i evreii. Mire le, când a vAzut-o, aramas incântat de talia ei subtiricä, de mânutele i picioarele ei delicate.

Dupa cununie, s'au asezat cu totii la masa cea mare. Acum emomentul and mireasa trebuie sài descopere fata. SArmanul lonicA,când vOzut sotia, s'a fdcut la MO, când galben, când ros, i n'aputut mânca nimic: Mireasa era ureitei In toatd puterea cuv.ântuluif

Dar sArmanul Mat, ce era sd MCP a trebuit sA se resemneze,si de frica tatAlui sAu, indatA dupä masa, a plecat cu satin sa la do-miciliul säu.

Dupä vreo câteva zile, jupäneasa Mariuca, mama luimerge sä vadä ce fac tinerii insurAtei. Dar ce vAzu? tanara maritata,sedea la o masä, cu capul sprijinit intre douä mâni i plângea amar.

Mama soacrä o intreabd: de ce plângi noro?Cum sa nu plAng, daca Ionica'nu vrea sA steie cu mine, si nid

nu-mi vorbeste nimic. Dânsul s'a inchis intr'o odaie, si nu stiu ce faceaplo.

Mama lui lonicà, infra in camera sa, vede tologit pe un divan.Ce faci aici, IonicA dragul mamei, de ce nu stai la un loc cu

sop ta?N'o pot suferi, nu mi-i draga, m'afi nenorocit!

Iata cA si Andrei infra in camera lui Ionia Baiatul, când a vazutpe teal sAu, nu s'a mai tologit pe divan, ci s'a sculat in picioare,stând inaintea bätrânului intr'o pozitiune respectuoasA.

Bine, mai, ce inseamnä purtarea asta fatä de sotia ta?Tatä, nu pot, nu pot s'o v Ad, m'ai nenorocit, i plângea amar.

www.digibuc.ro

Monografia Oravilut Botopani 397

Cum te-am nenorocit, ticalosule? Stai! sä-ti arat eu tie nenorocire!Si iute, ca un fulger, batranul a esit in ceardac (in balcon) si a

chemat pe doi servitori ai : Gheorghe, Vasile, veniti iute incoace !Luati-1 pe ticalosul acesta, culcati-1 la pamant, i ineti-1 bine, unulde cap, si celalt de picioare.

51 bâtranul Andrei, care avea ciubucul in mäná, i-a aplicat luiIonick -in mod sälbatec i färä milk atâtea lovituri, pana riiptciubucul in douk iar mama bdiatului, a cazut lesinatä la pämânt. Sär-manul lonick a stat in pat multä vreme, pana i s'au vindicat ran&de pe corp.

Ion Bolfosu, bunicul bunicei mele, zicea ca, in urma acestei lec-tiuni severe, baiatul a trait cu sotia sa 50 de ani, in cea mai marearmonie i linite, iar cänd moartea 1-a despärtit de dam, Ionicä a-mar a plans-o i n'a uitat mult timp pe aceea, care intotdeafina i-afost credincioasä, si 1-a ingrijit bine la boalk

www.digibuc.ro

398 Monografter Oraplui Botopnl

Manifestatii cetAtáne§ti.

De sigur cä influentii administrative rusesti se datoreste obiceiulmanifestatillor si a serbärilor populare fäcute in cinstea Domnitorului,obiceiu care apare, in Moldova, dupd punerea in aplicare a Regula-mentului Organic.

Se pästreazà, in Arhiva Statului din Iasi, cäteva documente inte-resante, din care se vede in ce chip se faceau, in Botosani, acestemanifestatii.

In 1835 Domnitorul Mihai Sturza face o inspectie in Botosani,cu ocazia cälätoriei in tärgul MihAileni, si la 30 maiu, Eforia oräsie-neasca raporteazá astfel Departamentului trebilor din launtru: 1)

La 29 a urmätoarei luni, intorcându-sä Inältatul Domnde la targul Mihàiletii, pe la 10 ceasuri evropienesti, i euPrezidentul impreunä cu cilenurile, cu cati-va din oräsäniboieri i negutitori calari, cu träsuri i pedestri, am iesitMtn' intämpinarea Inältimei sale, afarä de targ cu cloud cea-suri mai inainte, intampinându-1 1-am adus cu toatä rän-duiala cAzutä, la gazda la dumneaei cucoana ComisoaiaMavromat, unde sä afla i d-lui Spatarul Iordachi Caramfil,Prezidentul Trebunalului giudeatoresc, unde s'au fäcut toatäpregätirea cnviincioasà. Iarä sara s'au luminarisit tot orasulcu Cate doua lumânäri de sat, pe toatä noaptea, in nutnelede bunä venire Inältimei sale intre noi, i apoi pe la un ciasde noapte, insusi Inältimea sa Domnul au binevoit a esia sä primbla prin toate ulifile i mahalalele, la care Inälti-mea sa au rämas cu toata multämirea. Pentru aceasta nulipsäsc a face cunoscut cinstitului Departament de urmareace s'au päzit.

1. Dosarul Ministerului de Interne, No. 75, flla 16.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplai Botofanl 399

Gheorghe Varlaam Spatar.Vasile JoanGrigori Neculau.

No. 2511835 Mai 30

AmAnunte despre primirea fiicuta Domnitorului, se glisesc in ra-portul Vorniciei de Botosani catra Departament:

La ofitia Ministeriei cu No. 8580 povetuitoare pentruintampinarea Inilltimei Sale, cu toatä supunere sa riispunde.Mai gios iscälitul eu dregatorul de indatä ce s'au luat stiintäca Inältime sa are a sosi i in acest ores, am avut toataingrijirea de a sä face gatirile trebuincioase in asäminea.Inaltimea sa luni la 27 a trecutei, avand trecire prin acestoras, s'au intampinat de caträ mine cu un numär mare deslujitori, bine si curati gatiti, la capätul tinutului, unde slo-vesnoi raportuindu-i de starea tinutului, am inmanat i cu-viinciosul report in asäminea. In drumul trecerii de prin sate,lacuitorii intoväräsiti de a lor femei, fete si flacai, find inmani stalpari au infätosat prinosul imbelsugärii cu spice deskäriche, cele de toamna, ce sunt cat sä poate de fru-moasti si care dau nadejde de pe acum de a lor hranti, fa-cand pärte la aceastä säteasca pompä i preotii lor cusämnele simbolului credintei noastre, evanghelia í crucea.Apropiindu-se de oras, intampinat in distantie de catriiEforul cu orAànii negutitori, de cätre boeri si de Cara tollacei aflatori in slujbä, de catra natia armeneasca si de catranatia evreeascä, cu 10 poronci supt un acoperemant infru-musätat, supt carile au urmat trecirea Inaltimei sale.

La intrare in oras era ridicat un arc de triumf Inver-zit cu frunzari, avand deasupra lui i aligoria filostorghiei ;acole s'au intampinat de 12 fkcài cu prinosuri pastoresti,berbeci si miei albi, impodobiti cu ghirlande de flori, tinandin mana spice si stalpäri, de 12 fete imbracate in costumultaranesc, cu parechi de hulubi, asäminea impodobiti, precum

3. Dinar 75, file 27, Tr. 797.

www.digibuc.ro

400 Monografia Orap lui Botomi

si mai multi batráni ca baibele albe, imbracati toti in albprecum li erau si barbile, avand pe Capite cate o impletitapalarie de znopi de grau i cu spici In mana, luand partela aceasta teremonie §i clopotile bisericilor aceslui targ. Inmijlocul piatului asäminea arc era ridicat, prirl carile tre-and au mers la biserica Ospenia, unde au urmat i o reli-gioasä teremonie, de acolo au mers la casile d-sale SpatarRalet, unde era cvartira OHM pentru Inaltime Sa, §i 'ufidenu s'au läsat de a sa face iaräsi toatä incyviintata priimirefiind pusa §i santineluri de slugitori pe la locuri unde aucerut trebuinta.

Dupa un putin räsuflu, apoi au mers Inaltimea sa maiintalu la canteleria Vorniciei, facand cuviincioasa enspectie

apoi asaminea si la celelalte posturi toate.Dupä pranz au urmat purcederea Inaltimei sale in ti-

nuturile de sus.Inturnandu-sa Inältimea sa Aliercuri la 29, asaminea

s'au intämpinat cu aceea§i gatire afarä de oras, de catramine, precum si de toti ceilanti .aflatori in slujba i de unnumar de ora§eni, tragand in cvartira la d-lui Spatarul Ior-dachi Caramfil, unde au fost i masul, iarä sara pentruasamine prilej spre samnul bucuriei ce au simtit orä§aniicu venirea obläcluitorului Domn, au fost inluminarisit totorasul toata noaptea, vizitarisindu-1 Inaltimea sa, intova-MO de curtejul. cuviincios si de uratiile norodului. A douazi, la 30, au urmat purcederea Inaltimei sale catra Flämanziunde dupa poronca, l-am intovarasit i eu pânà ce s'aupornit de acolo catra

Inaltimea sa au binevoit a-mi aräta deplina multamiredespre care eu ma cunosc datoriu hunelor povatuiri i sisti-siri acei nacelstve, pe care plecat rog ca sa binevoiasca aprimi recunoscatoarele mele multamiri i sa binevoiascaprotejarisinda-ma asaminea a ma povatui pentru totdeauna.

Grigore Carp, SpatarNo. 3241

1835 Iunie 3 zile

www.digibuc.ro

Monografia Orau1ul Botofant 401

La acest raport, Vornicul de Botosdni argued' i copia unei hârtiipe care unul din *mil cu barbele albe a inmdnat-o lui Vodä, i pecare Vodä a citit-o, apoi a multdmit bätrânilor si a stat de vorba cu ei.

Iatä documentul :

Trâmbita vestirii rdsunând bucurie venirii voastre intoatd fara, ni-au inoit si puterile vrâstei noastre, i cu pasiuriesästi ni-au facut sá alergäni intru intâmpinarea voasträaceluia care ati gonit intristare i mahniciune ce ni-au in-toväräsit pilna acum i ati chiemat in sänul tärii si a patri-ei voastre imbelsugare, dreptate i veselie, fie numele täubine cuväntat, fd-ne ca si de acum sä nu simtim niciodatäpace si bucurie färä a ne aduce aminte de Tine, care nile-ai dat; zideste in inimele noastre stdlpul pomenirei Talecare va merge dela OHO la fii fä ca nimenea sä nupoatä a Te videa färä a striga din inimd ca i noi ; Jatäfiul i pärintele patriei, iatä cel povätuit de pronie pescaunul obläduirii, bucurati-vä.

Ogoarele noastre nu vor mai fi udate cu lacrimlsarcinile noastre vor fi de znopt sdcerati in bucurti; bucu-rati-vä, aceste sunt Pre Indltatule Voevod, cugeturile ceindeletnicesc duhurile supusilor Tài, gustä i Tu multämirede a fi iubit de supusii

Vodä Sturza intrase, in Botosani, in ziva de 27 maiu 1835, siEforia tocmai a doua zi, la 28 maiu, a primit poronca Departamen-tului pentru a face pregätiri de primirea Domnitorului. Prezidentul E-foriei, insä, fusese mai prudent, si aflând cä Vodà are sä vizitezeBotosanii, a inceput pregätirile cu 2 saptämâni mai inainte, dupà cumse ilede din urmätorul raport aträ Departament:

Fistäzi la 28 c. s'au primit poronca cinstitului Depar-tament, vestitoare pentru esirea Prea Inältatului Domn in ti-nut si c6 Eforia sä-si aibä pregfitirea ei intru toate. Cusupunere sä räspunde cä eu însui Prezidentul cu 2 sdptä-mâni mai inainte ingrijindu-mä am stäruit cu necontenire intoate zilele in curätänia orasului, mereinetisirea drumurilor§i a podefelor. 411

www.digibuc.ro

402 Monografia Oravilui Botqani

I. Patru podete din nou cu cheresteaua nouà s'au facutbune skatoasa in drumul pe unde era a trece Inaltimeasa, care podetä s'au si ',boll, puindu-li-sa si cate un stalpcu fanar.,

2. Toate ulitile si drumurile s'au curatit si s'au mere-metisit luminarisirea orasului intru toata buna oranduiala.

3. Cantalaria s'au grijit bine, apoi toate lucrurile pojar-nicesti iar s'au grijit bune sänatoasa si cu oardenii lor aufost neclintiti. Arhiva cantäläriei regularisita In delle cu opispe fiistecare an, cnigile veniturilor si a cheltuielilor, reghis-truffle regularisite dupa instructii si dupa toata formalitaua.

4. La marginea orasului despre Radiu s'au fäcut 2 portiImpodobite cu teiu si o paragrama de panza boita In mijloctitlu Inältimei sale cu Vivar, si alta poarta asaminea ia-rasi cu o asa randuiala s'au facut in mijlocul pliatului. Sieri la 27 Maiu pe la 10 ciasuri evropienesti s'au innorocitsi targul nostru cu sosirea Inaltimei sale, unde mai inaintecu 2 ceasuri eu Prezidentul impreuna cu madularile intova-rasit atat de obstimea boereasca cat si cu toate bresleleprecum natia armeneascii §i ace ltdovascif cu 10 poronci ficu cortul lor, §i cu tap amploiantii dicanicesti, administrativisi politienesti in uniformele lor cu complect, si am esit noitot narodul intru intampinarea Inältimei sale, cari caläri,cari cu trasuri, cari pe gios, 'Dana la liadiu, si cu taraful delautari in frunte, cu Paraschiv starostele. Iara la margineatargului, unde era poarta, s'au ránduit din partea a toataobstia pe d-lui Stolnicul Mavroeni, cadetul Eforiei, si ped-lui secretariul eforiei, Neculai Dimitriu, de au Intampinatpe Inaltimea sa cu 5 paini, cu sare pe o tabla de argint sicu flori mirositoare, si la poarta pe de o parte zece feti-scane dela satul Cristestii imbracate cu panza alba si cucununi de flori pe cap, si prin maini la altele cate o pare-che de hulughi impodobiti cu cordele si cu flori, iar pe dealtä parte 10 ficiori cu cununi de flori si cu doi berbecialbi impodobiti cu cordele si cu flori.

Si cum au agiunsu Inältime sa la ace poartä, dindatäau statut si s'au inchinat pine si luand o bucatica de pale

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Bo Wad 403

si au multämit tuturor de obstie, fäcându-sA si urarea cu-viincioasä in glas mare Ura sä träiti intru multi ani In5I-timea VoastrA". Si de acolo cu toatA gloata au mers InAl-timea sa in târg si au intrat la biserica Adormirea MaiciiDomnului, unde era toatä pregatirea. Iconomii cu tot clirosullor imbrAcati in vesminte, si i s'au fäcut molebenul cuviin-cios. Si de acolo esind cu toatA gloata cu ura', au mersla gazdA la d-lui Spatarul Alecu Ralet, si dupä aceia pestevre-o 2 ciasuri dupA ce bu mers la cantäläria Vorniciei sia GiudicAtoriei, au binevoit o veni si la cantalAria Eforiei,si .de indatá au cerut bugetul si au cäutat veniturile si chel-tuielile Eforiei, arhiva precum si toate uneltile pojarnicestisi intru toate InAltimea sa au rämas multamit, numai pentruvänzarea eraturilor au limas nemultAmit zicAnd cum de s'auvändut cu asa ingiosit pret, de vreme cA timpul sä aratäbine si velnitile are sä sä porneascA, si mai bine ar fi fosta sa cAuta eratul in credintä pAnä acum, unde acum sä puteavinde cu mult mai folositoriu pret pentru cA totdeodatä s'auarätat si jalobA din partea obstiei cä acest otcupcic din 12ocä ce era vadra de holercA din invechime, el acum prinporonca ce au adus o mäsurä numai pe 10 ocä, asämineasi !Acura din 15 ocA vadra o dA cu cotul iarA pe 10 ocA,si cA târgovetii pe numitul otcupcic, nu vroesc a-1 priimi cuasäminea ordnduialA, si peste aceea ce au dat el, ei daumai mult in folosul Casei 3000 lei, adecA 28.000 lei, si a-cele câte 300 lei pe lunä dacä sä vor deschide velnitele sitot cu conditille de mai inainte sä fie precum au urmat siceialalti otcupcici.

