Scurt Istoric al CraioveiPRIMA ATESTARE DOCUMENTARAUna din aezrile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datnd din perioada 400-350 i.e.n. dup cum indic descoperirile arheologice. La nceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru roman, inti din valuri de pmnt ntrit (n timpul mpratului Traian, 98-117), apoi din piatra i carmid (n vremea lui Hadrian, 117-138). Datorit pozitiei geografice favorabile, proteciei castrului roman i a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viaa nfloritoare. Aezarea este menionat pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizat ca urmare a iniiativei mpratului roman Caracalla. Anul 225 (cnd s-a definitivat aceast harta - n timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei meniuni documentare a celei mai vechi aezri din vatra actualului ora.

SECOLUL XVIIILa nceputul sec. XVIII, o modalitate de asigurare a dominaiei Porii Otomane asupra rilor romnesi a constat n impunerea domniilor fanariote. Nicolae Mavrocordat, venit domn n ara Romneasc n 1716, este ntmpinat cu ostilitate de boierimea craiovean. Dup nfrangerea turcilor i pacea de la Passarovitz (1718), boierimea a salutat dominaia austriac a Olteniei (1718-1739), dar n 1726, cand banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova ncep aciunile de mpotrivire fa de administraia habsburgic. Stpnirea austriac n Oltenia a determinat o agravare considerabil a regimului de obligaii economice i fiscale a producatorilor urbani i rurali. Nemulumirea populaiei era provocat de caracterul militar al exploatrii, precum i de colectarea veniturilor i bogiilor provinciilor n visteria Curii Imperiale. Amploarea haiduciei a determinat administraia austriac s nfiineze corpuri de slujitori menii s asigure paza i linitea provinciei. n 1734 s-au instituit n toate judeele oltene cete de panduri. La Craiova exista un corp de dorobani, sub conducerea unui iuzbaa. S-au produs importante schimbri i n domeniul instituional. Bnia craiovean nu mai constituie instituia care, n perioada anterioar, concura pe plan politic domnia. n 1761 resedina permanent a banilor este fixata de domn la Bucureti. Economia regiunii i prosperarea Craiovei au consemnat n sec.XVII i XVIII dese traume. Echilibrul demografic a avut de suferit la sfritul sec.XVIII datorit transformrii oraului n teatru

de rzboi, datorit epidemiilor i incendiilor. Putem aminti aici distrugerile i invaziile repetate ale cetelor de pasvangii de peste Dunare (soldaii paei Vidinului, Pazvan-Oglu) n 1799, 1800, 1801.

SECOLUL XIXTrstura caracteristic a oraului Craiova n primele doua decenii ale sec.XIX a fost dat de nflorirea economic, urbanist-edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor si n ramurile metesugurilor, comerului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaz ca un nod comercial, administrativ i cultural de prim rang. n sec.XIX rile romane continua s fie vad preferat pentru rzboaiele ruilor i austriecilor. Redresarea oraului dup dezastrele de la nceputul secolului a revenit n deceniul al patrulea, cnd dup pacea de la Adrianopol (1829, dup rzboiul ruso-turc dintre anii 1828-1829), au aprut posibiliti pentru mai muli ani de linite n rile romane. n timpul ocupaiei ariste (1828-1834), Craiova cunoate creteri economice importante. Existau, n 1832, un numr de 595 de prvlii, din care "197 de lemn i 398 de zid". Oraul se menine ca centru comercial al Olteniei; exporta n Austria i Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu i cervis. Cerinele mereu crescnde ale exportului au determinat nfiinarea la Craiova, n 1846, a primei societi romneti pe aciuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunare, la Brila. n jurul anului 1848, populaia Craiovei numra circa 20000 de locuitori. Intelectualitatea Craiovei s-a situat ferm n rndurile prime ale nnoirilor, att n viaa urbei, ct i a rii. Un rol deosebit de important n pregtirea i desfurarea Revoluiei de la 1848 avea s-l aib corpul profesoral de la coala Central din Craiova, n frunte cu Ioan Maiorescu. Dintre revoluionarii care aveau s deina un rol marcant n desfaurarea evenimentelor revoluionare la Craiova se impun Gheorghe Magheru i Costache Romanescu care au intrat, dup 1845, n rndurile societii secrete cu caracter politic "Fraia". Nu ntamplator oraul Craiova a fost ales drept loc de ntrunire a guvernului provizoriu, nainte ca acesta s ajung la Bucureti. Se confirm c oraul prezenta o deosebit importan n mersul revoluiei paoptiste, ca trecerea Craiovei de partea noilor prefaceri asigura revoluiei o baz puternic n ntreaga Oltenie. n primavara anului 1857 s-a constituit la Craiova Comitetul Unionist, n rndul cruia se remarcau fotii lupttori de la 1848: Petrache Cernatescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chitu s.a. , pictorul Theodor Aman avea s-o imortalizeze in celebrul su tablou. n preajma Unirii, Craiova numra circa 25000 de locuitori, situndu-se, din acest punct de vedere, imediat dup capitala rii Romneti.

