€

Monitorul educației și formării 2016

Educație și formare

România

Volumul 2 din Monitorul educației și formării 2016 include douăzeci și opt de rapoarte individuale de țară. El se bazează pe cele mai recente dovezi cantitative și calitative pentru a prezenta și a evalua principalele măsuri de politică recente și în curs de aplicare din fiecare stat membru al UE, cu accent pe evoluțiile de la jumătatea anului 2015. Prin urmare, volumul comple-tează sursele existente de informații care oferă descrieri ale sistemelor naționale de educație și formare.

Structura rapoartelor de țară este după cum urmează. Secțiunea 1 include o prezentare statistică a principalilor indicatori privind educația și formarea. Secțiunea 2 identifică pe scurt principalele puncte forte și provocări ale sistemului de educație și formare al țării. Secțiunea 3 prezintă cheltuielile destinate educației, precum și provocările demografice și cele referitoare la competențe. Secțiunea 4 se axează pe abandonul școlar timpuriu, educația și îngrijirea copiilor preșcolari și competențele de bază ca domenii importante legate de combaterea inegalităților și promovarea incluziunii. Secțiunea 5 se referă la politicile de modernizare a învățământului școlar, care cuprind, printre altele, meseria de profesor și competențele digitale și lingvis-tice. Secțiunea 6 analizează măsurile de modernizare a învățământului superior. În final, secțiunea 7 se referă la educația și formarea profesională, precum și la învățarea în rândul adulților.

Manuscrisul a fost finalizat la 15 septembrie 2016.ec.europa.eu/education/monitor

Cover image: © Shutterstock.comNumeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016

ISBN 978-92-79-58696-5ISSN 2466-9997doi:10.2766/19769

© Uniunea Europeană, 2016Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsurila întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

ROMÂNIA 1

1. Indicatori cheie

Surse: Eurostat (a se vedea secțiunea 9 pentru mai multe detalii); OCDE (PISA).

Note: Datele se referă la valori medii ponderate ale UE, care acoperă un număr diferit de state membre, în funcție de sursă; b= întreruperi de serii temporale, d= definiție diferită, p= provizorie, u= fiabilitate scăzută, 11 = 2011, 13 = 2013, 14 = 2014.

Informații suplimentare pot fi consultate în secțiunea corespunzătoare din volumul 1 (ec.europa.eu/education/monitor).

Figura 1. Poziția în raport cu cei mai buni (poligonul exterior) și cu cei mai slabi (centru)

Sursa: Calcule efectuate de DG Educație și Cultură, bazate pe date de la Eurostat (LFS 2015) și OCDE (PISA 2012).

Notă: Toate punctajele sunt stabilite între un maximum (cei mai buni, reprezentați de inelul exterior) și un minimum (cei mai

slabi, reprezentați de centrul graficului).

2012 2015 2012 2015

17.8% 19.1% 12.7% 11.0%

21.7% 25.6% 36.0% 38.7%

86.4% 11 86.4% 14 93.2% 11 94.3% 14

37.3% : 17.8% :

40.8% : 22.1% :

37.3% : 16.6% :

ISCED 3-8 (total) 70.2% 68.1% 75.9% 76.9%

1.4% 1.3% 9.2% 10.7%

3.0% 3.0% 14 5.0% 4.9% 14,p

ISCED 1-2 €1,625 €1,700 13 : : 13

ISCED 3-4 €1,723 €1,959 13 : : 13

ISCED 5-8 €3,932 €2,979 13 : : 13

17.8% 19.1% 11.6% 10.1%

: : 24.9% 19.0%

21.6% 25.6% 36.7% 39.4%

: : 33.8% 36.4%

59.3% 59.8% 69.7% 70.8%

79.1% 77.1% 81.5% 81.9%

1.6% 13 2.0% 14 5.5% 13 5.9% 14

2.5% 13 3.0% 14 13.6% 13 13.9% 14

Părăsirea școlară timpurie din

sistemele de educație și formare

(vârsta 18-24 de ani)

Total

România Media UE

Criterii de referință ET 2020

Ponderea absolvenților de studii

superioare (vârsta 30-34 de ani)Total

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC)

(de la vârsta de 4 ani la vârsta de începere a învățământului obligatoriu)

Procent de tineri cu vârsta de 15

ani cu un nivel scăzut de cunoștințe

în:

Citit

Matematică

Știință

Rata de angajare a noilor

absolvenți pe nivel de învățământ

(cu vârsta de 20-34 de ani și care

au finalizat sistemul de învățământ

cu 1-3 ani înainte de anul de

referință)

Participarea adulților la procesul de

învățare continuă

(vârsta 25-64 de ani)

ISCED 0-8 (total)

Alți indicatori contextuali

Investiții în educație

Cheltuieli publice pentru educație

ca procent din PIB

Cheltuieli în instituțiile

publice și private pentru

fiecare student în EUR

PPS

Părăsirea școlară timpurie din

sistemele de educație și formare

(vârsta 18-24 de ani)

de origine autohtonă

de origine străină

Ponderea absolvenților de studii

superioare (vârsta 30-34 de ani)

de origine autohtonă

de origine străină

Rata de angajare a noilor

absolvenți pe nivel de învățământ

(cu vârsta de 20-34 de ani și care

au finalizat sistemul de învățământ

cu 1-3 ani înainte de anul de

referință)

ISCED 3-4

ISCED 5-8

Mobilitate în scop educațional

Mobilitatea absolvenților străini

(licență)

Mobilitatea absolvenților străini

(master)

Părăsirea școlară timpurie din sistemele de educație și formare

Ponderea absolvenților de studii superioare

Rata de angajare a noilor absolvenți

Participarea adulților la procesul de învățare continuă

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC)

Nivel scăzut de cunoștințe ale elevilor la citire

Nivel scăzut de cunoștințe ale elevilor la matematică

Nivel scăzut de cunoștințe ale elevilor la știință

România Obiectiv UE Media UE

2 ROMANIA

Education and Training Monitor 2016 November 2016

2. Aspecte principale

România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe;

părăsirea timpurie a școlii a continuat să crească în 2015 și are a treia cea mai ridicată valoare din UE. Elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt în special expuși

riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională;

este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace;

ponderea absolvenților de studii superioare a crescut, astfel încât aceasta este în

prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața muncii este o provocare;

calificările și programele de studii pentru educația și formarea profesională (EFP) nu

sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE;

deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă

să fie foarte scăzute. Caseta 1: Recomandările specifice fiecărei țări pentru semestrul european 2016 în domeniul educației și formării Recomandările specifice fiecărei țări (country-specific recommendations – CSR) pentru semestrul european 2016 destinate României (Consiliul Uniunii Europene 2016 a inclus o recomandare în domeniul educației și formării): Luarea de măsuri pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii și îmbunătățirea furnizării de

educație de calitate, în special în rândul romilor.

3. Investiții în educație pentru a aborda provocările demografice și cele legate de calificări

În 2014, cheltuielile administrației publice din România pentru educație (3 % din PIB) au rămas cele mai scăzute din UE și cu mult sub media UE (4,9 %)1. Datele la nivel național arată o îmbunătățire a alocațiilor bugetare în 2015 și 2016,2 dar rămân sub pragul de 6 % din PIB stabilit de legea educației naționale 1/2011. Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) oferă sprijin pentru investiții în educație, dar sinergiile rămân insuficient explorate și depind de capacitatea limitată a administrației publice de a accesa și a gestiona fondurile ESI.

Populația școlară este în scădere ca urmare a tendințelor demografice. În 2015-2016, numărul total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în învățământul secundar superior (în licee, cu excepția școlilor profesionale) și în învățământul preșcolar. Din cei 1,7 milioane de elevi din învățământul primar și

gimnazial, 46 % erau înscriși în școli din mediul rural.

Ratele de ocupare profesională în funcție de nivelul de studii promovat (25-64 de ani) prezintă o imagine mixtă. În timp ce rata de ocupare a celor cu studii superioare [Clasificarea Internațională Standard a Educației (ISCED) 5-8] este mai mare decât media UE (86,9 % față de 84,1 % în 2015), rata de ocupare pentru absolvenții de învățământ secundar superior și învățământ post-secundar neuniversitar (ISCED 3-4) este sub media UE (69,7 % față de 73,9 % în 2015.) Pentru

1 Sursa: Eurostat, Baza de date privind cheltuielile administrației publice pe funcții (COFOG). 2 3,7 % din PIB în 2015 și 3,6 % din PIB în 2016 (Comisia Europeană 2016a).

ROMÂNIA 3

cei care au absolvit cel mult învățământul gimnazial (ISCED 0-2), rata a scăzut la 53,7 % și este în prezent în jurul mediei UE. Cu toate acestea, această cifră include o parte semnificativă a persoanelor ocupate în agricultura de (semi-)subzistență.

4. Abordarea inegalităților și promovarea incluziunii Spre deosebire de tendința generală a UE, rata de părăsire școlară timpurie a continuat să crească,

ajungând la 19,1 % în 2015. Aceasta este cu mult peste media UE (11 %) și a treia cea mai mare din UE. Astfel, România se îndepărtează de obiectivul său național de reducere a ratei de părăsire școlară timpurie la 11,3 % până în 2020 (a se vedea figura 2).

Figura 2. Nivelul părăsirii școlare timpurii în țările UE selecționate

Sursa: Eurostat.