Si dupä aceasta Inältimea sa au mers si au sAzut lamasä, si indatä dupd masA s'au pornit la targ Mihhlestii sitotdeodatä ni-au poroncit ca sA facem aiar pAinei, ca cu in-toarcerea InAltimea sale pe Mercuri sA faca punere la cale,unde in aceeasi zi are sä facä si luminatie, si pentru toateaceste, nu lipsAsc a face cunoscut cinstitului Departamentu.

Gheorghe Varlaam SpatarVasile loanGrigori Nicolau

No. 2361835 Mai 28 zile

BotAsani.

www.digibuc.ro


Mihai Sturza ia mAsuri sä se serbeze data urcarei pe tron a Sul-tanului Mahmud, si onomastica lui Neculai Pavlovici, Tarul Rusiei. *iiata cum motiveazä el aceastä dispozitie : 1)

Cu mila lui Dumnezeu noi Mihail Grigorie SturzaVoevod, Domn tarii Moldovei.

OcArmuitorului Sfat al Domniei Me le

Una din cele mai sfinte datorii a arodului acestuiPrintipat find aceea a recunostintei cAtrà monarhii cari, do-rind intemeiarea fericirii lui, au lucrat cu o pärinteascaplecare intru asezare acestii fericiri pe temelii statornice'de care acum mai cu deosebire sa folosäste acest :Aradocarmuit de pravile mantuitoare si bucurandu-sa de prono-miile hArazite, Noi socotim CA spre marturisire acestii re-cunostinte, la care toata fiinta moldoveneasca este datoare,ar fi de cuviintä neaparata ca la 16 Iu lie a fieste drui ansa sa serbeze intronizatia a Märiei sale Sultan Mahmudhan,stäpanitorului suzeran, iar la 6 Decemvrie numele Ma-rirei sale Imparatului a toatà Rusiia, Neculai Pavlovici,protectorului, pentru care si punem inaintea sfatului ca sale publicarisasca spre obsteasca stiinta si intocrnai urmare.

1853 Noemvrie 30

Intr'un raport a Ispravniciei de Botosani, calra. Departament, din24 iulie 1839, se arata parada care s'a facut, in acel oras, la 15 luliein cinstea Sultanului :1)

Ziva dela 20 a lunei, in urmarea poroncii Cinst. De-partament cu No. 46 din 15 Iulie, s'a serbat in cinstea su-irei pe tronul a märirel sale Sultanului Abdul-Megid-hancu toata teremonia cuvenita, toti amploiantii giudecatorestisi administrativi s'au purtat toata ziva in un complect zutoata uniforma, iara sara au fost o priveliste foarte frumoa-sa, prin ticsitele lumini ce facea a inlumina toate uliteleorasului, Ora tarziu vreme, si toti de obstie orasanii patruns I

1 Dosarul No. 103 del!' Postelnicie.

www.digibuc.ro


de simtirile ce au catra noul Suzeran, cu cea mai frageddmultämire sä bucurä prin plimbäri, din cari multi au rän-duit si läutari, de fäcea a räsuna prin toate rdspântiile samnubucuriei si a supunerii card inaltul Suzeran, asemenea sipe la toate celelalte tärguri s'au cinstit aceasi zi prin lumi-natii multämitoare privitorilor din fiecare tárg.

Ispr. Aga LeonSamis. M. Bränisteanu

Se luase obiceiul de a se särbätori si onomastica Domnito-rului, in ziva de Sf. Neculai (8 noembrie), sziva universalr precumse zice in raportul Isprdvniciei cdtrd Departament :

Ziva universald a prea Indltat. Domn, dela 8 Noem.s'au serbat de dimineatd, când s'a savarsit Dumnezeeascaleturghie la biserica catedrald, de card Prea osfintitul Mit-ropolit Inochentie Iliopoleos, cu 2 protoerei si indestul so-bor de preati, i pe urmd find adunati toti functioneriipoliticesti §i obstime boerilor, s'au fäcut molebin cu tragereclopotelor si cu slobozire de indestule impuscäturi de cdträslujitorii Isprdvniciei, giudecätoresti, a Eforiei si a Politiei,carele in toatä uniforma au fost adunati. Pe lângd aceastas'au slobozit si cäteva salve; rdsunänd apoi indestule stri-gdri de 1Multi ani sd trdiascd Domnul nostru stäpânitoriu,Ura".

Dupä aceasta s'au primit hiritizmos la casa suptiscd-litului, uncle obstimea boerilor s'au fost adunat, fäcându-sdapoi pränz tuturor slujitorilor, si in osäbire arestantilor dela inchisoare. lar sara 'a fost foarte iluminarisitd in totcuprinsul orasului, si mai in osäbi d-lor Starostii protectii-lor strdine au fAcut pe la casele lor foarte frumoasd lumi-natie, precum si subsemnatul, nu mai putin, a fäcut o in-destuld luminatie si strälucire, si pe Iângd multe salve slo-bozite am dat si un bal obstimei boerilor, ca sd se desfd-teze la o asa zi" mare.

Leon SpatarSames, M. Branisteanu

I. Dozer Mlnist. Interne, No. 419, Tr. 1772.

www.digibuc.ro

406 Monografia Oraplul Botopnl

Grigori Ghica Vocla, in timpul ocupatiei rusesti, 1853-1854,päräsire tronul, si se intoarce in tarä prin noembre 1854. La reintoar-cere, cetätenii din Botosani, din Roman si din Piatra, trimet Domni-torului ate o adresä de multdmire i bucurie. Adresa botosäneniloreste aceasta;

Prea Inaltate Doamne,Obstia orasului si a tinutului Botäsenii, impreund cu

amploiantii din toate ramurile, slävesc fericita sosire a Inäl-timei voastre pe pämântul patriei. Ne bucurAm cu totii prii-vind pe bunul stäpânitoriu si obstescul pärinte, pe care pronia1-au ales vrednic de a imparti comuna fericire a toatä clasacompatriotilor säi, i aceastä bucurie care astäzi indestu-leazä sufleteasca noasträ multämire, ne face a uita intri-starea ce ni-au adus lipsa Inältimei Voastre, crezând cuasigurare cà intoarcerea Voasträ pe tronul tärii va restator-nici dorita Iinite i, prin agiutorul ingrijitoarei providentii,ne vom bucura cu o nouä fericire a Patriei, care supt in-täleapta Voasträ cârmä pururia va räsuna glasuri de multämire.

Noi insä cu neosäbite strigäri, chiemänt Dumnezäesculhar asupra intäleptelor voastre miscäri, i cu neincetare a-celor din suflet bune cuvântäri sântem a Inältimei Voastreprea plecate §f supuse slugi:

Costache Rosset, Vornic; N. Rosset, Logf; A. Ventura;M. Holban, Spatar; D. Ralet; Aga Buzdugan; M. BränisteanuPaharnic; Ion Radul, Cäminar; Alecu Niculescu; Iancu Rosset,Gh. Sinescu; M. Rosett; M. Vasilievici, Särdar; Costache Cai-tnäcan, Clucer; Rigu, Clucer; Colonel Mavroieni; Gh. Cocoth;Mih. Vladovici; Nec. Sofiian; Costache Bobeica, Sardar; Lei-tinent Murgul; A. Carale; Ion Cristescu, Clucer; S. Popovici;Teodor Schipor, Sulger; N. Burchi; D. Aronovici; Placa,Sluger; Gheorghiadis; Ciulei; Teodor Pisoschi, Sluger; P.Davidel; lorgu Esanu; Cost. Florescu.

Obflia natiei armenegi (iscälesc de o parte).Valerian Misir; Ariton Buiucliu, Stolnic; Gaspar Goi-

lay, Sardar; Ariton fon Pruncul; Jacob Sahanovici; A. Bol-fosu; Ionitä Riglet; M. Stefanovici; Ariton Sahanovici; M.Ciomacu; Lohan Grigorovici; T. Matasar; I. A. Taranu;Mihail A. Taranu;* I. Popovici; Burdea; Gh. Mane:

Obpa natiei Evreegi (urmeazd 21 de iscalituri evreqti)..

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Botoant 407

Inceputuri culturale.

Despre o miscare culturalä, asa cum se intelege astäzi, nu puteasä fie vorba, in Botosanii de odinioarä. Cunoscatorii de carte erauaproape numai printre boeri si printre fetele bisericesti; negustorii ar-meni i evrei erau sträini de neam, si nu puteau sd aibä nici un in-teres pentru cultubra romdneasca. Boerii erau crescuti sub influentaculturei grecesti; din copilärie invätau limba greceascä, i chiar clack'ar i voit sd citeascä romäneste, nu erau cärti romänesti. Fifard deceaslovul i cdteva cArti bisericesti, ce alta s'a tipärit la noi, in vre-murile vechi? Traducerile din greceste erau bune pentru acei cari nuputeau ceti originalele.

Ce culturd putea sd fie fait de cärti!Cu trecerea vremei au inceput a se inmulti i cärtile romdnesti,

s'a ndscut putinta de a se infiripa cdte o mica' bibliotecd prin caselecelor mai cu dare de mad. listfel, hare 1830-40, un botosdneaninsemnat ce cdrti are el, si avem putintd sä stim cam ce se citea peacea vreme.

D-1 Iorga publica aceastd: «Insämnare de cal-tile, istorii i altele,ci am, precum mai gios sa aratd» 1), i anume:

Dveneventi (sic) intr'un tomDon ChiptTelemahAneta i LiubinFloarea DarurilorJuaria NoroculuiPlutarh NouNuma PombiliiTragodiia lui OrestIstoriia RosalAnticile Romanilor

tiinfile Evropii pi luna Fevr.

1. Studit gl Documente VIIp. 148.

Poeziile MoldoromaneDregátoriul bunei-creqtiriRobinsonEngolpion di aurPlumperStihuri pentru fimei frumoasaCulegire de inplepciuniHalimali, 2Istoriia Paramidei (sic)Biblioteca desfhtatoarePetru MaiorulAbefddar

www.digibuc.ro


Bordeiu IndienescParaclisul Sv. HaralambCalindariul pi anul 1836Biblii rusascaMazipaTriumful virtuti improtivaTragodiia lui EracliiErotohlitAprodul PuriciTeiatru MoldovinescIstoriia ereticului LuterIstorila cap. di corsari

Economiia de cast'Prqcheia pentru jidoviReglement, cap. 8-leInstructiile pentru ispravniciDracu Schiop

morali Poezii lui Mihalachi CuciuranuScrieri de Demitrie RaletViiata fimeiascaDovedirea pentru ArmeniReimontGhenoveva de BrabantIcoana Lumei

Dupd chipul cum stie sä-si scrie titlul artilor ce are, proprieta-rul lor pare a nu era un mare arturar.

Muzica nu se cultiva in familii, in trecutul nostru. In afard demuzica bisericeascä, boerii nu admiteau sa cAnte altceva odraslele lor.Se fAcea o exceptie pentru fete, care inatau sä ante din chitarä.Vioara era un instrument vrednic pentru läutarii figani, pe cari boeriiii ascultau cu plAcere, si adeseori ii puneau sd faa serenade, pe subferesterele afroditelor, si sä ofteze pentru clAnsii.

Cu pictura acelas lucru. Cuväntul nici nu se cunostea, si zugra-vii" fäceau icoanele, si tot zugravr se numeau si pictorii sträini,cari fäceau portretele boerilor.

0 descriere suggestivd a mentalitAtii acestia, in lumea botosä-neanä de jumätate de veac in urmd, face d. Andronic M. Taranu, inniste amintiri ce a publicat in ziarul Cultura Poporului" (No. 26, din22 August 1923] si pe care le reproducem :

Bdtriini ruginif I fl puterea vointii

Incä din frageda mea copildrie, imi pläcea pictura si vioara, darbAtrAnii mei nu apreciau de loc aceste arte, aci ei le considerau calucruri injositoare pentru un bäiat din famine bunä.

BdtrAnii erau pasionati sä ante la biseria, la strand, si se con-curau unii pe altii, durninica si in alte zile de sdrbätori, and era multälume in bisericä, sä atragd laudele auditorilor.

BätrAnul Sandulache, venea totdeauua la bisericä, cu o batistägäuritd, si antänd, isi intorcea fata spre public, si prefAcandu-se cd-

www.digibuc.ro


sterge sudoarea, privea prin gaura batistei, ca sA vadd daca lumeail admirä !

Eu Insd, ca copil eram pasionat pentru picturd i vioarä, i cuofice pret doream s le studiez. Dar unchiul meu, care m'a crescutcdci la varsta de zece ani am rdmas färä tatä nu má putea sufericand mà vedea cu vioara in mand, sau lucrand picturä.

Inteo zi, pe cand studiam gamele la vioarä, unchiul imi zicemanios ;

Ascultä-md mdi Andronic, sä nu te mai vad cu spurcdciuneaasta in manä, cà am sä ti-o sfdram in bucAti ! Asta nu-i pentru cin-stea familiei noastre. Nu-i destul cd te cheamd ,taran", apoi vrei säfii i tigan ? ! Dacä-ti place cantarea, vino la biserica, sa cantämamändoi la strand, si sà vezi cum o sd ne laude popa, dascälul si totnorodul. Iti mai hotäräsc odatä, sd nu faci rusine familiei noastre, cädoar nu esti nici läutar, nici ursar ! .

Cu toatd ocara i amenintarea unchiului, pasiunea mea pentruvioarä nu slabise de loc ! Dar ce sà fec ? Mi-am ascuns vioara inpodul casei, de frica unchiului, ca sd nu mi-o strice, i cantam inpod, cand dansul nu era acasä.

Tot asa mi s'a intamplat i cu pictura. Inteuna din zile, vdzandu-ma ca pictez, unchiul mA intreabä manios

Ce insemneazd mazgalitura asta ?Picturd, unchiule.Ce picturä ? ce vorbesti fleacuri ? eu vat cä-i zugräviturd,

vr.ea sä zica vrei sä te fad si zugrav ? Altä rusine pe capul nostru !Unde-i tatäl tdu, sA te vadä cum iti bati joc de familia noastra ?S'ar inbolnävi saracul, de supdrare. Dar mdcar in groapd nu-1 rusina;las5-1 sä se odihneascä in pace ! lute sä arunci afarä murdäriile astea,cä nu le pot suferi ; ai imputit toatd casa cu boielele tale !

Cum am zis, pentru vioard am gäsit o solutiune de a canta inpod, dar pictura nu o puteam face in pod ; dici acolo era intunericbeznä ! i m'am gandit mult, unde m'as putea ascunde cu paleta meaca sä nu ma vadä unchiul ?

lea ca-mi vine o ideie fericitä ; in fundul grädinei noastre, erao poiatä de gaini. In timpul zilei päsärile ciupeau prin grddinä, i po-iata find liberd, acolo mi-am instalat atelierul de picturä !

www.digibuc.ro

CO Monografia Oravilui Botopni

Mai mult interes a pus, lumen boto§aneana, pentru teatru, carepare sä fi a vut a§a de mare influentä asupra boerimei locale, incât,cu vremea s'au urcat §i boerii §i cucoanele lor pe scena improvizatäa unui teatru in Boto§ani.

In 1838, directorul §coalei domne§ti din Boto§ani, anume Nico-lini, s'a asociat cu Costache Caragiali §i a inceput o serie de repre-zentatii teatrale, in Boto§ani, cu o trupä pe care nu §tim din cine eracorn pusä.

Incercarea lui Nicolini a re4t. La 27 Noembrie 1838 se juca,in al patrulea abonamenta, Uniforma lui Velington, comedie in unact, de Kotzebue. Afi§ul acestei reprezentatii se aflä in BibliotecaAcademiei Româng ; e scris cu mdna, pe o jumatate de härtie, §i inel se anuatä ca cpriveli§tea se va sfar§i printeo pantomie in cloudacte, «Troa Dial)» §i ca inceputul va fi punct la 6 jum. ceasuri eu-ropene§ti".

In lama 1838-39, trupa lui Nicolini, a jucat mai multe piese, eatromâne§ti cat §i traduse, intre care $tefan cel mare, piesa de Gh. A-saki, Plumper sau Amestecätorul 'in toate, comedie de I. F. Junger,tradusd din limba germanä, de Sarnoil Botezatu, profesor la gimnaziaVasiliana 1).

Despre reprezentatiile din Boto§ani, gazeta «Albina Româneasca»,No. 94, din 27 noembre 1838, scrie; Afläm dela Boto§ani ca d-1Nicolini au informat acolo o trupa de actori moldoveni. Aceastä in-treprindere nationalä au aflat la noble-fa §i public, a§a o imbrato§are,'kick directia au fost in stare a incepe §irul reprezentatiilor abona-mentului intai".

