Lunar arădean de informaţie culturală

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Mai 2019

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XIII, nr. 1 (99) – mai 2019

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Lucia Bibarț,

Corina Huţan, Sorin Sabău, Ovidiu Pecican.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

mai 2019 3

EDITO

RIAL

Născut în 1985 în Arad. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.Absolvent al Facultăţii de Arte și Design Timișoara şi a Academiei de Arte Vizuale Oradea, Diploma în Pictură. Participă la simpozioane, expoziţii perso-nale şi de grup, în ţară şi în străinătate.

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Bogdan Țigan

Un an cultural fastuos

Un program cultural dens, divers şi interesant ne pregăteşte Centrul Cultural Judeţean Arad

pentru următoarea perioadă din acest an. Toate gus-turile publicului din ţinutul Aradului au fost luate în seamă, atunci când a fost conceput calendarul eveni-mentelor culturale. De la tradiţii şi folclor, până la eve-nimente de cultură înaltă. De la satisfacerea aşteptărilor unui public larg, până la proiecte de formare a gusturilor şi a spiritelor creative.

Toate secţiile Centrului Cultural Judeţean Arad au fost implicate în aceste evenimente. Şcoala Populară de Arte, din ce în ce mai dinamică şi mai performantă, va oferi specta-cole şi expoziţii generoase, prin care se vor exprima tinerii talentaţi în diferite domenii, care bat la porţile afi rmării. Tot pentru stimularea creativităţii tinerilor şi promovarea talen-telor vor avea loc proiecte importante din domeniul litera-turii şi a altor arte creative. Este foarte important că, pe lângă evenimentele de tip divertisment, se organizează din ce în ce mai multe evenimente cu caracter creativ care facilitează accesul tinerilor, mai ales al celor din mediul rural, la acte artistice autentice şi de valoare. Doar aşa se pot trezi şi forma talentele native ale viitorilor artişti.

O altă componentă bine promovată prin acest program cultural este cea a tradiţiilor, folclorului şi meşteşugurilor populare, a căror continuitate şi păstrare nealterată este o datorie de onoare a fi ecăruia dintre noi. Formaţii, interpreţi, meşteri populari, se vor exprima în spectacole, ateliere şi competiţii de gen.

Festivalurile sunt o prezenţă importantă, cu programe atractive şi invitaţi de succes care vor atrage un numeros public dornic de divertisment. Ele se vor desfăşura în tot judeţul şi vor fi abordate mai multe genuri artistice. De la folclor până la operă.

Conferinţa lui Mircea Cărtărescu, important scriitor şi personalitate culturală, aduce un plus de consistenţă valorică şi satisface publicul cu gusturi mai rafi nate.

Teatrul de Vară este o componentă nelipsită în ultimii ani, din programele Centrului Cultural Judeţean Arad. Pe perioada lunilor de vară, când instituţiile arădene de specta-cole sunt în vacanţă, pe scena din curtea Centrului Cultural Judeţean Arad se vor desfăşura spectacole de teatru la care sunt invitaţi artişti de succes.

Iată câteva din provocările pe care le lansează cea mai importantă instituţie culturală a judeţului Arad.

Ioan Matiuţ

mai 2019 5uralcultural

4 mai 2019

cultcultural

Popstar: 25 mai, ora 17.00, Teatrul de Marionete Arad

Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean Arad organizează cea de-a XXVIII – a ediţie a Festivalului Con-curs „Pop-Star”. Ediţia din acest an îşi propune, la fel ca celelalte, să descopere şi să sprijine afi rmarea tinerelor talente din dome-niul interpretării muzicii pop, la concurs participând elevi talentaţi ai liceelor de arte şi ale şcolilor populare de arte din întreaga ţară.

Invitat special: NICOLE CHERRY.

Jocurile Copilăriei, 1 Iunie, Tabăra Căsoaia O serie de activităţi dedicate Zilei Copilului vor avea loc la

Căsoaia, în data de 1 Iunie, dintre care amintim: spectacole de teatru, jocuri, ateliere creative şi concursuri.

În cadrul evenimentului „Jocurile copilăriei” vor fi premiaţi şi câştigătorii concursului ,,DE LA MEȘTEȘUG LA ARTIZANAT ECO”, organizat de Centrul Cultural Județean Arad în şcolile din judeţ, în perioada aprilie-mai. Concursul s-a adresat copii-lor din clasele a V-VII şi a avut ca scop punerea în valoare a creativității acestora prin confecţionarea de ornamente şi obiecte de artizanat din materiale reutilizate pe care, de obicei, le aruncăm sau despre care, de cele mai multe ori, spunem că nu pot avea valoare.

Zilele Şcolii Populare de Arte Arad, 3-7 iunie, Arad Program:- Spectacole de muzică populară, muzică uşoara, pian, teatru.

Spectacol folcloric susţinut de elevii claselor de canto popular, prof. Elisaveta Rudei, Mărioara Miclea, clasa intrumente de sufl at - prof. Gheorghe Raita şi clasa de acordeon, prof. Mihai Vastag.

- Concert clasic susţinut de clasa prof. Adrian Cotuna.- Recital tematic „Creativitate şi armonie în compoziţie”,

participă elevi ai claselor de pian, vioară şi chitară clasică. Invi-tat: prof. univ. dr. Teodor Caciora.

- Spectacol Pop-Rock, susţinut de elevii claselor prof. Claudia Stesco, Cornel Moldovan, Petru Kocsef.

