Modul 2 Planificarea propriei unităţi de învăţare La finele acestui modul participanţii vor fi capabili să:

• identifice competenţele specifice respectiv obiectivele de referinţă ale unităţii de învăţare;

• formuleze obiectivele operaţionale pentru fiecare lecţie; • formuleze întrebările generatoare ale proiectelor inter-pluri-transdisciplinare; • analizeze strategiile de evaluare; • creeze o prezentare pentru identificarea nevoilor elevilor; • reflecteze asupra propriei învăţări; • îmbunătăţească obiectivele operaţionale şi întrebările generatoare în conformitate

cu competenţele specifice sau obiectivele de referinţă ale unităţii de învăţare. Instrumente

• Curriculumul cursului Intel®Teach - Predarea în societatea cunoaşterii, resursa CD • Intel® Ghid de asistenţă • Browser Web • Software pentru procesarea documentelor • Software pentru prezentări

Modul 2 Întrebare esenţială

• Cum poate fi utilizată tehnologia în modul cel mai eficient pentru a susţine şi a evaluara achiziţiilor elevilor?

Întrebările modulului

• Cum pot ajuta întrebările generatoare procesul de învăţare al elevilor ? • Cum pot să planific evaluarea continuă ?

Activităţi Activitatea 1: Competenţele specifice / obiectivele de referinţă vizate prin unitatea de învăţare.................................................. 2.01 Identificaţi: competenţele specifice / obiectivele de referinţă pentru Unitatea de învăţare Formulaţi: obiectivele operaţionale având în vedere abilităţile de gândire de nivel superior

Activitatea 2: Formularea întrebărilor de generare1 a proiectelor ............................................................................................................. 2.04 Vizualizaţi: prezentarea întrebărilor care generează proiectele inter-pluri-transdisciplinare. Creaţi: întrebările de generare Împărtăşiţi: întrebările dumneavoastră Activitatea 3: Examinarea strategiei de evaluare ..................................... 2.11 Discutaţi: despre evaluarea formativă şi sumativă Analizaţi: strategia de evaluare Concepeţi: graficul programării evaluarilor pentru Unitatea de învăţare Activitatea 4: Crearea unei prezentări în vederea evaluării iniţiale a elevilor din perspectiva nevoilor lor ............... 2.18 Vizualizaţi: prezentări de metode de evaluare formativă Planificaţi: o prezentare în vederea evaluării iniţiale a elevilor din perspectiva nevoilor lor Creaţi: o prezentare Recapitulaţi: aspecte ale prezentării proprii Activitatea 5: Reflecţii asupra propriei învăţări ....................................................... 2.24 Recapitulaţi: elementele cheie ale modulului Notaţi: realizările personale Creaţi: O intrare blog cu reflecţii asupra învăţării proprii

Planificarea în avans Activitatea 1: Extinderea nivelului de înţelegere a întrebărilor esenţiale ...... 2.25 Analizaţi: întrebările esenţiale 1 Întrebările de generare a proiectelor sunt acele întrebări care leagă conţinutul unităţii de învăţare de alte discipline sau de abordări care transcand disciplina. Acestea pot fi: întrebări esenţiale, de unitate sau de conţinut. Analiza şi explicarea acestora se găseşte în modul.

Revizuiţi: întrebările de generare a proiectelor Activitatea 2: Revizuirea obiectivelor operaţionale ................................ 2.30 Revizuiţi: obiectivele operaţionale având ca reper competenţele specifice/ obiectivele de referinţă ale Unităţii de învăţare

Modulul 2 Planificarea unităţii de învăţare Descriere: În acest modul începeţi planificarea unităţii de învăţare prin identificarea competenţelor specifice/obiectivelor de referinţă. Pornind de la acestea, stabiliţi obiectivele operaţionale şi identificaţi noţiunile importante care stau la baza construirii întrebărilor de generare a proiectelor. După ce aţi explorat strategiile de evaluare continuă, stabiliţi graficul de evaluare al elevilor şi apoi creaţi o prezentare care vă ajută să identificaţi nevoile elevilor prin evaluarea cunoştiinţelor pe care le stăpânesc deja în momentul începerii noii unităţi de învăţare. Activitatea 1: Competenţele specifice / obiectivele de referinţă vizate (35 de minute) Într-un mediu de învăţare în care se predă prin metoda proiectului se urmăreşte procesul de învăţare al elevilor. Aceştia trebuie să dovedească faptul că ating competenţele specifice/obiectivele de referinţă prin produsele sau performanţele lor. Demonstraţiile lor completează testele şi examenele tradiţionale. În loc să îşi reamintească doar informaţia, prin proiecte elevii pun în aplicare noile cunoştinţe şi rezolvă probleme de interes pentru ei. (Wiggins, 1998). Unii profesori percep proiectele ca fiind activităţi suplimentare, realizate la sfârşitul unei lecţii, numai după ce elevii îşi îndeplinesc sarcinile de lucru şi după ce se administrează testele. De fapt proiectul, ca metodă de predare- învăţare, ajută elevii să pătrundă adânc în conţinutul lecţiei şi să aplice cunoştinţele în experienţele din lumea reală. Profesorii îşi organizează instruirea în jurul unor întrebări care ar trebui să reprezinte liantul dintre interesele elevilor şi standardele curriculare. Primul pas în planificarea proiectului este identificarea acelor competenţe specifice/ obiective de referinţă pe care ar trebui ca elevii să le atingă până la încheierea unităţii de învăţare. Şi apoi, pornind de la acestea, se deduc obiectivele operatíonale şi întrebările de generare a proiectului. În cadrul acestei activităţi, se notează competenţele specifice/obiective de referinţă şi se schiţează obiectivele operaţionale. Dacă lucraţi cu unul sau mai mulţi profesori la portofoliul unităţii de învăţare, puteţi să colaboraţi pentru a finaliza această activitate.

Pasul 1: Identificarea competenţenţelor specifice/ obiectivelor de referinţă şi stabilirea obiectivelor operaţionale Pentru a stabili fundamentele unei planificări bune, analizaţi competenţele specifice/obiectivele de referinţă şi stabiliţi obiectivele operaţionale pentru fiecare lecţie. Folosiţi Intel® Ghid de asistenţă în cazul în care aveţi nevoie .

1. Treceţi în revistă “Cerinţele pentru Standarde2 şi

Obiective” din directorul Evaluarea Portofoliului de pe CD-ul cu resurse curriculare pentru a vă ajuta să vă stabiliţi aşteptările. Această rubrică se regăseşte şi la pagina 2.31.

2. Deschideţi Planul Unităţii de învăţare din directorul

Planul_unităţii.

3. Intraţi pe pagina web care conţine standardele ţării noastre. Link-urile pentru standarde sunt disponibile la:

http://www.edu.ro/index.php/articles/c41/ pentru

învăţământ primar http://www.edu.ro/index.php/articles/c42/ pentru

învăţământ gimnazial http://www.edu.ro/index.php/articles/c43/ pentru

învăţământ liceal http://www.edu.ro/index.php/articles/c44/ pentru

învăţământ profesional şi tehnic

4. Marcaţi şi însemnaţi pagina care cuprinde standardele ţării dumneavoastră

5. Dacă standardele sunt disponibile sub forma unui

document ce poate fi descărcat, salvaţi fişierul în directorul Planul_lecţiei din directorul Portofoliu. (Vezi abilităţile cu privire la tehnologiile web 2.1 [pentru Mozilla Firefox*], 4.1 [pentru Internet Explorer*] sau 6.1 [pentru Safari*].)

6. Gândiţi-vă la competenţele specifice-obiectivele de referinţă ale Unităţii de învăţare.

Copiaţi-le în Planul Unităţii de învăţare (Vezi Abilităţile 2.6 şi 2.8 dobândite in urma modulului Procesarea Documentelor sau grupul 2 al modulului PDF ).

Notă: Vor fi selectate acele competenţe specifice –obiective de referinţă care se pot forma prin proiectul elaborat pentru Unitatea de învăţare.

2 Standarde pentru România înseamnă competenţe specifice la liceu şi obiective de referinţă în gimnaziu.

Vedeţi următoarele abilităţi din Intel® Ghid de Asistenţă pentru această secţiune:

• Abilităţile 2.1, 4.1 sau 6.1 dobândite in urma modulului Tehnologiile Web: Descărcarea unui document de pe o pagină web.

• Abilitatea 2.6 dobândită in urma modulului Procesarea Documentelor: Copierea cuvintelor sau textelor.

• Abilitatea 2.8 dobândită in urma modulului Procesarea Documentelor : Lipirea cuvintelor sau textelor în altă locaţie.

• PDF, Grup 2: Evidenţierea şi copierea textelor.

Pasul 2: Crearea obiectivelor operaţionale Pornind de la competenţele specifice / obiectivele de referinţă, creaţi un prim set de obiective operaţionale pentru lecţiile din Unitatea de învăţare. Este bine ca aceste obiective să fie formulate în mod concret şi clar pentru că ele determină obiectivele de evaluare. Se recomandă obiectivele care se concentrează asupra învăţării noţiunilor ce necesită abilităţi de gândire de rang superior şi nu asupra abilităţilor de utilizare a tehnologiei. De exemplu, în loc de formularea “elevii vor crea prezentări multimedia”, identificaţi rezultatul învăţării “elevii vor crea prezentări convingătoare potrivite pentru un anumit tip de audienţă.” Puteţi consulta oricare dintre planurile lecţiei de pe CD-ul cu resursele curriculare pentru a vizualiza alte exemple. Folosiţi Intel® Ghid de asistenţă dacă aveţi nevoie de ajutor. Pentru a vă uşura munca vă invităm să urmaţi paşii de mai jos:

1. Ce doriţi ca elevii dvstră să ştie, să stie să facă .Cum ar putea să înţeleagă aşteptările pe care le aveţi de la ei? Odată cu stabilirea obiectivelor operaţionale, revizuiţi lista cu abilităţile necesare în secolul XXI de la paginile 1.32 şi 1.33.