Părăsirea școlară timpurie nu este uniformă în întreaga țară, ci prezintă variații mari între regiuni, precum și între zonele rurale și cele urbane. De asemenea, nivelul acestuia este mult mai ridicat în rândul populației rome. În comparație cu 2014, părăsirea școlară timpurie a crescut în patru regiuni3 - până la 25,3 % în Regiunea Nord-Est, dar a scăzut în toate celelalte patru regiuni4 - la un minim de 8,5 % în Regiunea Vest. Ponderea ridicată a persoanelor care părăsesc timpuriu școala (cu vârste cuprinse între 18-24 de ani), este rezultatul unei serii de factori care au avut impact asupra cohortelor de vârstă școlară anterioare, care au început să împlinească 18 ani:

1) rate ridicate de abandon școlar în învățământul primar și învățământul secundar inferior

(gimnaziu), din cauza măsurilor insuficiente de prevenire5; 2) o tranziție dificilă la învățământul secundar superior (liceu sau școală profesională),6 în

special pentru elevii din mediul rural, precum și rate ridicate de abandon în învățământul liceal7;

3 Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %), Regiunea Nord-Est (de la 21,7 % la 25,3 %), Regiunea Sud-

Vest (de la 15,9 % la 16,2 %) și Regiunea București-Ilfov (de la 9 % la 10,8 %). 4 Regiunea Nord-Vest (de la 17,7 % la 16,9 %), Regiunea Sud-Est (de la 25 % la 24,9 %), Regiunea Sud-Muntenia (de la 22 % la 18,7 %) și Regiunea Vest (de la 10,7 % la 8,5 %). 5 Rata anuală a abandonului școlar a fost de 1,2 % în învățământul primar și 1,8 % în învățământul

gimnazial în anul școlar 2013/2014. Aceasta a fost semnificativ mai ridicată pentru copiii înscriși în școli din mediul rural. O analiză longitudinală a cohortei de vârstă care a început școala în 2006/2007 și a absolvit în 2013/2014 arată că 13,8 % din cohortă au abandonat școala până în clasa a VIII-a și 1,5 % au abandonat școala în clasa a VIII-a. Numai 51,8 % au promovat examenul de evaluare națională (Ministerul Educației 2015d).

6 Rata de tranziție în ciclul secundar superior a fost de 94,4 % în anul școlar 2014/2015, comparativ cu 96,7 % în anul școlar precedent.

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Spania

Italia

Malta

Portugalia

România

Regatul Unit

4 ROMANIA

Education and Training Monitor 2016 November 2016

3) furnizarea insuficientă de programe de remediere, cum ar fi programele „a doua șansă”. Deși factorii pentru abandonul școlar sunt diverși, sărăcia și lipsa de resurse financiare pentru a

acoperi costurile aferente educației sunt deosebit de importante. Alți factori includ furnizarea și accesul insuficient la educație de calitate, servicii de asistență insuficiente sau atitudini discriminatorii în special față de romi, elevi cu dizabilități sau copii cu nevoi educaționale speciale (Ministerul Educației 2015a). Două programe de asistență socială îi sprijină pe cei mai săraci elevi. Programul „bani pentru liceu” oferă o bursă în valoare de 180 RON (40 EUR)/lună copiilor de liceu cu un venit pe membru de

familie mai mic de 150 RON (33 EUR). Alocația pentru susținerea familiei (aproximativ 18 EUR/lună/copil, acordată pe baza testării mijloacelor și care vizează familiile sărace cu copii) este condiționată de prezența la școală. Pentru elevii din învățământul primar, este disponibil programul „cornul și laptele”. În plus, toți elevii înscriși în școlile profesionale primesc o bursă lunară de 200 RON (45 EUR)/lună. Alte măsuri sunt destinate să acopere transportul la școală, iar programul-pilot „o masă caldă” oferă o masă caldă unui număr de aproximativ 30 000 de copii în 50 de școli. Cu

toate acestea, ratele ridicate de abandon școlar indică necesitatea de a dezvolta în continuare și de

a consolida măsuri sistemice de prevenire și intervenție timpurie. Disponibilitatea programelor „a doua șansă” este insuficientă, iar acoperirea geografică este neuniformă, în special în zonele rurale, unde își au originea majoritatea cazurilor de părăsire timpurie a școlii (Ministerul Educației 2015a). În anul școlar 2014-2015, în programele „a doua șansă” au fost înscriși peste 12 000 de elevi, o creștere semnificativă față de 8 600 de înscriși în

anul școlar precedent. Totuși, această cifră trebuie raportată la un număr de aproximativ 26 000 de elevi din învățământul primar și gimnazial care au abandonat școala în același an (Ministerul Educației 2015d). În iunie 2015, România a adoptat o strategie de reducere a părăsirii școlare timpurii, care stabilește măsuri de prevenire, de intervenție și de compensare, structurate în jurul unor programe-cheie care au drept scop:

1) sporirea participării la educația și îngrijirea preșcolară; 2) asigurarea accesului la învățământ primar și gimnazial de calitate; 3) dezvoltarea unor sisteme de detectare timpurie și consolidarea programelor de asistență de

remediere; 4) creșterea atractivității și calității sistemului de educație și formare profesională (EFP); 5) asigurarea furnizării adecvate a programelor „a doua șansă”;

6) dezvoltarea capacității instituționale de punere în aplicare, de monitorizare și de evaluare a strategiei.

Ca o măsură de implementare, autoritățile au lansat recent două apeluri de proiecte, sprijinite prin intermediul Fondului social european:

„Școala pentru toți” (173 de milioane EUR) este un program educațional anunțat în pachetul anti-sărăcie lansat de guvern în luna februarie 2016. Aceasta își propune să ofere sprijin unui număr de 17 000 de copii din învățământul preșcolar, să sprijine 41 000 de copii de vârstă școlară să rămână în școală și 16 000 de beneficiari ai programului „a doua șansă”. De asemenea, programul vizează aproximativ 20 000 de profesori, directori de școli, consilieri și mediatori care să lucreze cu copiii cu risc de abandon școlar.

Programul „Profesori motivați în școli defavorizate” (25 de milioane EUR) are ca scop

reducerea abandonului școlar timpuriu prin atragerea unor profesori talentați în școlile

defavorizate. Programul vizează 5 000 de profesori și 150 de școli defavorizate. Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari (cu vârsta între 4 ani și vârsta școlară obligatorie) rămâne sub media UE (86,4 % față de 94,3 % în 2014) și este scăzută mai ales în zonele rurale și în rândul romilor. În urma introducerii recente a tichetului social pentru stimularea participării copiilor din familii defavorizate, sunt așteptate evoluții pozitive (lege adoptată în

7 Rata anuală a abandonului școlar a fost de 2,8 % în învățământul liceal (3,2 % pentru băieți) și 4,3 %

(7,1 % pentru fete) în școlile profesionale în anul școlar 2013/2014 (Ministerul Educației, 2015d).

ROMÂNIA 5

octombrie 2015)8. Pentru a depăși provocările cauzate de nefrecventarea grădiniței, în 2012 a fost introdus un an pregătitor obligatoriu înainte de primul an de învățământ primar. Se consideră că măsura a avut un impact pozitiv asupra copiilor care nu au frecventat anterior grădinița (reflectat,

de asemenea, într-o scădere a ratelor anuale de abandon școlar în primii ani de învățământ școlar) (Ministerul Educației 2015). Romii sunt în special expuși sărăciei educaționale. Deși disponibilitatea unor statistici exacte este o provocare, dovezile sugerează că ratele de înscriere, ratele de finalizare și rezultatele educaționale ale elevilor romi rămân semnificativ mai mici decât pentru populația non-romă9. Puțini copii romi au acces la educație de calitate și ratele de frecventare a învățământului obligatoriu de către romi

sunt mai mici în comparație cu non-romii10 (Banca Mondială 2014). În pofida unor progrese, se estimează că în jur de 27 % din copiii romi primesc educație în școli segregate de facto, definite de Indicele privind incluziunea romilor (Deceniul Romilor 2015). Standardele considerabil mai scăzute ale calității predării în școlile unde romii sunt majoritari afectează rezultatele școlare ale copiilor. Acțiunile care vizează integrarea școlară a romilor, deși inițiate și/sau puse în aplicare în cea mai mare parte de ONG-uri, includ activități de desegregare și alte proiecte care permit accesul

nediscriminatoriu la educație; angajarea de mediatori școlari; prevenirea absenteismului școlar și

luarea de măsuri pentru reducerea abandonului școlar, cum ar fi acordarea de burse și desfășurarea de activități după orele de curs. De asemenea, se asigură locuri speciale pentru romi în instituțiile de învățământ (2016b Comisia Europeană). Copiii cu nevoi educaționale speciale și copiii cu dizabilități reprezintă unul dintre grupurile cele mai susceptibile de a nu frecventa școala, în special în zonele rurale. Datele de la recensământul din

2011 au arătat că unul din trei copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani având o invaliditate totală sau parțială nu a fost înscris niciodată la școală sau a abandonat școala (Banca Mondială 2014). Cu toate acestea, copiii cu nevoi educaționale speciale au acces la diferite forme de educație și pot fi înscriși fie în sistemul tradițional de învățământ, fie în școli speciale, în funcție de tipul și gradul de handicap. Integrarea școlară a elevilor cu nevoi educaționale speciale se confruntă cu o serie de provocări din cauza formării inadecvate a cadrelor didactice și a programelor de studii, a slabei implicări a părinților și a atitudinilor negative/discriminatorii ale celorlalți părinți. Există o mare

nevoie de a oferi profesorilor instrumente pedagogice adaptate la caracteristicile specifice și la potențialul elevilor cu nevoi educaționale speciale. Cu toate acestea, sunt necesare, de asemenea, abilități comportamentale axate pe facilitarea incluziunii și a acceptării.

Caseta 2: Decalajul rural-urban la nivel educațional

Există discrepanțe semnificative în ceea ce privește accesul și rezultatele educaționale între zonele urbane, pe de o parte, și zonele rurale, unde trăiește 46 % din totalul populației.

Deosebirile încep la debutul ciclului de învățământ și se accentuează pe măsură ce copiii avansează în sistem. În anul școlar 2014-2015, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3-5/6 ani erau înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban. Există mai multe motive pentru această situație, inclusiv distanțele uneori mari între casă și grădiniță și lipsa de facilități în comunitățile izolate.

Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 % în mediul

urban) (Ministerul Educației 2015d). În România, părăsirea școlară timpurie reprezintă o provocare mai ales în mediul rural. În 2015, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de 19,3 % în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari. Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari pentru copiii din mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal și, prin urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar.

Calitatea rezultatelor educației — evaluate în termeni de abilități de bază — prezintă diferențe

8 Bazându-se pe rezultatele unui program pilot de succes, programul național „Fiecare copil la grădiniță”

oferă familiilor sărace un tichet social lunar de 50 RON (aproximativ 11 EUR) pentru achiziționarea de alimente, îmbrăcăminte, rechizite sau produse de igienă, condiționat de frecventarea grădiniței de către copiii acestora.

9 Datele de la recensământul din 2011 au arătat că unul din șapte romi cu vârsta de peste 10 ani este analfabet și doar 0,7 % din romi au studii superioare (Agenția Națională pentru Romi 2014).

10 Doar 37 % din copiii romi cu vârsta între 3 și 6 ani au fost înscriși în învățământul preșcolar, în comparație cu 63 % din copiii ne-romi, conform unui sondaj din 2011. Rata de înscriere a romilor în învățământul obligatoriu a fost de 78 %, comparativ cu 95 % pentru vecinii lor ne-romi (Banca Mondială 2014).

6 ROMANIA

Education and Training Monitor 2016 November 2016

semnificative între zonele rurale și cele urbane. Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale dificile. În mediul rural există mai puține cadre

didactice calificate angajate cu normă întreagă decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac naveta (Banca Mondială 2014).

5. Modernizarea învățământului școlar Formarea inițială a cadrelor didactice ridică unele preocupări, în special cu privire la incluziunea grupurilor vulnerabile și a copiilor cu nevoi educaționale speciale. Formarea inițială pentru cadrele didactice din învățământul primar este organizată în licee pedagogice și/sau instituții superioare, care includ de regulă o componentă de pregătire practică. Formarea inițială a cadrelor didactice

pentru învățământul liceal este asigurată de universități ca un modul opțional pe lângă specializarea academică a studentului. Modulul se bazează foarte mult pe aspecte teoretice, iar

calitatea acestuia variază de la o universitate la alta. Cu toate că participarea cadrelor didactice la dezvoltarea profesională continuă este relativ ridicată11, proporția cadrelor didactice care participă la dezvoltarea profesională continuă în legătură cu subiecte care țin de egalitate, toleranță, segregare și incluziune este în continuare foarte scăzută.

Modernizarea programei școlare este în curs de desfășurare. Programa școlară pentru învățământul

primar (clasele I-IV) a fost revizuită recent și, în aprilie 2016, a fost publicată o nouă programă școlară-cadru pentru învățământul gimnazial (clasele V-VIII). Noua programă școlară pune accentul pe aplicabilitatea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor într-o abordare integrată și interdisciplinară.

Experți selectați prin concurs public elaborează noile planuri de învățământ pentru fiecare disciplină. Manualele vor acoperi 75 % din numărul total de ore de școală, restul fiind decis de

către cadrele didactice. Noua programă școlară-cadru introduce noi discipline, cum ar fi: „gândirea critică în contextul drepturilor și responsabilităților” (clasa a V-a), „educație interculturală” (clasa a VI-a), „educație pentru cetățenie democratică” (clasa a VII-a) și „educație financiar-economică și antreprenoriat” (clasa a VIII-a)12. Noua programă școlară va fi introdusă treptat, începând cu anul

școlar 2017/2018. De asemenea, aceasta va oferi școlilor o mai mare flexibilitate în a suplimenta numărul de ore pentru materii specifice sau în a introduce noi materii în programa școlară opțională, gestionată de fiecare școală. De asemenea, educația în domeniul TIC a fost consolidată

(cu o oră/săptămână). În ceea ce privește învățământul liceal (clasele IX-XII), se desfășoară activități suplimentare pentru elaborarea planului privind programa școlară-cadru.

De curând a fost adoptat statutul elevului - care reglementează drepturile și obligațiile elevilor. Acesta a introdus dreptul de a contesta rezultatul evaluărilor scrise și de a evalua periodic profesorii prin intermediul unor chestionare anonime.

Ratele scăzute de promovabilitate la examenul de bacalaureat rămân o provocare pentru calitatea

învățământului secundar superior, în pofida unei îmbunătățiri în comparație cu anul precedent. În 2016, doar 68,1 % din elevii care au susținut examenul de bacalaureat au promovat. Această situație pune probleme pentru tranziția la învățământul terțiar și creează provocări pentru piața forței de muncă, într-un context în care există deja o pondere relativ mare de tineri care nu sunt încadrați profesional, nu urmează niciun program educațional sau de formare („NEET”) (17 % în 2015, peste media UE de 12 %; Comisia Europeană 2016). În acest context, începând cu anul școlar 2014/2015, pentru elevii care nu au trecut examenul de bacalaureat sunt oferite programe

neuniversitare. În plus, un proiect dedicat, finanțat dintr-un împrumut de 200 de milioane EUR de la Banca Mondială - și anume Proiectul privind Învățământul Secundar din România (ROSE) - urmărește să îmbunătățească tranziția elevilor de liceu către universitate. Proiectul oferă granturi liceelor cu performanțe slabe, sprijin pentru acțiuni de intervenție sistemică, cum ar fi formarea cadrelor didactice, precum și sprijin pentru universități în scopul de a crește retenția în primul an de învățământ terțiar. Programul de granturi pentru liceele care se confruntă cu rezultate slabe a fost lansat în luna aprilie 2016.

11 83,3 % în 2014 (Comisia Europeană 2015). 12 Pentru fiecare dintre aceste materii s-a alocat o oră pe săptămână.

ROMÂNIA 7

6. Modernizarea învățământului superior Ponderea absolvenților de studii superiore (persoanele cu vârsta de 30-34 de ani) a continuat să crească, ajungând la 25,6 % în 2015 (figura 2). Drept urmare, România probabil va depăși obiectivul său național Europa 2020 de 26,7 %. Cu toate acestea, acesta este un procent relativ scăzut în comparație cu media UE (38,7 % în 2015) și este al doilea cel mai mic din UE. În acest context, România are unul dintre cele mai mari procente de absolvenți în domenii precum inginerie,

industrie manufacturieră și construcții din UE (21 % față de 14 %), dar, de asemenea, unul dintre cele mai mari procente de absolvenți în domenii precum științe sociale, afaceri și drept (42 % în comparație cu media UE de 34 %)13. Proporția de absolvenți din domenii precum științe, matematică și informatică a fost de 6 % în 2014 (media UE este 10 %), în timp ce 2 % au absolvit studii de agricultură și agronomie. Rata de ocupare a proaspăt absolvenților de studii superioare14 a crescut cu 5 puncte procentuale în 2015, ajungând la 77,1 %, dar a rămas sub media UE de

81,9 %.

Figura 3. Ponderea absolvenților de studii superioare

Sursa: Eurostat. Mai multe provocări persistă în învățământul superior din România (Ministerul Educației 2015c):

mecanismele de finanțare nu sunt suficient de flexibile pentru a oferi stimulente pentru eficiență, modernizare, inovare sau echitate;

calitatea educației, în special în universitățile private și învățământul terțiar neuniversitar, este inegală;

participarea elevilor din mediul rural, din familii sărace și din rândul minorităților este scăzută;

relevanța insuficientă pentru piața forței de muncă, inclusiv tendința cursurilor de a oferi oportunități limitate pentru a dobândi tipurile de competențe transversale care sunt considerate valoroase pe piața forței de muncă.

În 2015, România a adoptat o nouă strategie pentru învățământul terțiar, care prevede o serie de

măsuri vizând:

îmbunătățirea participării la toate nivelurile de învățământ superior;

asigurarea implicării strategice pe sectoare de activitate; dezvoltarea de programe de studiu flexibile, de înaltă calitate și relevante pentru piața

muncii.

13 Eurostat (2014), Absolvenții în funcție de nivel de educație, orientarea programului, sex și domeniu de

studiu, educ_uoe_grad02. 14 Persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani care au finalizat școala cu 1-3 ani înainte de anul de

referință.

15%

20%

25%

30%

35%

40%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UE28

România

8 ROMANIA

Education and Training Monitor 2016 November 2016

Pentru a atinge aceste obiective, strategia urmărește:

revizuirea procedurilor de acreditare, în scopul de a sprijini modernizarea acestora;

extinderea flexibilității instituțiilor pentru revizuirea programelor de educație; dezvoltarea unui mecanism de evaluare continuă a programelor, competențe transversale

și abilități antreprenoriale și de monitorizare a performanței absolvenților; îmbunătățirea utilizării TIC în programa școlară.

Strategia este într-un stadiu incipient de implementare, ceea ce face dificilă o concluzie în această etapă.

Pentru a spori calitatea și relevanța pentru piața forței de muncă, un număr tot mai mare de programe sunt în curs de lichidare,15 în timp ce o serie de instituții de învățământ superior au fost puse sub monitorizare și 10 instituții private de învățământ superior au toate programele în curs de lichidare (Ministerul Educației 2015e). În universități s-au înființat centre de consiliere în carieră, care urmăresc, de asemenea, să furnizeze evaluări ale nevoilor de pe piața forței de muncă.