SECOLUL XXSpre sfrsitul sec.XIX, Craiova - cu cei peste 40000 de locuitori - era un ora ce avea mici fabrici i ateliere de produse chimice, maini agricole, arte grafice, tbcrii, textile, materiale de construcii etc. Populaia crete, astfel nct n 1910 s-au nregistrat 51404 locuitori. Era al doilea ora al Romniei, dup Bucureti, care depea 50000 de locuitori. La Craiova, n 1913, n timpul guvernului Titu Maiorescu, se semneaz tratatul de pace prin care se ncheie Rzboiul Balcanic, tratat cunoscut n istorie ca Pacea de la Craiova. Izbucnirea primului rzboi mondial (1914-1918) a fost receptat n mod diferit de populaia Craiovei. Marea majoritate condamna deschis razboiul, ca aducator de mizerie. n anii neutralitii (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I. n august 1916, cnd Romania a intrat n rzboi, Armata I avea un efectiv de 134 400 de oameni. n perioada interbelic, oraul, situat ntr-o zon eminamente agrar, nainteaz cu pai prea mici pe calea industrializrii, n raport cu alte zone urbane ale rii. Marii moieri din Oltenia, depozitarii unor nsemnate capitaluri provenite din despgubirile de la mproprietrirea ranilor, i vor investi fondurile n bnci i instituii comerciale, n aciuni neproductive. Numrul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia oraului, lipsit de marea producie de fabric, este ponderea nsemnat pe care o ocup munca la domiciliu. Populatia oraului crete: 63215 locuitori n 1930, 84574 n 1948, 96897 n 1956, 194235 n 1974 (situndu-se pe locul 7 n ar la aceast dat). ncepnd cu anii '60 oraul devine un puternic centru industrial; se dezvolt industria constructoare de maini i utilaje, de avioane, industria chimic, alimentar, uoar, a materialelor de construcii, industria electrotehnic, industria extractiv, industria energetic. n 1968 Craiova este declarat municipiu. Cei peste 300000 de locuitori ai Craiovei particip activ i cu nsufleire la evenimentele din decembrie 1989, subliniind cu hotrre dorina de a ncepe o via nou, de a construi o societate sntoas, cu adevrat democratic.