2. Folosiţi materialul “Cerinţe pentru Standarde şi Obiective” din directorul Evaluarea

Portofoliului de pe CD-ul cu resursele curriculare pentru a vă asigura că obiectivele întrunesc cerinţele. Această grilă se găseşte şi la pagina 2.31.

3. Puteţi folosi spaţiul din josul paginii pentru a vă schiţa ideile pentru ca apoi să

tehnoredactaţi setul de obiective în planul Unităţii de învăţare.

4. După introducerea primelor obiective operaţionale în Planul Unităţii de învăţare, subliniaţi obiectivele formulate pentru abilităţile de gândire de nivel superior folosind documentele din “Taxonomia lui Bloom revizuită” şi “Abilităţile necesare în secolul XXI”. Aceste liste sunt disponibile în directorul Resurse, Resurse pentru Abilităţi de gândire de nivel superior de pe CD-ul cu resursele curriculare. (vezi Abilitatea 11.4 dobândită in urma modulului Procesarea Documentelor ).

Opţional: Copiaţi obiectivele operaţionale în documentul intitulat “Identificarea cuvintelor pentru capacitatea de gândire”, care este localizat în Modulul 2, directorul Activitatea 1 de pe CD-ul cu resursele curriculare pentru identificarea cuvintelor care se bazează pe Taxonomia lui Bloom revizuită şi abilităţile nec. În secolul XXI. Notă: Dacă apare un avertisment de securitate când deschideţi fişierul, daţi click pe Activaţi Macro. Acest document va funcţiona adecvat doar dacă este vizualizat cu Microsoft Word*. (Vezi Abilitatea 10.14 dobândită în urma modulului Procesarea documentelor). Sau: Copiaţi obiectivele în câmpul paginii web Verbinator pentru a căuta verbele din versiunea originală a Taxonomiei lui Bloom: www.studenthub.org/verbinator/default.php. Notă: Pagini web în limba română: www.eusimediul.ro/lectii/liceu/ro/2.doc, http://www.proeducation.md/art.php3?f=%2Ffiles%2FTehnologii%20Educationale%2FDidactica%20generala%2FOperationalizarea%20obiectivelor%20educationale.htm&ad=iatceea00000.stf&display=4&page=0, www.dppd.ro/pedagogie/205obinstruirii_Bloom_fisa1_verbele.doc, 193.231.1.3/file.php/39/taxonomia_bloom_chimie_verbe.doc.

5. Revizuiţi-vă obiectivele pentru a ţinti mai bine abilităţile de gândire de nivel superior şi abilităţile necesare în secolul XXI.

Activitatea 2: Dezvoltarea întrebărilor de generare a proiectelor (1 oră, 20 minute) În timpul acestei activităţi exersaţi crearea întrebărilor care generează proiecte inter-pluri-transdisciplinare pentru Unitatea de învăţare. Pasul 1: Înţelegerea întrebărilor esenţiale, a întrebărilor de unitate şi a întrebărilor de conţinut. Întrebările de generare a proiectelor sunt componente importante ale planului unităţii de învăţare pentru Cursul Intel®Teach - Predarea în societatea cunoaşterii. Aceste întrebări orientează proiectele asupra învăţării a ceea ce este important.

Vedeţi următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune:

• Abilitatea 11.4 dobândită în urma modului Procesarea documentelor

• Abilitatea 10.14 dobândită în urma modului Procesarea documentelor

Încurajează elevii să folosească abilităţi de gândire de nivel superior, îi ajută să înţeleagă pe deplin noţiunile esenţiale şi asigură o structură pentru organizarea informaţiilor faptice. Întrebările de generare a proiectelor pot fi întrebări esenţiale, întrebări de unitate şi întrebări de conţinut:

• Întrebările esenţiale sunt extinse, deschise, adresează idei importante şi concepte solide. Ele pot avea răspunsuri multiple formulate din diverse discipline. Întrebările esenţiale trec dincolo de disciplină, ajută elevii să înţeleagă cum relaţionează disciplinele între ele şi fac legătura cu viaţa de fiecare zi.

• Întrebările de unitate sunt întrebări deschise care ajută elevii să demonstreze cât de bine înţeleg noţiunile fundamentale ale proiectului.

• Întrebările de conţinut sunt întrebări concrete care au un număr restrâns de răspunsuri corecte. Deseori întrebările de conţinut se asociază cu definiţii, identificări,cu reamintirea generală a informaţiilor – similară cu tipurile de întrebări care se regăsesc în mod normal într-un test.

Notă: Veţi primi mai multe informaţii cu privire la întrebările esenţiale în activitatea Planificarea în avans din acest modul. Atragerea elevilor cu ajutorul întrebărilor de generare a proiectelor Întrebările provocatoare care trec dincolo de disciplină încurajează elevii să gândească profund în contexte de învăţare semnificative. Atunci când elevii întâlnesc întrebări la care sunt interesaţi să răspundă, ei se implică în procesul de învăţare. Atunci când întrebările îi ajută să vadă conexiunile dintre discipline şi vieţile lor personale, învăţarea capătă sens. Puteţi să ajutaţi elevii să devină mai motivaţi prin formularea unor întrebări stimulative. Dar cum ?

1. Vizualizaţi şi discutaţi pe scurt prezentarea referitoare la întrebările esenţiale, întrebările de unitate şi întrebările de conţinut. Notă: Această prezentare se găseşte în directorul Întrebări de generare a proiectelor de pe CD-ul cu resursele curriculare.

2. Vizualizaţi grila “Cerinţele referitoare la întrebările de generare a proiectelor” şi discutaţi următoarele aspecte: a. După ce aţi revizuit cerinţele vă gândiţi si la alte perspective de abordare ? b. Care sunt acele părţi ale grilei cu cerinţe pe care le-ati retine pentru a formula întrebările de generare a proiectului? Notă: “Grila cu cerinţe referitoare la întrebările de generare a proiectelor ” se regăseşte de asemenea în directorul Evaluarea Portofoliului de pe CD-ul cu resursele curriculare.

Grila cu cerinţe pentru întrebările de generare a proiectelor3

4 3 2 1

Între

bări

esenţia

le (I

E)

IE se bazează pe o temă care este interesantă şi importantă pentru elevi şi îi solicită pe aceştia să gândească profund cu privire la conceptele transdisciplinare pentru că acestea fac ca învăţarea să aibă semnificaţie personală. IE sunt scrise într-un limbaj pe care elevii îl înţeleg. IE reprezintă o întrebare extinsă, filosofică, morală sau care provoacă gândirea, pe care o dezbat adulţii sau care a fost discutată în trecut. IE se concentrează asupra unei teme ce se regăseşte în multe domenii ale cunoaşterii, precum şi în cadrul a diverse discipline dintr-un singur domeniu. Se poate folosi cu mai multe unităţi de învăţare sau pe parcursul întregului an. IE se bazează pe un studiu de lungă durată ce trebuie să rămână în memoria elevilor şi pe care aceştia trebuie să îl înţeleagă în totalitate.

IE se concentrează asupra unui subiect care este interesant sau important pentru elevi şi este scrisă în aşa măsură încât aceştia să o înţeleagă. IE sunt legate în mod semnificativ de problemele şi preocupările lumii exterioare. IE se concentrează asupra unei teme extinse, importante, care se regăseşte pe parcursul învăţării la diverse discipline sau în cadrul subiectelor care sunt predate prin disciplina mea. Poate fi folosită cu diverse unităţi de învăţare. IE determină elevii să se gândească profund la noţiunile din unitatea de învăţare şi este legată de alte unităţi.

IE se adresează intereselor sau preocupărilor elevilor, dar nu ambelor şi poate fi scrisă într-un limbaj greu de înţeles. IE are legătură cu preocupările şi problemele lumii exterioare. IE se concentrează asupra unei teme care se referă doar la subiectele specifice din cadrul unităţii de învăţare. Poate fi folosită cu altă lecţie care are legătură cu această temă sau subiect. IE le cere elevilor să înţeleagă noţiuni importante din lecţie.

IE nu se adresează nici preocupărilor, nici intereselor elevilor şi este scrisă într-un limbaj pe care aceştia nu îl înţeleg. IE are numai legături superficiale cu preocupările şi problemele lumii exterioare. IE este specifică şi se referă la unele subiecte formulate în această unitate de învăţare. Nu este clar modul în care această IE ar putea fi folosită cu alte lecţie predate în această clasă. IE le cere elevilor să indetifice noţiunile din această lecţie.