Metodologia de finanțare a universităților a fost actualizată recent pentru a include criterii de performanță. În același timp, sistemul unic de înregistrare a studenților (Registrul Matricol Unic) este în prezent funcțional. Aceasta este o bază de date electronică destinată să monitorizeze procesul de eliberare a diplomelor, să îmbunătățească colectarea de date și să reducă birocrația prin importarea automată a datelor despre absolvenții de liceu. O strategie pentru internaționalizarea învățământului superior și a cercetării românești este în curs de elaborare. De

curând, o măsură suplimentară adoptată de minister a constat într-o creștere cu 20 % a bugetului pentru burse de studiu pentru studenți. Plagiatul, mai ales la nivel de doctorat, a constituit o prioritate pe agenda publică și politică. Mai multe cazuri de teze de doctorat plagiate, inclusiv de către politicieni proeminenți, au mărit presiunea publică asupra Ministerului Educației să modifice legislația pentru a simplifica și a depolitiza evaluarea plagiatului. Evaluarea școlilor doctorale a fost amânată.

7. Modernizarea educației și formării profesionale și promovarea învățării în rândul adulților

Cu un nivel de 60 % în 2014, participarea elevilor din învățământ secundar superior la educația și formarea profesională (EFP) a rămas peste media UE (48 %). Cu toate acestea, rata de ocupare a proaspeților absolvenți EFP a fost cu mult sub media UE în 2015 (62,4 % în comparație cu media

UE de 73 %). EFP16 înregistrează progrese, însă rămâne caracterizată de corelarea insuficientă a calificărilor și a programei școlare cu evoluția pieței forței de muncă, precum și de mecanisme inadecvate de asigurare a calității. Subfinanțarea sectorului, calitatea personalului didactic, ratele de abandon școlar și ratele de absolvire sunt provocări suplimentare.

Participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE, atingând 1,3 % în 2015. În general, participarea la învățarea pe tot parcursul vieții este corelată pozitiv cu nivelul de educație (3,1 % pentru absolvenții de învățământ terțiar în 2015 față de 0,3 % pentru cei cu cel mult studii gimnaziale). Această situație consolidează discrepanțele existente și capcana calificărilor slabe, în special pentru persoanele în vârstă, cu un nivel scăzut de educație.

Începând cu anul școlar 2014/2015, absolvenții din învățământul gimnazial au opțiunea de a urma un program de formare profesională de trei ani. Acesta include o componentă importantă de instruire practică desfășurată la o școală sau într-o întreprindere. Pregătirea practică reprezintă aproximativ 20 % din timpul total de învățare în primul an, în timp ce în al doilea și al treilea an aceasta crește până la aproximativ 60 % și, respectiv, 72 %. De asemenea, întreprinderile pot oferi

15 Între anii universitari 2012/2013 și 2014/2015 un număr de 468 de programe au fost trecute în lichidare

(17 % din numărul total de programe). 16 EFPI în România cuprinde școli profesionale, filiera EFP la nivelul învățământului liceal (EFP liceală) și

învățământul EFP postliceal (EFP postliceală și în școlile profesionale).

ROMÂNIA 9

stagiarilor burse, condiționate de frecvență și de note. În 2015, a fost adoptată o nouă configurație pentru standardele de formare profesională în învățământul profesional (învățământ secundar superior). Pe această bază, începând cu anul școlar 2016-2017, au fost concepute și aplicate 200

de standarde de pregătire profesională pentru nivelurile ISCED 3 și 4.

În aprilie 2016, România a adoptat o strategie națională privind educația și formarea profesională structurată în jurul a patru obiective principale:

1) îmbunătățirea relevanței pentru piața muncii; 2) creșterea participării; 3) îmbunătățirea calității; 4) dezvoltarea inovării și a cooperării naționale/internaționale în educația și formarea

profesională. Sunt în curs de desfășurare acțiuni de stabilire a normelor și de punere în aplicare a unui sistem dual de educație și formare profesională care implică societăți private interesate de acest tip de formare.

De asemenea, în iunie 2016 România a adoptat o strategie națională pentru învățarea pe tot

parcursul vieții. Aceasta vizează îmbunătățirea participării și sporirea relevanței pentru piața forței de muncă. Măsurile planificate urmăresc să extindă accesul la oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții pentru persoanele care, în mod obișnuit, sunt slab reprezentate (de exemplu, lucrătorii în vârstă, persoanele slab calificate, romii, femeile, locuitorii din mediul rural, tinerii în tranziție de la școală la locul de muncă, persoanele cu handicap), dar și pentru alte grupuri-țintă, cum ar fi cadre didactice și profesori, cursanți adulți, furnizori de formare, angajatori etc.

În cele din urmă, adoptarea noii configurații pentru Registrul național al calificărilor a fost amânată. Registrul este destinat să servească ca instrument unic de referință în formare, asigurând accesul echitabil la piețele naționale și europene ale muncii și corelarea educației și formării cu nevoile pieței muncii.

8. Referințe Comisia Europeană (2015), Monitorul educației și formării, Fișa de țară a României, http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/tools/docs/2015/monitor2015-romania_ro.pdf Comisia Europeană (2016a), Raportul de țară al României pentru 2016 Inclusiv un bilanț aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_ro.pdf Comisia Europeană (2016b), Măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre 2016, http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma-report-2016_en.pdf Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2016 privind Programul național de reformă al României pentru 2016 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2016, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016H0818(18)&from=EN Ministerul Educației (2015a), Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România 2015-2020, http://www.edu.ro/index.php/articles/23306 Ministerul Educației (2015b), Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015-2020, http://www.edu.ro/index.php/articles/23305

Ministerul Educației (2015c), Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015-2020, http://www.edu.ro/index.php/resurse/23345 Ministerul Educației (2015d), Raport privind starea învățământului preuniversitar în România, https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20Stare%20invatamant%20preuniversitar%202015.pdf Ministerul Educației (2015e), Raport privind starea învățământului superior în România, https://www.edu.ro/raport-privind-starea-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntului-superior-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-2015

10 ROMANIA

Education and Training Monitor 2016 November 2016

Agenția Națională pentru Romi (2014), Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020, http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf Deceniul romilor (2015), Roma Inclusion Index 2015 (Indicele din 2015 privind integrarea romilor), http://www.romadecade.org/news/roma-inclusion-index-2015/9810 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2012), The situation of Roma in 11 EU Member States. Survey results at a glance (Situația romilor în 11 state membre: Rezultatele sondajului pe scurt), http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/2099-FRA-2012-Roma-at-a-glance_EN.pdf Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2014), Report on education 2014: The situation of Roma in 11 EU Member States (Raportul din 2014 referitor la educație: Situația romilor în 11 state membre), http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014_roma-survey_education_tk0113748enc.pdf Guvernul României (2015), Programul de convergență 2015-2018, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cp2015_romania_ro.pdf OCDE (2013), Rezultatele PISA pentru anul 2012: What Students Know and Can do. Student Performance in

Mathematics, Reading and Science (Ce știu și ce pot face elevii. Competențele elevilor la matematică, citit și științe) (Volumul I), http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-volume-I.pdf OCDE (2014), Rezultatele TALIS pentru anul 2013: An International Perspective on Teaching and Learning (O perspectivă internațională asupra predării și învățării), Paris: OECD Publishing Banca Mondială (2014), Acordul serviciilor consultative privind furnizarea de informații pentru pregătirea unui proiect de strategie națională și a unui plan de acțiune privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014-2020, Document de referință, Volume II

9. Anexă. Surse de indicatori cheie Indicator Codul datelor online al Eurostat

Părăsirea școlară timpurie din sistemele de educație și formare edat_lfse_02 + edat_lfse_14

Ponderea absolvenților din învățământul terțiar edat_lfse_03 + edat_lfs_9912

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari educ_uoe_enra10

Rata de angajare a noilor absolvenți edat_lfse_24

Cheltuieli publice pentru educație ca procent din PIB gov_10a_exp

Cheltuieli în instituțiile publice și private pentru fiecare student educ_uoe_fini04

Mobilitatea în scop educațional educ_uoe_mobg03

Participarea adulților la procesul de învățare continuă trng_lfse_01

Comentariile și întrebările cu privire la prezentul raport sunt binevenite și pot fi trimise prin e-mail la: Alexandra TAMASAN alexandra.tamasan@ec.europa.eu sau

EAC-UNITE-A2@ec.europa.eu

REZUMAT 11

Rezumat

Repere ale analizei transnaționale Repere ale analizei de țară

12 REZUMAT

Education and Training Monitor 2016 November 2016

Rezumat 1. Repere ale analizei transnaționale

Monitorul educației și formării din acest an explorează în profunzime provocările societale și abordează migrația, demografia și competențele-cheie la dezvoltarea cărora ar trebui să contribuie

educația. În continuare, monitorul analizează progresele înregistrate în creșterea rezultatelor educaționale — prin reducerea părăsirii școlare timpurii și a rezultatelor slabe și creșterea nivelului de educație terțiară — la nivelul UE, precum și în statele membre. În cele din urmă, prin compararea transnațională a sistemelor de educație și în analiza de țară, raportul prezintă și examinează numeroase inițiative politice care pot contribui la deschiderea educației către necesitățile societății și ale pieței forței de muncă.

Provocări cu impact asupra educației și formării profesionale Populația Europei este în curs de îmbătrânire. În șase state membre ale UE, grupa de vârstă 5-18 se va reduce cu cel puțin 20 % până în 2040. Alte șase state membre se confruntă cu scăderi cuprinse între 10 % și 20 % pentru aceeași grupă de vârstă. În același timp, numărul de persoane care solicită azil în UE pentru prima dată a crescut de trei ori începând din 2013, iar mai mult de 80 % din solicitanții de azil din 2015 au sub 34 de ani. Astfel cum s-a arătat în edițiile anterioare ale acestui raport și după cum indică analiza datelor disponibile, încă persistă tipurile de inegalități

înregistrate în ceea ce privește oportunitățile și rezultatele educației. Cu toate acestea, educația și formarea constituie pârghii politice puternice pentru promovarea incluziunii sociale, economice și culturale.