- Spectacol de teatru susţinut de clasa de actorie, prof. Oltea Prallea Blaga.

- Expoziţie de pictură, grafi că, compoziţie decorativă, artă digitală, fotografi e, sala Clio a Complexului Muzeal Judeţean Arad.

- Spectacol de balet, clasa prof. Bianca Petre.

Teatrul de Vară, ediţia a VII-a 5 iunie-7 august, ora 20.00, Teatrul de Vară al CCJA

În perioada iunie-august pe scena din curtea Centrului Cul-tural Județean Arad vor avea loc spectacole de teatru dar și con-certe, fi ind invitați artiști care se bucură de recunoaștere și apre-ciere la nivel național și internațional.

Important de menţionat faptul că, începând din acest an, la Teatrul de Vară se va plăti intrare, preţul unui bilet fi ind de 5 lei.

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E

Evenimente laCentrul Cultural Judeţean Arad în 2019

Lipova Symphonic City, 28 iunie, platoul Mănăstirii „Maria Radna”

În prima parte, prgramul va cuprinde arii celebre din opere, iar în cea de-a doua parte se va cânta muzică de fi lm şi musicaluri.

Invitaţi:Soprana Larisa Ştefan

(solistă la Opera Naţională din Cluj Napoca şi bursieră la Fundaţia Principesa Margareta), Orchestra Filar-monicii de Stat Arad. Dirijor: Dan Crişan.

Invitat special: CEZAR OUATU.

mai 2019 76 mai 2019

uralculturalcultcultural

Întâlniri cu Personalităţi - Mircea Cărtărescu, 14 iunie Obiectivul principal al Întâlnirilor cu

personalităţi este stimularea şi promovarea valorilor culturale, educative şi artistice româneşti în spaţiul local arădean. De ase-

menea, prin organizarea evenimentului mai sus menţionat se doreşte consoli-darea şi amplifi carea, sub diferite forme, a relaţiilor cu diverse personalităţi artistice precum şi fa-vorizarea deschiderii spre spaţiul european.

Parada Clătitelor: 27 iulie, Moneasa Consiliul Judeţean Arad

prin Centrul Cultural Arad organizează, la fel ca în fi ecare an, la sfârşitul lunii iulie, bine-cunoscuta Paradă a Clătitelor.

Parada Clătitelor este cel mai aşteptat şi apreciat eveni-ment de la Moneasa, deşi sta-ţiunea este gazda multor eveni-mente culturale şi gastronomice în decursul unui an, însă Para-da Clătitelor, afl ată la cea de-a XIX-a ediţie, are un farmec şi un loc aparte în sufl etele oamenilor.

Invitaţi speciali: CORINA CHIRIAC ŞI GABRIEL DOROBANŢU

Festival folk la Bulci , ed. a XI-a, Bulci, 3-4 august Evenimentul, ajuns la cea de-a XI – a ediţie, va reuni, şi anul

acesta, la umbra Castelului Mocioni, nume importante ale folk-ului românesc. Ţinând cont că, în acest an, se împlinesc 50 de ani de la mişcarea Woodstock, ediţia de la Bulci se doreşte a fi o celebrare a acestui fapt.

Târgul Meşterilor Populari, 24-25 august, Moneasa Meșteri din zo-

ne geografi ce şi et-nografi ce cunoscute ale ţării dar şi din afara ţării se reu-nesc, în fi ecare vară, la Moneasa, pentru a oferi publicului vizitator o diversi-tate impresionantă de obiecte: piese textile, port popu-lar tradiţional şi

vestimentaţie inspirată din acesta, podoabe, obiecte decorative din paie și pănuși, obiecte decorative din ceramică și sticlă, podoabe de sticlă, ornamente din dantelă și hârtie, picturi, icoane, turtă dulce, mirodenii și multe altele.

În anul 2018 la târg au participat 74 de meşteri populari din România, Serbia şi Ungaria.

mai 2019 98 mai 2019

uralculturalcultcultural

Festivalul Cântecului din Ţara Zărandului, ediţia 50, 25 august

E v e n i m e n t u l , afl at la cea de-a 50-a ediţie, se desfăşoară, în fi ecare an, la Tea-trul de Vară din Mo-neasa. Organizat cu scopul de a descoperi şi promova noi talente, Festivalul Concurs al Cântecului Popular din Ţara Zărandului îşi propune să pună în valoare cântecul popular românesc din diferite zone ale ţării.

Invitaţi: Nineta Popa, Sava Negrean Brudașcu, Florica Zaha, Cornel

Borza, Cristian Pomohaci, Bogdan Toma, Marinela Baba, Roxana Reche, Ioana Urs, Georgiana Necșa, Lorena Pascu, Lenuța Purja, Rodica Ardelean Onița, Cornelia Căprariu-Roman, Voichița Suba, Aura Bonchiș, Daniela Dudaș, Ciprian Zopota, Ioana Luguzan, Roxana Suciu, Alexandru Pop.

„La Izvoare – cântece, jocuri şi obiceiuri populare din vatra satului arădean”, localităţi din judeţ

„La Izvoare” promovează diversitatea folclorului arădean, valorile autentice şi descoperirea a noi talente ale artei interpre-tative. Afl at la a X-a ediţie, festivalul este o manifestare artistică trivalentă, fi ind totodată un festival, un concurs de interpretare şi o sărbătoare a folclorului tradiţional arădean privit prin ele-mentele sale de unicitate şi specifi c local.