3 Scala de gradare este de la 4 la 1 (4- întrebări formulate foarte bine , 1- întrebări care nu ating nivelul minim de cerinţe )

Între

bări

din

unita

tea

de în

văţa

re (I

U)

IU sunt deschise şi le solicită elevilor să folosească abilităţi de gândire la nivel superior pentru a-şi construi propriul înţeles. IU formulează competenţele specifice-obiectivele de referinţă e identificate în unitatea de învăţare cerându-le elevilor să analizeze, teoretizeze şi să examineze implicaţiile, conexiunile şi motivele ce stau la baza şi susţin obiectivele operaţionale ale lecţiilor. IU se referă direct la ceea ce se doreşte ca elevii să înveţe din această unitate specifică. Sunt destul de vaste încât să acopere majoritatea subiectelor din cadrul unităţii

IU sunt deschise şi pot solicita abilităţi de gândire de nivel superior. IU formulează obiectivele de referinţă –competenţele specifice în Planul Unităţii care descrie abilităţi de gândire la nivel înalt precum şi cunoştinţe şi aptitudini. IU sunt întrebări importante pentru lecţii. Acoperă majoritatea subiectelor din cadrul lecţiilor.

IU au răspunsuri corecte şi solicită elevilor să aibă o gândire de un nivel relativ superior. IU sunt legate de competenţele specifice –obiectivele de referinţă formulate în planul de unitate de Învăţare Acestea ţintesc doar către dezb’voltarea de abilităţi de nivel redus. IU sunt întrebări relativ importante pentru lecţii. Acoperă doar unele din subiectele din cadrul lecţiilor

IU sunt închise cu un răspuns evident corect şi nu necesită abilităţi de gândire de nivel superior din partea elevilor. IU sunt legate doar tangenţial de competenţe-obiective. Nu este clar modul în care le susţin în unitatea de învăţare. IU nu sunt întrebări cheie pentru lecţie. Acoperă doar câteva subiecte din lecţie.

Între

bări

de c

onţin

ut (I

C)

IC formulează concepte specifice, importante şi au răspunsuri clare, corecte care se stabilesc în cadrul materiei. IC susţin şi asigură înţelegere pentru întrebările esenţiale şi de unitate şi formulează direct obiectivele operaţionale şi competenţele –obiectivele de referinţă în moduri semnificative.

IC au răspunsuri clare şi corecte. IC susţin întrebările esenţiale şi de lecţie şi susţin formularea obiectivelor operaţionale şi competenţe-obiective de referinţă

Unele IC au răspunsuri clare şi corecte. Unele IC susţin întrebările esenţiale şi de unitate şi ajută la formularea obiectivelorşi competenţelor-obiectivelor de referinţă, dar unele dintre ele sunt tangeţial legate de acestea.

IC sunt prea vaste pentru a avea răspunsuri clare şi corecte. IC se referă doar tangenţial la întrebările esenţiale şi de lecţie, la obiective şi competenţe.

3. Pentru pregătirea întrebărilor lucraţi în grupuri mici. La început observaţi

legăturile dintre întrebările esenţiale, de unitate şi de conţinut aşa cum apar în tabelul de mai jos.

Întrebări Esenţiale Întrebări de Unitate Întrebări de Conţinut Ce este o comunitate? Care dintre pilonii de

susţinere ai comunităţii noastre este cel mai important?

Care sunt sarcinile unui pompier?

Ce trebuie făcut pentru a schimba lumea?

Cum au schimbat exploratorii lumea?

Care a fost ruta călătoriei lui Marco Polo?

De ce ar trebui să ne pese de mediul înconjurător?

De ce merită să salvăm pădurile tropicale?

Ce plante şi animale se găsesc doar în pădurile tropicale?

Cum s-au născut poveştile? Cât de mult influenţează mitologia literatura şi viaţa noastră cotidiană?

Care sunt zeii greci şi romani şi care sunt atribuţiile acestora?

4. Deschideţi documentul „Întrebări de brainstorming” din Modulul 2, directorul

Activitatea 2 de pe CD-ul cu resursele curriculare. 5. Discutaţi împreună cu una sau două persoane pentru a finaliza primul set de

întrebări esenţiale, de unitate şi de conţinut Opţional: Alegeţi alte două sau trei seturi de întrebări şi completaţi spaţiile goale cu întrebările dumneavoastră

6. Discutaţi opţiunile dumneavoastră în grup. Pasul 2: Analizarea întrebărilor proprii Conceperea întrebărilor de generare a proiectelor necesită timp şi exerciţiu. Acestea sunt dificil de formulat şi necesită în în general mai multe revizuiri. Unii profesori consideră că procesul este mai uşor dacă încep cu ideea de ansamblu, schiţează o întrebare esenţială şi apoi lucrează la întrebările de unitate şi de conţinut. Alţi profesori consideră că procesul este mai uşor dacă studiază lecţiile specifice pe care le predau, formulează întrebările de conţinut şi apoi analizează modul în care lecţiile se potrivesc cu ideea de ansamblu şi cu întrebarea esenţială. Indiferent de metoda aleasă, sfaturile de mai jos vă pot fi de folos: Sfaturi pentru întrebările esenţiale:

• Gândiţi-vă la disciplina pe care o predaţi. De ce învaţă elevii această materie? De ce i-ar interesa pe elevi ? Ce valoare are studierea conţinuturilor ?

• Ce noţiuni importante încercaţi să descoperiţi? Ce doriţi să îşi amintească elevii dumneavoastră peste cinci ani?

• Competenţele specifice respectiv obiectivele de referinţă conţin „concepte mari” de la care puteţi porni şi dezvolta prezentarea materiei de studiu?

• Cum aţi putea face ca temele din programa şcolară să capete o semnificaţie personală pentru elevii ?

• Încercaţi să formulaţi întrebările folosind mai întâi un limbaj pentru adulţi pentru a cuprinde sensurile esenţiale şi apoi rescrieţi întrebările într-un limbaj pe înţelesul elevilor.

• Nu vă faceţi griji cu privire la limbajul folosit. Concentraţi-vă asupra asaltului de idei. Nu formulaţi întrebări care solicită definiţii sau înţelegerea proceselor simple.

Sfaturi pentru întrebările de unitate:

• De ce este important conţinutul Unităţii de învăţare? De ce ar fi elevii interesaţi? • Ce doriţi ca să îşi amintească elevii din aceaste lecţii? Care este noţiunea

importantă pe care doriţi să o dezvăluiţi în această unitate de învăţare? • Ce întrebări deschise au formulat elevii din anii anteriori când au parcurs această

unitate de învăţare? • Cum aţi dori să se facă conexiuni şi extensii cu privire la ceea ce se studiază?

Sfaturi pentru întrebările de conţinut:

• Care sunt întrebările cu răspunsuri scurte la care vă aşteptaţi să poată răspunde elevii la sfârşitul unităţii de învăţare?

• Analizaţi competenţele specifice-obiectivele de referinţă. Se pot extrage întrebări de conţinut direct din acestea ? - Exemplu : Identificaţi instituţiile de bază comune tuturor societăţilor, inclusiv cele guvernamentale, economice, educaţionale şi religioase. - Întrebări de conţinut rezultate: Care dintre instituţiile de bază sunt comune pentru toate societăţile?

• Asiguraţi-vă că întrebările de conţinut au un singur răspuns corect sau un grup restrâns de răspunsuri corecte incontestabile. Luaţi în considerare posibilitatea de a crea întrebări definitorii sau procesuale, precum: - Ce este circuitul apei? - Cum devine lege un proiect de lege?

• La ce întrebări faptice trebuie să răspundă elevii pentru a putea atinge ideile importante din lecţii?

Procedura de scriere a propriilor întrebări Utilizaţi Intel® Ghid de asistenţă dacă aveţi nevoie de ajutor pentru perfecţionarea şi identificarea abilităţilor tehnologice.

1. Citiţi modelele de întrebări esenţiale şi de unitate din directorul Întrebările de încadrare de pe CD-ul cu resursele curriculare pentru a vă inspira.

2. Deschideţi documentul “Formularea întrebărilor de generare a proiectului ” din Modului 2, directorul Activitatea 2 de pe CD-ul cu resursele curriculare.

3. Analizaţi competenţele specifice-obiectivele de referinţă si vedeţi in ce fel acoperă “ideile importante” (o listă incipientă este inclusă în documentul Formularea întrebărilor de generare) pentru a vă ajuta în elaborarea unei întrebări esenţiale.

Opţional: Copiaţi competenţele specifice-obiectivele de referinţă în documentul “Identificaţi cuvintele cu idei importante” localizat în Modulul 2, directorul Activitatea 1 de pe CD-ul cu resursele curriculare pentru a identifica cuvintele care sugerează idei importante: Notă: dacă apare un avertisment de securitate când deschideţi fişierul, apăsaţi pe Activaţi Macro. Acest document va funcţiona adecvat doar dacă este vizualizat cu Microsoft Word*. (vezi Abilitatea 10.14 dobândită în urma modului Procesarea documentelor ).

4. Alegeţi procedura de concepere a Întrebărilor Esenţiale sau din Unitate care se potriveşte cel mai bine stilului dumneavoastră de învăţare (de la ideile importante până la ideile minore concrete sau de la ideile minore, concrete la ideile importante) şi schiţaţi un prim set de întrebări. Utilizaţi întrebările din oricare dintre coloane pentru a

Vedeţi următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune:

• Abilitatea 10.14 dobândită în urma modului Procesarea documentelor : pentru a activa macro dintr-un document.

• Abilitatea 1.7 dobândită în urma modului Procesarea documentelor : pentru a salva un document pentru diferite utilizări.

elabora întrebările de încadrare . 5. Dacă doriţi, salvaţi documentul „Formularea întrebărilor de încadrare ” în directorul

Planul_unităţii din directorul pentru Portofoliu. (folosiţi o scurtătură din tastatură pentru a salva documentul. Vezi Abilitatea 1.7 dobândită în urma modului Procesarea documentelor ).