In No. 96, aceia§ gazetà da aceasta informatie: Scriu dela Bo-to§ani ca reprezentatille teatrului national urmeazd cu mare placeredin partea publicului. D. director Nicolini §i d. C. Caragiali ca§tigafie§care data vii aplaosuri pentru talentul lor §i sarguinta de a aducemultämire privitorilor prin alegerea pieselor §i a lor nimeritä jucare».

Din o scrisoare adresata printului Ghica, ministru de Interne, sevede ca teatrul lui Nicolini era la el acasä, adica in localul §coaleidomne§ti, in sala in care inclipeau numai 40 de scaune. Se mai vede,din scrisoarea aceasta, ca Eforia de Boto§ani pretindea, dela Nicolini,

1. Teodor T. Burada: Istorla Teatrulul In Moldova, I, p. 205. Iasi, 1915.

www.digibuc.ro


o platä de 30 sfanti pentru fiecare reprezentatie, osebit câte vase lo-curi gratis, când in toata sala erau numai 40.

Scrisoarea, in frantuzevte, semnata de Nicolini, are acest cuprins; 1).

A Son Excellence Monseigneur le Prince GhykaMintstre de l'Interieur.

Mon Prince.

Le nommè Nicolini, !!! la demande de présque tous les boyardsde Botoschan, veut établir chez lui un petit théatre pour se distra-ire pendant les longues soirés d'hiver; mais il éprouve des difficultésde la part de l'Ephauri qui a éxigé trente svantziger par soirée etsix fauteuils, lorsque toute la salle de spectacle ne peut en contentrque quarante tout au plus.

II supplie votre Excellence d'ordonner qu'il soit exempt detout droit, car ce théâtre qui a droit d'étre protégé est plutöt uneaffaire de:distraction que d'intéret.

Je suis avec le plus profond respect, Monseigneur, de votreÈxcellence le tits humble et très recconnaissant serviteur.

Nicolini.ce 26 sept. 1838.

Intreprinderea lui Nicolini are o insemnätate deosebitä pentrucäodatä cu incetarea studiilor vi reprezentatiilor Conservatorului din Ia0,teatrul românesc rAmäsese inteo complectä amortire 2), §i a fost rezer-vata oravului Botovani cinstea de a reincepe, in Moldova, activitateaculturalä a teatrului.

In iarna 1848-49, mai multi boeri vi cucoane din Botovani aujucat teatru, pentru scopuri filantropice.

Buletinul foaei oficiale", No. 59, din 28 iulie 1849, publicaurmätorul act oficial;

Isprilvnicia tinutului Botilsanii.No. 3064.

Domnealor Lascar Stavri, Mihalache Misoglu, Dimitrie DavidelDimitrie Soroceanu, Dimitrie Mortun, Clucereasa Elenco Corlatianu,

L firhiva Statulul 180.2. T. T. Rurada, loc. cit.

www.digibuc.ro


Smaranda Mortun si Elena Iliade, indemnati de filantropice senti-mente, au venit aici de a da trei reprezentatii de teatru national inacest oras, in carnavalul ernii trecute, i aduntind soma de 1045 leiin folosul saracilor, i-au i trimis aici de s'au regularisit a lor !mph.-tire, in care ispravnicia pe de o parte pentru bunele sentimente, cepragmatic au dovedit In agiutorul scapatatilor, li au si facut cuve-nita din parte-i multdmire, iar pe de alta se face obsteste stiut.

In stagiunea teatralä din 1857-58, cs'a infiintat o trupä teatralämoldoveneascä, in Boto§ani, sub directia lui Costache Bäläceanu §i aPitarului Costache Vasiliu. Trupa era compusä din tineri nobili §idame, care au jucat o iarnä intreag5 spre multdmirea tuturor cetäte-nilor boto§äneni».

Cu privire la aceastä trupà, nn numär de 70 de boeri §i negu-stori din Boto§ani, au adresat, la 10 maiu 1858, Ministerului de Interne,urmätoarea petitie:

Onoratului Ministru din Ntluntru.

Sub iscalitii considerand silinja cu care D-lor Costache Bäi-ceanu i Pitarul Costache Vasil lu, angajdnd o trupfi de tineri nobillsi dame, au intreprins in acest oras Teatru national, vreme de saseluni de zile, aducänd o indestula multamire publicului, care mai alesau avut toatä plficerea a vizita acest teatru, desi inceptitoriu, darau fost indestul de bine executat de trupa, necrutindu-si silinta, me-ritánd a fi vrednici de aplausul privitorilor, gilsesc de toatti cuviintaa ruga pe Onoratui Minister, cif precum prin infiintarea unui asä-minea Teatru, se aduce chiar orasului infrumusejare, apol sA bine-voiasca a regula infiintarea si statornicirea lui, si in viitoriu tot suba Dumnilor sale derectie, având noi toatti increderea in Domnialor,cti In viitor vor duce mai mare multamire publicului ce chear acumca incepâtorl, au dat destuld dovadfi.

Cu trecerea vremei, mentalitatea boto§änenilor s'a schimbat, cums'a intamplat in toata Moldova, §i din acest ora§ s'au ridicat, deasupramultimei, oameni cari au insemnat ceva in mi§carea noasträ sufleteascä.

Trei mitropoliti cu vazd sunt fiii Boto§anilor.Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei dela 1851 pänd la 1860,

a fost de loc din judetul Boto§ani, nascut pe la anul 1790, dar nu sepoate afirma, in lipsä de dovezi, cä s'a näscut chiar in ora§ul Boto§ani.

Sofronie Miclescu, cälugärit la Mänästirea Neamtului, a fost con-

www.digibuc.ro


sacrat la 2 iunie 1826. Fiind episcop la Husi, a fost ales mitropolitin 1851, si a pastorit 'Ana la 1860, and Cuza Voda 1-a surgunit laMandstirea Slatina, din judetul Sucevei, unde a murit in 1863.

E inmormântat la Neamt.Calinic Miclescu, mitropolitul primat al României, este fiul Logo-

fatului Scarlat Miclescu, §i al Mariei, näscuta Beldiman. S'a näscut,la 16 april 1822, in orasul Suceava, unde se refugiasera parintii sal,in vremea eteriei. Povatuit de unchiul sat' Sofronie, care era episcop

\la Husi, Calinic se hotaraste sa intre in tagma alugareasca, si estetuns in ziva de 18 iunie 1842. In 1855 este arhiereu, si in 1858 iaparte la adunarea adhoc, ca locotenent de episcop al Husi lor. In 1860demisioneaza dela Husi, si in 1863, Cuza Vocia ii incredintaza loco-tenenta mitropoliei Moldovei, si la 10 maiu 1865 fu numit mitropolit.

Se stie rolul ce a jucat mitropolitul Calinic, &pa abdicarea luiCuza Vodä, in miscarea din Iasi, and a fost chiar rânit. Gratiat, dePrintul Carol, la 9 maiu 1866, a ocupat scaunul mitropolitan de Iasipana la 31 maiu 1875, and a fost ales mitropolit primat, si a pa-storit pana la moarta sa, intamplata in anul .1886.

Pe timpul mitropolitului Calinic Miclescu, biserica noastra roma-neasca si-a capätat autocefalia, si tot in timpul lui s'a infiintat facul-tatea de teologie din Bucuresti.

Mitropolitul primat lost! Gheorgizian, fiul preotului GheorghePopovici Gheorghian, parohul bisericei Sfintii Voevozi, si al presvitereiMaria, este nascut, in Botosani, la 20 August 1829. La vdrsta de 11aril este dus la mänästirea din Burdujeni ; face apoi studii la scoaladela Trei-Ierarhi si in Academia Mihaileana din Iasi. E trimis diaconla capela româna din Paris, si urrneaza cursuri la Sorbona. In 18-3este hirotonit preut ; in 1865 arhiereu la Iasi ; in 1867 episcop la HusiOa la 1879, and e ales episcop al Dunarei de jos, si la 1836 mit-tropolit Primat. Fiind bolnav, prin enciclica din 29 mart 1893, demi-sioneaza si se retrage la manastirea Caldärusani, dar la 5 Decembrie1896 este ales, din nou, mitropolit primat, si pastoreste pana la 23ianuar 1909, and moare.

Un alt fiu al Botosanilor, Vasile Gheorghian, fratele mitropolitului,nascut in 1843. a fost ministru de Domenii. in 1883. A invatat claseleprimare la scoala Marchian ; a facut cursul complect in Academia Mi-haileana, si a studiat dreptul la Torino. Stabilit in lasi, a fäcut avo-

www.digibuc.ro


caturà, a fost prefect, deputat de Iasi si Suceava. A murit la 21 februar1901.

In magistratura tarn s'a distins un alt fiu al Botosanilor : loanVreinceanu, fiul preutului loan Vreinceanu, parohul bisericii Sf. Dumitru.

Näscut in 1850, a fäcut clasele primare la scoala Marchian, li-ceul in Iasi, unde a luat i lice* in drept. A fost magistrat la PiatraN., la Fälticeni si la Iai, unde moare ca presedinte al Curtii de apella 20 iulie 1905.

Preotul loan VrAnceanu a fost casätorit cu Smaranda, sora mit-ropolitului Iosif Gheorghian :

Preot Gheorghe Popovici Gheorghian

Zamfira Smaranda Iosif Zoe= Sofia Elena Vasile Tinca---Barjovanu Pr. Ion Mitropolit I. Sta. = Cristea =N. Ciu- = G. 1:4-

Vrancea- matopol rea dure

nu (Folticeni)

lorgu fol I I I Iloan Neculai Dr Gheor- Vasile ElenaGheor- ghian =N.Räutughiean (Bucure01)

Despre alti flu ai Botosanilor, despre fratii Cuciureanu, desprepoetul Gh. Täutu, am vorbit mai in urtnä. Dar acel a cAruia faimä atrecut peste hotarele tärii, si al cärui nume va rämänea pe totdeauna,este marele nostru poet si cug etätor Mihail Eminescu.

aläturat, fotografia unei foi din cRegistru pentru nasterebotez pe anul 18502, pästrat in arhiva Primäriei de Botosani, aratà

cA la .cincispreze ce ghenari"1850 s'a botezat fiul Mihail al D. Ghe-orghi Iminovici,_ Cäminar, cu sotia sa Ralu, proprietari". In rubrica«Politia sau satul unde s'au näscut prunculy, in acest registru se scrie :tn Orapl Botosani".Nq a fost : D. Vasile Iorascu, Stolnic. In ru-brica : a Preutului, a Nasului si a Pärintilor", sunt sent-nati : loan Iconom, Vasile Iorascu Stolnic au fost nas. G. IminoviciCäminar, Raluca Iminovici CAminareasä".

In monografia aceasta vorbim despre cele ce s'au petrecut, inBotosani, numai 1)&18 la Unirea Principatelor. Cu toate acestea nuputem sä incheiem dcest capitol, färä sä pomenim c'd un fiu al Boto-sanilor, cu care orasul acesta se mändreste, este marele nostru invä-tat, d. N. lorga,

www.digibuc.ro

-7 -7'.' .. I' E t! 1 kry it, i;, pi 3:1 '&.s ,:fpitAg e itil-';IK )7 Wt,I3Zit .,..

. , .

,...,14:4sia.,m,-....,,......--:......_r_.--,,i,.........._ ,___.........,:...,.;,*, .....,...,,2,;;Ifrat*.44,' '..,5t ,:17.1 i', A ll'A it' .: t " ,..,,;.,,, ",, 4:;'. t '",.. ,..."'"

CIVITA -":3"' " :"'"'0 1 h .._1:.,,t. vSogl. i. : ,..,ii ".,t, ,,1; 11 0,. , '',!',.'...,7.., .,T, ,4'.2*.-' ;1"i'irj i'.'4 ,11:A

I'''zt,,,v..4e1IA. 11,3i1,,,,1 elqiio..i' 11.)1:1.'i !')Ii:,i',1 '.., '.''''-t,' - ti,,. M,P',,, .144f;..;12:,1040474.1 iiPV".'tiA,..-: !I I

'''

II Ii-. "I t''....1,

I '1 ' t!,

1 1.' .1

it, 1 i

V.,,.!'t I

.)''. ;

,

i 71.

, ,' 'k 7.. 4 2. ,,? ....

/'

! I

='- ..-

'`

iigV16A{ WI iipPltlgAlf/If HAAAAgf

Ctit

7 ',9, <., ,_, .: ..,......... , .7.

2, r 1.4 i ,, , ,,.. 1 4. tfr ,,,, .i.,Iy.""*.

1 ''';'[..:5a()%y ,i,.:(t,o.::,-hl., ''i41:- . ti;::::.4 (' A"; .'''A '

t. , ,,t ;", ,4 ..,,.. it 4...,?......x.,....^{/rq

i

(7') 5p, /5 /, 51(.'4,..4,

idtr%.073,.iPf: a Et1. A ItiEtt;/,qi,Ali RIVIIIttIitOr

7 7 ,,,, 5 ,,,, ,....,,,,66, ,./. ..:i c?,.. 1 , ..4. et, Ve-ee .7,`' -, ,,,/ 1

"z-ik7-tr-t-;.4 et r-r-t'Yi

1 e,. ,,, . 5:41), Ef.:;',...,' ,,,, e,-,;>,-,....:-K-

r), '''' 5.-..-c4 A o A e L e c , 1. . .1 3 ....1%.et.-e,',Ai-v,, / ,,e-

,

1 1-.-,' I., , ,;--;' Ph H

1

i k

.1

e44;).ore

) ./ 0 .<49Yo

.44 n '7 PY4.

,

A:. re. Vt.V. 7 r

/t.t.efi; ,';4.1 ea.:4 ../zt -eett

-fr,9

t",

'»f

-[r_.- <f;

-

FOAM DIN REGISTRUL PcNTRU NÄSCUTIpästrat in arhiva Prirnäriei Botosant, in cate este t ecutd data si locul nasterei lui Mihail Etninescu.

www.digibuc.ro

Monografia Oraplizi Botofani 415

Bisericile din Botosani.

Sentimentul religios, care a stäpanit sufletele moldovenilor, inveacurile trecute, s'a concretizat, la oamenii cu dare de !flank princonstruire de biserici pentru mantuirea sufletului lor.

Orasul Botosani find un centru comercial, i locuitorii orasuluiputand, din aceasta cauzä, sa se imbogateasca mai lesne, a fost im-podobit cu un numar de biserici poate mai mare de cat ar fi fostnecesar pentru numarul relativ restrans de credinciosi, chemati sainalte laude Domnului, in aceste lacasuri sfinte.

Bisericile din Botosani ar putea face obiectul unei monografiispeciale. Una din ele, biserica parohialä Sf. Necúlai, foasta ManästireaPopäuti, este pe larg, 1 cu multa competent& studiata in o lucrareconstiincioasa a Iconomului Stavrofor Al. H. Simionescu.

Pentru celelalte biserici se gasesc date interesante in o alta lu-crare frumoasa : «Cultul ortodox din judetul Botosani 1906' (TipografiaB. Saidman), un album luxos tiparit si bine ilustrat.

Pe cat permite cadrul monografiei noastre, vom pomeni desprenceste biserici.

Mdmistirea Papäuti este ziditä de Stefan cel Mare in anul 1496.La inceput biserica mireneascä, a fost mai tarziu transformata in ma-nästire, si a incaput pe mana calugarilor greci, cari au tras toate fo-loasele din veniturile ei, precum i domnii fanarioti au secatuit bog&tia tärii.

Biserica Uspenia sau Ospenia, catedrala orasului, zidita in 1552de doamna Elena a lui Petru Rares, are o clopotnitä zidita de tar-goveti in 1819.

Biserica Sfântul Gheorghe, ziditä de aceiasi Elena Doamna la1541, reinoita de Mihai Racovitä i restaurata in zilele noastre.

Biserica Roset, cu hranul Intámpinarea Domnului, zidità, in1825, de Spatarul Const. Roset.

www.digibuc.ro


Biserica Duminica Mare (Pogorärea sfäntului Duh), ziditä in 1838aläturi de locul unde fusese o bisericä veche de lemn, cu hramulSf. Vast le, despre care nu stim nimic.

Biserica Vovidenia (Intrarea In Biserica), ziditä in 1834, cu chel-tuiala Baronului CArstia, in locul unei bisericuti de lemn, duratá deManoli Varlaam.