În timp ce populațiile din Europa se schimbă, ocuparea forței de muncă se modifică, de asemenea. Condițiile de viață și de muncă într-o economie globalizată și avansată tehnologic impun persoanelor fizice dobândirea unui nivel mai ridicat de competențe. Un nivel mai ridicat de educație este asociat cu un nivel mai ridicat de competențe de bază și se traduce prin rate mai ridicate de

ocupare. Noii absolvenți care dețin diplome universitare în 2015 au avut o rată de ocupare de 81,9 %, care a fost cu 11,1 puncte procentuale mai ridicată decât pentru cei care dețin cel mult o diplomă de absolvire a învățământului secundar superior sau post-secundar non-terțiar. Prin

urmare, îmbunătățirea competențelor, în special în rândul grupurilor slab calificate și defavorizate, este unul dintre obiectivele principale ale Agendei pentru noi competențe.

REZUMAT 13

Pe lângă înzestrarea studenților cu cunoștințe și competențe și având în vedere valul recent de populism și extremism în Europa, toate nivelurile de educație, inclusiv educația în rândul adulților, pot promova, de asemenea, cetățenia și valorile comune ale libertății, toleranței și nediscriminării,

în conformitate cu Declarația de la Paris din 2015 și concluziile primului Colocviu anual al Comisiei Europene privind drepturile fundamentale17. Mai mult de jumătate din statele membre ale UE au introdus recent politici pentru a se asigura că tinerii și copiii dobândesc competențe sociale, civice și interculturale. Au fost introduse măsuri de politică pentru creșterea potențialului educației de a răspunde provocărilor societale, în principal la nivelul învățământului primar și secundar.

Educația eficace necesită investiții adecvate. Pentru prima dată în 3 ani, cheltuielile publice destinate educației au crescut în 2014, cu 1,1 %, în termeni reali. Aproximativ două treimi din

statele membre au crescut nivelul cheltuielilor și creșterea a fost de peste 5 % în cazul a șase dintre acestea (BG, LV, HU, MT, RO și SK). Provocarea finanțării educației constă în a investi atât suficient, cât și eficient.

Creșterea ratelor de participare și combaterea sărăciei educaționale Ratele de participare la educație sunt în creștere în întreaga UE. Acest lucru este valabil pentru educația preșcolară și continuă, după perioada învățământului școlar obligatoriu, în învățământul superior.

În ceea ce privește educația și îngrijirea copiilor preșcolari, participarea copiilor începând cu vârsta de 4 ani este în general ridicată în UE. De fapt, în 2014, UE a fost la mai puțin de 1 punct

procentual distanță de atingerea obiectivului de participare de 95 % prevăzut în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale 2020 (ET2020). Cu toate acestea, sunt necesare unele îmbunătățiri suplimentare pentru a atinge obiectivul stabilit la Barcelona de participare a cel puțin 33 % din copiii sub 3 ani la educația și îngrijirea copiilor preșcolari: în 2014, rata de participare a UE a celor mai mici copii (0-2 ani) a fost de 28 %, iar în 10 state membre ale UE aceasta a fost sub 20 %. Creșterea participării copiilor din grupuri

defavorizate reprezintă o provocare importantă pentru educație în Europa, având în vedere recunoașterea tot mai mare a potențialului educației și îngrijirii copiilor preșcolari de calitate pentru reducerea dezavantajului și stabilirea unui bun fundament pentru învățarea ulterioară.

17 Reuniunea informală a miniștrilor educației din Uniunea Europeană (17.03.2015), Declarația privind

promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație; Colocviul anual privind drepturile fundamentale (2015), Toleranță și respect: prevenirea și combaterea urii antisemite și anti-musulmane în Europa: http://ec.europa.eu/justice/events/colloquium-fundamental-rights-2015/index_en.htm.

14 REZUMAT

Education and Training Monitor 2016 November 2016

La nivel terțiar, ratele de absolvire au crescut considerabil în UE în 2015. Cu o pondere de 38,7 % și o creștere de 0,8 puncte procentuale față de 2014, UE se îndreaptă spre atingerea obiectivului ca, până în 2020, populația cu vârsta între 30-34 de ani să includă 40 % absolvenți de învățământ

terțiar. Cu toate acestea, valorile medii ascund diferențe majore între rezultatele diferitelor grupuri. Nivelurile de calificare încă variază între femei și bărbați, între persoanele de origine autohtonă și cele de origine străină și între regiuni și țări.

Astfel cum a arătat monitorul din 2015, Europa prezintă o problemă persistentă în materie de sărăcie educațională, definită ca eșecul de a atinge standarde minime în educație. Rezultatele slabe în rândul adolescenților de 15 ani rămân îngrijorător de semnificative, mai ales la matematică. În ultimii zece ani, s-au înregistrat progrese considerabile în reducerea ratei de părăsire timpurie a

educației și formării profesionale, dar acestea au încetinit oarecum în ultimii ani. Între 2014 și 2015, proporția populației în vârstă de 18-24 de ani care nu are o diplomă de absolvire a ciclului secundar superior a scăzut cu doar 0,2 puncte procentuale în UE și a ajuns la o medie generală la nivelul UE de 11 %. Vizarea părăsirii școlare timpurii înseamnă, de asemenea, reducerea disparităților regionale și a tipurilor de inegalități; de exemplu, în 2015, rata părăsirii școlare

timpurii în rândul persoanelor născute în afara UE a fost de două ori mai mare decât cea a persoanelor de origine autohtonă (19,8 % față de 10,1 %).

Sisteme flexibile de educație și formare Reformarea învățământului preșcolar și a învățământului primar implică măsuri privind personalul, programa școlară și evaluarea. Profesionalizarea personalului didactic responsabil de educația și îngrijirea copiilor preșcolari poate juca un rol important în dezvoltarea profesională mai sistematică și poate avea un impact pozitiv asupra bunăstării și dezvoltării copiilor. De exemplu, MT, IE și BE au introdus o combinație de cerințe privind calificări superioare pentru a intra în profesie, precum și sisteme de menținere a competențelor și performanței personalului prin dezvoltare profesională

continuă.

Cercetarea comparativă subliniază rolul cadrelor didactice în impulsionarea inovării în școală, ceea ce, la rândul său, poate face ca educația să răspundă mai bine nevoilor societății și ale cursanților. Având în vedere creșterea diversității în școli, penuria de personal și scăderea interesului pentru predare, diversitatea personalului din învățământ, inclusiv bărbați, tineri și persoane care provin din medii etnice diverse, poate oferi elevilor și studenților o multitudine de modele. De exemplu, în

2014, 85 % din cadrele didactice din învățământul primar în UE erau femei, iar în patru țări 95 % din profesori erau de sex feminin la același nivel educațional.

REZUMAT 15

Învățământul superior, precum și învățământul secundar și programele profesionale terțiare au un rol specific în pregătirea persoanelor pentru piața locurilor de muncă. Noii absolvenți de învățământ profesional, care nu mai frecventează cursuri școlare sau de formare profesională, au avut o rată

de ocupare de 73 % în 2015, în timp ce rata de ocupare a noilor absolvenți de învățământ secundar superior din programele de orientare generală a fost de 61,2 %. Cu toate acestea, în general, programele profesionale tind să fie mai puțin atractive decât programele de orientare generală. Elementele care ar putea fi utilizate pentru a face educația și formarea profesională (EFP) mai atractive și mai relevante pentru nevoile pieței forței de muncă includ: luarea în considerare a unor componente de învățare bazate pe muncă în toate programele de educație și formare profesională, îmbunătățirea permeabilității dintre educația și formarea profesională și învățământul

superior, precum și o mai bună pregătire a tinerilor pentru piețele forței de muncă din ce în ce mai internaționalizate, inclusiv prin predarea limbilor străine. Învățământul superior are un mare potențial de promovare a mobilității sociale ascendente și de îmbunătățire a perspectivelor de angajare. Măsurile de politică pentru sporirea inovării și a relevanței învățământului superior includ orientarea profesională personalizată, urmărirea

absolvenților și învățarea bazată pe muncă. În special, urmărirea absolvenților este tot mai

frecventă în instituțiile de învățământ superior; nouă țări utilizează sistematic informațiile colectate pentru a îmbunătăți orientarea în carieră și pentru a adapta programele de studiu în mod corespunzător (BE, DK, EE, IE, IT, PL, SK, SE, UK). Internaționalizarea tot mai mare a învățământului superior este văzută în general ca un factor pozitiv important în creșterea calității și a relevanței acestuia. Dovezile disponibile arată că mobilitatea în scop educațional este un predictor al perspectivelor mai bune de angajare și de dezvoltare a carierei.

Învățarea nu se încheie atunci când persoanele își încheie educația formală. Atingerea obiectivului UE, ca 15 % din adulți să participe la învățarea pe tot parcursul vieții, se dovedește dificilă. Rata medie a învățării în rândul adulților a fost de 10,7 % în 2014 și nu a crescut în 2015. Mai mult, într-o serie de state membre ale UE, decalajul în ceea ce privește accesul la educație dintre populația medie și adulții cu un statut defavorizat s-a menținut sau chiar a crescut. Măsurile de politică pentru a aduce UE mai aproape de atingerea obiectivului privind învățarea pe tot parcursul vieții și creșterea șanselor de angajare ar începe de la evaluarea, validarea și certificarea

competențelor existente. În mod ideal, astfel de măsuri vor fi urmate de acțiuni suplimentare pentru a îmbunătăți disponibilitatea cursanților de a învăța, pentru a încuraja angajatorii să își asume un rol mai activ, pentru a oferi un sprijin dedicat grupurilor defavorizate și pentru a asigura

calitatea, relevanța și eficacitatea sistemelor de învățare pentru adulți.