6. Scrieţi întrebările de încadrare în următorul tabel şi introduceţi-le direct în Planul unităţii de învăţare.

7. Deschideţi “Lista de verificare pentru Planul Unităţii de învăţare” din directorul Evaluarea Portofoliului de pe CD-ul cu resursele curriculare. Recapitulaţi “Cerinţele cu întrebările de încadrare în curriculum” de la pagina 2.05. Folosiţi-le pe ambele pentru a vă ghida în timpul conceperii întrebărilor. Notă: Lista pentru Planul Unităţii de învăţare vă ajută la monitorizarea propriului progres. Se bazează pe cerinţele pentru Portofoliu şi pentru celelalte cerinţe specifice unor anumite aspecte ale Formatului Planului de Lecţie

8. Salvaţi „Lista de verificare pentru Planul Unităţii de învăţare” în directorul Planul_unităţii din directorul Portofoliu personal în vederea unor utilizări viitoare.

Prima schiţă a întrebărilor de generare a proiectului

Între

bări

Ese

nţia

le

Între

bări

din

unita

tea

de

în

văţa

re

Între

bări

de

Conţin

ut

Pasul 3: Schimb de idei cu privire la intrebările de generare a proiectului

1. Formaţi perechi şi împărtăşiţi primele schiţe ale întrebărilor de de generare a proiectului.

2. Utilizaţi „Lista de verificare pentru Planul Unităţii de învăţare” şi “Cerinţele pentru întrebările de generare a proiectului ” pentru a asigura feedback-ul pentru coechipierul dumneavoastră în legătură cu întrebările sale.

3. Luaţi notiţe cu privire la ideile sugerate de coechipierul dumneavoastră în rubrica pentru Comentarii din Lista de verificare pentru Planul Unităţii de învăţare.

4. Recapitulaţi întrebările bazate pe feedback-ul din tabelul următor sau din Planul Unităţii de învăţare.

Idei pentru crearea grupurilor sunt disponibile in directorul Resurse, Facilitare de pe CD-ul cu resursele curriculare

A doua schiţă a întrebărilor de generare a proiectului

Între

bări

Ese

nţia

le

Între

bări

din

Uni

tate

a de

în

văţa

re

Între

bări

de

Conţin

ut

5. În următorul modul veţi solicita feedback referitor la întrebările de generare a

proiectului. În rubrica pentru comentarii din lista de verificare pentru Planul Unităţii de învăţare notaţi orice rubrică de interes precum şi feedback-ul de care aveţi nevoie din partea altora.

Activitatea 3: Examinarea strategiei de evaluare (35 de minute) Până acum aţi parcurs primii doi paşi în planificarea unităţii de învăţare:

• aţi determinat obiectivele operaţionale bazate pe competenţe specifice-obiective de referinta şi pe abilităţile necesare în secolul XXI.

• aţi elaborat întrebările de generare a proiectului. În timpul acestei activităţi veţi crea un plan de evaluare după care veţi schiţa graficul de evaluare care va fi utilizat pe toată durata Unităţii de învăţare. Un ţel important în evaluarea clasei în zilele noastre este îmbunătăţirea procesului de învăţare şi actualizarea modului de instrucţie. Evaluarea nu reprezintă un eveniment izolat ci un proces continuu pe tot parcursul proiectului. Evaluarea iniţială şi continuă stă la baza învăţării bazată pe proiecte şi asigură pentru elevi calea de a arăta ceea ce ştiu în mai multe feluri. Evaluarea devine un instrument pentru îmbunătăţire mai mult decât un test de inteligenţă sau de acumulare a faptelor. În cazul evaluării iniţiale profesorii învaţă mai multe despre nevoile elevilor lor şi pot adapta instruirea pentru a îmbunătăţi realizările acestora.

1:1 Sfat: Cercetările indică faptul că profesorii ştiu mai multe despre modul de învăţare al elevilor într-un mediu unu-la-unu (CARET, 2005). Gândiţi-vă ce tip de informaţii pot fi adunate de la elevii care deţin calculatoare proprii şi cum aţi putea utiliza această informaţie pentru a îmbunătăţii procesul de învăţare al elevilor.

Proiectele bune sunt construite având încă de la început clare obiectivele de evaluare. Acest lucru înseamnă că se începe cu identificarea şi respectarea competenţelor specifice-obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor operaţionale şi astfel se determină ceea ce trebuie să ştie elevii şi apoi se defineşte ce şi cum se evaluează. Toate acestea sunt luate în considerare înainte de proiectarea activităţilor. Această abordare „inversă” prin metoda proiectului ajută la centrarea unui proiect asupra obiectivelor operaţionale (Wiggins&McTighe, 2005). Evaluarea trebuie planificată pentru:

• a avea în vedere o varietate de strategii de evaluare • a include metode de evaluare continua • a evalua realizarile elevilor obţinute printr-un demers centrat pe obiectivele

operaţionale • antrenarea elevilor în propriul procese de evaluare

Pentru a ajuta la antrenarea elevilor în procesele de evaluare, trebuie să le asiguraţi : • criterii clare de la început • exemple şi linii directoare pentru o activitate de calitate ridicată • oportunităţi de monitorizare a propriului progres • metode de utilizare a unui feedback constructiv şi încorporarea feedback-ului de la

ceilalţi pentru a îmbunătăţi activitatea proprie • timp de reflectare şi îmbunătăţire a proceselor şi produselor lor • sprijin în stabilirea unor noi obiective noi pentru studii viitoare

Utilizarea evaluării formative şi sumative în clasă Termenii formativ şi sumativ sunt foarte importanţi pentru a înţelege acest curs. Recapitulaţi definiţiile împreună

Pe parcursul unei unităţi de învăţare profesorii adună în mod sistematic informaţii despre ce şi cum învaţă toţi elevii lor. Aceştia ascultă discuţiile în grupuri restrânse, observă elevii angajaţi în activităţi structurate şi nestructurate şi pun întrebări în timp ce lucrează cu elevii. Aceste evaluări continue care au loc înainte şi în timpul unei lecţii de studiu sunt denumite evaluări formative. Profesorii utilizează informaţiile obţinute din aceste evaluări pentru a realiza modificări în instruire şi pentru a menţine elevii pe linia sarcinilor proiectelor. Când profesorii includ în mod regulat elevii în procesul de colectare şi revizuire a acestor informaţii, îşi pot ajuta elevii să devină independeţi şi încrezători în sine. Evaluările sumative, care au loc la sfârşitul unei unităţi de învăţare sau al unui proiect, pot oferi informaţii folositoare dacă profesorii şi elevii acordă timp studierii analitice a evaluărilor. Profesorii pot identifica punctele slabe pe care le pot aborda mai amănunţit în lecţii viitoare şi cu grupurile viitoare de elevi. Elevii pot identifica zone problematice şi pot stabili ţeluri pentru studiul viitor. Pasul 1: Explorarea evaluărilor formative şi sumative Profesorii folosesc atât evaluările formative cât şi pe cele sumative

în mai multe scopuri. Următorul tabel subliniază cinci scopuri ale evaluării şi motivul pentru care fiecare este important. Strategiile de evaluare diferite corespund fiecărui scop pentru a ajuta profesorii să adune informaţii despre elevi şi să înlesnească comprehensiunea elevilor asupra ceea ce învaţă. Cheia către o evaluare efectivă constă în înţelegerea următoarelor aspecte:

• de ce se folosesc strategii variate • când se folosesc aceste strategii şi evaluări • cum pot fi structurate aceste strategii şi evaluări • ce se poate face cu aceste rezultate

În cadrul acestui pas citiţi despre scopurile evaluării şi apoi exploraţi strategiile pentru fiecare. În timp ce revizuiţi următorul tabel, evidenţiaţi zonele pe care doriţi să le exploraţi mai amănunţit. Scopul evaluării De ce este important

Identificarea nevoilor elevilor

Elevii participă cu o gamă largă de experienţe, abilităţi şi interese în cadrul activităţilor de învăţare . Evaluarea şi înţelegerea cunoştinţelor de bază ale elevilor ajută profesorii să îşi proiecteze instruirea, să vizeze greşelile tipice să adreseze înţelegerea greşită, să diferenţieze şi să folosească experienţele relevante.

Încurajarea auto-formării şi a colaborării

Unul dintre ţelurile educaţiei este formarea elevilor care îşi pot asuma propria învăţare şi pot lucra bine împreună cu ceilalţi. Aceste abilităţi sunt foarte importante pentru secolul XXI, o perioadă de schimbare tehnologică rapidă, când abilităţile trebuie învăţate şi reînvăţate. Evaluarea abilităţilor de auto-formare şi colaborare ajută elevii să devină mai eficienţi în planificarea şi urmărirea până la capăt fără susţinere. Elevii trebuie să fie capabili să lucreze împreună şi individual pentru a identifica şi utiliza o gamă largă de resurse şi instrumente, asumându-şi riscurile corespunzătoare învăţând din propriile greşeli.

Monitorizarea progresului

Când informaţiile rezultate din monitorizarea progresului elevilor sunt legate de feedback-ul constant şi specific, elevii îşi pot asuma meritele pentru studiul lor. Evaluarea care oferă un feedback permanent conduce elevii către identificarea punctelor slabe, precum şi a punctelor tari, în ceea ce priveşte înţelegerea lor.