Arad LiterArt: 21-26 octombrie Arad LiterArt este o campanie de promovare a literaturii

române vii, în licee şi colegii din judeţul Arad.

reSTART literar: 21-26 octombrie În cadrul reSTART-ului literar vor avea loc ateliere de scriere

creativă dar şi un concurs de creaţie literară cu elevi din licee şi colegii din judeţul Arad.

Sărbătoarea Vinului în Podgorie Evenimentul se va desfăşura în Ghioroc, Şiria, Pâncota,

Păuliş şi Covăsânţ şi va cuprinde un bogat program artistic cu muzică populară şi uşoară.

Caravana tradiţiilor de iarnă, localităţi din judeţ Caravana Tradiţiilor de Iarnă, care ajunge în acest an la ediţia

cu numărul XIV, rămâne evenimentul cultural de referinţă al sfârşitului de an în cadrul căruia se readuce în atenţia iubitorilor de folclor, datini şi obiceiuri specifi ce sărbătorilor de iarnă, pre-cum obiceiul colindatului sau cunoscutul joc - ritual al dubaşilor.

„Caravana tradiţiilor”, însoţită de renumite ansambluri fol-clorice locale şi o pleiadă de tineri interpreţi îşi va începe traseul cultural prin tot judeţul Arad înainte de sărbătorile de iarnă.

Lada cu zestre, localităţi din judeţul Arad Un alt proiect derulat de Centrul Cultural Județean Arad este

„Lada cu zestre”. Proiectul își propune să promoveze și în același timp să conserve istoria și valorile tradiționale locale. În acest sens se va întocmi o documentație succintă la toate muzeele co-munale, școlare și private din județul Arad și o arhivă fotografi că, în vederea realizării unui album, util în turismul cultural.

Corina Huţan

mai 2019 1110 mai 2019

uralculturalcultcultural

Câteva informaţii despre pădurile composesorale din zona Aradului

Dacă până pe la mijlocul secolului al XIX-lea în comitatul Arad proprietatea asupra pădurilor (de altfel şi asupra

pământurilor) aparţinea marilor familii nobiliare, numai no-bilul putând fi stăpân de imobile, în timp ce iobagul avea dreptul conform reglementărilor urbariale, ca în schimbul muncii prestate pe pământul moşierului, să folosească unele parcele de pământ, să aibă un loc de casă, să păşuneze ani-

malele şi să ia lemne din pădure, situaţia începe să se schimbe odată cu revoluţia de la 1848 şi cu defi inţarea iobăgiei 1.

Prima lege care vorbeşte explicit des-pre reglementarea ra-porturilor urbariale dintre proprietarii de păduri şi iobagi este legea 10 din anul 1848. Ea prevedea ca pentru foştii iobagi urbariali să se delimi-teze o porţiune de pădure care să aco-pere măsura foloase-lor de care au benefi -ciat până la 1848. Legea menţiona ca „...acolo unde nu s-a de-

falcat porţiunea de pădure rezervată iobagilor pentru luarea de lemne şi culegerea de ghindă, să se facă separaţiunea (segregarea)” 2. De specifi cat este faptul că proprietarii de moşii au fost despăgubiţi de către stat pentru parcelele de pădure cedate iobagilor.

Patentele imperiale din 2 martie 1853 pentru Ungaria, Croaţia, Slovenia, Banat, Crişana şi Maramureş şi din 21 iunie 1854 vin să întărească prevederile legii din 1848. Acestea dispuneau că „... par-celele de pământ şi pădurile folosite de către iobagi să treacă în pro-prietatea acestora, drept răplată pentru serviciile prestate, - şi din pădurea folosită de către iobagi până la 1 ianuarie 1848, - să se de-falce pentru aceştia o porţiune corespunzătoare.(...)Astfel au luat fi inţă composesoratele de pădure a foştilor urbarialişti”.3

În vederea organizării acestor composesorate vine şi legea 53 din 1871 care la articolul 32 prevedea că pădurile primite de foştii iobagi să se administreze ca pădure comună a lor, sub controlul autorităţilor administrative. Ea aducea unele clarifi cări şi anume că: „În proprietatea comună, fi ecare coproprietar este proprietarul unei cote părţi ideale din întreg. La composesorate această cotă-parte înseamnă competinţa de drepturi. Conform legii 53 din 1871 competinţele de pădure s-au stabilit astfel că, s-a avut în vedere ce suprafaţă de pământ cultivabil deţine iobagul. Independent de aceste condiţiuni, s-a acordat pădure de la 2 – 8 iugăre întindere”4. În anul 1879 legea 31 dispunea la articolul 17 că până ce pădurile se fo-losesc în comun ele se vor administra de către stat după un plan economic de amenajare. De altfel, atribuţiile autorităţilor adminis-trative se refereau doar la o poliţie a pădurilor5.

Un pas înainte în organizarea composesoratelor l-a făcut legea 19 din 1898 care reglementa organizarea lor economică, statutele, atribuţiile adunării generale, înscrierea drepturilor membrilor în cartea funciară. În baza acestei legi, Comisiunea administrativă care era prezidată de subprefectul comitatului avea sarcina de a se îngriji să se întocmească registrul membrilor composesoratului, să se voteze statutele, să se organizeze în asociaţiune agrară. Minis-terul de Agricultură şi Domenii controla numai valorifi carea foloaselor realizate în afară de planul de exploatare (amenajament), adică lemne rupte, atacate de insecte, doborâte de apă etc.6

După Marea Unire din 1918, Codul Silvic Român de la 1910 se va extinde şi asupra pădurilor din Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat şi va abroga legea 19 din 1898.