2. Repere ale analizei de țară AT Rata de părăsire școlară timpurie este semnificativ mai bună decât media UE, iar participarea

la educația și îngrijirea copiilor preșcolari a crescut. Testele naționale și internaționale indică existența unor deficiențe în ceea ce privește competențele de bază, precum și un puternic impact al mediului socio-economic și al originii migrante asupra rezultatelor educației. A

început punerea în aplicare a reformei învățământului din noiembrie 2015. Resursele suplimentare sunt generate de o taxă bancară. Austria ia diverse măsuri pentru a asigura integrarea în educație și formare a numărului mare de refugiați recent sosiți. Pe fondul creșterii numărului de studenți, planul privind învățământul superior pentru perioada 2016-2021 stabilește obiective strategice și subliniază creșterea calității procesului de predare, însă fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru nevoile identificate. Participarea la educația și formarea profesională este ridicată și oferă competențe relevante.

BE

Au fost lansate reforme școlare majore care au ca scop îmbunătățirea echității, a competențelor-cheie și a educației și formării profesionale. Noile moduri de guvernanță ar trebui să crească eficiența și să sporească abordările colaborative. Se iau măsuri pentru a aborda deficitul de infrastructură educațională. Belgia se confruntă cu provocări semnificative legate de echitate. Performanța elevilor este puternic legată de mediul lor socio-economic, în

special pentru cei de origine migrantă. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât se estimează că grupurile defavorizate din populația școlară sunt cele care vor crește cel mai mult. Rata de părăsire școlară timpurie este puțin mai bună decât media UE, dar decalajele dintre comunități și regiuni persistă. Școlile defavorizate nu dispun de directori și cadre didactice cu experiență. Profesorii au nevoie de sprijin pentru a preda într-un mediu tot mai divers.

16 REZUMAT

Education and Training Monitor 2016 November 2016

Ponderea absolvenților de studii superioare este peste medie. Se adoptă inițiative pentru a aborda proporția scăzută a studenților și a absolvenților în domeniul științei și tehnologiei, care constituie o preocupare pentru viitoarea capacitate de inovare.

BG Bulgaria ia primele măsuri în punerea în aplicare a Legii învățământului preșcolar și școlar

prin adoptarea unor standarde educaționale de stat. Rata părăsirii școlare timpurii a crescut și prezintă mari variații regionale. În ceea ce privește rezultatele școlare, grupurile vulnerabile, cum ar fi romii și elevii din mediul rural, au performanțe semnificativ sub medie. În învățământul terțiar, ratele de absolvire continuă să crească și a fost introdus un model de finanțare bazat pe performanță, însă rămân mai multe provocări, inclusiv relevanța

insuficientă pentru piața forței de muncă. Cheltuielile publice generale destinate educației rămân printre cele mai scăzute din UE.

CY Cipru și-a îmbunătățit considerabil performanțele cu privire la părăsirea școlară timpurie și a menținut o pondere ridicată a absolvenților de studii superioare. De asemenea, Cipru a inițiat o reformă strategică a sectorului educației și formării profesionale, atât la nivel liceal, cât și

postliceal. Acest efort are ca scop realizarea unui echilibru mai bun între acest sector și

învățământul superior majoritar privat, care este puternic predominant în prezent. Cu toate acestea, persistența unor niveluri relativ scăzute de competențe de bază și lipsa continuă a eficienței cheltuielilor publice în sistemul de învățământ constituie în continuare provocări majore pentru această țară. Cipru a înființat o nouă agenție de asigurare a calității și de acreditare în învățământul superior. Chestiunea garantării asigurării calității și a acreditării corespunzătoare a instituțiilor și programelor — mai ales în colegii private — va reprezenta

un test pentru Cipru în viitor.

CZ Rezultatele școlare și șansele de angajare ale absolvenților de învățământ secundar și de învățământ superior sunt, în general, bune. Cu toate acestea, rata națională a părăsirii școlare timpurii, deși încă sub media UE, s-a agravat în ultimii ani. Mediul socio-economic al elevilor influențează puternic rezultatele școlare și participarea romilor la sistemul tradițional de educație trebuie crescută. Autoritățile au luat măsuri importante pentru a sprijini punerea

în aplicare a legislației pro-incluzive, adoptată în 2015. Salariile profesorilor rămân scăzute în comparație cu alte țări, iar colectivul de profesori îmbătrânește, ceea ce necesită măsuri suplimentare pentru a spori atractivitatea profesiei pentru tinerii talentați. Nivelurile de educație terțiară continuă să crească rapid și reforma mult-așteptată a învățământului

superior a fost adoptată. Reformele în curs de desfășurare au făcut obiectul unor consultări ample și al unor campanii de sensibilizare. Acestea au ca scop valorificarea cunoștințelor și a expertizei specialiștilor în diverse discipline și a părților interesate, precum și creșterea

responsabilității din partea actorilor de pe teren.

DE Participarea la toate formele de învățământ a crescut și rezultatele s-au îmbunătățit, inclusiv pentru grupurile defavorizate. Cu toate acestea, mediul socio-economic are în continuare un impact major asupra rezultatelor educației. Integrarea numărului ridicat de refugiați sosiți recent reprezintă o provocare majoră. O mare parte dintre refugiați sunt tineri și slab

calificați. Aproape jumătate dintr-un grup mare de tineri începe învățământul superior. De asemenea, învățământul superior atrage un număr tot mai mare de studenți internaționali, în special în disciplinele știință, tehnologie, inginerie și matematică. Sistemul dual de formare bine stabilit se străduiește să atragă un număr suficient de ucenici în anumite regiuni și sectoare. În combinație cu tendințele demografice negative, acest lucru poate conduce la o lipsă de muncitori calificați. Abordarea provocărilor-cheie va necesita investiții suplimentare în educație, care rămân scăzute în comparație cu nivelul internațional.

DK Danemarca a redus ratele de părăsire școlară timpurie, dar diferența între femei și bărbați este mai mare decât în țările vecine. Ponderea absolvenților de studii superioare este una dintre cele mai ridicate din UE. Danemarca are cea mai mare proporție de studenți înscriși în programe de educație și formare profesională prin muncă din toate țările UE; de asemenea, participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții este una dintre cele mai ridicate din UE. Având în vedere faptul că, în Danemarca, cheltuielile destinate educației sunt cele mai

ridicate din UE, pentru a reduce costurile și pentru a îmbunătăți eficiența în sectorul public, proiectul de lege financiară pentru 2016 a prevăzut reduceri bugetare în sectorul educației. „Strategia pentru creștere și dezvoltare” (Vækst og Udvikling i hele Danmark) anunță intenția de a sprijini calitatea predării și a învățării online în educația școlară și învățământul superior.

REZUMAT 17

Reforma învățământului liceal general din 2016 are ca scop să ridice standardele academice, să ofere o pregătire solidă pentru învățământul superior și să încurajeze mai mulți tineri să aleagă un program de educație și formare profesională.

EE Estonia continuă să aibă un sistem de educație performant, care combină o proporție redusă

de persoane cu un nivel scăzut de competențe și un impact redus al statutului socio-economic asupra rezultatelor educației. Rata de absolvire a învățământului superior este una dintre cele mai ridicate din UE. Rata de ocupare a noilor absolvenți s-a redresat după criza economică. Estonia pune în aplicare o strategie amplă de învățare pe tot parcursul vieții. Aceasta aduce o nouă abordare a procesului de învățare prin accentuarea dezvoltării

individuale și sociale și dobândirea de competențe la toate nivelurile și în toate tipurile de învățământ. Principalele provocări sunt adaptarea la tendințele demografice, creșterea atractivității profesiei didactice, reducerea în continuare a părăsirii școlare timpurii și reducerea decalajului de competențe dintre studenții vorbitori de limbă estonă și studenții vorbitori de limbă rusă.

EL Părăsirea școlară timpurie și ponderea absolvenților de studii superioare s-au îmbunătățit în

mod semnificativ și în prezent sunt mai bune decât media UE. Performanța este dezamăgitoare în ceea ce privește obținerea de competențe de bază de către tineri și adulți, precum și în ceea ce privește participarea la educație și formare profesională și la procesul de învățare în rândul adulților. Un dialog național privind educația și o revizuire a sistemului de învățământ subliniază problemele-cheie precum subfinanțarea gravă, angajarea de cadre didactice, echitatea și eficiența. Inversarea efectelor reformelor anterioare, care vizau

creșterea transparenței, a responsabilității și a evaluării în școli și în învățământul superior reprezintă o chestiune îngrijorătoare. Grecia a adoptat strategii sectoriale privind învățământul superior, educația profesională și învățarea pe tot parcursul vieții. Punerea lor în aplicare va fi o provocare. Impactul crizei refugiaților asupra sectorului educațional elen rămâne destul de limitat pentru moment, dar ar putea avea consecințe mai ample în viitor.

ES Din cauza impasului politic din 2016 s-au înregistrat progrese limitate în domeniul reformelor

educaționale: viitorul legii organice din 2013 pentru îmbunătățirea calității educației (LOMCE) este pus la îndoială și reforma profesiei didactice rămâne în așteptare. Spania a majorat bugetul educației începând cu anul 2015, dar reducerile financiare acumulate anterioare au scăzut echitatea în educație, iar eficacitatea cheltuielilor destinate educației poate fi

îmbunătățită. Ratele de înscriere și de tranziție în cadrul programului „de educație și formare profesională de bază” se situează sub așteptări după primii doi ani de punere în aplicare. Ministerul Educației, Culturii și Sportului depune eforturi semnificative pentru prevenirea

violenței în școli și pentru promovarea educației civice și a valorilor fundamentale. Un nou sistem de urmărire a absolvenților ar trebui să contribuie la îmbunătățirea relevanței programelor universitare și a ratelor de inserție profesională a absolvenților. Guvernul ia inițiative pentru a sprijini cooperarea între universități, întreprinderi și centre de cercetare, dar guvernanța universitară și sistemele de finanțare nu creează un mediu favorabil.