Biserica Sfinfii Voevozi, ziditä la 1856, cu cheltuiala lui TurelPisoschi, nepotul si mostenitorul Spatarului Teodor Pisoschi, in loculunei biserici de lemn, fácutä in 1770 si stramutata in satul Cotärgaciunde se aflä si astäzi.

Biserica Sfântul loan Botezátorul, ziditä la 1750 de AnitaChiriceasa.

Biserica Sf. Ilie, ziditä inainte de 1778, pe locul unei bisericivechi de lemn. A fog, pe vremuri, biserica breslei blanarilor.

Biserica Sfinfii Trei Ierarhi, zidità in 1789.Biserica Sfântul Nicolai, ziditä inainte de 1808 de Dimitrie Hriste

in locul unei biserici de lemn facutà de Sandu Borcilä si Dumitras.Biserica Sfântul Spiridon, zidità in 1801, in locul unei biserici

de lemn.Biserica Sfântul Dimitrie, ziditá in 1833, cu ajutorul Comisului

loan Mavromati si osteneala Medelnicului Grigori Raclis.Biserica Cuvioasa Paraschiva, ziditä in 1816, in locul unei bi-

serici de lemn.Afarä de aceste biserici mai sunt si trei capele :Capela Spitalului Sf. Spiridon.Sub fereasta dela altar, este a-

ceastä inscriptie : cOspitalul fondat la anul 1838 Oct. 1, de räposatulcomis loan Mavromati si sotia sa Maria, näscutä Basotä. Iar in anul1846 s'au inceput zidirea din nou a acestui institut, cu paraclisul dinIduntru, purtAtor hramul Sf. loan Botezätorul, spre pomenirea fonda-torilor, si s'au desävärsit in anul 1849 Oct., in ocärmuirea prea MAI-tatului Domn stäpdnitor Grigore Alexandru Ghica V. V., prin särgu-inta D-sale Gheneralnic:lor epitropi a casei Ospitalului central, Logo-fät si Cavaler Gheorghe D. Ghica, Vornic Grigori Crupenschi, si a celordin urmä sinepitropi, Post. Iacob Veisa si Post. loan Coroi, prin in-särcinarea data asupra localnicului epitrop din acest oras Botosani,Spatarul C. Pisotchi".

Capela dela tintirimul Pacea, cu hramul Naflerea Maicel Dom-

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Boto,Fant 417

nului, e ziditä in 1907, iar capela dela fintirimul Eternitatea, poartahramul Invierea Sf. Lazar.

Pentru cultul lor, pasnicii armeni din Botosani, isi vor fi durat bi-serici de lemn Inca din primii ani ai stabilirei lor in acest oras. Vi-tregia timpurilor nu a Mat urme despre existenta acestor biserici, darin locul acestor ldcasuri modeste, bogätasii armeni au ridicat bisericimange de piaträ, care sunt monumente importante ale orasului.

Biserica Adormirea Nciscdtoarei de Dumnezeu, dupd cercetärilelui Gr. Goilav (Bisericile armene de prin färile române. Bucuresti 1912),este cea mai veche, citata pe la anul 1669, dar nu se stie &ea ac-tuala bisericä de piatra este amintitä la aceastä data", sau biserica delemn, pe locul cäreia este ziditä cea de astäzi.

A doua bisericä armeneascä, cu hramul Sf. Treime, a fost ziditàla sfärsitul veacului XVIII, in locul unei alte biserici de lemn, cu hra-mul Sf. Fixinte.

Catolicii din Botosani au si ei o bisericä frumoasa.

rrwww.digibuc.ro


Pecetea Targului.

Cea mai veche pecete a tArgului Botosani, este acea de pe undocument din 5 August 1670 (fig. 1), publicatä de Al. PapadopolCalimach, in lucrarea mentionatä. Aceastä pecete reprezintä un pAun cucoada rAsfiratä, o lucrare primitivA a unui gravor neindemänatec. Totasa de putin reusite sunt pecetile cu pdunul publicate de d. Iorga(Stadii VI]) din jurntitatea secolului XVIII, si din 1661, (Studii, V).

Tot un pdun reprezintä pecetea de pe un document din 20 Mar-tie 1774 (fig. 2), din colectia D-lui Norbert Stefan Dombrowski, ceiace ar insemna cA pAunul a continuat sä fie marca orasului Botosani,macar in curs de doua veacuri.

Pecetile cu päunul au, ca inscriptie, cuvintele: Pecetea tärg BotAs".In 1780 apare pecetea cu icoana Sf. Gheorghe, cu inscriptia :

Pecetea târgului Botosani afierosit la Sf. Gheorghe 1780», (lorga,Studii, V], pe o jalbA data dotnnitorului, de cAtrA locuitorii tärgului,cari se plâng de supArärile ce pätimesc despre arhimandritul grec Io-nichentie, egumenul mänästirei PopAuti (fig. 3).

Pecetea cu Sf. Gheorghe se mentine pânä la Regulamentul orga-nic, si pe un document din 4 Mai 1831 [colectia Dombrowski] se vedecu oare care surprindere, CA in anul 1780 tärgul Botosani avea douApeceti. In adevAr, comparând pecetea din cartea d-lui Iorga, cu aceade pe documentul din 1831, (fig. 4), se constatA o deosebire mareintre ele. Picioarele calului au pozitii diferite; capul calului, in una estealaturea cu biserica, in alta deasupra bisericei; in una balaurul are unpicior, in alta are cloud picioare; intre balaur si bisericä in pecetead-lui lorga este un ornament care lipseste in pecetea din 1831, in finein aceasta din urmA, cartusul deasupra capului Sf. Gheorghe, care incea intâi se intinde dealungul cercului, lipseste sau are numai un miccrâmpeiu.

Cum se poate explica fapt-1 k ej; in acelas an, orasul Botosaniisi face douA peceti deosebite ? räspunsul nu se poate Inca sa se deie,

www.digibuc.ro

Mimografia Orap lui Botopni 1119

La 1832 apare, pentru prima oaf& o coasei in pecetea tärguluiBotosani. Pe un document din 25 iulie 1832, din arhiva Primäriei Bo-tosani, pecetea cu coasa are inscriptia : cPecetea sfatului munitipal deBotosani 1832" (fig. 5).

Coasa o gäsim i in pecetea tribunalului de Botosani, pe un do-cument din 2 Sept. 1832 [colectia autorului), sub cumpäna dreptätii,cu inscriptia: Pecete giudecatorie, tinutul Botosani* [fig. 6), dupa cumgäsim coasa, intre semilunä i o stea, pe o pecete a Vorniciei ora-ulùi din- 1811 (fig, 7), pe mai multe documente din arhiva

Statului din Iasi.

WiMS7723:17&"'")-,-"14: o .orrh.

(1,4015

Catedrala Ca tolic

www.digibuc.ro

420 Monografia Oraplui Potoguli

Scurti privire asupra Boto§anior de dupi Unire.

Toate cate au fost expuse, in paginile de OM acum, despreorasul Botosani, pana in anul 1859, cand s'a fäcut Unirea principa-telor, ni dau impresia cà orasul acesta ar fi lost situat inteo taramult inapoiata, ai carui locuitori s'ar fi afland Inca in primele faze aledesvoltärei civilizatiei.

Si cata deosebire intre ceea ce era inainte de 1859, si intre stareainfloritoare in care se gäseste orasul acesta, dupa urcarea pe veChiultron al Moldovei, a Domnitorului care a infaptuit Unirea si a pusprima temelie a statului roman : Cuza Voda !

Ori cat am fi de pesimisti prin firea noastra, trebue sa ramanemuimiti cand, primblandu-ne pe stradele pavate ale Botosanilor si in-veselindu-ne ochii privind clädirile care se profileazä, asa de frumos,sub lumina alba a becurilor electrice, ni aducem aminte di, pe aceleas!strade, acum cateva decenii in urmä, nu puteau razbate cattle cu boi,prin bältoacele si glodaria care deveniserä proverbiale, si lumanäri desau, in felinare primitive, aruncau o lumina trista si sfioasa spre ca.sutele acopesite cu stuh si cu ferestrele de o palma.

In locul odaitelor cu miros de mucegaiu, In care, bite() vremenu tocmai indepartata, se impärtea dreptatea si se cärmuia orasul,astazi admiräm palate : Primaria, Prefectura, Tribunalul. In locul di-sutei posomorate din ograda unei biserici, in care dascali improvizatiintemeiau scoala Domneasca, astäzi se Malta clädiri mar*, in caremultimea de elevi isi lumineaza mintea. In locuI salei cu abia 40 descaune, din care Nicolini improvizase un Teatru pentru boerimea dori-toare de distractii, asta-zi se inalta falnic un teatru frumos, care arputea sa steie, cu cinste in mijlocul oricarui oras din lumea mare.

E destul sa comparäm starea pe care o gäsim descrisä in fie-care paginä din aceastä monografie, cu starea de astäzi a acestuioras, privit din orice punct de vedere, pentru a ne putea mandri cu

www.digibuc.ro

Monografia Oraplui Boto$anl 421

generatia dela 1859 Incoace, care a fost In stare sä creieze un orasmodern, dinteun sat mai mare, cufundat in glod i intuneric.

Conducätoril orasului Botosani, cari au contribuit sä-1 aducä instarea de astäzi, adicä primarii cari s'au perândat dela 1862 incoace,sunt urmatorii, dupä lista alcatuitä din dosarele Primäriei

1862 Gheorghe Cocoté1867 Dimitrie Cristea1868 Constantin I. Placa1869 loan Frank1871 Constantin Dimachi1872 Constantin I. Placa1873 loan Frank1875 Teo( lor Boian1884 Gheorghe Hasnas1888 Al. Enacovici1890 Lutä Ciolac1891 Neculai Sofian1893 Eduard Ullé1895 Teoclor Si lion1895 Eduard Ullé1900 Jlie Väsescu1901 Eduard Ullé1905 Teodor Si lion1906 Vasile Isäcescu1907 V. D. Vasiliu1908 D. Ursian1911 Mihaiu Ciulei1913 Teodor Si lion1915 R. Savinescu1918 Comisie Interimaid : D. Ursianu presedinte1919 Comisie Interimarä : T. Her2scu, pres.1921 Comisie Interimara : I. P. Darie pres.1922 Comisie Interimara : O. Lupascu, pres.1922 noembre, Comisie Interimarä :

Presedinte : D. D. HanganVice-presedinti : I. Ronianescu, Eug. Neculau,

Dr. N. FrunzescuMembrii : Ramiro Savinescu, Pr. Cristofor Mano-

ilescu, Const. Oprescu, Petre Demetrescu,Dr. Emil Tauber, loan Manoliu, loan Bunea,H. Iosopovici, V. Cornea, Dim. Aranovici,D-na Erna S. Antonescu.

www.digibuc.ro

422 Mono graf ia Oraplui Botopni

0 insemnätate deosebitä a avat, in toate timpurile, magistratura.Lista magistratilor tribunalului Botosani, intocmitä de d. Mircea Go-rovei, magistrat, pentru timpul dela 1867 incoace, nu este complectä,pentru primii ani, din pricinä cä o parte din dosarele tribunalului s'aurätäcit in timpul räzboiului. Unde a fost cu putintä, se aratä si datadecretului de numire a fiecärui magistrat.

Tribunalul Botosani a fost astfel cornpus, in cursul vremii:

Prgedinfi1867 A. Juan1870 Siriteanu1876 maiu 16 loan T. Burada1880 Christache Pi lat1883 G. L Gheorghiu1884 feb. 8 Christache Pile1888 sprit 30 Mihaiu Ciulei1908 iulie 7 G. Dumitrescu1913 iiiIie 16 Laurentiu Pilat1814 april 20 C. V. Rugind1919 lunie 11 Ciprian Scripcil1919 oct. 23 C. Radovici1926 ian. 1 C. M. Ciulei

Judecdtori de Instruelie1868 febr. 23 Mihail Grigoriu1874 noemb. 16 loan T. Burada1877 Titus Istrati1878 ianuar 18 N. C. Budu1880 dec. 16 Mihai Ciulei1886 noemb 4 I. Mdnescu1887 ianuar 2 Teodor Cris,*1888 iunie 13 -- N. Teodoru1890 sept. 19 G. L Niculcescu1912 mart 16 G. Rang li1920 decemb. 27 Bogdan Baroncea1922 oct. 4 Mircea Gorovei

Membri de pdintd1867 dec. 8 Mihail Grigoriu 2).

1. In Ilsta Hicutil de d. Trai an Ichlm, se aratt at in 1858 era prqedinte A. Juan, qlCalcantraur era asesor.

www.digibuc.ro


1878 mart. 16 Const. Milicescu1880 dec. 16 T. N. Buzdugan1885 iulie 8 Aristide BontA§1885 noemb. 11 Ernanoil CernAtescu1886 km. 18 D. Donici1886 mart. 6 G. I. Niculcescu1890 sept. 19 G. Cerchez1894 maiu 5 1. Ivascu1900 ian. 13 Corneliu Botez1906 april 1 Mihai D. Patron, pand la 3 lunie 1909, cdnd schim-

bdndu-se numele magistratului In acel de judeccItor de edintd, §i fiind doi jude-cAtori de §edinta-, la fiecare tribunal, d. Patron functioneazd pdnA la 3 maiu 1911.

1911 maiu 3 G. C. loan1911 iulie 13 Mihail BrAileanu1919 iunie 17 C. M. Ciulei

In locul de al doilea judecAtor de sedintd:

1909 iulie 6 Laurentiu Pi lat1913 iulie 6 C. Radovici1919 oct. 23 Vasile Pilat1924 fa,. 19 Anibal Placa1924 feb. 26 N. N. Pe lin

Judecätor Sindic

1895 iunie 14 George Nicolau

Supleanfl

1867 Dumitru Neagu1867 sept. 19 Mihail Grigoriu1875 Constantin Milicescu1877 George Belcic1878 april 1 M. Ciulei1880 T. N. Buzdugan1880 maru 1 Hasna§1880 dec. 16 Vdrgolci1881 febr. 23 G. I. Neculcescu1882 mart. 23 T. GrivAt1885 iunie 19 Al. Frank1885 iulie 8 D. Donici1886 ian. 18 Ulis Cariadi1888 april 15 G. Cerchez

www.digibuc.ro


1890 febr. 5 G. Rang li1894 iulie 2 C. Gheuca1895 maiu 5 C. S. Crupenski1895 iunie 26 Corneliu Botez1896 iunie 26 Emil C. Lepadatu1898 febr. 12 Al. Prasa1898 lurk 14 I. M. Pdrvulescu1901 mart. 29 I. C. Eustatiu1901 maiu 51 V. Andriescu2903 sept. 20 G. E. Vranceanu1908 a pril 30 5t. Praporgescu

Magistrati stagiari

1909 iunie 3 St. Praporgescu1912 mart 20 Norbert St. Dombrowski1912 dec. 22 C. C. Simionescu

Supleanti

1913 seot. 1 C. C. Simionescu1916 iulie 14 Vasile Pilat1918 sept. 13 I. N. Bab lc1920 april 9 G. C. Liteanu1920 sept 19 Norbert St. Dombrowski022 oct. 4 Al. Iacoban1924 noem. 1 Petre I. Gherghel1925 maiu 12 Const. A. Smelt

Pracurori

1876 Const. Milicescu1880 G. C. Raileanu1880 mart. 21 Tigran Buicliu1880 dec. 16 Hasna§1882 mart. 16 G. I. Neculcescu1886 mart. 6 Teodor Crivili1887 ian. 12 V. Tataru1887 april 11 T. Canari1887 noem. 28 G. S. Cristofor1888 april 30 D. Emanoil1889 iunle 50 Radu Billescu1889 dec. 14 St. Plitos1890 febr. 5 Gh. Cerchez

www.digibuc.ro

Monografia Orap lui Botogml 425

1890 sept. 19 Oton Placa1891 iulie 2 I., V. Niculescu1892 maiu 15 Gh.YLNicolau1894 maiu 5 Gh. Cerchez1895.ian. 11 D. Soroceanu1895 april 25 Mate! C. Costache1896 lan..18 G. M. Moisiu1898 sept. 21 Corneliu Botez1900 ian. 27 M. D. Patron1906 Apri 1 Vasile Tufescu1906.dec. 14 George Livaditi1907 april 5 Vasile Tufescu1911 maiu 31 Mihail Costea1914 febr. 28 V. M. Dumitriu1918 april 12 C. M. Ciulel1919 iunie 11 Al. D. lonescu1921 mart 5 Alois S. Cheri§1921 april 29 , N. N. Pelin1924 febr. 26 I. S. Maned