Sorin Sabău

ETN

OG

RAF

IE

1 Dr. Josif Jivan, Composesoratele de pădure....., p.12 Ibidem, p.23 Ibidem 4 Ibidem, p.2-3

5 Ibidem, p.26 Ibidem, p.3-4,10

Bogdan Ţigan

mai 2019 13mai 2019

cultural

Didina Mazu la Arad

Într-o scrisoare a lui I.D. Sîrbu plecată din Craiova

către prietenii lui Elisabeth Axman-Mocanu și

Edmund Pollák (Opere. II: Corespondență, ed. de Toma

Velici și Tudor Nedelcea, București, Academia Română &

Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2013, pp. 615-

616), în 24 mai 1987, autorul evoca sarcastic anumite

confi gurații ale trecutului personal.

„...În tinerețe, aveam prostul obicei

de a pleca spre Roma și ajungeam

la Stalingrad, de a dori să mă întâl-

nesc cu Lotte la Weimar și mă

pomeneam în brațele Didinei

Mazu din Arad”, spunea el.

Era spre fi nalul ultimei dictaturi

roșii din România și, din nefericire,

se apropia și fi nalul vieții celui care

scria aceste rânduri. Dar ele evo-

cau vremuri, dacă nu mai fericite,

măcar mai amuzante, amar prin

contrastul pe care îl presupuneau:

în loc de Roma, Stalingrad, în loc

de Vest, Est, în loc de lumea liberă,

universul concentraționar al comunismului, în loc de pace,

dezastrul războiului și, mai ales, al campaniei românești pe

frontul sovietic. Pe vremea acestora, aspirații convertite în

zădărnicie, I.D. Sîrbu era, într-adevăr, tânăr încă, la anii

studenției.

Mai enigmatică pare însă referința la aspirația romantică

spre o Lotte goetheană, înlocuită, prin forța lucrurilor, de o

Didina Mazu arădeană. Cum se știe, sub numele menționat, I.L.

Caragiale a nemurit feminitatea competitivă și fără „moft uri”

morale: curviștina. Pentru biografi i scriitorului craiovean din

Petrila va fi important să afl e că respectiva ar fi „… prima mea

soție, care s-a recăsătorit cu un ministru. Era arădancă, dar, rea,

egoistă și foarte calculată. Când mi-a simțit corabia mea scu-

fundându-se, m-a părăsit, luându-mi toată biblioteca, plus iluziile

mele toate” (ibidem, p. 639, scrisoare către Victor Moldovan,

Craiova, 13 septembrie 1986). Numele arădencei vizate nu mai

este un secret. „Voi citi cartea… serile, blestemând-o pe

cârciumăreasa Gigi (din Arad), care mi-a naționalizat, pentru

uz propriu, splendida mea bibliotecă de Istoria Artelor” (ibi-

dem, p. 494). Dar nu stabilirea identității ei exacte este ținta

acestui text, ci relevanța posibilă a întâmplării respective pentru

istoria literaturii.

I.D. Sîrbu nu ignora ipoteza – vehiculată în anii 1980 – că

biografi a lui i-ar fi servit ca model lui Marin Preda pentru a con-

tura povestea lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni

(1981) cu Matilda. Autorul corespondenței s-a căsătorit cu per-

soana din Arad care putea fi modelul soției ingrate a lui Petrini.

Exegeza este însă de părere că Preda s-a folosit în alcătuirea ro-

manului său ultim nu doar de peripețiile vieții lui Sîrbu, ci și de

ale poetului Ion Caraion.

…Atunci când îi ajunge sub pană, Aradul îi evocă lui I.D.,

amuzat-coroziv, prima căsnicie, sfârșită abia pe când era în închi-

soare, în ianuarie 1959; o contrapondere terestră la visarea înaltă

dedicată tipului goethean al iubitei. În confi gurațiile geografi ce și

sentimentale ale propriei vieți, I.D. Sîrbu ajungea să substituie

Weimarului ideal un Arad dezamăgitor în care primul său mariaj

nu a fost o poveste cu Tristan și Isolda, ci una între un Rică Ven-

turiano cu caracter și o Didină Mazu din Parțiu.

Ovidiu Pecican

12

ISTO

RIE

I.D. Sîrbu

Bogdan Ţigan

NOAPTEA MUZEELOR 2019PALATUL CULTURAL (Piaţa George Enescu 1, Arad)20.00 – 02.00MUZEUL DE ARTĂ (Str. Gh. Popa 2-4, etaj 2)20.00 – 02.00 SALA CLIO (Str. Horia 10)

20.00 – 02.00 MUZEUL ORAŞULUI LIPOVA/CASA SEVER BOCU(Lipova - str. Nicolae Bălcescu 21)18.00-24.00MUZEUL MEMORIAL IOAN SLAVICI ȘI EMIL MONȚIA ȘIRIA (Șiria – Parcul Bohuș)18.00-24.00 (ora anunţată pentru închidere reprezentând ora de intrare a ultimului vizitator). Acces: GRATUIT

EXPOZIŢIA DE ISTORIE/PALATUL CULTURAL, ETAJ 2Arad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Bulevardul DragalinaSâmbătă, 18 mai, orele 20.00-02.001. Expoziţia permanentă de istorie2. Expoziţia Bizere - art&technology3. Expoziţia Tezaur 1848/49. Repere din Colecția de relicve a muzeului arădean4. Expoziția Arad – prima capitală a Marii Uniri5. Expoziţia Arad – Decembrie 19896. Expoziția Fotbalul arădean de la începuturi la consacrare (1899-1972)Colecțiile Radu Romanescu, Mercea și colecția „Iosif Sârbuț” a Complexului Muzeal AradInvitați: Flavius DOMIDE, Ioan IGNA, Gyuri VACZI7. Atelier de povești cu Giorgiana POPAN, storyteller

EXPOZIŢIA ŞTIINŢELE NATURII/ PALATUL CULTURALArad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Parcul CopiilorSâmbătă, 18 mai, orele 20.00-02.001. Expoziţia Minunile stupuluiCurator: Dr. Camelia PatkoIoan BOBESCU, prisăcar din Șuștra (județul Timiș)Stand cu produse apicole2. Expoziția de pictură pe sticlăCum vrei să arate muzeul tău?Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad3. Expoziţia De la lemnul scobit la tezaur. Odissea unei monoxile4. Ateliere de pictură pentru copii și adulți Vârsta minimă de participare la atelierul de pictură este de 7 aniAsociația Culturală „Noua Acropolă” Arad

mai 2019 15uralcultural

14 mai 2019

cultcultural

MU

ZEU kinema ikon / PALATUL CULTURAL

Arad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Parcul CopiilorSâmbătă, 18 mai, orele 20.00-02.00proiecţie fi lme KI

MUZEUL DE ARTĂ - Arad, str. Gh. Popa 2-4, etaj IISâmbătă, 18 mai, orele 20.00-02.001. Expoziția permanentă de artă europeană şi românească2. Expoziție Doina Mihăilescu - Un alb surâs Curator: Oliv Mircea3. Expoziție de picturăPictorul Eugen Popa – 100 de ani de la naștereCurator: Dr. Adriana Pantazi, Complexul Muzeal Arad4. kinema ikon/Josepha Blanchet

MUZEUL DE ARTĂArad, str. Gh. Popa 2-4, atelierul Adrian SanduSâmbătă, 18 mai, orele 20.00-02.00Expoziție și atelier dr. Adrian Sandu – artist vizual, Complexul Muzeal Arad

SALA CLIOArad, str. Horia 10Sâmbătă, 18 mai, orele 20.00-02.00Expoziția 100 de ani de administrație românească în AradCurator: Dr. Felicia-Aneta Oarcea, Dr. Adriana PantaziReenactment istoric: Asociația IR 33 Cetatea Aradului

MUZEUL ORAŞULUI LIPOVA/CASA SEVER BOCULipova - str. Nicolae Bălcescu 21Sâmbătă, 18 mai, orele 18.00-24.001. Expoziție foto-documentară Lipova și satele de pe Valea MureșuluiCurator: Corina Dubeștean, Dr. Gabriel Hălmăgean, Dr. Sorin Sabău2. Concert Clubul copiilor Lipova (prof. Codrin Drăgoi)3. Concert Ricardo Caria

MUZEUL MEMORIAL IOAN SLAVICI ȘI EMIL MONȚIA ȘIRIAȘiria - Parcul BohușSâmbătă, 18 mai, orele 18.00-24.00Expoziția de pictură Salonul șirian de artă plasticăCurator: prof. Gorun RodicaProiecție de fi lme documentare etnografi ce Autori: Dr. Gabriel Hălmăgean, Dr. Sorin Sabău

https://www.facebook.com/complexul.muzealarad/https://www.facebook.com/events/787852754966482/E-mail: offi ce@museumarad.ro Website: www.museumarad.ro

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

mai 2018 1716 mai 2018

uralculturalcultcultural

1 Emilia Iercoșan, născută în anul 1920, în satul Iercoșeni, a fost o cunoscută scriitoare

țărancă din județul Arad2 Caietul se găsește azi în arhiva Centrului Cultural Județean Arad3 Rózsa Sándor n.1813 la Röszke (Szeged, Ungaria) - m.1878 la Szamosújvár (Gherla,

România)

4 Apáczai Bölöni Sándor, Betyárgyerek az erdőben, Arad környéki népballadák, Pecica, 1999,

p.48

Poveștile Emiliei Iercoșan despre lotrii„Ruja Șandor”- de la realitate la fi cțiune

Considerat de istorici un fenomen social, și, implicit, o

formă a luptei de clasă, haiducia este atestată în județul

Arad încă din secolul al XVIII-lea, devenind virulentă după

1750, adică după primele reglementări urbariale, care au

stârnit numeroase nemulțumiri. Nevoia de dreptate, care a

dat naștere acestui fenomen în zonă a determinat

supraviețuirea haiduciei în părțile Aradului până în perioa-

da interbelică.

Numiți local lotrii, prezența acestor justițiari apare polarizată,

pe o hartă regională, în Munții Zărandului și în dealurile piemon-

tale ale Lipovei (Banatul istoric). În vecinătate a existat, însă, și o

a treia zonă populată de haiduci, cea a Crișului Repede, cu extensii

în județul Békés și în Bihorul unguresc, teritorii controlate de

haiducii unguri, adică de betyári.

Memoria colectivă a zonei a eroizat lotrii, poveștile despre ei și

despre faptele lor transformându-se în adevărate legende. A luat

naștere chiar și un topos lotresc, care îndeamnă azi la un tip de

turism special.

În acest context, tradiția satului Iercoșeni spune că așezarea a

fost înfi ințată de lotrii, care se ascundeau în aceste păduri din

Munții Zărandului. Credința celor din Iercoșeni că satul lor a fost o

vatră de lotrii, explică, într-un fel, numeroasele povești cu haiduci

pe care Emilia Iercoșan1 le-a auzit în copilăria ei. Dorind să nu se

piardă s-a apucat să le scrie peste ani într-unul din caietele ei2.

Una din aceste povești este cea despre „Ruja Șandor”3, cel mai

vestit haiduc ungur din Câmpia Crișului Repede, despre care, în

mod surprinzator, se pare că se povestea, în perioada interbelică,

și în satul Iercoșeni, când venea vorba de lotrii:

„Mai spunea bunica și mătușa Maria că, pe vremea când erau

ele fete, trăia un haiduc vestit, anume Ruja Șandor. Ele povestesc că

el era din părțile Seghedinului, că era foarte frumos și că îl văzuseră

de mai multe ori. El a spus că s-a făcut haiduc din cauză că fusese

învinuit de o oarecare fapte pe nedrept, că a fost bătut cumplit de

jandarmi și băgat la închisoare. A făcut ce a făcut și a scăpat, luând

drumul codrului. Fiind foarte deștept, poterele n-au mai putut să-l

prindă. Avea el un cal bălan de toată frumusețea care fugea așa de

iute de nu era cal pe lume să-l întreacă. Mai spuneau că aproape în

fi ecare sat din ținutul Crișanei avea câte o ibovnică. Odată într-o

noapte s-a afl at în casa unei fete, pe care a iubit-o din tot sufl etul și

cu care mai târziu s-ar fi însurat. Stând el la ea, cineva a anunțat

jandarmii și or înconjurat casa unde era el. Ruja,..., văzând că, e

prins în capcană, n-a mai stat pe gânduri mult și a deschis încet

fereastra. A sărit în ocol, cât ai clipi o fost pe cal, iar cu pistolu trăgea

în ei. Buimăciți de curaju lui Ruja erau ca împietriți. Ruja strânse

calul de subsuori, care zbură ca vântul, luând calea codrului. Spu-

neau ele că, Ruja era milos cu cei săraci fi indcă și el fusese sărac, pe

cei mulți îi ajuta cu bani și cu ce putea”.

Că o bună parte din povestea despre Ruja Șandor este inventată

devine evident din însăși biografi a ofi cială a haiducului, mort în

închisoarea de la Gherla în anul 1878. Dincolo însă de inadvertențe,

relatările bunicii și mătușii au un grăunte de adevăr:

Emilia a încercat și o versifi care a poveștii, pe care a intitulat-o

„Cântecul lui Ruja”, în care regăsim asemănări cu o variantă

maghiară, culeasă în 1959 de la Simon Márton din Turnu4:

„Foaie verde măghiran

Urcă Ruja cu Bălan

Sus pe calea birtului

La marginea drumului

Unde-și beau haiducii țuica

Și doinind își chiamă puica.

Unde beau vinul doinind

Cu mândrile petrecând”

Cum poeta țărancă nu a știut limba maghiară, nu a putut citi

baladele ungurești despre Rózsa Sándor , lucru ce ne obligă să

admitem că poveștile despre acest haiduc s-au difuzat și pe fi lieră

românească, ajungând din Câmpia Crișului Repede până în

Zărand. Transmisă din gură în gură, biografi a haiducului a

cunoscut unele modifi cări, localizări, betyárul din folclorul

maghiar intrând în folcloul românersc alături de „lotrii

Zărandului”.

Dr. Rodica Colta

TRAD

IŢII

mai 2019 1918 mai 2019

„Administrația arădeană - Dicționarul localităților arădene

vol. I.Orașele”.

În perioada 16-18 mai, biblioteca arădeană va fi parte a Festi-

valului „Zile și seri de literatură – Ștefan Augustin Doinaș” (SAD).

Inițiat în 2015 , „festivalul a crescut frumos și tot mai mare, grație

unei frumoase doamne care se afl ă în organizarea lui” (Lucian

Valeriu), pe numele ei Lia Faur - completăm noi.

În luna lui Florar, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xeno-

pol” va edita în premieră în instituția cărții Orașului de pe Mureș,

o revistă de cultură ce se va numi „Ateneul arădean”.

„Ateneul arădean” va lega o punte culturală și sentimentală din-

spre prima revistă în limba română de pe teritoriul țării, rămasă în

manuscris, până în actualitate. „Ateneul românesc” urma să apară

pe lângă o societate pe acțiuni, în anul 1835, sub conducerea pro-

fesorului arădean Alexandru Gavra. N-a mai apărut!

Să vă fi e bine, lectură plăcută și cu folos vă dorim!

Lucia Bibarț

Florar bibliotecăresc

Cu o fl oare la ureche, Biblioteca Județeană împletește o salbă

de evenimete în luna lui Florar.

Copiii vor avea atelierele, momentele și poveştile lor la secția

„Împrumut Carte pentru copii” alături de bibliotecare, prieteni și

voluntari, sub genericul „Amintiri din bibliotecă”. De asemenea,

vizitele și cererile școlilor pentru acțiunile din parteneriatele

noastre se vor amplifi ca odată cu venirea primăverii și a

continuării programului național „Școala altfel”.

Cenaclurile literare în limba română și în limba maghiară,

ale Ligii Scriitorilor din România – fi liala Arad și „Toth Árpad”, se

vor reuni în obișnuitele ședințe lunare de lucru. Biblioteca va

găzdui atelierele de artă fotografi că pentru liceeni, ale Foto

Clubului Arad. Acestea vor avea loc săptămânal, în sala „Astra”

între orele 17.00 – 21.00.