FI

Guvernul a identificat șase proiecte-cheie pentru „cunoaștere și educație” în programul său strategic „Viziunea pentru viitor: Finlanda 2025” și trebuie să le pună în aplicare într-un mediu de consolidare fiscală. Rezultatele educaționale ale elevilor în vârstă de 15 ani sunt în continuare unele dintre cele mai bune în UE, dar s-au diminuat recent în toate grupurile. Programele școlare sunt modernizate la toate nivelurile de învățământ. Ponderea absolvenților de studii superioare este printre cele mai ridicate din UE. Învățământul superior face obiectul unei reforme pentru a spori eficiența și relevanța acestuia. Proporția studenților

care participă la educația și formarea profesională, precum și cea a adulților la învățarea pe

tot parcursul vieții este printre cele mai ridicate din UE.

FR Franța este angajată în trei reforme majore în toate sectoarele și la toate nivelurile de educație și formare profesională. Reformele din învățământul obligatoriu, cea din învățământul superior și cea din formarea profesională urmăresc îmbunătățirea echității și a eficienței prin prevenirea timpurie, predarea în colaborare și noi modele de guvernanță.

Rezultatele elevilor sunt puternic legate de mediul lor socio-economic. Prea mulți tineri abandonează studiile cu un nivel scăzut de calificare sau fără calificare. Există mari decalaje de performanță între școli. Școlile defavorizate beneficiază mai puțin de profesori cu experiență și segregarea școlară reflectă mediile socio-economice, academice și de migranți,

18 REZUMAT

Education and Training Monitor 2016 November 2016

precum și segregarea rezidențială. Rata de absolvire a învățământului superior este ridicată. Cu toate acestea, sistemul universitar, cu taxele sale de școlarizare relativ mici și accesul liber, se află sub presiunea numărului de studenți în continuă creștere. În pofida faptului că

se acordă o prioritate sporită învățământului primar, cheltuielile rămân inegale între diferitele etape de învățământ. Prin comparație la nivel internațional, cheltuielile per elev sunt semnificativ mai mari pentru învățământul liceal.

HR Rata foarte scăzută a părăsirii școlare timpurii și proporția mare de absolvenți de învățământ secundar profesional care intră în învățământul superior sunt principalele puncte forte ale sistemului. Studiile internaționale arată că există deficiențe de competențe printre tinerii de

15 ani în ceea ce privește competențele numerice, alfabetizare și citire. Dezacordurile politice au încetinit punerea în aplicare a strategiei de referință pentru educație, știință și tehnologie și reforma curriculară asociată. Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari și la educația în rândul adulților sunt extrem de scăzute în comparație cu alte țări din UE. Alinierea educației profesionale, a educației superioare și a educației adulților cu nevoile pieței muncii prin elaborarea unor standarde de calificare în consultare cu partenerii sociali este un proces

demn de laudă, dar de lungă durată, care nu a dat încă rezultate concrete.

HU Sistemul de învățământ maghiar se confruntă cu provocări importante legate de capitalul

propriu. Rezultatele elevilor sunt puternic legate de mediul lor socio-economic și trebuie crescută participarea grupurilor defavorizate, în special a persoanelor de etnie romă, la sistemul tradițional de învățământ incluziv. Din 2015/2016, vârsta obligatorie pentru începerea educației și îngrijirii copiilor preșcolari a fost redusă de la cinci ani la trei ani pentru

a pregăti mai bine copiii pentru școală și a reduce astfel riscul de abandon ulterior. Guvernul a anunțat transferul operării școlilor publice de la nivelul municipalităților la stat și descentralizarea organizației de întreținere a școlilor de stat începând cu luna ianuarie 2017. În 2015/2016, în învățământul superior au fost introduse programele de studiu duble pentru a îmbunătăți relevanța pe piața muncii a programelor de diplomă. În 2016/2017, s-a introdus o nouă programă școlară de bază pentru școlile medii profesionale, în care s-a mărit numărul de ore de predare pentru disciplinele profesionale specifice, în detrimentul disciplinelor

științifice.

IE Irlanda are rezultate foarte bune în ceea ce privește părăsirea școlară timpurie și ponderea absolvenților de studii superiore și a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea

asigurării de competențe de bază. Spațiul fiscal în creștere creat de redresarea economică recentă și rapidă diminuează presiunea exercitată asupra cheltuielilor publice pentru educație și permite creșterea substanțială a investițiilor de capital, și anume în dezvoltarea

infrastructurii educaționale. Accesibilitatea și furnizarea cu normă întreagă a educației și îngrijirii preșcolare de calitate rămân o provocare. Echitatea și accesul la învățământul superior pentru grupurile defavorizate reprezintă în continuare probleme. În anumite sectoare ale economiei apar deficite de competențe (de exemplu, TIC) și nevoia de creștere a nivelului de calificare și de recalificare a populației adulte, în special prin creșterea participării la educație și formare continuă.

IT

Reforma școlară din 2015 și sistemul național pentru evaluarea școlilor sunt puse în aplicare și ar putea îmbunătăți rezultatele școlare. Deși încă peste media UE, rata părăsirii școlare timpurii este într-un continuu declin. Participarea la educația preșcolară este ridicată pentru copiii de 4-6 ani. Se acordă mai multă atenție calității învățământului superior, iar cadrul pentru alocarea de fonduri publice pentru universități s-a îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani. Italia are cea mai scăzută pondere a absolvenților de studii superioare din UE

pentru intervalul de vârstă 30-34 de ani. Sistemul de învățământ superior este subfinanțat și

se confruntă cu problema îmbătrânirii și a declinului cadrelor didactice. Tranziția de la educație la locul de muncă este dificilă, chiar și pentru persoanele înalt calificate. Aceasta cauzează un „exod al creierelor”.

LT În Lituania, meseria de profesor face obiectul unei reforme pentru a îmbunătăți atractivitatea, calitatea formării inițiale a cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă. Lituania

are o rată foarte scăzută a părăsirii școlare timpurii, dar competențele de citire și matematică ale elevilor sunt sub media UE. Conform testelor naționale, aproape o cincime dintre copiii de 16 ani nu au cunoștințe și aptitudini de bază. Rata de participare la educația și îngrijirea copiilor preșcolari este scăzută în comparație cu media UE și există disparități semnificative

REZUMAT 19

între zonele urbane și cele rurale. Guvernul a luat mai multe măsuri de creștere a ratei de participare și a calității. Lituania are cea mai mare rată de absolvire a învățământului superior din UE. Rezultatele legate de calitate și de inovare în învățământul superior, în special

calitatea predării și furnizarea de abilități comportamentale și de pregătire practică în învățământul superior, rămân în continuare provocări. Doar un mic procent de adulți participă la învățarea pe tot parcursul vieții. Întrucât educația și formarea profesională rămân o opțiune neatractivă pentru elevi și părinții lor, există necesitatea de a îmbunătăți calitatea acestora și cooperarea cu întreprinderile.

LU

În Luxemburg, practic toți copiii participă la educația și îngrijirea copiilor preșcolari de la

vârsta de patru ani. Măsurile recente vizează îmbunătățirea calității acestor servicii, în special pentru a reduce dezavantajele socio-economice. Părăsirea școlară timpurie este încă sub media UE, dar a crescut în 2015. Toți elevii învață două limbi străine în cadrul învățământului secundar inferior. Cu toate acestea, educația trilingvă reprezintă o provocare pentru mulți elevi și afectează succesul acestora la toate disciplinele școlare. Luxemburg are a doua cea mai mare pondere a absolvenților de studii din UE în rândul persoanelor de 30-34 de ani și a

crescut în mod semnificativ finanțarea acestui sector în ultimii ani.

LV În ultimii ani, Letonia a înregistrat progrese remarcabile în reducerea ratei de părăsire școlară

timpurie și îmbunătățirea nivelului de competențe de bază. Letonia introduce treptat un nou model de finanțare în sistemul de învățământ superior, cu elemente pentru recompensarea calității. Măsurile privind acreditarea sunt promițătoare, cu toate că punerea în aplicare se află încă într-un stadiu incipient. Ponderea absolvenților de studii superioare este mare, dar

furnizarea de absolvenți pentru sectoare care necesită un nivel ridicat de cunoștințe și atragerea de studenți internaționali rămân o provocare. Educația și formarea profesională face obiectul unei reforme semnificative, dar există încă posibilități considerabile pentru extinderea componentelor de învățare prin muncă și actualizarea programelor școlare. Disparitatea de gen în educație este o provocare generală, femeile depășind bărbații în mod semnificativ în ceea ce privește atât calificările, cât și achiziționarea competențelor de bază.

MT Malta investește masiv în sistemul său de educație și formare. Măsurile pozitive recente privind educația școlară urmăresc să modernizeze planurile de învățământ, să îmbunătățească calitatea predării și să promoveze competențele digitale. Tranziția de la educație la piața forței de muncă este mai ușoară decât în majoritatea celorlalte țări din UE.

În pofida progreselor recente, rata părăsirii școlare timpurii rămâne cea de a doua cea mai mare din UE, iar ponderea absolvenților de studii superioare este încă scăzută. Participarea adulților slab calificați la învățarea pe tot parcursul vieții este destul de scăzută.

NL Sistemul educațional olandez este printre cele mai performante din UE în ceea ce privește

participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, ponderea elevilor cu rezultate slabe în rândul tinerilor de 15 ani și ponderea absolvenților de studii superiore. Schimbările din sistemul de finanțare pentru învățământul superior lasă loc pentru investiții în îmbunătățirea calității, dar impactul asupra accesibilității și inegalității educaționale va necesita o

monitorizare atentă. Măsurile luate pentru a crește atractivitatea profesiei didactice sunt deosebit de importante, întrucât se preconizează o penurie de profesori. Diferențierea metodelor de predare în funcție de nevoile de învățare ale elevilor în clase din ce în ce mai diverse, pentru a-i sprijini și a-i motiva pe toți elevii să își atingă potențialul maxim, rămâne o provocare.