MonografieSituat n zona de sud- sud-vest a Romniei, judetul Dolj se ntinde ntre 44 00' si 44 30' latitudine nordica si 22 00' si 23 00' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de rul Jiu, al carui nume l poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos. Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si este nvecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Vlcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a Romniei cu Bulgaria. Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, cmpia si zona de deal, beneficiind de o clima blnda cu o medie anuala de 11,5 C. Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formnd un larg amfiteatru deschis nspre soare. Pe acest generos pamnt traiesc aproximativ 770.000 locuitori grupati n 2 municipii, 3 orase si 94 comune, cu o pondere a populatiei urbane de 51 %. Tinutul Doljului a fost binecuvntat cu bunurile materiale si spirituale faurite n decursul timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Crna, Verbicioara, Salcuta, Crcea si Cotofeni, datnd din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane. Marturiile arheologice atesta o viata prospera n cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingnd aici apogeul n timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al carui nume a fost preluat de romani si transpus n Tabula Peutingeriana , consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai importanta, realizata n sec. IV, "Brazda lui Novac", strabate zona de la vest la est. Numarul mare de localitati si cresterea demografica la nceputul mileniului doi au dus la o dinamica economico - sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale. In prima jumatate a secolului al XIII-lea se remarca cnezatul condus de Ioan Intiul , personaj cunoscut din documente ca apartinator marii familii a boierilor Craiovesti , familie care a jucat un rol de prima importanta n viata politica a statului feudal Tara Romneasca. Tot Craiovestii sunt familia conducatoare a celei mai nsemnate institutii - Marea Banie a Olteniei - consemnata n 1475 ntr-un hrisov al domnitorului Laiota Basarab. La sfrsitul veacului al XV-lea Craiova a devenit resedinta Baniei Olteniei si mai trziu, n secolul al XVIII-lea, a Caimacamiei. De-a lungul vremilor, din rndul familiei Craiovestilor au fost naltati n fruntea tarii domnitorii:Neagoe Basarab , Radu de la Afumati , Radu Serban , Matei Basarab , Constantin Serban , Serban Cantacuzino si Constantin Brncoveanu . Marea Banie a Olteniei ajunge o institutie de prim ordin n timpul domniei lui Mihai Viteazul , cnd dregatoria de Mare Ban a fost ncredintata lui Preda Buzescu. In timpul domnitorilor fanarioti, boierimea craioveana si manifesta ostilitatea fata de

domnitorii impusi de Poarta Otomana. Dominatia austriaca n Oltenia n perioada 1718 - 1739 a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali, fapt care a condus la o puternica miscare a haiducilor si chiar la actiuni de mpotrivire a boierilor fata de administratia habsburgica. Intre anii 1770-1771, Cetatea Banilor a ndeplinit si rolul de capitala a Tarii Romnesti. Una din marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Romnesti pe ultimii sai domnitori - Grigorie Dimitrie Bibescu si Barbu Dimitrie Stirbei. Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de locuitori ai Doljului. La 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, I. Heliade Radulescu si Costache Romanescu, craiovean. Razboiul de Independenta din 1877-1878 a chemat sub arme foarte multi tineri din populatia acestei zone, direct implicata teritorial prin localitatile sale de la Dunare Calafatul si Poiana Mare, unde a functionat si Comandamentul Trupelor Romne. Perioada urmatoare razboiului de independenta a fost o epoca de progres din punct de vedere economic si cultural, astfel ca la sfrsitul secolului al XlX-lea n orasul Craiova, cu cea. 40.000 de locuitori, existau mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii, etc. In anul 1910 populatia Craiovei nsuma 51.400 locuitori si era al doilea oras al Romniei dupa Bucuresti. In timpul primului razboi mondial, populatia Doljului a opus o drza rezistenta ocupantului, zeci de mii de ostasi olteni jertfindu-si viata pentru realizarea Romniei Mari. Perioada interbelica se caracterizeaza printr-o activitate economica preponderent agrara, procesul de industrializare fiind lent si unilateral, marii proprietari funciari din zona investindu-si capitalurile n palate monumentale, institutii comerciale si banci. Dupa al doilea razboi mondial n Dolj se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, industria chimica, industria alimentara, usoara si a materialelor de constructii, industria electrotehnica, extractiva si energetica, precum si industria aeronautica. In prezent, judetul Dolj detine o populatie de 770.000 locuitori repartizata astfel:1. municipiul Craiova cu 320.000 locuitori - cel mai important centru urban si

administrativ al judetului. Cuprinde numeroase unitati industriale din domeniul constructiilor de masini (Electroputere, Intreprinderea de Utilaj Greu, Masini Agricole si Tractoare, Intreprinderea de Avioane, Intreprinderea de Reparatii Locomotive, etc.) industria electrotehnica (Electroputere), industria chimica (Doljchim), industria alimentara (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA, etc.), industria

2.