Eva

luar

ea fo

rmat

ivă

Verificarea înţelegerii şi încurajarea metacogniţiei

Cercetările indică faptul că valoarea proceselor metacognitive sau a gândirii despre gândire este una dintre cele mai eficiente strategii de îmbunătăţire a învăţării elevului. Când elevii se gândesc la propria gândire sunt mai capabili să reţină şi să transfere propria învăţare în contexte noi. În funcţie de modul în care sunt structurate, aceleaşi strategii de evaluare care îi ajută pe profesori să verifice nivelul de comprehensiune pot de asemenea să ajute elevii să se gândească la propria lor gândire.

Eva

luar

ea s

umat

ivă

Demonstrarea înţelegerii şi a abilităţilor

Oferirea de oportunităţi de a-şi demonstra nivelul de înţelegere şi abilităţile le permite elevilor să îşi prezinte capacitatea de a înainta o idee sau un proiect, să execute o procedură pentru ceilalţi, să practice şi să aplice informaţii şi să înveţe unul de la celălalt. Demonstrarea nivelului de înţelegere şi a abilităţilor permite de asemenea elevilor să asigure celorlalţi feedback şi să autoevalueze propriile puteri şi zonele care necesită îmbunătăţiri.

Pentru a vă documenta despre strategiile de evaluare urmaţi paşii următori:

1. Intraţi pe resursa Assessing Projects Intel ® Education la: www.intel.com/education/AssessingProjects

2. Etichetaţi sau marcaţi pagina web. 3. Apăsaţi Enter. 4. Apăsaţi pe Assessment Strategies. 5. Revizuiţi informaţiile şi exemplele pentru fiecare strategie, intrând pe oricare

dintre link-uri pentru mai multe informaţii. 6. Folosiţi informaţiile din Assessing Projects pentru a vă ajuta să analizaţi

răspunsurile pentru următoarele întrebări în timp ce vă gândiţi la unitatea de învăţare Notă: Poate preferaţi împărţirea în grupuri mici pentru a discuta aceste întrebări. a. Ce strategii luaţi în considerare pentru a identifica nivelul de pregătire

pentru lecţie al elevilor? Notă: Revizuiţi cu atenţie capitolul Strategiile de identificare a nevoilor elevilor. În următoarea activitate creaţi o prezentare care să vă ajute să determinaţi nevoile elevilor la începutul unităţii de învăţare. b. Cum veţi implica elevii în înţelegerea aşteptărilor şi criteriilor de evaluare a

proiectului? Cum puteţi ajuta elevii să devină persoane independente, eficiente în planificare şi în urmărirea scopului pâna la capăt, fără sprijin? Ce metode de evaluare puteţi utiliza pentru a-i ajuta pe elevi să colaboreze cu alţi elevi şi să ofere feedback eficient?

c. Ce strategii de raportare şi monitorizare aţi putea utiliza pentru a încuraja

managementul propriu al elevului şi progresul în timpul lucrulul independent şi de grup? Cum aţi putea să îi ajutaţi pe elevi să nu se abată de la proiect? Ce instrumente de supraveghere şi raportare aveţi nevoie să creaţi?

d. Ce strategii de evaluare vor ajuta elevii să reflecteze asupra modului în care

învaţă (metacogniţie) şi vă vor ajuta pe dumneavoastră să verificaţi nivelul de înţelegere? Ce instrumente de evaluare va trebui să creaţi?

e. Ce strategii aţi putea folosi pentru a evalua înţelegerea finală şi

demonstrarea învăţării? Cum veţi şti dumneavoastră şi elevii dumneavoastră că aţi atins obiectivele învăţării?

7. Înregistraţi orice altă informaţie pe care o găsiţi folositoare precum şi opiniile dumneavoastră

Pasul 2: Schiţarea unui grafic de timp pentru perioada de evaluare Planificarea evaluării ne asigură de faptul că un proiect rămâne focalizat asupra obiectivelor de învăţare. Planificarea evaluării ar trebui realizată înainte de determinarea activităţilor de învăţare şi a sarcinilor de lucru specifice. Planul de evaluare include metodele şi instrumentele de evaluare care definesc aşteptările cu privire la calitatea produselor şi a performanţelor elevilor. Planul de evaluare defineşte şi modalităţile de monitorizare a procesului de învăţare al elevilor . Planul ar trebui să implice şi elevii în vederea stabilirii obiectivelor de învăţare, în revizuirea şi administrarea propriului progres de învăţare precum şi în reflecţia asupra lor după finalizarea proiectului.

În capitolul Planul de Evaluare, formatul de planificare a Unităţii de învăţare include un rezumat al metodelor de evaluare precum şi precizarea unei perioade de timp pentru evaluare. Un grafic de timp este o modalitate bună de a reprezenta vizual momentele în care are loc un anumit tip de evaluare. Următorul exemplu de grafic de evaluare poate fi util pentru schiţarea unui plan de evaluare.

Grafic de timp pentru evaluare Înaintea începerii proiectului Elevii lucrează la proiect şi După ce proiectul e finalizează sarcini de lucru finalizat - Chestionare - Planificare proiectului - Rezumate - Evaluare de grup - Rubrica de - Probă - Jurnale - Graficul K-W-L scrise şi autoevaluare ziare de simulare - Listă de - Rubrica de ziare - Graficul K-W-L observaţii - Conferinţe - Eseu - Jurnale reflectiv - Chestionare Schiţaţi propria perioadă de evaluare

1. Utilizaţi următorul grafic de timp pentru a schiţa propria perioadă de evaluare sau mergeţi direct la numărul 2.

Notă: În acest moment, schiţa reflectă pur şi simplu ideile dumneavoastră de evaluare. Veţi dispune de timp suplimentar în modulele următoare pentru a finaliza şi revizui Planificarea Evaluării. 2. Deschideţi Planul Unităţii de învăţare şi introduceţi ideile dumneavoastră în

capitoulul Planificarea evaluării. Notă: Toate scopurile evaluării trebuie să fie formulate într-un plan de evaluare. Totuşi, nu aveţi nevoie să folosiţi toate strategiile de evaluare pentru fiecare scop. Planificarea Perioadei de Evaluare

Perioada de evaluare

Înaintea începerii proiectului După ce proiectul este finalizat Elevii lucrează la proiect şi finalizează sarcini

Scopul acestei activităţi este unul dublu: Să se înţeleagă beneficiile utilizării

unei aplicaţii software pentru prezentări, astfel încât să puteţi alege cea mai potrivită unealtă atunci când creaţi modelul.

Să se creeze o evaluare care să fie folosită în clasă. În baza documentelor acumulate în momentul în care luaţi parte la această evaluare cu elevii, vă puteţi regla obiectivele, asigurând un instructaj suplimentar înainte de a începe sau să evaluaţi diferenţiat pentru elevii cu nevoi speciale.

Activitate nr. 4: Crearea unei prezentări în vederea evaluării iniţiale a elevilor din perspectiva nevoilor lor (55 minute)

În timpul acestei activităţi, creaţi o prezentare care să vă ajute la evaluarea iniţială a elevilor. Puteţi introduce întrebările de încadrare, pentru a primi informaţii cu privire la modul în care gândesc elevii. Apoi informaţiile le puteţi folosi pentru a a regla instruirea după cum este nevoie. Pasul 1: Identificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor În timpul acestei etape, treceţi prin câteva idei care să vă ajute să planificaţi prezentarea pentru a identifica nevoile elevilor:

1. Verificaţi-vă notiţele privind strategiile pe care le luaţi în considerare pentru măsurarea abilităţilor elevului de la pagina 2.14.

2. Uitaţi-vă peste exemplele de prezentări de evaluare formativă din Modulul 2, dosarul Activitatea nr. 4 al CD-ului cu resursele curriculare.

3. Notaţi oricare idee pe care o consideraţi utilă pentru prezentarea dumneavoastră. 4. Faceţi referire la următoarele resurse după cum este nevoie, pentru idei sau

conţinut pe care să le folosiţi în prezentare.

Resurse Opţionale: Consultaţi resursa Intel®Education: Crearea Proiectelor Eficiente, pentru informaţii privind evaluarea cunoştinţelor anterioare(iniţiale):

1. Intraţi pe: www.intel.com/education/DesigProjects 2. Click pe Enter. 3. Click pe Instructional Strategies 4. Click pe Prior Knowledge. 5. Verificaţi informaţiile şi exemplele despre modalităţile de evalua cunoştinţele

anterioare ale elevilor.

Consultaţi resursa pentru Crearea Proiectelor Eficiente în vederea obţinerii de informaţii privind întrebările de generare a proiectelor:

1. Intraţi pe: www.intel.com/education/DesignProjects 2. Click pe Enter. 3. Click pe Project Design. 4. Click pe Curriculum- Framing Questions. 5. Click pe Effective Questioning Practices din căsuţa din partea dreaptă a paginii. 6. Verificaţi metodele de utilizare şi introduceţi întrebările de generare, împreună cu

elevii dumneavoastră. Dacă doriţi, întoarceţi-vă la resursa Proiecte de Evaluare pentru a analiza mai detaliat Identificarea Nevoilor Elevilor:

1. Deschideţi pagina web marcată sau etichetată pentru Proiecte de Evaluare. (www.intel.com/education/AssessingProjects) 2. Click pe Enter. 3. Click pe Assessment Strategies. 4. Click pe Strategies for Gauging Student Needs 5. Notaţi idei pentru măsurarea dificultăţilor elevilor pe care să le puteţi folosi în

prezentarea dumneavoastră.