PL Polonia este una dintre cele mai performante țări din UE în ceea ce privește părăsirea școlară

timpurie și obținerea competențelor de bază, dar se confruntă cu provocări în predarea

competențelor transversale. Noul guvern a lansat o reformă majoră a educației școlare. Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari a crescut semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, calitatea furnizării, în special pentru copiii sub vârsta de trei ani, este o provocare și diferențele regionale în ceea ce privește accesul persistă. Recenta decizie de a crește vârsta de începere a școlii la 7 ani nu respectă dovezile internaționale care subliniază importanța învățării de la vârste mici. Deși ponderea absolvenților de studii superioare este

ridicată, calitatea învățământului superior și relevanța acestuia pe piața forței de muncă rămân o provocare. Guvernul a lansat un important proces de consultare privind viitorul sistemului polonez de învățământ superior. Calitatea și relevanța pe piața muncii a educației și formării profesionale sunt încă limitate. Se introduce în prezent o nouă formă de educație

20 REZUMAT

Education and Training Monitor 2016 November 2016

duală. Participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții este una dintre cele mai scăzute din UE, iar nivelurile competențelor de bază în rândul adulților sunt relativ slabe, în special în domeniul TIC. Introducerea sistemului integrat de calificări și a cadrului național al

calificărilor reprezintă un pas înainte.

PT Guvernul portughez a anunțat o serie de măsuri de îmbunătățire a echității în educație și de combatere a eșecului școlar. Bugetul din 2016 pentru educație nu prevede creșteri semnificative față de anul anterior: se preconizează că sprijinul financiar pentru reforme va proveni din creșterea eficienței cheltuielilor și o scădere a repetenției. Cetățenia și educația interculturală sunt din ce în ce mai relevante în programa școlară și integrarea migranților în

sistemul de învățământ este consolidată. Tendința de scădere a numărului de studenți înscriși la universitate, împreună cu rata ridicată a cetățenilor portughezi cu înaltă calificare care migrează către alte țări europene agravează criza demografică a țării și i-ar putea afecta competitivitatea. Noile cursuri profesionale tehnice din învățământul superior sporesc numărul de studenți înscriși la institute politehnice și deschid noi căi de cooperare cu sectorul de afaceri.

RO România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe. Rata părăsirii școlare timpurii a continuat să crească în 2015 și este a treia cea mai mare din UE. Elevii din mediul rural, din familiile sărace și de etnie romă sunt expuși în mod special riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Participarea la învățământul preșcolar este de așteptat să crească în urma introducerii transferurilor condiționate de numerar pentru copiii din familiile sărace. Ponderea absolvenților de studii superioare a crescut, astfel încât acesta

este în prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este încă una dintre cele mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior pe piața muncii este o provocare. Calificările și programele școlare pentru educația și formarea profesională nu sunt suficient de adaptate la nevoile pieței forței de muncă și participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE. În pofida unor îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă să fie foarte scăzute.

SE Suedia investește masiv în educație și formare, cheltuielile publice destinate educației fiind printre cele mai ridicate din UE. Suedia are una dintre cele mai mari ponderi a absolvenților de studii superioare din UE pentru intervalul de vârstă 30-34 de ani, iar rata de ocupare a noilor absolvenți de studii universitare este foarte ridicată. Rezultatele educației școlare în

ceea ce privește achiziționarea competențelor de bază au scăzut continuu în ultimii zece ani. Acest lucru ar putea avea ca rezultat scăderea nivelurilor de calificare ale adulților în viitor. Creșterea decalajului de performanță între studenții de origine străină și cei de origine

autohtonă este o provocare: segregarea școlară este posibil să fi crescut într-un sistem cu o mai mare posibilitate de alegere a școlii. Integrarea numărului mare de studenți nou-sosiți în sistemul de învățământ reprezintă o provocare majoră; cu toate acestea, Suedia se poate baza cu succes pe tradiția sa în materie de politică educațională și pe eforturile actuale.

SI

Cu un număr tot mai mare de absolvenți de studii universitare și o rată scăzută de părăsire

școlară timpurie, Slovenia și-a îndeplinit deja obiectivele naționale în cadrul Strategiei Europa 2020. Tendințele demografice fluctuante reprezintă o mare provocare pentru menținerea unei rețele consolidate de școli și a unui sistem eficient de finanțare școlară. Proporția de absolvenți de învățământ superior în rândul șomerilor a crescut, indicând probleme legate de capacitatea de inserție profesională a tinerilor. Sectorul învățământului superior face obiectul unor reforme care au ca scop creșterea ratelor de finalizare, încurajarea internaționalizării și consolidarea asigurării interne a calității. Învățământul profesional este urmat de un număr

mare de tineri, dar se reintroduce ucenicia pentru a implica angajatorii și a îmbunătăți

tranziția către piața forței de muncă.

SK Noul guvern a demarat reforme ambițioase la toate nivelurile de educație și a început pregătirea unei strategii pe 10 ani în domeniul educației. Guvernul s-a angajat, de asemenea, să participe la consultări la scară largă pentru a sprijini aceste procese. Contextul socio-economic al elevilor are un impact semnificativ asupra performanței educaționale, iar

participarea romilor în învățământul tradițional trebuie să crească. În timp ce rata părăsirii școlare timpurii la nivel național rămâne scăzută în comparație cu UE, aceasta s-a agravat începând din 2010 și este deosebit de ridicată în regiunile estice și în rândul romilor. Capacitatea în materie de educație și îngrijire a copiilor preșcolari este consolidată pentru a

REZUMAT 21

permite rate de participare mai ridicate. Acest lucru ar putea îmbunătăți, în special, rezultatele educaționale ale elevilor defavorizați din punct de vedere socio-economic. Sporirea atractivității profesiei didactice pentru tinerii talentați și consolidarea tuturor

etapelor de formare a cadrelor didactice vor fi esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor educaționale și reducerea inechității educaționale. Sectorul învățământului superior este supus unei reforme ample care cuprinde acreditarea, finanțarea, cooperarea cu angajatorii și extinderea structurii sociale a populației studențești.

UK În pofida diferențelor între abordările adoptate pentru soluționarea anumitor provocări, sistemele de învățământ din Regatul Unit au rezultate bune în multe domenii monitorizate ca

parte a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale 2020. Regatul Unit are o pondere foarte ridicată de absolvenți de studii superioare și o rată în scădere a părăsirii școlare timpurii. În comparație cu alte țări din UE, Regatul Unit are rezultate bune în ceea ce privește participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari a copiilor de peste patru ani, precum și în ceea ce privește participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții. Printre principalele provocări pentru sistemele de

învățământ din Regatul Unit se numără îmbunătățirea nivelului competențelor de bază ale

elevilor în vârstă de 15 ani (în special matematica în rândul fetelor) și lărgirea accesului la învățământul superior pentru elevii din medii socio-economice sărace. În prezent sunt în curs de desfășurare reforme ambițioase ale sistemului de competențe pentru a îmbunătăți calitatea și transparența programelor profesionale destinate elevilor de peste 16 ani ca alternative egale la programele academice.

22 REZUMAT

Education and Training Monitor 2016 November 2016

Monitorul educației și formării - analiză pe țări Monitorul educației și formării este alcătuit din Volumul 1, furnizarea de analize din perspective

transnaționale și tematice și Volumul 2, care cuprinde 28 de rapoarte de țară. Fiecare raport de țară include o rubrică care prezintă o chestiune de actualitate în țară:

Țară Subiect AT Integrarea în educație și formare a refugiaților

BE Reforma învățământului obligatoriu în comunitatea franceză (Pacte pour un Enseignement d’Excellence, 2015-2025)

BG Modificările introduse prin Legea privind învățământul preșcolar și școlar

CY Noul sistem de acreditare și de asigurare a calității pentru învățământul superior

CZ Educația copiilor romi și educația favorabilă incluziunii

DE Integrarea în educație și formare a refugiaților

DK Integrarea refugiaților și a solicitanților de azil prin educație

EE Reforma rețelei școlare liceale

EL Dialogul național privind educația

ES Părăsirea timpurie a școlii și noua cale de educație și formare profesională de bază

FI Integrarea refugiaților în sistemul de învățământ

FR Mobilizarea educației și cercetării pentru a combate radicalizarea violentă

HR Dezbaterea în curs privind reforma programelor școlare

HU Programe duale în învățământul superior

IE Noua „Strategie privind competențele naționale 2025 - viitorul Irlandei”

IT Abordarea reducerii finanțării și a efectivelor de personal didactic

LT Creșterea atractivității profesiei de cadru didactic

LU Provocările în materie de educație trilingvă

LV Sporirea incluziunii educației pentru nevoi speciale

MT Îmbunătățirea educației inițiale a profesorilor și a dezvoltării profesionale continue

NL „Școli excelente”

PL Reforma învățământului școlar 2016

PT Cooperarea dintre instituțiile de învățământ superior și întreprinderi

RO Decalajul rural-urban în educație

SE Integrarea studenților nou-veniți în sistemul de învățământ

SI Abordarea tuturor chestiunilor în cadrul reformei învățământului superior

SK Educația copiilor romi și educația favorabilă incluziunii

UK Trecerea la un sistem complet de autonomie a școlilor în Anglia

Monitorul educației și formării - site internet și instrument de vizualizare Volumul 1 și volumul 2 din Monitorul educației și formării, împreună cu Instrumentul de vizualizare a monitorului și hărțile interactive pot fi consultate la adresa:

ec.europa.eu/education/monitor

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILEUNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:• unsingurexemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);• maimulteexemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/

index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:• pesite-ulEUBookshop(http://bookshop.europa.eu).

NC-AN

-16-016-RO-N

ISBN 978-92-79-58696-5