3.

4.

5.

textila (Fabrica de Confectii), industria materialelor de constructii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn), industria de automobile (Daewoo). municipiul Calafat cu circa 22.000 locuitori - centru urban cu un bogat trecut istoric. Are unitati industriale n domeniul alimentar si textil, este port si constituie un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. orasul Bailesti , cu o populatie de circa 22.000 locuitori. Localitate cu profil agro-industrial, cu unitati agricole importante dar si industriale n domeniul electrotehnicii, mecanicii si turnatoriei de metale neferoase. orasul Filiasi , cu o populatie de 20.000 locuitori. Aici exista unitati industriale n domeniul electrotehnic, mecanic, constructii de masini si prelucrarea lemnului. orasul Segarcea , cu o populatie de cea. 8.500 locuitori. Dispune de unitati industriale din domeniul alimentar si chimic si este un puternic centru agricol.

Restul populatiei judetului este cuprinsa n 94 comune ce nsumeaza 364 sate. Judetul Dolj detine 3,1 % din suprafata totala si 3,9 % din cea agricola a tarii. Agricultura ofera cele mai multe locuri de munca si conteaza ca parte majora a produsului intern brut din judet. Suprafata agricola este de 590.000 ha din care 302.000 ha sunt irigate iar 470.000 ha sunt n proprietatea privata. Faptul ca 40 % din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom vorbeste de la sine despre marile posibilitati pe care le are agricultura n judetul Dolj. Pentru valorificarea productiei agricole din judet, au fost nfiintate n timp numeroase ntreprinderi prelucratoare n diferite domenii: morarit-panificatie, industrializarea laptelui, producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii, a legumelor, precum si de producere si distilare a alcoolului. Toate aceste instalatii si spatii de productie, dublate de o forta de munca calificata constituie un domeniu de maxima importanta n promovarea unor produse de calitate superioara att pentru piata interna ct si pentru cea externa. Judetul dispune de o suprafata forestiera de 81.500 ha, din care 11.500 ha sunt detinute de sectorul privat. Padurile adapostesc un bogat fond cinegetic - cerbul, caprioara, vulpea, mistretul. Suprafata ocupata de ape si balti este de 22.000 ha, din care 5.000 ha n sectorul privat. Bogatia n peste a acestor ape, mai ales n trecut, a fost determinanta n alegerea pestelui n stema judetului Dolj. O bogatie importanta a zonei o constituie fructele recoltate de pe cele aproape 10.000 ha destinate pomiculturii. Reteaua cailor de transport cuprinde 221 km cale ferata, 424 km drumuri nationale si 1691 km drumuri judetene si comunale, precum si un aeroport. Camera de Comert din Craiova a nregistrat n Dolj un numar de cea. 18.500 de

agenti economici. Exista de asemenea un numar de cea. 600 societati cu capital strain, majoritatea nsa cu capital redus. Ponderea mare a acestor agenti economici este n mediul urban, cea. 15.500, si numai 3.000 n mediul rural. De-a lungul secolelor, locuitorii acestor meleaguri au fost caracterizati prin toleranta fata de semeni si credinta n Dumnezeu, n municipiul Craiova se afla centrul bisericii ortodoxe oltene prinArhiepiscopia Craiovei si Mitropolia Olteniei . Pe teritoriul judetului se gasesc numeroase lacasuri de cult att ortodoxe ct si catolice, protestante, baptiste, adventiste, ct si temple evreiesti. Multe din aceste lacasuri de cult constituie monumente istorice si de arhitectura, de mare valoare. Alaturi de biserica, scoala este cea care contribuie esential la formarea generatiilor tinere. A fost nfiintata la nceput pe lnga biserica. La 1775 se pun bazele "Scolii obstesti" de la manastirea Obedeanu, transformata n "Scoala domneasca" n 1822. La "Obedeanu" se nvatau, n afara de limba romna, limbile franceza si greaca. In prezent, pe raza judetului Dolj functioneaza cca. 900 unitati de nvatamnt n care studiaza aproximativ 150.000 tineri, din care 10% studenti, pregatiti de un personal didactic ce nsumeaza 12.000 profesori. Reteaua de nvatamnt preuniversitara cuprinde 400 gradinite pentru prescolari, 380 scoli, 48 licee, 28 scoli profesionale si postliceeale. Cei 15.000 de studenti sunt grupati n doua Universitati ce cuprind 16 facultati, la care se adauga facultatile private, care i pregatesc pentru aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv si tehnologic. Calitatea nvatamntului n aceasta zona a tarii a determinat consemnarea n timp a nu mai putin de 75 de academicieni ai Romniei proveniti numai de la Colegiul National Carol I din Craiova, printre ei figurnd nume celebrei ca: Gheorghe Titeica si Simion Stoilov - matematicieni, Ilie Murgulescu si Eugen Angelescu - chimisti, C. Radulescu Motru - filosof, Stefan Milcu si Dimitrie Gerota - medici, C. S. Nicolaescu Plopsor arheolog, marele diplomat Nicolae Titulescu . Acest prestigios liceu a fost absolvit de asemenea de cunoscutii artisti plastici Constantin Lecca ,Theodor Aman , Ion Tuculescu si scriitorii Mihail Drumes , Gib. Mihaescu , Alexandru Macedonski . Era normal ca o astfel de zona sa se remarce n peisajul cultural al tarii. Pe teritoriul judetului, n 19 muzee, se afla depozitate si expuse valori reprezentnd trecutul si prezentul. Se remarca n acest sens Muzeul Olteniei din Craiova cu sectiile de istorie, etnografie si stiinte ale naturii, Muzeul de Arta , depozitarul unor capodopere ale artei romnesti si universale, n al carui salon "Constantin Brncusi" este expusa celebra lucrare "Sarutul"... Biblioteca din Craiova , nfiintata de Alexandru si Aristia Aman, alaturi de celelalte 400 de biblioteci existente n teritoriu, nsufletesc viata spirituala a Doljului, n cadrul manifestarilor culturale ce au loc n aceste spatii se prezinta cartile de valoare ale

scriitorilor locali si nationali si se verniseaza numeroase expozitii de arta. Filarmonica de stat Oltenia , ntemeiata n anul 1850, si Teatrul de Opera si Opereta , fiintnd din anul 1861, asigura, prin repertoriu si interpretare, satisfacerea exigentelor muzicale ale melomanilor. Teatrul de papusi , fondat n anul 1949, n pofida spatiului restrns n care si desfasoara activitatea, si-a cstigat o notorietate nationala si internationala. Teatrul National din Craiova , nfiintat n anul 1850, a avut tot timpul o cota de exprimare artistica de cea mai nalta clasa. Din anul 1992 a cucerit efectiv tarile de pe toate continentele unde a dat spectacole, fiind laureatul a numeroase festivaluri dramatice. Era normal ca Teatrul National din Craiova sa fie organizatorul Festivalului international de teatru "William Shakespeare". Judetul Dolj este nscris cu majuscule si n miscarea sportiva din Romnia, att prin sportul de masa, prin atletism, hipism, ct si sporturi de sala si de echipa. Din cadrul sportivilor doljeni s-au ridicat nume de exceptie - campioni mondiali si olimpici. O mndrie a sportului Doljean o constituie echipa de fotbal "Universitatea Craiova" ca o prezenta europeana confirmata. Pentru ngrijirea sanatatii locuitorilor acestor meleaguri, n judetul Dolj functioneaza 95 dispensare, 12 spitale si un sanatoriu n care si desfasoara activitatea cea. 10.000 de cadre sanitare. Se remarca Spitalul Clinic Judetean cu o capacitate de 1600 paturi, avnd un rol important si pentru judetele vecine. Pentru turistii care viziteaza judetul sunt asigurate cea. 1100 locuri de cazare n hoteluri, hanuri, moteluri si vile turistice. In afara obiectivelor istorice, a monumentelor de arhitectura si de arta care determina prezenta turistilor n teritoriu, este obligatoriu sa se includa n programul acestora si vizitarea Parcului Romanescu - monument de arhitectura peisagera, considerat cel mai frumos parc din tara. Monumente de arhitectur veche Cea mai veche constructie - din zona Craiovei - care s-a pastrat, atestata ca atare, estemanastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase monumentale din Tara Romaneasca. Dar, in afara de biserica, nu s-a pastrat pana in vremea noastra nici una din vechile sale cladiri. Unele au cazut victima jafurilor si incendiilor provocate de dusmani interni sau externi, altele au fost distruse de calamitati naturale, ca revarsarile apelor Jiului si numeroasele cutremure de pamant. Data construirii este indicata diferit in mai multe izvoare. Pisania indica data de 3 decembrie 1572. O veche cartografiere sustine ca manastirea ar fi fost zidita in 1483 (parere la care subscriu, deopotriva, istoricii Bogdan Petriceicu Hasdeu si Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatra (pentru temelie) si caramida (pentru soclu si ziduri) castrului roman Pelendava. Din punct de vedere arhitectonic, biserica este