Pasul 2: Planificarea prezentării mele O prezentare multimedia urmată de o discuţie pot fi un instrument eficient care să vă permită să identificaţi nevoile elevilor. Luaţi în considerare metodele pe care le-aţi putea folosi într-o prezentare multimedia, pentru a evalua cunoştinţele anterioare ale elevilor dumneavoastră despre conceptele:

1. Împreună cu un coechipier, răspundeţi la

următoarele întrebări: Cum pot fi folosite întrebările esenţiale şi cele

de unitate la începutul unităţii de învăţare, pentru a aduna informaţii pentru evaluare?

Ce idei aveţi cu privire la introducerea întrebării esenţiale şi a întrebărilor de unitate elevilor dumneavoastră?

Ce fel de informaţii ar trebui să aveţi despre elevii dumneavoastră? Cum veţi proceda în elaborarea instrumentelor de evaluare ?

Cum puteţi folosi întrebările din această prezentare pentru a vă asigura că urmăriţi dezvoltarea de abilităţi de gândire de ordin superior?

Cum vă gândiţi să promovaţi abilităţile necesare secolului XXI în predarea prin metoda proiectului?

2. Folosiţi –planul-cadru de mai jos pentru a vă ajuta să

vă concentraţi conţinutul prezentării dumneavoastră.

1:1 Sfat: Colectarea individuală a informaţiilor despre cunoştinţele precedente de la elevi este adesea mai uşoară într-o clasă unde calculatoarele sunt disponibile unu la unu. Elevii pot răspunde la întrebări în mod electronic, pe care apoi le trimit profesorului sau răspund unui sondaj online. Aceste informaţii pot oferi profesorului o imagine de ansamblu a cunoştinţelor elevilor. Gândiţi-vă cum aţi putea acumula şi folosi acest tip de informaţii.

Introducerea Întrebării esenţiale şi a întrebărilor de unitate

Informaţii necesare privind cunoştinţele anterioare

Promovarea abilităţilor necesare în secolul XXI

Inceperea altor discuţii

Pasul 3: Elaborarea unei schiţe Folosind caracteristica de a sublinia informaţiile esenţiale într-o prezentare elaborarea schiţei ajută utilizatorul să se concentreze asupra acestui lucru şi să introducă conceptele cheie care trebuie comunicate în prezentare. În mod similar, această strategie poate fi folosită pentru a ajuta elevii să îşi focalizeze atenţia mai degrabă la conţinut, decât asupra caracteristicilor de design. Schiţarea unei prezentări înainte de a adăuga imagini, animaţii şi sunete ajută la focalizarea asupra conţinutului. Folosiţi Intel® Ghid de asistenţă în cazul în care aveţi nevoie de asistenţă în completarea oricărei abilităţi tehnologice, identificate mai jos.

1. Deschideţi programul pentru prezentare. (vezi Multimedia, Abilitatea 1.1)

2. Luaţi în considerare personalizarea barelor de instrumente

şi a meniurilor pentru calculatorul dumneavoastră, astfel încât toată lumea să aibă aceleaşi butoane şi meniuri. Această modificare uşurează următoarele instrucţiuni demonstrative. (vezi Multimedia, Abilitatea 1.6)

Sfaturi pentru lucrul cu elevii: Aşezaţi calculatoarele din clasă sau laborator în aceeaşi manieră, fiţi consecvenţi. 3. Creaţi un plan în panoul schiţă, care să vă ajute să vă

organizaţi ideile şi să vă concentraţi asupra conţinutului prezentării. (vezi Multimedia, Abilităţile 2.2 şi 5.1.)

Sfaturi pentru lucrul cu elevii: Aţi putea cere elevilor să folosească panoul Schiţă pentru a introduce conţinutul lor, înainte de a adăuga elementele de design.

4. Adăugaţi atâtea diapozitive la prezentare câte sunt necesare. (vezi Multimedia, Grup 3).

Faceţi referire la următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune: • Abilitatea 1.1 dobîndită în

urma modulului Multimedia: Să porniţi programul multimedia

• Abilitatea 1.6 dobîndită în

urma modulului Multimedia: Să particularizaţi barele de instrumente şi meniurile

• Abilitatea 2.2 dobîndită în

urma modulului Multimedia: Să comutaţi şi să lucraţi în vizualizarea Normal

• Abilitatea 5.1 dobîndită în

urma modulului Multimedia: Să tastaţi titlul unui diapozitiv în panoul Schiţă

• Grup 3 Multimedia:

Crearea Prezentărilor

Prin includerea unor exemple de răspunsuri, puteţi să vă asiguraţi că mesajele dumneavoastră sunt eficiente atunci când creaţi o evaluare. Îndepărtaţi răspunsurile înainte de a participa realmente la evaluare alături de elevi.

Faceţi referire la următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune: • Multimedia, Abilitatea 1.9: Să

salvaţi o prezentare • Multimedia, Abilitatea 2.3: Să

comutaţi şi să lucraţi în formatul Diapozitive

Faceţi referire la următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune: • Multimedia, Abilitatea 1.7: Să

modificaţi panoul de activităţi • Multimedia, Abilitatea 4.1: Să

alegeţi şi să folosiţi un şablon formă

• Multimedia, Abilitatea 4.2: Să

alegeţi şi să folosiţi o schemă de culori

• Multimedia, Abilitatea 4.4: Să

schimbaţi aspectul curent al unui diapozitiv

• Multimedia, Grup 6: Adăugarea

imaginilor şi efectelor artistice • Abilitatea 3.16 Reprezentări

Grafice: Să copiaţi şi să salvaţi o imagine din pagini web

• Multimedia, Grup 8: Adăugarea

animaţiilor şi efectelor speciale • Abilitatea 3.4 Multimedia: Să

puneţi dipozitivele în ordine

5. Salvaţi prezentarea des în directorul Evaluare din

directorul Portofoliu. 6. În momentul în care terminaţi planul prezentării,

lucraţi în formatul Diapozitive, pentru a putea modifica aspectul diapozitivelor. (Vezi Multimedia, Abilitatea 2.3.)

Pasul 4: Adăugaţi elementele de bază După ce aţi completat planul, modelaţi prezentarea astfel încât să contribuie la transferul mesajului conţinutului. Folosiţi Intel® Ghid de asistenţă dacă aveţi nevoie de asistenţă în finalizarea oricărei abilităţi tehnologice identificate mai jos. 1. Partea dreaptă a ferestrei de aplicaţie multimedia include o bază de instrumente de unde puteţi accesa diverse instrumente pentru a modifica aspectul prezentării dumneavoastră. Puteţi modifica panoul de activităţi pentru diverse motive, cum ar fi modificarea designului, aranjarea textului, adăugarea animaţiilor, adăugarea tranziţiilor la diapozitiv şi multe alte aplicaţii. (Vezi Abilitatea 1.7. Multimedia ) 2. Adăugaţi un format sau modificaţi forma existentă. (vezi Multimedia, Abilitatea 4.1) 3. De asemenea, puteţi schimba schema de culoare. (vezi Multimedia, Abilitatea 4.2) 4. Modificaţi aspectul curent al textului şi alte elemente ale diapozitivului, dacă este cazul, pentru a comunica mai bine ideile dumneavoastră (vezi Multimedia, Abilitatea 4.4 ) 5. Introduceţi imagini pentru a susţine conţinutul. (vezi Multimedia , Grup 6). o Dacă salvaţi imagini de pe internet, asiguraţi-vă că

includeţi sursele lor de provenienţă, în documentul Lucrări citate şi notaţi sursa în prezentare. (Vezi Reprezentări

Grafice, Abilitatea 3.16 ). o De asemenea, puteţi comprima imaginile pentru a vă ajuta să menţineţi fişierul la

dimensiune mică. (vezi Multimedia, Abilitatea 6.8 )

6. Adăugaţi animaţii pentru presetarea efectelor vizuale la text sau imagini în diapozitivele dumneavoastră. Asiguraţi-vă că animaţiile ajută la focalizarea atenţiei audienţei asupra conţinutului şi nu le distrageţi atenţia. (Vezi Multimedia, Grup 8.)

7. Modificaţi ordinea diapozitivelor, dacă este nevoie de o rearanjare pentru a amplifica fluxul mesajelor dumneavoastră. (Vezi Multimedia, Abilitatea 3.4.)

8. Salvaţi prezentarea în mod frecvent.

Pasul 5: Îmbunătăţirea prezentării

Decideţi asupra caracteristicilor de design pe care doriţi să le adăugaţi prezentării dumneavoastră. Fiecare caracteristică trebuie să amplifice conţinutul. Prea multe sunete şi imagini pot diminua scopul prezentării. Reţineţi că trebuie să respectaţi legile privind dreptul de autor şi marcă înregistrată, incluzând, acolo unde este cazul, menţiuni privind sursa şi salvaţi lucrarea în mod frecvent. Utilizaţi Intel® Ghid de asistenţă dacă aveţi nevoie de asistenţă în completarea oricărei abilităţi tehnologice identificate mai jos.

1. Adăugaţi o legătură (hyperlink) la un fişier sau un sit de internet. (Vezi Multimedia, Abilităţile 7.9 şi 7.10 ) 2. Inseraţi un tabel pentru a organiza informaţiile. ( Vezi

Multimedia, Abilitatea 5.10) 3. Inseraţi o schemă sau a un grafic pentru a afişa datele în mod vizibil. (Vezi Multimedia, Abilitatea 5.12). 4. Inseraţi un sunet sau un clip video pe care l-aţi salvat de pe Internet. (Vezi Multimedia , Grup 7 şi Tehnologii Web, Grup 2). Notă: Clipurile video sau audio au adesea drept de autor. Asiguraţi-vă că respectaţi legea privind dreptul de autor, care înseamnă mai mult decât simpla adăugare a surselor acestora în documentul dumneavoastră de Lucrări Citate.