Pe data de 15 mai 2019, Adrian Nițu va conferenția pe tema

„Evoluția economiei Aradului în prima jumătate a sec.

al XX- lea”. Tot în aceeași zi se va lansa cartea „Administrația

arădeană – 100 de ani de la instaurarea administrației românești a

Aradului”, vol. XIV.

În data de 17 mai 2019 vom avea o altă lansare de carte:

uralculturalcultcultural

BIBL

IOTE

CA

Bogdan Ţigan

mai 2019 21uralcultural

20 mai 2019

cultcultural

TEAT

RU

Două premiere și un festival pe scena Teatrului Clasic ,,Ioan Slavici”

Arad, în luna mai

Două premiere și un festival – aceasta este propunerea pe care o lansează Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, în

luna mai iubitorilor de teatru. Maratonul de spectacole debutează în data de 5 mai, atunci când, pe scena sălii Studio, are loc premiera spectacolului Familia Tót de Örkény István, în traducerea lui Constantin Olariu. Regia poartă semnătura Sânzianei Stoican iar scenografi a îi aparține lui Valentin Vârlan. Montarea îi aduce pe aceeași scenă pe actorii: Zoltan Lovas, Angela Petrean-Varjasi, Cecilia Lucanu-Donat, Andrei Elek și Carmen Vlaga-Bogdan.

Câteva zile mai târziu, în 9 mai, tot de la ora 19.00, sala mare este gazda unei noi premiere: Omul cu mârțoaga de George Ciprian în regia și scenografi a lui Laurian Oniga. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Marian Parfeni, Robert Pavicsits, Ștefan Statnic, Alina Vasiljevic, Iulia Alexandra Dinu, Oltea Blaga, Liliana Balica, Adriana Ghiniță, Oana Kun, Dorina Darie Peter, Mariana Tofan, Carmen Butariu și Roxana Sabău. Costumele poartă semnătura Oanei Cătălina Văran.

A doua zi, în 10 mai dăm startul spectacolelor din cadrul celui mai așteptat eveniment artistic al primăverii, respectiv Festivalul Internațional de Teatru Nou, festival care se va încheia în 19 mai. Evenimentul este organizat de teatrul arădean în colaborare cu Consiliul Local al Municipiului Arad.

Selecționerul festivalului este și în acest an, teatrologul Claudiu Groza.

Biletele pot fi achiziționate de la agenția teatrală sau online, accesând platforma www.biletmaster.ro.

Festivalul Internaţional de Teatru NouArad, ediția a 7-a; 10-19 mai 2019

Vineri, 10 mai 19.00 – Sala Mare Navigatorul de Conor McPherson

Regia: Cristi JuncuProducător: Teatrul Național Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”Durata: 2h 30min. (cu pauză) [16+]

21.30 – Sala Studio Noi, nu, niciodată

Un spectacol de: Alexandra Caras, Radu Dogaru, Olivia Grecea, Petro Ionescu, Paula Rotar și Cosmin Stănilă Producător: Reactor de creație și expe-riment, ClujDurata: 1h 15min.[16+]

Sâmbătă, 11 mai 19.00 – Sala Mare Frați de Dave Williams

Regia: Florin Piersic Jr. Producător: Teatrul Național „Mihai Emi-nescu” din Timișoara Durata: 3h (cu pauză) [14+]

22.00 – Sala Studio Pisica lui Schrödinger de Alexa

BăcanuRegia: Alexandru BerceanuCoproducție: unteatru, București & Proiect 2Durata: 1h

Duminică, 12 mai 19.00 – Sala Mare Dansul Delhi de Ivan Vîrîpaev

Regia: Radu AfrimProducător: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași Durata: 2h

21.30 – Sala Studio Lumea dinăuntru de John Elsom

Regia: Catinca DrăgănescuProducător: unteatru, București Durata: 1h 15min.

Luni, 13 mai 19.00 – Sala MareAvalanșa de Tuncer Cücenoğlu

Regia: Petru VutcărăuProducător: Teatrul „Regina Maria” OradeaDurata: 1h 40 min. [15+]

21.30 – Sala StudioCrud de Daniel Chirilă

Regia: Ștefan Lupu și Daniel ChirilăProducător: Platforma culturală Frilen-săr, București Durata: 1h 10 min. [14+]

Marți, 14 mai16.00 – Sala StudioJurnal de România. Timișoara

spectacol colectivTextul și regia: Carmen Lidia ViduProducător: Teatrul German de Stat Timișoara Durata: 1h 15min. [12+]

18.00 – Sala MareTriburi de Nina Raine

Regia: Vlad CristacheProducător: Teatrul „Nottara” BucureștiDurata: 2h 30min. (cu pauză) [14+]

21.30 – Sala StudioMonstrul nisipurilor de Székely

CsabaRegia: Andi GhergheProducător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați Durata: 1h 45min. [15+]

Miercuri, 15 mai 19.00 – Sala Mare153 de secunde de Svetlana

CârsteanRegia: Ioana PăunProducător: Biatrice CozmoliciÎn parteneriat cu: ARCUB și CNDBDurata: 1h 40min. [12+]

21.30 – Sala StudioSchneider și Schuster de Joshua

SobolRegia: Lucian PavelProducător: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București Durata: 1h 15min.

Joi, 16 mai19.00 – Sala MareIn a Forest Dark and Deep

de Neil LaButeRegia: Iarina DemianCoproducție: unteatru, București & ArtEst FoundationDurata: 1h 30min. [16+]

21.00 – Sala StudioTaximetriști

de Bogdan Th eodor Olteanu și Adrian NicolaeRegia: Bogdan Th eodor OlteanuCoproducție: TETA și Apollo111 TeatrulDurata: 1h 45min.[16+]

Vineri, 17 mai19.00 – Sala MareRețeta perfecțiunii în foarte

mulți pași care nu duc nicăieriUn teatru fi zic de: Andrea GavriliuProducător: Teatrul de Nord Satu MareDurata: 1h

20.30 – Sala Studio OST (Organic Sound Twist)

Un concept de: Andrea GavriliuProducător: Teatrul Național Cluj-NapocaDurata: 45min. [12+]

Sâmbătă, 18 mai19.00 – Sala MareAmintiri

Spectacol-concert de Ada Milea, după Ion CreangăProducător: Teatrul Tineretului Piatra Neamț Durata: 1h [7+]

20.00 – Sala Studio Ultima bandă a lui Krapp de

Samuel BeckettRegia: Toma DănilăProducător: unteatru, București Durata: 1h 30min. [14+]

21.30 – Sala Mare Just Push Play

spectacol interactiv de improvizație Durata: 1h 30min. [12+]

Duminică, 19 mai 19.00 – Sala MareTêtes d’Affi che

Coregrafi a: Bouba Landrille TchoudaProducător: Compagnie Malka, Greno-ble (Franța)Durata: 1h [12+]

20.30 – Sala Studio Emigranții de Slawomir Mrozek

Regia: Dan GlasuProducător: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Durata: 1h

Adriana Sasu

mai 2019 2322 mai 2019

uralculturalcultcultural

Programul lunii mai

Joi, 9 Mai 2019, ora 19.00

Sala Palatului Cultural

Concert simfonic

Dirijor: Giorgio Rodolfo Marini - Italia

Solist: Carlo Levi Minzi - Italia

Program:

Johannes Brahms - Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră în si

bemol major op.83

Antonin Dvorak - Simfonia a IX-a în mi minor op.95

Joi, 16 Mai 2019, ora 19.00

Sala Palatului Cultural

Medalion Wolfgang Amadeus Mozart

Dirijor: Daniel Manasi

Solist: Constantin Tălmaciu

Program:

Uvertura la opera Flautul fermecat K. 620

Concertul pentru fl aut și orchestră în re major K. 314

Simfonia nr. 41 în do major K. 551

FILA

RM

ON

ICA

Bogdan Ţigan

Joi, 23 Mai 2019, ora 19.00

Sala Palatului Cultural

Concert vocal simfonic

Dirijor: Matei Pop

Mezzosoprană: Aura Twarowska

Violoncel: Alina Holender (Austria)

Dirijorul corului: Robert Daniel Rădoiaș

Program:

Johannes Brahms - Schicksalslied (Cântecul destinului) op.54

Johannes Brahms - Rapsodia pentru alto, cor bărbătesc și

orchestră op.53

Antonin Dvorak - Concertul pentru violoncel și orchestră în si

minor op.104

Joi, 30 Mai 2019, ora 19.00

Sala Palatului Cultural

Medalion Ludwig van Beethoven

Dirijor: Matei Corvin

Solist: Dinu Mihai Ștefan

Program:

Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră în mi bemol major

op.73 - Imperialul

Simfonia a VIII-a în fa major op.93

Evenimentele Centrului Cultural

Judeţean Arad – luna mai

Turneul „Prietenia”, Arad, 6 mai, CJA / CCJA /Asociația Județeană de Fotbal

Festival de folclor cu ansambluri studențești din țară, Arad, 7-8 mai, CJA / CCJA / Asociația Culturală Cununița U.V.V.G. Sântana

„Sebiș Enduro Challenge”, Sebiș, 11 mai-8 iunie, Asociaţia Club Sportiv „LION RACING TEAM”, CJA/CCJA

Spectacol concurs ,,Spicul de aur”, ediţia a V-a, Olari, 11-12 mai 2019, CJA / CCJA / Primăria Olari

Aniversarea a 140 de ani de existență a Formației Civile de Pompieri Zăbrani, Zăbrani, 11 mai, CJA / CCJA / Primăria Zăbrani

Festivalul de Folclor ,,Busuioc purtat la joc”, ediţia a II-a, Sântana, 16 mai , CJA / CCJA / Primăria Orașului Sântana

Așa-i Jocul pe la noi, ediția a XXIV-a, Arad, 17-19 mai, CJA, CCJA, Asociația Zărandul

Zilele Administraţiei Arădene, ed. a XI-a, Arad, 17 mai, CJA / CCJA / CMCA / PMA

Ziua Maghiarilor din Localitatea Șofronea, Șofronea, 18 mai, CJA / CCJA / Asociația Pro Identitas Arad

Caravana Teatrelor de Păpuși și Marionete prin județul Arad, localități din județul Arad, mai, CJA /CCJA

Tradiţii și obiceiuri bănăţene, Zăbrani, mai, Primăria Zăbrani, CJA / CCJA

Festival concurs interjudeţean „POP STAR”, ed. a XXVIII-a, Arad, 25 mai, CJA / CCJA

Festival muzical pentru copii „Steluţa de Cristal”, ed. a IX-a, Arad, 29 mai, CJA / CCJA