realizata in stil muntenesc (sau valah; acest stil se caracterizeaza prin sinteza dintre elementele populare autohtone si cele bizantine). Biserica manastirii Jitianu este considerata ctitorie a lui Serban Voievod (16541658). Biserica a fost restaurata in 1717, 1852, 1910, 1926 si 1958. In decursul istoriei Craiovei, la Jitianu au fost adeseori adapostite importante osti de aparare a orasului. Astazi, in interiorul cladirii civile a manastirii se afla o bogata colectie de odoare ale artei medievale din Oltenia. Arta craioveana de la sfarsitul sec.XVII si inceputul sec.XVIII poarta pecetea stilului brancovenesc, sinteza stralucita a traditionalei arte romanesti, a elementelor orientale (bizantine) si venetiene mai ales. Bisericile construite in acest stil au fost refacute cu timpul. Unele dintre ele pastreaza inca numeroase vestigii ale artei brancovenesti, cum sunt tampla frumos ornamentata, ancadramente florale, pridvoare sprijinite pe coloane, stema cu vulturul bizantin. Asemenea biserici - cum sunt Sf. Ilie, construita in 1720 de vornicul Ilie Oteteliseanu si marii negustori ai orasului (zugravita de pictorul C.Lecca intre1840-1841, refacuta in 1893, pictura actuala fiind cea executata de Gh.Ioanid si Gh.Tattarescu), Biserica Tuturor Sfintilor (1700), Biserica Sf. Gheorghe Vechi (1730), Manastirea Obedeanu (1747), Biserica Mantuleasa (1786), Sfantul Nicolae (1794) - releva maiestria constructorilor craioveni. Revitalizarea si prelungirea stilului brancovenesc in primele decenii ale sec.XVIII se explica, pe de o parte, prin faptul ca austriecii au incercat, fara sa reuseasca, sa inlocuiasca ortodoxismul traditional al populatiei cu catolicismul. Acestia au ridicat in primii ani ai ocupatiei, 1718-1720, o biserica catolica. Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa biserica Sfantul Dumitru, ctitorita de Matei Basarab in 1652. Timpul si oamenii aduc insa modificari bisericii: Constantin Brancoveanu ii reface chenarele ferestrelor in stilul brancovenesc; Constantin Obedeanu o restaureaza in 1723, iar boierii Argetoieni in 1774. Din cauza cutremurului din 1840 biserica se deterioreaza si este inchisa pana in anul 1889, cand au inceput lucrarile de restaurare sub conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala constructie, fara a respecta stilul celei vechi. Pictura s-a lucrat in trei etape, de catre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories, terminandu-se in anul 1933.