Pasul 6: Verificarea prezentării Verificaţi-vă prezentarea, folosind următoarea listă de control,: Prezentarea adună cunoştinţele anterioare ale elevilor pentru a fi

folosite în unitatea de învăţare Folosesc Întrebările de Unitate şi pe cele Esenţiale, pentru a

strânge informaţii pentru evaluarea initiala. Întrebările pe care le folosesc în prezentare ajută la modelarea

cursului meu şi la orientarea acestuia spre o gândire de ordin superior, precum şi spre abilităţile necesare în secolul XXI.

Pot folosi informaţiile din evaluare pentru a veni în intâmpinarea nevoilor elevilor, înainte de a începe unitatea de învăţare.

Activitatea nr. 5: Reflecţie asupra propriei învăţări (15 minute)

Pasul 1: Revizuirea Modulului

Verificaţi întrebările ajutătoare şi punctele cheie din Modulul 2, pagina 2.33 şi gândiţi-vă la ideile şi materialele pe care le-aţi creat şi care pot fi pot fi folosite în instruire sau planificare.

Faceţi referire la următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune: • Multimedia, Abilitatea 7.9: Să

inseraţi o legătură (link) către un alt document salvat în calculatorul dumneavoastră.

• Multimedia, Abilitatea 7.10: Să

inseraraţi o legătură (link) către o pagină web

• Multimedia, Abilitatea 5.10:

Adăugarea sau inserarea unui tabel într-un diapozitiv

• Multimedia, Abilitatea 5.12: Adăugarea sau inserarea unui grafic, într-un diapozitiv

• Multimedia, Grup 7: Adăugarea Sunetelor, Filmelor şi Legăturilor

• Tehnologii Web, Grup 2, 4,

sau 6: Găsirea şi Salvarea Resurselor Web

De asemenea, puteţi vizualiza întrebările ajutătoare şi punctele cheie din prezentare, oferite de către facilitator.

Faceţi referire la următoarele abilităţi din Intel® Ghid de asistenţă pentru această secţiune: • Procesarea documentelor,

Abilitatea 2.6: Copierea cuvintelor sau textelor

Pe parcursul următoarelor module, conceptele se vor forma în timpul discuţiei despre modalităţile de susţinere şi de încurajare a formării abilităţilor de gândire de ordin superior, prin folosirea întrebărilor de încadrare, metodei proiectului, a evaluării continue precum şi prin activităţile centrate pe elev. Pasul 2: Utilizarea blog-ului Reflectaţi asupra activităţilor, abilităţilor şi abordărilor discutate în modul scriind in blog-ul dumneavoastră. Aşa cum s-a notat în Modulul 1, veţi împărtăşi una dintre intrările din blogul dumneavoastră cu un coleg in Modulul 7 şi veţi discuta despre felul în care s-a schimbat capacitatea dvoastră de înţelegere şi cum vi s-au îmbogăţit cunoştinţele pe parcursul modulului

1. Deschideţi blogul. 2. Reflectaţi asupra modului în care punctul central al acestui

modul v-a ajutat să vă planificaţi şi să vă ceaţi unitatea de învăţare.

o Cum pot întrebările de genrare a proiectelor să

contribuie la susţinerea modului de învăţare a elevilor mei?

o Cum îmi pot planifica evaluarea continuă centrată pe elev?

Notă: În cazul în care aveţi probleme de conexiune intermitentă, puteţi scrie blog-ul dumneavoastră offline într-un document realizat într-o aplicaţie software de procesare a documentelor, apoi copiaţi-l în blog-ul dumneavoastră. O metodă alternativă de a vă asigura că nu pierdeţi lucrarea este aceea de a copia textul într-o „planşetă cu clame” (clipboard), înainte de a face click pe „submit” (trimite), (Vezi Procesarea documentelor, Abilitatea 2.6 ).

3. Tipăriţi sau trimiteţi-vă un e-mail cu Planul de Unitate de învăţare, astfel încât să îl aveţi disponibil pentru Activitatea de planificare în avans.

Dacă aveţi dificultăţi cu situl blogging, folosiţi şablonul jurnal, din directorul (folder-ul) Portofoliu Evaluare de pe CD-ul cu resurse curriculare, pentru a completa imaginea.

Planificare în avans Continuarea procesului de planificare (5 minute privire de ansamblu) Activitate nr. 1: Extinderea capacităţii de a înţelege întrebările esenţiale Pasul 1: Idei de proiect pentru întrebarea esenţială Întrebările esenţiale, prin natura lor, pot fi folosite pentru mai multe niveluri de vârstă, materii şi teme. De exemplu, întrebarea esenţială, Cum putem face o schimbare? Este potrivită pentru un plan de unitate în care elevii din şcoala gimnazială învaţă despre guvernarea comunităţii. Aceeaşi întrebare poate fi folosită într-o unitate în care elevii de liceu îşi asumă rolul de senatori care deservesc un subcomitet de energie electrică şi li se dă sarcina de a dezvolta un plan de energie la nivel naţional, care să funcţioneze pentru viitoarea bunăstarea a economiei şi mediului înconjurător din ţară. În tabelul următor, în coloana din mijloc, este descrisă întrebarea esenţială elaborată pentru fiecare unitate. Deoarece întrebările esenţiale, prin construcţia lor traversează discipline şi unităţi de învăţare, exersaţi crearea unor idei noi pentru proiecte cărora să le fie adresată aceeaşi întrebare esenţială. Câteva exemple sunt formulate pentru dumneavoastră.

1. Citiţi mai jos cele patru descrieri ale unităţilor de învăţare şi întrebările esenţiale corespunzătoare acestora.

2. Alegeţi una dintre întrebările esenţiale.

3. În coloana din partea dreaptă, notaţi toate ideile generate de elevi (prin metoda

asaltului de idei) privind alte proiecte legate de aceeaşi întrebare esenţială.

Întrebare esenţială

Titlul unităţii de învăţare şi descrierea Alte idei de proiect legate de întrebarea esenţială

Cum se schimbă lumea?

(Ştiinţe, Matematică şi Arte Lingvistice, Clasele 3-5): Elevii devin botanişti şi climatologi, pentru a investiga modificările sezoanelor. Elevii observă şi înregistrează modificările vremii, durata unei zile şi viaţa animalelor şi plantelor din jurul lor. Îşi creează prezentări multimedia şi grafice climatice pentru a compara vremea cu alte părţi ale lumii. Împreună cu o clasă parteneră, elevii publică buletine sezonale şi buletine de ştiri pentru a oficia modificările şi a conştientiza grija faţă de de mediul înconjurător.

Exemple: o Elevii compară modificările unor

personaje din câteva povestiri. o Elevii imită maeştrii, prin crearea

desenelor şi picturilor, în stilul artiştilor din diferite perioade şi analizează diferenţele stilistice.

o

o o o

Cum realizează oamenii simpli lucruri extraordinare?

(Artele Lingvistice, Clasele 6-8): Elevii citesc povestiri despre eroii din mitologia greacă şi analizează ce înseamnă să fii erou. Ei compară eroii din Grecia cu cei din ziua de astăzi, pentru a determina cum s-a modificat definiţia de-a lungul timpului şi culturilor. Apoi ei sintetizează gândirea lor prin scrierea unui mit despre un erou contemporan. Miturile sunt compilate în cărţi care pot fi citite elevilor mai mici sau împărţite cu cetăţenii adulţi, sub forma unui proiect de învăţare.

Exemplu: o Elevii reflectă asupra experienţelor

lor ca şi exploratori, de-a lungul secolelor XIII – XV

o o o

(continuare pe pagina următoare)

Întrebare esenţială

Titlul unităţii de învăţare şi descrierea Alte idei de proiect legate de întrebarea esenţială

Ce ne spune trecutul despre viitor?

(Algebra, cursul 1 şi 2): Preluand rolul de statisticieni, elevii aleg un subiect de interes (rata SIDA, creştere a salariilor medii , creşterea populaţiei şi aşa mai departe) şi adună informaţii statistice despre subiect de-a lungul timpului. Prin folosirea unui calculator cu grafică şi o funcţie de regresie exponenţială, elevii deduc ecuaţia pentru obţinerea curbelor care să se potrivească cel mai bine cu datele. Datele efective şi curbele care se potrivesc cel mai bine sunt introduse în grafic, iar prognoze de viitor se fac folosind ecuaţia. La final elevii evaluează şi prezintă implicaţiile socioeconomice ale prognozelor lor, precum şi valabilitatea investigaţiei lor statistice, ca o unealtă pentru prezicerea viitorului.

Exemple: o Elevii analizează ridicarea şi

căderea Imperiului Roman pentru a prezice viitorul culturilor contemporane.

o o o

Cum a modelat trecutul personalitatea mea de azi ?

(Istorie, Studii Sociale): Misterul încă mai învăluie ruinele antice Maya din America Latină. Elevii devin antropologi, conducând cercetări în istorie şi arheologie pentru a învăţa cum în mod fascinant misterioasa populaţie Maya încă ne influenţează.

Exemplu: o Elevii cercetează cum au influenţat

lumea noastră descoperirile ştiinţifice majore.

o o o

Folosirea asaltului de idei pentru a stabili conexiuni generate de întrebarea esenţială

Folosiţi tabelul de mai jos pentru a pune în practică ideea de extindere a întrebării esenţiale în vederea susţinerii altor cursuri sau proiecte pe care le predaţi. 1. Scrieţi întrebarea esenţială pentru unitatea de învăţare. 2. Prin metoda asaltului de idei colectaţi alte idei de proiecte, alte unităţi de învăţare

precum şi lecţii pe care colegi din şcoala dumneavoastră le predau, care ar avea legătură cu întrebarea esenţială.