Substituti de Procuror

1878 Tigran1880 Hasna§1880 maiu 11881 febr.231882 mart 161883 noemb. 281884 feb. 221885 april 191887 febr. 101887 dec, 141888 april 301891 ittlie 31892 sept. 121894 sept. 31895 maiu 5 4-1898 febr.121900 oct. 281902 ian 311905 april 21907 april 12f 909 Wile 61911 mart. 19

Buicliu

G. I. NiculcescuD. CristescuT. Aronovici

A. M. CantacuzinOton PlacaG. PetrovanG. CerchezEmanoil MiclescuSc. CoslovanN. N. BotezMatei C. CostacheG. M. Moisiu

Al. PrasaRamiro SavinescuConst. Sc. RomanoVictor I. StamatopolLaurentiu PilatG. DiaconescuMihai Catichi

C. M. Ciulei

www.digibuc.ro

426 Monografla Oravaut Botopni

1918 oct. 131920 ian. 281921 aprIl 261921 febr. 261924 noemb. I1925 maiu 12

I. R. VasilescuN. N. PelinI. S. ManeaPetru I. Gherghel

Const R. SmeltN. Tarcinius

In arhiva Baroului de avocati, din Botopni, nu se gasesc acte,din care sa se poata alcatui o lista a avocatilor Inscri§i In primul ta-blou, dupa organizarea acestui corp. D. C. I. Mighiu, decanul actual, a,bine voit sa ni comunice prima constituire a Corpului, din anul 1868,and In tabloul din acel an, figureaza urmatorii avocati: Antipa Vasile,Bazac Anghel, Bobeica Constantin, Boian Teodor, Botez Anastasie,Budachevici Dumitrie§, Cambureanu Adam, Constantinescu stefan, Da-videl Dimitrie, Ferim Constantin, Goilav Luca, Grecinski loan, GrigoriuMihai, loan Vasile, Iorga Emanoil, Iorga Nicu, Miclescu S. Dimitrie,Pilat Cristea, Radu loan, Sacara Joan, Sava Anastasie, SoroceanuDimitrie, Soroceanu Grigore, Taranu Andronic Joan

Decanii Baroului de Boto§ani au fost :

1864 Constantin Bobeial? panti la 1874 Dumltru Sc. Miclescu

1874 1889 Illexandru Enacovicl1889 1895 Eduard Ullé1895 1903 loan Nicoleanu1903-1907 Stefan G. Gane1907-1910 loan Nicoleanu1910-1912 Stefan G. Gana1912-1918 Ramiro Savinescu1918-astlizi C. I. Mighiu

www.digibuc.ro

.Monografia Oraplut Botoant 427

J

PRIMÄRIA BOTOANIImnainte de restaurare

Desen fScut de stefan Emilian, pe planul orasului Botosani, intoemit de el.

.03

www.digibuc.ro

428 Monografia Oraplui Bot4ani

PRIMARIA BOTOANIdupd restaurare

www.digibuc.ro

Monografla Oraulul Botoanl 429

PALATUL ADMINISTRATIV

www.digibuc.ro


PALATUL DE JUSTITIE

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Botoprii 431

*COALA PRIMARA MARCHIAN

www.digibuc.ro


PECETA TARGULUI BOTOANIFig. 1

www.digibuc.ro

Monografia Oraplut Botopnl 4 433

Fig. 2

Fig. 4

Fig. 6

Pig. 3

Fig. 5

www.digibuc.ro

434 Monografia Oraplui notopni

ICONOMUL GHEORGHE POPOVICI GHEORGHIUSI PRESVITERA MARIA

dela biserica sfintii Voevozi, parintil Mitropolitulul losif Gheorghiam

if: GHEORGHIAN r. s VRANCEANU

www.digibuc.ro

Monografla Oraplui Boto$ant 435

Mitropolitul PrimatCALINIC MICLESCU§i IOSIF GHEORGHIAN

Episcop de Galati

MitropolitulIOSIF GHEORGHIAN

www.digibuc.ro


MAGISTRATII DIN BOTOSANI IN DECEMBRIE 1925

RAndul de jos, dela stânga spre dreapta: V. V. TA RCINIUS, substitut; N. N. PELINjudecdtor de sedintd; C. RADOVICI, presedintele tribunalului; MIRCEA A. GO-

ROVEI, judecitor de ins tructie; CO \IST. supleant.Rdndul de sus, dela stânga spre drea pta: EMIL M. COSTINESCU, ajutor la jude-

atoria de ocol rurali; AL. ROMANESCU, ajutor la judecdtoria de ocol urband;C. AL CIULEI, judecdtor de sediniii; I. S. MANE, procuror; NORBERT STE-

FAN DOMBROWSKI, judecdtor ocolului rural; GH. VASILOVICI, jude-cAtor ocolului urban.

www.digibuc.ro


D-I D. D. HANGANPRESEDINTELE COMISIEI INTERIMARE DE ROTOSANI

www.digibuc.ro

India Alfabetic

Abageriu Hristea 358Deana 367Mane 358; Neculai 268

Abdul Megid 404Acsiniei Apostol 212Acsinte SimonN fon 378Adill-Gherei 17Adam Nec. 278Adamachi Vas. 41Adrian Maria 102Attanasii preut 154-8

proin iconom 62Agache loan 225Agatton manastire 129 134Agapia man. 135Alad Bogdan I126Albinet Gh. Stol 80 97

Tudorachi, lancu," Marghfoala,Catinca 97 358

Albota 182Neculai 309

Albrecht Rege 15Albu Andronic Pelin 86Alexandrachi Maria Jit 143Alexandri V. 117Alexandru cel bun 3

Pah. 97c-Sard 223

Ana preuteasa 156Anastasi sin Toader 322Anastasia Nec. 224,5 232 305Mirada 'Calistra 66

Vornic 183,5Ancili Pricop 212Andriescu V. 424Andronachi Safta 143

Vornic 185Andronic Cornisul 182

Craste 89Hagi 87sin Zaharia 177

Antim Egumen 54Aughel basceau§ 87

Ion 213 226 232Bozac 426

Anglia 75Autipa Grig. 128

Vasile 426Antonas Simion 89Antonescu Ema 421Apostol Gh. Sard 39 41

$atrar 231, 5

Nicola 205 232Traista 2

Apostoleanu Elena 148Aranovici Dim. 421Arapu 133

Alexandra 151Balasa 151Lupascu 103Natalia Ion 106Vasile Post 43Sard 39 230

Ardeal 7 84Argenti 122

Catinca 288Gheorghe 263

Arghira Pah. Alexandru 79Arghiri Sard 372Argintariu Apostol 90

Gh. 263Arhip 97Arhiri Vasile 514Ariton 84

Garabet 225lonita 233 321

Armag Ban 98Catinca 79

Amami tono 85Armasu Ban 77Aron Rusu 263Aronovici Dim. Pit 42 234-6 308 406Asachi Gh. 345,9 362,7

P. Aga 383,5Asanachi Cont 356Asani Spiridon 284Asian A. 387Atanasiu Zamfir 236Avacum Dascalu 312Avedic Andries 224Avram Alexia 233

Const Cam 83 98Familia 98Catinca Cam. 375Grigoras 340

Avramica Geamunsu 264Asachi Petru 24, 6 9, 98 186

Catinca 98Asian Anastasia 98

lorgu Post 43Neculai Med 77 98 185

Anmale Duc de 117Austria 54

www.digibuc.ro

440 INDICE ALFABETIC

Babic lonita 25 424Baca lu Panaite 226

Stefan 263Biicilfi loam C. 20Bädärän dascal 157Badascä vezi GreceanuBaca lbasa Tudurachi 191,7hail 134 368,9Bacinski Mihai 372hi la 2Balämoaia Catinca 358Báläneasa Smaranda 358Balasan 85

Cerchez sin lonita 177 220,5Ion 304

Bälficeanu Costache 412Balasu Capitan 21Billesca Radu 424BalM Garabet 233Baltä Ana 46 134

Gheorghe Ban 42 232 372Nadia V. 134

Ba ls Caminar 186Alecu Vist 21 219Catinca Vorn 81 98Cost. Log 77 98

Pah. 103Spat 77

loana Matei 131lordachi Spat 22Lupu Log 81 99 110Nastasiica 101Toedor Vorn 21 160Toader Spat 98Vasile Cam 77 98

Spat 80 99biv vt Log 54

Catrina V. Spat 146Zoita Lupu Log 144 152

Bälusäni 43Banat 84Banatnl Timisan 1Bänesti 23 43Bantäs Teodor 130Bärbieriu I. 233Bfirlad 111,2 368 376Bärjovann Zamfira 414Baronce Avan 329

Bogdan 422Baronti M. Cam 45Baroli P. Eugenia 145Biirsänesti 41,2Birsei tara 1Basarabia 22 48 85 98 122 133 144 148,9

160 303,8 384

Basotii Cam 186Alex. 99Anastasä Log 43 296-8Andries 99 132

Profirita 144 152Zoita 132

Ion Bragadir 222 360Ionitä Cam 77 99Iordachi Comis 99 223 230Stefanachi 152Log 355

BäscAteni 43Batus-chan 1Bayer Hieronimus 108Bazgan Vasile 25Bitznoasa 43Becker lohann 123Bejan Srnaranda 376Belcic Alex. Sard 31 39 42 230 390

George 423Beldiman Alecu Aga 44

G. Safta 147Dimitrie Pah. 367 376 390,1

Belgrad 118Berariu Toader Polcovnic 81 100Berezinski Grig. 87Berlin 118Besäte Grig. 212 232

Nec. 312Besleaga 78 80Berthemy General 116Berza 43Bibesca Gh. Voda 117Bibire Nec. Cam 384Binder lohann Sard 13 121 288 355 372

Ana idemEmilia 373

Birnoschi Hie 261Biserica Alba 84Bistrita 7 8 84 87 122 329Bivolitri 114Blanariu Serban 225Blanchin 378Bobeicit Aglaia 106

Costache Comis 31, Sard 406426Post 42,4

Elena 104Petru Sard 41Const. Stol 386,9 390; Cl 385

Bobulesti 43Bodiasa 84Boerescu 134Bogdan Voda 3-5

Dimitrachi Post 224

www.digibuc.ro

INDICE ALFABETIC 441

Suzana 365Bogos lonita 225

Maxim 313Boian lord. Post 43

Ban 142Natalia 46Teodor 421,6

Bolboaci Andrei 25Bolboc Toader 83Boldesca Alecu /14Boltosu Andronic Iacob 42

Anton 90 406Garabet 25 80-7 119Iacob 45Sava Cam 42,5Ionita 225 232 394Mihai 296 321

BMA§ 1Aristide 423

Bontea 1Bontul 1Borcea Gh. 366Borcillt Sandu 416

Teodor 358Boni Gh. 323Boll Iancu Ban 134

Profira 46 134Bosie Std. Camara§ 64Bosneagu Ion 83Boas 1Botiisan 1Boteana Vasile 151Botenita Ilzana 151Botez Anita 151

Elvira 106Foräscu Alecu 99Jean 131Lupu, lonita 151Dumitru Pah 230, 385 6Scarlat .307Anastasa 426Mihalachi Sard. 382Corneliu 423,4N. N. 425

Botezata Cost, 100Catinca 100Samoil 410

Botezatu Smaranda 100Neculai 95, 159Onofrei 87Zima 278

Bolos Petre 2Botosinita 87Bolan Neculai 212Bon Antohi Md. 100 224

Dumitrascu Vorn 184Manolachi Sulger 100, 213, 231, 358.

Bozance 83, 9Briiescu Filecu 38Bräesti 97,8 120Briiileann Cristea 6

Mihail 423Bran Vasile vezi Radu DumitrachiBrame Safta 141Briniwanu Elencu 107

lancu 48Ion Ban 191,9loan Pall 79 100 192,3 220,3

293 360 383Ionita Pit 77 100lordachi Stol 79 100

.. Mihalachi Pah 230,5386, 405,6Branzariu Andrei 315Brideni 43Brain Hie 69Brapv 7 85.7 123 216 256Brasoveanu Dumitrachi 205

Grigori 225 232,3Brody 51,3Brosteni 41Bann 53Bucecea 365Buceliu Bogdan Pascalovici 85Buchner Dr 108Bucioc Ion 225Bucovina 17 21 30 51 303Bucpn Dumitru 100Bucsiinescu lord. Spat 79 100

lord. biv vel Pah 185Bucur Maria 105Buda sat 98 127Budachevici Dutnitries 426Budapesta 122Budenila 132Buda N. 422liuhuq Ileana 150

familia 150Buicliu Ariton 45 231

Asfadur 84Avram 45Bogdan 45Jacob 46Anton 406Tigran 424,5

Mac Lupu 178 323,5Gheorghe 323,3Vasile 322,4

Bulgaria 1Balucbasa Stefan 83Bunea loan 421

www.digibuc.ro


Buneni 41Bnrada I. T. 422Burch Ion 233Burchi familia 100 406

Const. Pit. 341,4Gh. 358

Burdea Bogdan 233 406Burdujeni 413Burghele Firma§ 184

Neculai 365Butmy de Katzmann Lola 122Bulcovschi losef 96Butureanu Ion 229 306

Grigori 306Buzdagan 24

Catinca 45Eugenia 102Toader 3 l-44.106 133 230,4 185,6familia 106Aga 406T. N. 423

Buzilá Gh. Sard 42; Spat. 230Maria 104Teodor Comis 39

Post 43Todirasc 232

Bump Adela 102Elencu 102Tofana 151

Buznestii 151Cilciulesti 105Caimacan Const. Coin 42 486Calcintraur 422CaldArarn Nec. 89Cigar* 2Cildirusani mAn. 413Calimah Alecu Vorn 81 90 186 192

205 220 282 350-61MArioara 80 100Marghioala 284, 5, 8Ruxanda Pah 77 100Dumitrascu Vorn 185lonachi Vorn 185

Caihuânescu Nec. 233Clain Stefan vel Cap 100

Clucer 40Ioan Sard 231Vasile 233

Cilinescu I. Sard. 42 376CAlinesti 43 120,7Calino Ch. 377Calinov Marghioala 376Calistra Haralamb 85 159Calms Dumitrachi Vorn 185

Calmuschi Maria 151Cälugareann Vasile Pit 224 231Cilugareni 43Carnbani Neculai 302Cainbureanu Adam 426Comenila 4 5Cfimpulung 8Cfunpul PârAului 2Canano Cost. Spat 80 101

Gh. Pos 36Ion 34 Post 193lancu Spat 81Neculai Spat 31 40 Post 4Petru 35Sevastian Vorn 31, 9Vasile Post 43Veniamin egumen 101familia 131-5

Canari T. 424Canaris lorgu liga 229Caniola Natalia 131Cantu Cost. Vist 81

Vorn 186Iordachi Spat 101 132 190, 9Mariuta Log 80 101355

Cantacuzin 117lancu Log 144Alex. Vorn 160Lascar Vorn 43Safta Aga 152familia 144A. M. 425

Cantemir Gh. 369CApitann Vasile 96Caracas loan 82Caraeni Const. 69 205

Const. Ion 86 211, 7Caragea Antohi Vorn 185 336Carageali Costache 410Carahnan Gh. 101Carale Alecu Sulg 38 234 406

lordachi 205Ion 234Dim. 390

Caramlil lordachi Spat 105 186 229 247383,4 398 400

Cariadi INN 423Cârmáz Dimitrie 85Carniol Leiba 252Carol XII 16Carol printul 413Carp Catinca Med 151

Cost. Post 160Spat 247

www.digibuc.ro


Grigorl Spat 186 275 295 400Gavril Polcovnic 101lordachi Capitan 101 213Familia 151

Carpoviel Panaite 366Cfirstea Vorn 14 182-5

vezi si CristeaBaron 416

CArstiun Chiriac Sard 141Caruz lancu 41 390

lorgu Hagi 41Ion Aga 44Doftor 80Smaranda 376

Casandra Sdrddreasa 101Catargi 30 105

Iordachi Vorn 81 101Catrina Vist 292

Catinca Greaca 146Pitdreasa 81Polcovniceasa 101

Catichi Sdndulachi Stol 101C. Comis 383Mihai 425

Cliusani 48Ciivasoaia Dobrita 25Cazacliu Enachi 95 159

Hristofor 224Cazacu Gh. 278Cazimir Maria 147

Panaite Post 43frajii 28

Cekmak Radu 141Ceplenija 366Cerbu Vasile 225,6Cerbureanu Adela 177Cerchejeni 43 120Cerchez Alina M. 131

Cost. Post 42Hatman 21

David 86sin ceaus 177Mihai 38Neculai Sard 45 3:Y9Gh. 423-5

Cercheazal Andronic 64Cerniitesca Em. 423

loan 377Cernituti 5 17 51 83,7 98 117 125Cernesti 143Cernetchi Iancu 212

-- Varvara 366Cerviceoi 132Cervinschi Vasile 280Cervinvodall fa mill a 134

Cetituia Manast. 83Cheancea Gh. 182Chebariu Gh. 324Chelialbi Mihai 86Cheptiineseu N. 366Chiris Alois 425Chetrus Savasta 365Chiriac din Bucuresti 85

Zoe 106Vornic 184

Chiriceasa Anita 416Chirilä dascal 155Chistol Zoita 358Chiscarin Petru 178Chisinitu 91 149 303Chrisoverghi 117Ciobärzan Gh. 273Cicein 7Cihak Dr. 110Ciobanu Stef. 90 177

Cost Coln 376Ciocalacana Ovanes 84Ciogole Const. 184 231

-- Sulg 41Ciolac Cost. Aga 31,9. Um. 218 230

Vorn 43loci. Vorn 42 Spat. 230Petru Sard. 45Luta 421famllia 101,2 131

Ciolan Cost. Cdp 223Ciomag 45 87,9 91 177 202 406Ciordilii Stef. 225Ciornei Andrei CO 80 103

-- Cost. 103 205 220,1 360Ciritel lord. 233Ciumulesti 384Ciulei Cost. Stol familia 104 223 383 358

Dint Clucer 41 224Iancu Comis 39 41Arsachi Sulg familia 104

406Mihai 421-3C. M. /129-5

Ciurea Teodor CArn. 152Casandra Vasile 137Elena, Vasile 414

Clement Anghelachi Com. 59 104 190197,8 383

Familia 104Climcscn Vasile 31

I. C. 388Clopolel Gh. Pah 39 ; Post 43Cnipu 377Cobiceni 41

www.digibuc.ro


Cocänet Gh. 36Cocen familia 104Coda Mihai Sard. 42Cocoriini 43Cocotii Ene Sard 81 136

Gh. 44 232,6 390 406 421Nastasia, Zoe 46Iancu 42,4 390Ion Sard 192 205 220,3,8 383-7

Aga 230familia 516

Coaled AI. 316Coarescu Cost. Post 42 ; Cam 230

Gh. Post 42; Corn 230 dvor 224Enachi Stol 296

Cogálniceanu Lucia 147Mihai 70Salta Stol 77 107 292Smaranda 77 81 107

Cojocarin Stef 315Tanasa 312

Coläcel Nita 212,311,4Colomeia 5Collariu Neculai 60Coman Ion Pit 234,4

Stoian Pit 231 308Constantinescn Iancu 393

Stef. 426Contemir 61Contescu 25

-. Gh. 233CopiiIiin 43Corban lord. 220 312Corjescn Elena 147Cornea Mihai 277

Vasile 212 226 421Corni 43Corlatiann Elena 411

Alecu 363,4Corociiesti 43Corohi Ion Post 416Corombahion Paval 372Corvin Ion familia 155Coslovann Scarlat 425Cosovei Maria 129Costachi Anita Vorn 151 186

Sulg 224Iord. Spa. 223 230Matei C. 425

Costandachi Nicu Post 151 186Costea Mihai 425

Panaite 263Costin Elencu 155

387Costinesti 43

Costeanu Gh. Clucer 41Cosula 8 .

Cosuleni 41Cotfirgaci 43 416Cotnari 75Cotovanu Iord, 225Covrig Dum. Polc 107Coväsel Cost. 233

Dumitru 225Covalcic Ionica 225Covazi Manolachi 366Cozmnlici Grig. 233

Panaite Pah 230Alecu 590

Cracau 5Crlicinn Iacob 178Crächmeni 41Cram 8Crasna 94Crasnaleuca 84Crasniis 1Crones 1Caste David 90

Baron 90Alex. 387

Creangi Ion 235Cretn G h. 84Cristea 34,9

Dim. 41 421Petru Sard 31; Post 42Petrachi 390Sofia 414

Cristescu Alecu Post 43Elena 147Mr. Spat 186; Ban 225; Vorn. 229Neculai Cl. 77Dimitrie 425

Cristesti 43 402Cristolor G. S. 424Criviit Teodor 422-4Croatia ICroitoriu Dum. 233Cron Dr. 289Crupenski Catinca 118 152 354 372

Toader, loan. Elencu, Profira 118Const. Pah. 185Orig. Vorn. 43 416Marioara spat 152Vasile Corn. 81Marioara Spat 152Vasile Spat 81 118 196 144Const. S. 424

Cucoritni 256Cucinreann familia 107

Enachi 107, 218, 259

www.digibuc.ro


Glworghe Dr. 107 224Mil*, loan, Victor 107 III 117Vasile 213

Curcan Vasile 212Culcovtchi 83Cur1e0 43 71 141,2Cup Hristodor 83Cuza Filecu 41 224 232

Gh. Vorn. 21 ; HatmCatrina 151Catinca 144,5Vocla 413

Czengery Olga 122Dabija Vocia 16

Mihai Clucer 224 364 383,5 118Dalina Doamna 16Dalama Nec. Pit 118Dalamaci Nec. Pali 80Damian scripcariu 60Damianovici Nec. 85 364Diimideni 43Danalachi Alex. Sulg 143Danilan 378Dann Const. 232Danzig ' 75Därängi PayS1 224Darie iconom 80

I. P. 421Darn Grig. 232David Bogdan 81

nemesnicul 74Davidel,Alecu 365

Dimitrie 40 388Petru 406Vasile Pah 364 384

Dejerne Josef 377Deleni 28 43 303Delhi Gli. 225 366Demetrescu Pette 421Derecliu Sulg. 275Despot Vodd 15Diaconescu C. 425Diaconitei Vas. 205 212 226 234 264 314

Panaite 224Dimachi Grig. Stol 118

Catinca 365Const. 421Manoli Vorn 77,9 118 144 185

biv vtori Jit 292Marita Post 144Neculai Vorn 68 70

Dimitrachi Vorn 186Dimitrescn Natalia 131Dimitrio Aristita 137

Anastasd Cdp 302

Andrei 233Const 69 224 364

Pitar 77 118Sard 81

Gheorghe 87 137 232Mihalachi Com 41Nastasä 3-5Neculai 213 242.7 270 300 402paraschar 220Teodorie 86lancu Stol 223 231loan 372 8

Dinga Arma§u 185Hatman 143

Diubsche 22Divan Efendi 78 81DobirceniDobrovotchi 263Dobrovolschi hn Pit 42Docan Neculai Log 70Dolhasca 22Dolina 198 152Dombrowski Sigismund familia 122

Norbert 122 424Doncilii 90Donici Andronachi Cl 110

Log 143Const. 119lancu Aga 118 196Spat 119 186Dimitrie 423Stefan 118Catinca 148Ruxanda Ban 81 118Smaranda Log 152familia 118

Dorohoin 2 5 17 21 121 372 384Dorostor 9Dracpini 43 258Draqin Simon 7Dräghici lord. Vorn. 194

Dimitrie Med 399Drägoiu Manol. 226 319Dragoman T. 226 264Dragomir Hie 91 212DragomireFi 43Dragcl Enacachi 205

Cost. 224,8 302Drägn§lni 331Dubova 331Duber loan 377Duca Vocid 16

Comis 71Dumbali 81Dumbrava Ro§ie 15

www.digibuc.ro


DumiWachi $oltuz 183Vorn 185

Dumitrescu G. 422Dumitriu Andrei 236

Toader 233Vasile M. 425

Damitru Pay Al 372Vorn 184Iancu 118Nastasä CApitan 118Neculai 205

Dumitrascu Vist. Vorn. 2 184Dunäre 17 30burner 43DuFescn Aspasia 99Dvellinger Ignatius 108Elstatie Dr. 284Elena Doamna 8 10Elisabeta Doamna 46Elisalta 5Emanoil Dim. 44Eminescu 129 414Eminovici Raluca 129Enache Tomachi 212Enacovici Alex. 421,6Ene berarul 87Enescu Cons. Sard. 42 390Equator 116Eremia Movila 2 182

Dumitru 205Erlangen 121Esanu Coast. 205 224 232 306 312 3660 Iorgu 406

Eustatiu 1. C. 424Eva franghierita 96Evlochie Gh. dascal 92Ezovit lorgu 390

familia 119Fotin Const. 212 372,5Fotino Antonie Dr. 283

Maria 137Franca loan 44Frângeler Const. 224Frangopoli 53Frank loan 421

Alex. 423Franaloaie 55Frentiher Const. 264Fridt:ich Gh. 84Frim C. Spat. 44Frunzescu N. Dr. 421Frunzeti Stef. Stol. 41Furculitil Gh. 23

lonitä Log. 79 119Furmagiu Atanasä 358

Führerr Rudolf, Matilda 121Fabry 17,8Facäs Gh. 233Ficlreriu Sard. 79

Gh. N. 277Fandole 178 323,5Ffintinele 23 127Fitsnea0 Dum. 225 232FAtu loan 44

Al. Dr. 115Feldloara 7Ferderber 378Feredieriu 43Ferim Const. 426Festilestii 150Fideal arhitect 291Figa Statachi Sard 119FilMti 384Flämänzi 43 372 6 400Flondor familia 151Floarea Vas. Cäm. 230Floresen Const. Com. 230 377 383 5Foca lord. Spat. 220

Iancu 364 377 383 5Focsa Lupu 358Focsani 10 21 51 87 118 122 216 237Focsäneann Andries 47 9 87 177 211 361

Neculai, $tefan 83Folticeni 99 117,8 122 131,7 414Foräscu familia 99Formagiu Tanasä 263Fote Dim, 41

Costea Hagi post 12lancu Hagi Post 43Gh. 367Iordachi Spat 119 195,6CosticA 225Familia 119

Galati 51 111 122 216 237 255 276 368Galgotzy von Galgotz 121Gillett CA)). 119Galitia 15 87 12i 376Gane Dim. Spat 85 220 254 324 426

Fnacache 384,5Gilnscä Udrea 103Gilrbesti 43Gavril Dim. 226Gavrilache Dim. 360Gavrilas D. Spat. 39 43Gellert 121Gemänu§ loan 178Gemene sat 152Geolroi farmacist 123Georgescu 236Georgulcasa Zaka 358

www.digibuc.ro

1INDICE ALFABETIC 1141

Gerine I. de 372Germania 117 136Ghenadiu C. 386Gheorghe- Diiacul 183

Enachi 178Parcalabul 182$tefan Aga 44Vasile Cap. 44Vornic 184

Gheorghlan losif Mar. 155 413familia 413,4

Gheorghiade 406Doctor 199 288

Gheorghiaq loan Spat. 79Gheorghilk Log. 2, 184Gheorghin Anastasii 232

Anton 347-351Dimitru 119,224Gh. 212 422Orig. 226Haretu 224Ioan 82,4 232 283 4Manolachi 205 225Scarlat Sig 376Toader 233Vasile 212,20 26 260 365

Gherago¢ovici Mihai 85Gherghel ispravnic 28-30

Gavril 97Ion Comis 186 274 383lonifd Ban 223111e Aga 376-

Comis 119Post 120 229Vornic 42

Mihai Cdm 120 385Neculai 97Olga 127$tefan Cam. 21 80 120Teodor Comis 120 223 230 366

372,6Spatar 41

Tobias 127Petru I. 424,6

Gheuca 146 153 292 424Ghica Alecu Log 43 80 124 186 269 357

Cost. Log 77 120Dumitrache Aga 80 120

biv V. Cäin 103 185Dimitrie 148GIL Log. 416Grigori Vodd 16 114 292,7Ion 392Iorgu 28,9Maria 148

Smaranda 148Stefan 122Teodor Vorn 43Vasile Vorn 392Logofdt 806Visternic 194Print 410Comdnesti 105

Ghiliscu C. Stol 386Giansus Dum. 311Gioan lord. Sard. 77

familia 120,1Stolnic 80

Giosan lonità 205Tanasd Pah 121 185

Giuriscu familia 107 117 145Giurge Catinca Um. 144Glalira Vadana 358Gligori Post. Vorn. 184Gligorovici Garabet 197Glovaska 378Gociu Mihai Sard. 231Gogasievici loan 83Goian Vorn. 225Goilav lindries Cam. 42,5

Anton 45Briton 45Cristea Sard. 42,5 231

sin David 177David Sulg. 45 160 227Garabet 160Gaspar Sard. 160 177 228 231

344 406.-- GIL sin Toader 177

Hacires 177lacob 45Ion Spat. 45 160Luca Sard. 42,5 61 84 177 225

231 278 426Stefan Pit. 177 191 220,2,9 231

305 323.Toader Sand. 45 148 160Vasile Cdm. 45 160

Gorgias Iohan 53 121 198 221,4,8 267,9Enachi 122Elencu 372

Gorovei Catrina 811Cdtinca 127Gheorghe 137Grigori 137Ilinca 148loan Sardar 381,2Mircea 422Miron CAmdras 50 98

-- Anita 98

www.digibuc.ro


Victoria 106 137Gorschl losef bucatar 95Gosan Ilinca Pali. 77

Vasile 233Oran Vasile 178Oreaca Maria Su lg. 79

Smaranda 46Greceann Aristita 101

Catinca Nec. 144,5Neculai Vorn. 186 215familia 1458

Origami§ Cam. 79 81 127Origorl $oltuzul 183Grigorin Mihai 422,3,6Grigorovici Lohan 178 406Oro Fridrich, Olimpia 377Gram Martin 87

Tandsa 270Teodor 87

Gnranda 43Gurita A. 386Gusu Vasile 178Hagi Anastasa Nec. 220

Arbure Const. 195Hagiencin Joan 84

Enachi 142Hagiescu Aneta 131Hagiogin Dum, 57

Cost. 303Hagin lordache 358Ha Ica Andronic 91Ila lici 5Hanumov Gh. Med. 235,6Hancea 43Hanes Manea 225Hangan Dimitrie D. 421Haret Adam Su Ig 42

Costea Cam. 42 220,2Const. Sard 228 230 301 364Iancu, Maria, Eliza 127Gheorghiu 57 159

Sard 42Neculai Sard 231Sofia 130 306

Hariton Const 220Harioabi Toader 313,4Harlin 97Hirlescuslorgu, Elena 122Harnav George 38Harizan Catinca 127Hartle If timie 83Ham§ I. 423,5

Aga 39Ban 31,6 41 421

Rama 1

Nu Gaspar 84Haynal Emelina 23 46

familia 121 288Hun Cost. 236 304

Vasile 236 365Heidelberg 136Held losef 377,8Hentescn 46 147Herescn Gh. Pak. 127 192 223 230 358

loan Cam. 127 223 230 360 376Spat 44

Teodor 44familia 102/1 127

Hermezin Elencu 375Gh. 44lon 388

Herta 98 308 372Hertann Vasile 83Hi lisen 146Hintin 87Holban Alex, familia 134

Grig. Post. 36 44Grig 389Mihai Cam. 385; Post 42 1Mihalachi Spat. 230,4 406'Mihai M 372,5Mihalachi Stol. familia 127loan 690Maria 366

Horodipe V. Cap. familia 128Hortopan Grig. 205Hotin 17 148 182Hotineanu Hristea 233Holtzschuher preot 126Holtatreger Emanoil Aga 230Hriinaci lonita, Casandra 127Hriiste CAA 79Hrisoverghi '89 264Hriste Dim. 416

Ion 211,3 222 361Stefan 220

Hristodor lOan 211Hristolor lorgu Med. 228,9 231-6 30'4Hristovin lacob 89Hriscann 309Hudesti-Mari 118¡Indic Bogdan 178Mabel Gh. 232

Grig. 87 353Hid* Gh. 225 232,3 358Hurmuzachl Camara§ 185Husi 363,8 413Hasa /Anastasia 364Hynek Agripina 102Jacob Stef. 225

www.digibuc.ro

INDICE ALFABETle 449

Iacoban Al. 424lacobeni 41Iacobenl Hagi Ohan 84lacobovici Anton 45

Stef. 82Iacovachi Colonel 389

lorgu 38Stef. 365

lamandi lord. Ban 127 223 230 372Lascar 127; Post. 43; Aga 36Maria 46familia 127 387

lanachi b. Pali. 185lancti sin lord. Sat. 58lani Dr. 288lanina 105Iasi 5 16-18 51 83-8 98 118 121,3 136

198 201 216 249 265 276 295 363572 413,4

Ibrahim Nazir Pasa 17Icestii 85Ichim Grig. Dominte 360litodi Cost. 128Made Elena 412Ilie - diversi 56,8Hies Vodd 9 182Illopoleos Inocentie 68 251 405lminovici Gh. Cdrn., Ralu 41 230 414Jacob Stet 220loan Däni ld 232

Gh. 82 211,7 221 357 360G. C. 423Iordachi 56Stolnic 84Regele 7Hriste 59 219 220 243,4 263 323 348

. Stefan 89 220,6Teodor 42 128 220,8 231 866Vasile 58 69 81 128 200 219-41

376 399 403 426lonascu Enachi Med. 231

Ionitä Sard. familia 128Popa 6

lonisimi 43 146,8 384lonescu Al. D. 425lonitä Um. fam. 128

Cdpitan 56sin Zaharia 177

Iorascu V. Stol. 414lordachi Const. 151

Haralamb 212Mih. loan Pit. 128Polcovnic 128

lorga Alecu Stol. 23 231 385Cost. 224

Emanoil 426Manolache 191Nicu 426N. 414

Iorguleasa Zoita familia 128Iosiilescu Agap. 87losopovici H. 421lpotesti 41Ipsilante Al. 18Isiicescu Alecu 41

Gh. Sard 39 41Maria 151Nec. Vorn 41Vasile 42i

Ismail 17Ispirescn Maria 106Istrati Agachi monah 128

Gavril Pah. 21,280128Neculai 128Titus 422

Istoc Camara§ 16Italia goIurasca fam. 129Ivan Soltuzul 183

Vornicul 185Ivanov 220Ivanovici Alexe 26

Iacob Cam 45Ivascn Ade la 104

Gh. 366I. 423

Izovit Gh. Stol 231Iztnana Ion Sat. Vorn 185JiivArteni 43Jena 121Jeschki Dr 122Jianu Al. Aga 36

Cost. Stol 41lonitd Sard 223Doctor 127

Jocu Vas. 225Jo Idea Vodd 9Joidesti 22Jora Vornic 16 184

Ion Post. 356Juan A. 387,8 422

Ban 390lordache 364Ionita Sard 230Zaharia 141Zoifa Med. 141

Kaminelki Hatm. 5Kapri Barac lacob 45Kara* C. 20Karousos Konte 205

www.digibuc.ro

450 1NDICE ALFABETIC

Kerenbach Pavál 376Kescu 105 150Kiriac Catrina 46

Toader, Vasile 141Kiril lirhim. 70Kokata V. CocotaKunhlki Hatm. 16 47Kvitniski 378Latari figlae 99Lazul ford. Pah. Vorn. 185Liipu§neanu RI, 7-9Larga 17,8Lasciir Elena 359

Safta 146Lätäi 43Lätoiul 55Litescu Gh. 118Lazir Greco 263

Stef. 273Leahu Dim. 225Lebädi Iacob 177 225 394Leiter Gh. b. V. Firma§ Vorn. 185Leipzig 51,3 329Lemberg 376Leneulft Gh. 232Leon lIga 405

Catinca N. 146Enache Pah. 128 230 359

Fa milia 128Spatar 254

Doctor 128Leonti Manolache 83Lepädatu 387

Emil C 424Levärda 43Licachi Mihai 302Lien Neculai 228Liov 5 85,7 216Lipan Cost. Spat. 198Lippa Iohann 126Lipica 84 87Liteanu G. C. 424Liteni 147Livadarin Grig. 314Livaditi George 425Lochman Anton 121 284,5Loiz 23

Cost. Spat. 80 129Gh. Cdm. 80 129 296loan 296Maria Cdm. 297

Lorhi Iohanos 96Luca Adam Slug. 152

Grigoras fam. 152Neculai Cl. 69 201 220,4,8

Safta 152Lucinescu Eliza 127Ludcovichi Gh. 83Lanese(' Maria 137Lupapn Ion 17

Maria 106Octav 421

Lupein Cost. 232Dum. 232Stefan Pit. 129 224

familia 129Macaror Patatie 266Machedon Olimpiada 152Macri Vasile Vorn..185Maxim Soltuzul 183

Hristea 232Luca 232 321

Magherus 122Maghistan illecu Com. 42

Cost. Cam. 42Nec. Stol. 42

Mahmud Sultan 4 404Maican Eufrosina 102

Mihalache 41Petru 42 389Teodor 42

Malbaf Grig. 233Mälinescu Corina 127Mimistirea Doamnel 9Mänästireni 44 365Mändresen loan 395Mindrefti 83 275Mane Criste 25 42,5 84 177

Oh. 406Grig. 177Iacob 45Ion 87.9 425,6M. 45Stefan 89

Mänescu I. 422Manoilescu Hristofor 421Manolichioaia Vorn 150Manoli 195 at

cost. Stol. 77 129Clucer Vorn. 185Clucereasa 77Hagi 128Irimia 128Rozina M. 131Stefan Slg 77 80 129Teodose 82Tudurachi 225Vasile Sard 81

Manoliu loan 421Tudurachi 232

www.digibuc.ro


Mantacas Profira 129Maim Alecu 307

Manoil Hatm. 12) 198 256 353Savel 148

Maramures 2Marcoviei Andries 25 177 232

Avedic 321Luca 233

Marcn Cost. Stol 231Dumitru 212Pops 91

Mardare Gh. 83Mardiros G arabet 90Márgärint Petru Sat 390; Corn. 42Márgineanti 378Maria dela Harlan 5

Sulgeroaia 152Märzac GIL 225Matasarn Grig. 177 225,8 303

Hristea 256Ion 44Teodor 44 406

Mateescn Maria 106Thitieni sat 85Matos argintariu 90Mavrocordat Alecu Post 43

ri. G. 160Beizade 17 128Cost. Vorn. 80 129 347 355Dim. Vorn 43Didita 118Mgria Jean 131N. Vorn 392Nicu Hatm. 43Zoe I. 172

Mavrodin Mihai Ban 230Mihalachi Stol. 129 223 372

familia 129Petrachi 391Vasile 129

Mavroeni Cost 44 223 3°0Stol 218» 359 402Sard 70 231Gh. 225 236Pet-u Post. 392Sultana fam 129Cclonel 406

Mavromati Cam. 294Comisoaia 38Fotea 42Gh. 130Ion Corn 59 130 352 360 416Maria 130Neculai 130

Mavra Elena 144

4 Max Dr. 289Maximovici Paul 45

Vartan 45Maxat 43

Vornic 185Mehmed 9Mcriut-fantana lui 177Meriacre R. Spat. 385Mervilhia Tetilia 378Metaxa Paulina 130Metei 378Metternich 276Metz familia 102 130

Dr. 20')Meta Dr. v. MqtzMaxie 116Miclescu Illecu 132 232 ; Vorn 223,9

Calinic Mitr. 413Const. 44 223 423,4

-- Aga 230Ban 77 132Post 43Vorn 196

Scarlpt Dim. 426Elencu 148Emanoil 425lancu Ban 77 132 186

-- Vorn 81lorgu Spat 43Maria 1. fam. 106 136Scarlet Cam 81Aga 101 132 186 193,6,9 22Z9

372 413- Sofronie Mitr 132 412,3

-- Zoita 59 146Mighin C. I. 426Mihalec Dascal 86Mihail Dumitru 69 220

Vasile Pah 182Racovita 16

-- Sutu 21Mihálleni 28 98 252302,8 872,5 398 403Mihäilesti si Mihalesti v. MihilleniMihäitä Elena 137Mihäläseni 43Mihl 74Millo V. MiluMilt, Andrei Post. 131

Matei Ban 186Neculai 38 43Familia 99 144,5

Mindirigiu Hacic 225Ion 233

Miräulä popa 6Miron sin Antohi 512

www.digibuc.ro

452 INDICE AL FASETIC

Mironescn Mihai, Iancu 376Misihinescu 387Missir 45 225 406Mlsoglu Maria 102 131

Mihalache 411Manolache Post 42

Mitescu Simion Polc. Fam. 132Mitrovici Ion 205

Gheorghitd 273Mocanu Ioa n 316Mina Stefan 205Moisa Cristea 177

Stefan 211 224Moislu G. M. 425Moldova 2-4Moldovanu Maria 132Molinschi Nitä 220Montmorency Duc de 117Moron Dim. 411

loan Stol. 132 220 231 364fam. 132

Maria Ern. 102Profira 102Smaranda 42 i

Moruzi Alex. 43 53Moscu Dim. 232 366Moscovici Cost. Sard 229 303

Tanasd Sig. 231Mosorul Grig. 87Mon* Motea, Motul 1Motoc Alecu 41

Panaite fam. 233Vornic 9 184

Movila ruptä 43Movruiani Gh. Slg. 231Munteanu Hie 225Murgul Leitenant 406Murgulet Elencu Cdm. fam. 133Muscalagiu Ion 325Mustaca Nec. 358Mustala Pass 17Masten Chiriac" 212 225

Gh. 232,3Musteagt Teodor Baron 123 340,1

Vas. Sard. 42MutenenWas. nun. 133Mali, Luiza 378Miller Henry 108,9rdnchen 107- 9Nacul b. v. Post 185 292Naghi Petre 85 261Naihaus 371,7Naiman Franz Xavier 284Naingin Nec. , 325Nonni (poate Nacul) 292

Narzis Avac 90Marditos 90

Nastasd Cap. 201Grecul 264

Natanzi Danill 376Nazarie Gh. 225 232 241 257 263Naegsa 2Neugu Dum. 423

Vas. 224,6 264Neala Adam 57Neampil tan. 393 412Nebuneli Nec. D. 228Necsoi Gh. 232Necula Vorn 185Neculau Fotachi 232

-- Gh. 314-- Orig. 211 247 258 265 300 399-- Enachi 232.3-- Tanasd 232-- Toader 233

Necnlce Ion Spat 79 133-- 1. Stol 383

Nedelcu 312Negel Spat Vorn 186Negrei Ion 326Negrescu Gh. Slg 42Negruti C. 117

-- Cost. Post 389-- Iordachi, fsm. 133 192

Nicolas George 423,5-- Eugen 421-- Grig. 403-- Panaite Sig 42

Nicoleann Ioan 426Nicolini 410,1Niculcescu G. 1. 422-5Niculescu Meal 406

-- I. V. 425-- N. 148-- Vas Cl. 234 308,9-- -- Post 42

Nistru 5 86Oberndor1er 1. Adamus 109ObrIqtain 87Obrettovici Natalia 105Odaia Lehe5ti 42Odobe$1 221Odritki 376,7Oghialii lord 233ojog Vasile 212 354Olaria Petrea 225Olivari G. Profira 365 371,7Onicesca Anton 83 133 360Onata Dum, Sig 79Opresen C. 421, Elena 145

www.digibuc.ro


Orheiu 149Orenstein Moritz 372,6Ouatu Dum. Stol 133 192

lord. Sard 133Pädure Tinca 414Paladi 118 135 147Pälfuieriu lacob 233PA ltinis 376Panalt popa 55Panaite lonila Stol 231 376 390Pancul Adam Pit 54

Costasco Vorn 184,5Pande lea Cost Con]. 42Pantazi Spirt' Cap. 21Pantovici Mih. 312,4Palm Anastase 100['Alizarin Cost. 311

-- Ionita 225 233Papadopol Const Zoita 133Papandopolos Gh 364Paraschiv Anastasa 212 224 314 325,6

Dum. 212Lautar 402Petrache 324.5

Päräul Glodului 101 146Paris 413Paros 302Parnaxoi 302Partenie Morditul 105Pitrifulescu 1 M. 424Patachi talpalar 178Pätrasc Enachi 81 101

-- Orig. 35 ; Mihai- 423,5lspravnic 183; Vornic 182,4

Patron Mihai 423,5Paulin; Vas 365Pilun Nec. 225 ; Pintilie 85Pavalachi Zmaranda Sard 133Pavlescu Dim. 377 ,Parlo fam. 93Pavlov C. 228,303PavIovici Sagan 85Pelin N N. 423,5,6Pelinestl 56Pendedeka 21,2Perienl 376Periescu fam. 148Perin Maria, Catrina 141Persiceanu Col. 127Pesenschi Anton 233Pesta 117,8Petcu Margareta 131 ; Gh. 226Peterson Dr. 84,288Petia 143 183Petrachi Post 186 205

Petreanu Axinte 224Petresti 41Palm Orig. Polc fan) 133Petrograd 118Penovanu G. 425Petrovici Ion 212 224,6 233

Pastea 366Petro Vocia 5; Rares 6-9 ; Schiopul

329 ; 1 16Piasoski 15Piatra 46 117 377 414Nat Cristea 422,6

Elena Rusela 131Laurentiu 02-5; Nastasia 106Todosica 136; Vasile 423,4

Piing Stef 225Pisacenski 15Pisoski Alistar, fam 134 ; Cam. 192

Cattnca 102 ; Ctitrina 133Cost. 366 ; Aga 230

Stol 80 134 195 223fam. 134

Spat 391 416Dum. 135 264 360Elena 122loan 135 358 365 387

fam 135Nec. 34,9 134; Cam 230; Post 39

Colonel, fam 134Toma Post 44Teodosia 46Teodor Corn 42 ; Slg 406; Sard

223 Spat 416_ Tudurachi 81 134,5 197,8 228Sard. 70 135 220 230

fam. 135Turel 134 416Vasile 134

...L. 44; Corn. 80; Cam. 135 232fam. 134

Zenaida 134Pitali Maria Cap. 81 135Pitrachl Pit fam. 103Pitultisiini 40,3Placa Anibal 423

Const. 224,9 234Sig. 231 305 406

Const. I. 421Neculai 211,3,7 224 228,9 236243 4 301 348 357 360

Sard. 231Oton 425Vera 138

Plesiinschi Mihai 177Plesca lacob 225,6

www.digibuc.ro


Plitos St. 424Plopeann lonica 25Plopeni 43 82Poc Mani Tea. 233Pocntia 4,5Podolia 5 15Pogor Vas. Post. 70Po Ionia 1 9 16 225Po ionic Ionica 225Pamir Marghioala 85Papa 77 135 212 233Popiiscn 86 231 367Popovici Alecu 69; Anania 233; Cost. 135

192 218 223 231; Cristea 25225; Dim. 232; Enachi 370;Gh. 231; Grig. 233; Iacob Sava84; loan 314 406; Mihalachi220; Luca 45; Nechita 226;Sava 177; Simion 45 406; Ser-ban 212 232

Priillini 43Priijvan lonilà Po lc. 77 135Praporgescn St. 424Prasa Al. 424,5Probota 9Procopescn 22Protopopeni 85Pram 45 91 406Raab consul 276itiehitana Toader 314Ricleanu Andrei 312Rac lis Grig. Med 25-7 135 211-17 243

253 348 357 360 416Sfefanachi Sard. 192 213,8

222,3 242 360Racova 2Racovitä Marta 151Min li 87 121Riideni 43Riidin 402MIMI Mare 122Radovici Const. 422,3

- Virginia 130Radn Dumitrachi 141.2Radii Ion 212 304 426; Um. 42,406;

Sig. 228 231 235; Ilinca 141; Vochi 72itliducanni Vorn, 185Ratailä Stef. Hagi 178Rahtivann Ilinca 77 135Riiileanu G. C. 424Ra let Alecu Spat. 81,5,6 117 135 186

191,6 200 222,6 348 355 360 333 403Dim. 406; Aga 230 385,6; Vorn.40 358; lancu Post. 43

Ra la Domnita 10-12, 60

Rand Iacob 34; lacovachi 43; lancu 392Rang li G. 422,4Rap 85Rápiceni 43Rises 101Räscann lord. Cäm. 21; Aurel 106Rattyani Vincenz 51Ili ijiiii Nita 178Unto Elena 414Rengsels Dr. 108Resmeritir Elena 137Rigid lonitá 406Riga Vas, Cl. 234-6 302 406Rim Grig. Stol. 21,2Robovici Neculai 90Rogalschi Gh. 137Rohan Rochefort Prince 117Rolla C. 114Roma 122Roman 2 86 111 148 216 302 332 368

376 384 406Romanesen Catinca 147: Ion 103 421Romano Enachi Sard. 223

Eleonora 102Iancu 390Stefanachi 303Costea 425

Romanov Enachi Sard. him. 135Zoita fam. 141

ROMapana Botez 122 131Ropce 82Roset Cost. Spat. Vorn. 39 41 136 153

185 191-8 205 218-29 323 406 415Ghenadie Arhim 21loan (lanai) Post 424 406lord. Vel Vist. 68 344

Mihalache Cornet 42,4 406Neculai Pah. fam 136; Com 223;Aga 229 375 ; Lgf 406Raducanu Hatm, 21Scarlat Vorn 160Vasile Vorn 81 135Aspasia 145 ; Fräsinita 118; Ilin-ca 144; lieana 152; Maria 134136 141,8 ; Artur 134

Rosnoveann Vist 194Rossignon 197 121Rom Dim. Vorn 184Rozin Maria 129Rozinel Anion 96Radesti 331Ragini C. V. 422Roginoasa 28,9Rusani 98Rnscitic 85

www.digibuc.ro


Rusin 4 160Russo Alecu 117Rusu Mihai 225 ; Todosica 144Rusii (mc0e) 6Ruxanda Dornnita 9Sid lus Ionlcd 325Sacarii Ionita Pah. fam. 136

loan 426Siena 292Sadagura 87Sahan Cheri Sultan 72Saint Antoine Hip, de 116Saintgeorges Eugenia A. 131Sait Efen di 335Salcea 43Stilceann Em. Corn. 44 232Sfilipann 42.3Salitchi Stefan 87Samarcq Dim. Post Dr. 97 112 205

224 277 988 356 fam. 136lord. Corn 136 230

Sandulache 408Sandal judele 183Stinglorzu Teod. Med. 224Sinjiorg Gh. 232 384,5Redcap' Gh. 322; lonitd 178Santa 160Sirbi sat 365Sfirbu Petra Polc 136; Stefan 86Stirghie Dim. 212; Stefan 45 225Sarghieviel Dim. Com. 192 223 356Sfiulesca 363Ruffled Bogdan 232; Gh. 220Sava Anastasd 426; Dum. 224 264;

Grig. 212; Tinca 46Savinescu Ramiro 421,5,6Sävoae Lazar 314Rivalled Gh. 313 321Sciintee Dum. 212 314

Stef. Pah. 376Setireea Dum. 311Scheting lancu Sard. 372Schet Dr. 288Schiller 117Schipor Gh. 59 86 220,4,8 303

Teodor Sig 309 406Schmidt Dr. 289Scobihorn Ban 372

Maria Pah. fam. 136Scoto Gepar 376; Zacico 96&Aped Cipria n 422 ; N. 236Sculeni 22Scurtu Grig. 219Sekil Anita 143Serbia 1

Sergia George 35,7Sevastos Alecu 377Sgiircea Dim. Cam. 42Siena 53Sighet 2Silezia ISilion Catrina 147; Maria 155

Stefan Aga 389Toader Spat 81135 186 195,6 421

fam 136Silifeani 41Siminicea 43Simion a Stancdi 40Simionovici 378; Cost. 233 ; Gh. 206

C. C. 424Sin Gioan Kati 131Sinescu Gh. Log. fam. 136 365 406

Cam 235Sinihfitt 98Sion Alex. Aga 39Siret 21 240Siretanovici I. 370Sireteann 422; Natalia 46 106Slatina män. 413Smirna 302Sniatin 5 83Snizinski losef 87Sobieski Rege 16Socrafini 41 103 132 367 378Solian N. Stol 231 ; Sard. 42 44 390

406 421 ; Ruxanda 45 127Sokonie Mitr 393Sohn Grig ; fam. 102 ; Alisa 99Sohatki Vasile 225 311Solci 87Solomon Vorn 184Solonet 113Soltan Gh. 233Soponariu lonitd ; Tanasd 232Sorbona 413Soroceann AL Cdp. 41; Post. 39 43

Damian Stol 41Dim. 387,8 411 425; Spat. 41,4Grig. 421; Sard, 39 41

Soroceni 41,4Soutzo G. 110,3,4; Natalia 118Spämt Ion 338Spattireqd 118Sprinceana Gh. 83Sprincenatu Stef. 263Stamati Post. 16; Stet. 308Stamatin Maria 46Stamatopol C. 365; Enacachi 90; Maria

106; Victor 425; Zoe 414Stand 43

www.digibuc.ro


Stineean Milt. 367; Toader 233Stfinceni 43 84 365Slit/mesa 22 44 192 351Stanch' Vasile 224Stanislav 83Stireea Vasile 213; Post. 43; Stol. 375Starosilla 41Stati loan 201Stavir Iancu Sard. 21Stavri lanai Sard. 39 41

Lascar 411; Eleonora 102Stefanovici Aglae 46Sterie Pah. 80 137Sethi Alecu 232

Anania 58 224 264 313Catinca 376Gh. Cl. fam. 137 220,4-lordache 224.6; Nicu 41

Storesti 4.3 366Strächinaru Nec. 311Sträjeseu Alecu 366Strechle Ilie 220,5 272Strahotin 41 lord. 322,5Stroesti 43Stroici Const. 85 Iancu 372Stroja Alecu 229 232 305Starza Alecu Vorn. 186; Vist. 110

Cost. Log. 28,9 392; Vist. 198Elena 146,7Grigoras Spat. 103 185; Vist.

77 137Ion Sandu 119 126 192 204lonitd Vorn. 21Mihai Log. 144; Vorn. 151

Vodd 43 11 i 3 251,2,8260271,8 295 347 398 401

Petrachi Spat. 21 87Sandu Vist. 82 137Sandulachi Hahn 81Todiras Hatm. 211 257Agripina 118; Anita 151; Maria143,152; Safta 144

Sitceava 5 6 16 18 51 82-91 182 303332 413

Sueeveann Dim. 366; Ionitä 220; Mane225 232, 321; Mihai 312; Petrache312 322

Snedia 116Snfiman Sultanul 2 8 9Snlita 43 87Salti Ignat 87Sunguroff Olga 99Sulu Mihai Vodd 256 281

N. Log. 392altan Anton Sard. 45

Sahanovici Ariton 406; lacob 45,406;Sa va 45

Sain Iosefina 377San Anastasä fam, 80 137Sitträreni 41 365Stelänesti 375Sendre Cost. Pall. 137; Elena 137

lonitd Sard. 223Sendriceni t 20Septelici Zo ta 141.Sipote 9Smelt Elena 104; Const, A. 424,5Soldan Todirascu Vorn. 184Soldän4li 43 90.9 132 152Stefan cel mare 2 3 6 7 15

Post. 142; Pillar 80Stefänesfi 5 38 43 73Stelfinitä Vocla 9Stelanovici Aglae 106; lacob 177; M. 406Tabacul Crdste 89Tabäri Natalia 137Tabora 106Talabä llie 232Tälhäresti 143Talianu Agram 79 138 ; Dihr. Vist 77 137Talpii lord.,103; Mihalachi b. v. Log.

185; Rarita 80 133Tiimpesti 137Tanta Jacob 233Tarariu Manila 145Tarasie episcop 8Tirisäuti 5Tarcinius N. 426Tfirfful-Frumos 17 268

Muresului 121Tarnovski Hatman 5Tasiadin Carolus 378Tätäräsänl 65Tätärasi 64 168; (14) 86Tatarn Andrei 394 ; Vas. 424Tauber Emil Dr. 421Muhl /Ilex. Pah. 230

Catinca Med. fam 138; Const 331Filip Sard., fam. 140 223Gheorghe 138 414Hurmuza chi 41loan Corn 40 198,9 ; Pah. 141;Vorn 21 ; lonicd 102Mai 80 138; Sofia 102

.. Stavarachi Med 80 138Valachi 138Vasile Pah. 197,9 ; Vas. 102 ;Vasile I. 102

lecncia 276

www.digibuc.ro


Teodor Dumitrache 69 84loan Sig 229; Neculai 234,6 422

Stol. fam 140 223Satrar 231,5; Petru 229

Panaite 140 221,4,6,8 232 264Vasile 225

Teodorini fam. 137Teodoros Vorn. 186Teodorovici Bogdan 177; Criste 90 177

Toni la 220Teo fan Vorn. 185Teohari Cost. Pah., Tam. 141 192 220 358Timus Cost. Stol 3,1 41

Gheorghe 141 ';24Grigoras 103; Vasile 236Zrnaranda fam. 141

Tiron Toader 85Tismeni la 5Toderaseu Vorn. 184Toma Vorn. 184Tomesti 41 372,5Tomsa Stefan 2 15Tonit Grig. 225Tonosi luilus 378Topan lie 225Torino 413Toros lonita, Paval 177Tott Baron de 47Tranco Bogdan 25; Gh. 90; Grig.. 232;

fonita 177 225, Isaia 232, Neculai25, 177; Stefan 25

Transilvania 1Trestiana 376Treter Idalia 378Tries( 90Treisletitele bis. 78 80Trosen Nec. 273; Vas. 225Trumbale 77Trus 4Tudor Viorica 104; Catrina 151Tudora 43 152Tudurachi b. v. Pit. 54 185Tufescu Vas. 425; Maria 107Tnrcia 7 54Taranu Andronic I. Com. 42

Findronic I. 426Gh. Pah. 45; 1. A. 45, 406; Mi-

hai 406; Mihai Sard. 45; Ma-ria 358

Tarigrad 17 199Tigänesti 367'I inta Gh. 226Tutora 22Udrea Gorcea 103; Patrascu 184Udritzki 122; Gli, Dr., Smaranda 137Ulle Eduard 421,6

Ungaria 85 376Ungura§ castelul 7Ungureanu Andronic 87Ungureni 41Untani 43Ureche Marghioala Sulg. 142

Neculai 150.1Ursachi Sig. 224; Enachi 225; Gh 302;

Nastasa 225 311; Vasile 261Ursian Dim., Ion 421Urzicil Maria 104Valea Nebunei 83Valentinois Duc de 116Viirgoliel 423; Safta 135Varlaam Cost 360 392

Cam. 142 218 355,6Spat. 223

Aga 228.9 234Gh. Spat. 142 218,9 223 230247 253,8 262,5 294 300 364386 399 4(3familia 142

Grig. fam. 142Ban 223

lordachi Ban 230Manoil 416Nastasiica 142

_ Profira 142VI/ray

1/1431ecu Spat. 144 ; Vorn 148Alexandru 147,8Andrei, familia 143Catinca 127 136 142Costache 153Const. 145,6 152_ Cdpitan 148_ Medelnicer 153_ Ban 1411 151,2

Vornic 144,5_Doctor 146

Costin 3 39 40 144 153 389 392_ Dumitrache Sig 146

Dum. Colonel 148_ Dimitrie 148

Enache Ban 77 142,6_ Ernest 148

Ghedeon fon 148Gheorghe Post 148George Liteanu 147George 107 147Grigori 148lancu 145ilarion ierodiacon 144loan 144 ; Post 142 144lonita Jicn 152; Stol 77,142; Spat.80 ; Post 152; Ban 151

www.digibuc.ro


Iordachi 146; Um 153 : Comis142,9 223

fon 144 152Iorgu Vorn 147

Liteanu 145,7lrimia 143Machedon 143Manolachi Stol 144,8 152Mihai Liteanu 147Maria 99 142,6,8 152

Bäneasä 80 142George 118Ion 118

Neculai 148Nicu 144,5 230 385; Post 43Nastasia 142Natalia 99Petrache 227

Cdminar 77 142Ban 294Post142,4 152 192,8 222360

famil!a 142Petru 22Profira 142Safta 151Scarlat 146Smaranda 152Stefan 144,6 152Teodor 136 146Vasile 143,E; Cam. 153; Stol. 146

Ban 146Väsesca Elena 122

Const. Capitan 122Ilie 421Maria Alecu 46 134

Vfirtan Antonas 177 197; Garabet 91Vasilca sin Ion 311Vasile Lupu 6 8

$oltuzul 183Polrovnic ot Saveni 79

Vasilescu I. A. 426Vasilievici M. 386-8; Sard. 406; Manoil

Post. 42Vasilia 39; Ban 39

Cost. 34; Pit. 412Dimitrie 212; Enuta 366Gh. 36, 8, 814; Seat. 31

Vasilio Kir lani 153 200,1 256; fam. 153Ion 59 205 263Nee. 233; Corn. 389 392; Spat. 41Teodor 221; V. D. 421

Vasliti 98Veisa Iacob Post. 416; I. Spat. 110;

Vas. Spat. 259Vele A. 354,5

Velioi A. 356 360,3Velniceria Vas. 280Veniamin Mitt.. 345,7Ventura Alecu 95406; Corn. 100 153 391;

liga 372,6 Vorn. 31,9 43Ghe orghe 387Grigore Post. 153Maria Post. 100 153

Vercicani 15Verdie CApitan 331Vicoleni 43Vicolovici Iftimie 305Viena 118 122Viend Dumitru sin Ionitä 213Viloriini 41Vinograschi llie 314Visnovielcki 15Vito Vas. 212 225 232 358Vizanti Const. Com. 230 327 376Vlädeni 43 182Vladovici Mih. 406Vlasäi Petre 316Vogel Henricus Augustus 109Voina Dim. 233Voinov gene ral 25Volcinscki C. 235 Dim. Med. 308Vorona 42 43 393Vorniceni 256 367Vorotinski lacob 86Vriinctanu loan 414, FiorIca 104; G. E. 424Walther A. Dr. 108Weissbrod loan Bapt. 108Zablim loan 314Zadarovici 277Zaharia Andronic 225,8 191

Ionitä 220Ziricesti 40,1Zama Tudosca 143Zamfira Pitäreasa 81Zamvel Halek 291Zapan familia 153Zareczky de Zarieczsi 122Zaromet Alecu 360Zavirska 378Zbiera Die Vorn. 184Zelinska 378Zenean Andronic 86Zgfircea Gh. 366Ziegler lohann Dr. 1 aZodierlo lon 225 23,3Zosio Ion $atrar 103Zota Cost 225Zvoristea 21Zagrava Dum. 155

www.digibuc.ro

CUPRINSULPegina

Numirea orasului . . 1

Nava' !idle dusmani1or asupra Botosani1or 4Botosanii resedintä domneascá . 6Thrgul Doamnei . . . 10Evenimente istorice . 15Eteria din 1821 . 21Ocupatia rusasc6 . . 24Anul 1848 . . . . . 28Unirea Principatelor . .. 31Räzboiul *din 1877 . 45Aspectui orasului . . 47Mosia tärgului . . 64Popu1atia orasutui . . . 73Boerimea . 97Tagma bisericeascA . 154Clasul mai de gios . . 159Cärmuirea orasuiui in vremurile vechi . . 182Administratia comunald dupd hrisovul din 1820 . 187Bugetul Epitropiei Obstiei Botosanilor . . 197Activitatea Casei obstesti . 204Administratia comunala dupà Regulamentul Organic 207Bugetele Eforiei . 237Stradele . 256Luminatul orasului . 262Paza contra focului . 268Indestularea orasului eu carne 272Asistenta publica . . 274Higiena si. salubritatea publicd . . 276Prima farmacie si primii medici din Botosani . 281

www.digibuc.ro

Pagina

Incercari de aducerea apei in Botosani . 291Plata orasului . 292Clädirile publice ale Eforiei . 296Slujbasii Eforiei . 301Breslele din Botosani 310Breasla blanarilor . 317Breasla lautarilor . . 321Comertul in trecutul Botosanilor 329Targul Fainei . . , 336Scoala Domneasca 338Scoli particulare . . . 369Scoli strAine . . 379Tribunalul giudecatoresc 381Moravuri sociale . . 389Manifestatii cetkánesti 398Inceputuri culturale 407Bisericele din Botosani 415Pecetea târgulni . . 418Scurta privire asupra Botosanilor de dup7d Unire 420In dice alfabetic . 439

www.digibuc.ro

mukma de u,*u,m, .M. Fälticeni

CErti

htkN

^

www.digibuc.ro

monografia or. Botosani.pdf

Documents

Transcript of monografia or. Botosani.pdf