Întrebarea Esenţială Cursuri care ar avea legătură cu întrebarea mea esenţială

• • • •

3. Luaţi în consideraţie modalităţi prin care vă puteţi extinde Întrebarea Esenţială, fără a-i diminua impactul

Întrebare esenţială revizuită:

Pasul 2: Revizuirea întrebărilor de generare a proiectelor (opţional) Poate doriţi să revizuiţi cerinţele, exemplele adiţionale şi informaţiile privind întrebările de generare care sunt disponibile în directoarele Portofoliul Evaluare şi Întrebări de generare de pe CD-ul cu Resurse curriculare. Mai mult, multe situri de referinţă sunt de asemenea disponibile (dintre care unele sunt disponibile pe CD-ul cu resurse curriculare pentru vizualizare offline. Revizuirea întrebărilor esenţiale, de unitate şi conţinut de la pagina 2.10 sau din Planul Unităţii de învăţare. În următorul modul, veţi împărtăşi întrebările şi prezentările cu un coechipier. Dacă alegeţi să vă revizuiţi întrebările, notaţi întrebările noi în tabelul de mai jos sau revizuiţi-le direct din planul de unitate de învăţare.

Întrebare Esenţială

Întrebări despre Unitatea de Învăţare

Întrebări de Conţinut

Activitate nr. 2: Revizuirea obiectivelor operaţionale şi verificarea competenţelor specifice/obiectivelor de referinţă

Acum, că aţi ales ideile pentru cursul dumneavoastră, verificaţi competenţele specifice/obiectivele de referinţă pe care le alegeţi şi îmbunătăţiţi lista acelora pe care doriţi să le vizaţi în mod deosebit.

1. Deschideţi planul de unitate de învăţare şi verificaţi competenţele

specifice-obiectivele de referinţă.

2. Revizuiţi obiectivele operaţionale

Notă: Cerinţele pentru competenete şi obiective sunt de asemenea disponibile în dosarul Portofoliul Evaluare de pe CD-ul cu Resurse curriculare. 3. Verificaţi şi cu competenţele specifice-obiectivele de referinţă selectate, identificându-le pe acelea care sunt într-adevăr vizate în unitatea dumneavoastră, nu doar atinse. În ceea ce priveste obiectivele operaţionale ar trebui să le includeţi numai pe acelea pe care aveţi intenţia de a le:

• Evalua

• Adresa în secţiunea proceduri de instruire din planul de unitate de învăţare • Să îi faceţi pe elevi să se întâlnească până la finalul unităţii.

Notă: Veţi avea ocazia de a verifica şi finaliza lista cu competenţe şi obiective după ce vă testaţi ideile privind unitatea de învăţare şi creaţi

Dacă nu aveţi acces la un calculator pentru Activitatea de Planificare în avans, tipăriţi Planul de unitate de învăţare în timpul activităţilor de modul, astfel încât să îl puteţi lua cu dumneavoastră.

exemplele elevilor in Modulul 4.

4. Nu uitaţi să îmbunătăţiţi obiectivele operaţionale precum şi să reviziţi grila de cerinţe pentru competenţele specifice-obiectivele de referinţă şi obiectivele operationale.

Grila de cerinţe pentru selecţia competenţelor specifice-obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor operaţionale 4 3 2 1

Toate competenţele specifice respectiv obiectivele de referinţă identificate focalizează instruirea şi evaluarea, de-a lungul unităţii de învăţare. Durata unităţii de învăţare este potrivită pentru cantitatea cunoştinţelor şi semnificaţia competenţelor respcetiv a obiectivelor de referinţă. Este timp destul pentru a preda în mod adecvat,astfel încât competeţele –obiectivele de referinţă selectate se dezvoltă şi se poate verifica

Competenţele specificerespectiv obiectivele de referinţă sunt sugerate de-a lungul planului de unităţii de învăţare , dar unele nu sunt prezentate în mod specific, ca făcând parte din instruire sau evaluare. Competeţele specifice-obiectivele de referinţă selectate sunt potrivite pentru durata unităţii mele de învăţare.

Competenlţele specifice şi obiectivele de referinţă par să fie adresate în Planul de unitate de învăţare, dar sunt vagi. Planul unităţi de învăţare trebuie să aibă multe competenţe-obiective de referinţă entru a fi predate în mod amănunţit în limitele duratei unităţii de învăţare. SAU Perioada de timp necesară pentru unitatea de învăţare este mai mare decât ar trebui să fie pentru un număr şi tip de scompetenţe specifice-obiective de referinţă adresate în planul de unitate de învăţare.

Planul meu de Unitate nu se adresează competenţelor specifice respectiv obiectileor operaţionale în mod semnificativ. Planul meu de unitate de învăţare are prea multe sau prea puţine competente-obiective de referinţă decât ar fi trebuit dacă luăm în considerare durata lecţiilor.

Obi

ectiv

e

Obiectivele operaţionale e descriu comportamente, cunoştinţe şi/sau produse specifice, care pot fi evaluate şi înţelese la un nivel profund, acolo unde concepte relevante sunt aplicate. Obiectivele operaţionale unt definite în mod clar, bine articulate şi administrabile în număr. Obiectivele operaţionale sunt susţinute în mod clar, de competenţele specifice respectiv obiectivele de referinţă, din Planul de unitate de învăţare.

Obiectivele operaţionale descriu comportamente, cunoştinţe şi/sau produse specifice care necesită înţelegerea conceptelor din unitatea de învăţare. Obiectivele operaţionale sunt de înţeles şi administrabile la număr. În mod clar, obiectivele operaţionale sunt legate de competenţele specifice vizate in Planul de unitate de învăţare.

Obiectivele operaţionale descriu comportamente, cunoştinţe şi/sau produse care sunt mai degrabă vagi şi necesită numai o înţelegere superficială a conceptelor unităţii de învăţare. Obiectivele operaţionale sunt doar oarecum de înţeles, iar numărul va fi greu de administrat. Majoritatea obiectivelor operaţionale sunt legate de standardele de conţinut vizat, din Planul de unitate de învăţare.

Obiectivele operaţionale descriu comportamente, cunoştinţe şi/sau produse vagi, care nu necesită înţelegerea conceptelor unităţii de învăţare. Obiectivele operaţionale nu sunt greu de înţeles şi greu de administrat. Obiectivele operaţionale nu sunt legate în mod clar de competenţele specificerespectiv de obiectivele de referinţă vizate, dePlanul de unitate de învăţare.

Bibliografie: Bransford, J., Brown, A., & Cocking, R. (Eds.). (2000). Cum învaţă oamenii:

Creier, minte, experienţă şi şcoală (Ediţie extinsă). Washington, DC: Consiliul Naţional de Cercetare, Editura Academiei Naţionale. (National Academy Press).

Covey, S. (1990). Cele 7 obiceiuri ale persoanelor foarte eficiente: Lecţii

puternice în schimbarea personală. New Zork: Simon & Schuster. Thomas, J.W. (1998). Studiu bazat pe proiect: Privire de ansamblu. Novato,

CA: Institutul Buck pentru Învăţământ. Wiggins, G., & McTighe, J. (2005). Înţelegerea prin design (a doua ediţie,

extinsă). Alexandria, VA: Asociaţia pentru Supravegherea şi Dezvoltarea Curriculumului (Association for Supervision and Curriculum Development).

Rezumat Modul 2 Revizuiţi întrebările ajutătoare şi punctele cheie din Modulul 2 şi gândiţi-vă la ideile şi materialele pe care le-aţi creat şi care pot fi utilizate în instruire sau planificare, pentru a îmbunătăţi procesul de învăţare al elevilor.

În baza acestor concepte în modulele care urmează, veţi elabora metode de a încorpora

Întrebările modulului: • Cum mă pot ajuta întrebările degenerare a proiectelor inter-pluri-transdisciplinare să susţin procesul

de învăţare la elevi? • Cum pot să planific evaluarea continuă centrată pe elev? Modul 2: puncte cheie • Întrebările de generare a proiectelor încurajează elevii să utilizeze abilităţi de gândire de nivel

superior, îi ajută să înţeleagă conceptele esenţiale şi oferă o structură pentru organizarea informaţiilor reale. Acestea pot fi:

• Întrebări esenţiale

Acestea sunt este o întrebare generală, complexă, deschisă care face referire la idei fundamentale purtătoare de concepte. Întrebările esenţiale fac legătura dintre discipline şi le leagă cu viaţa reală.Îi ajută elevii să observe cum relaţioneză disciplinele.

• Întrebări de unitate Acestea sunt întrebări deschise, direct legate de un proiect sau o unitate de învăţare, care susţin investigaţiile din Întrebarea Esenţială.

• Întrebări de conţinut

Acestea se bazează pe fapte, întrebări concrete care au un set restrâns de răspunsuri corecte. • Evaluările pentru unităţile bazate pe proiecte trebuie:

• Să fie înglobate în ciclurile de învăţare

• Să evalueze obiectivele importante ale cursului

• Să implice elevii în procesele de evaluare

• Să folosească o varietate de strategii de evaluare care:

• Să depisteze nevoile elevilor

• Să încurajeze auto-formarea şi colaborarea

• Să monitorizeze progresul

resursele de pe internet în proiectele elevilor. Notiţe: