Modul 2

Modulul 2 – Organizarea şi exercitarea auditului intern

1111

MODULUL 2: ORGANIZAREA ŞI

EXERCITAREA AUDITULUI INTERN

Obiective educaţionale

În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe

şi aptitudini:

- vei cunoaște și învăța ce înseamnă activitatea de audit intern;

- de asemenea vei cunoaște obiectivele auditului intern;

- vei înțelege și vei cunoaște statutul auditorului intern în

România;

- vei înțelege ce relație există între auditul intern și auditul extern

pentru a putea găsi elementele comune și cele care le

diferențiază.

Cuvinte cheie:

CAPI, UCAAPI, audit public intern, auditor intern.

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

2


2222

Cuprinsul Modulului:

Modulul 2:......”ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA AUDITULUI INTERN” .................................................................................................. 1

Obiective educaţionale ............................................................................ 1

Cuvinte cheie .......................................................................................... 1

Cuprinsul Modulului ............................................................................... 2

2.1 .................................. Organizarea auditului intern ............................ 3 2.1.1 .................... Obiectivele auditului public intern.............................. 6 2.1.2 ... Organizarea și atribuțiile structurilor de audit intern ................... 7

2.1.2.1 .Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern............7 2.1.2.2. ..........Comitetul pentru auditul public intern (CAPI)..................... ..8

2.1.2.2. Organizarea și atribuțiile auditului public intern la nivelul entităților publice..........................................................................................................10

1.2 . Modul de exercitare a auditului public intern la nivelul entităților publice ..................................................................................................... 12 1.3. Statutul de auditor intern ................................................................ 16 1.4. Posibile căi de perfecţionare a auditului public intern ................... 19 1.5. Inspecțiile de audit.............................................................................. 22 1.6. Relaţia audit intern – audit extern.................................................... 22

Subiecte pentru autoevaluare: ................................................................ 28 Întrebări de autoevaluare ....................................................................... 28 Teste grilă pentru autoevaluare.............................................................. 29

Subiecte pentru evaluare şi control ........................................................ 31 Întrebări de evaluare ............................................................................. 31 Teste grilă: ............................................................................................ 31

Rezumat„ul acestui Modul...................................................................... 35

Bibliografie obligatorie ........................................................................... 36

Bibliografie .............................................................................................. 36


3333

UNITATEA DE ÎNVĂłARE NR. 2 Auditul intern este considerat în lume o profesie care a prins contur de-a lungul anilor,

căutând să răspundă mereu necesităţilor în continuă schimbare pe care le au

organizaţiile. Auditul intern, axat la începuturile sale pe probleme contabile, a devenit

astăzi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizaţiilor. Ca

funcţie, auditul intern are o apariţie relativ recentă, situată, după unii autori, în perioada

crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. Întreprinderile erau atunci

afectate de recesiunea economică şi economiile de orice natură erau la ordinea zilei.

Activităţile de audit intern se desfăşoară în diverse medii legale şi culturale; în interiorul

organizaţiilor care variază în funcţie de scop, mărime, complexitate şi structură; şi de

către persoane din interiorul sau din afara organizaţiei.

2.1 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN

Auditul intern reprezintă o activitate organizată independent în structura unei entităţi şi

în directa subordonare a conducătorului acesteia, care constă în efectuarea de verificări,

inspecţii şi analize ale sistemului propriu de control intern, în scopul evaluării obiective

a măsurii în care acesta asigură îndeplinirea obiectivelor entităţii şi utilizarea resurselor

în mod economic, eficace şi eficient, precum şi pentru a raporta managementului

constatările făcute, slăbiciunile identificate şi acţiunile de corectare a deficienţelor şi de

ameliorare a sistemului de control intern.

Privit din punctul de vedere al modului de organizare sunt considerate ca având caracter

de audit intern, auditul financiar organizat şi exercitat la nivelul entităţilor publice sau

private, precum si cel organizat la nivelul instituţiilor publice guvernamentale prin

structurile proprii create în acest sens

În conformitate cu prevederile legale în domeniu auditul intern se organizează în mod

obligatoriu de către următoarele entităţi:


4444

1. companii şi societăţi naţionale

2. regii autonome

3. societăţi comerciale

4. bănci

5. societăţi de asigurare şi reasigurare

6. societăţi de valori mobiliare

7. alte societăţi care operează pe piaţa de capital.

Auditul intern se organizează respectând obligatoriu următoarele reguli:

- independenţă şi obiectivitate;

- competenţă şi răspundere profesională;

- asigurarea calităţii şi îndeplinirea conformităţii.

În detaliu regulile de organizare a auditului intern se referă la obligativitatea

managementului din cadrul entităţilor de a ţine seama de:

- Scopul, autoritatea şi responsabilitatea activităţii de audit intern să fie definit în

concordanţă cu definiţia auditului intern şi sa fie aprobate de organele de conducere a

entităţilor.

- Activitatea de audit intern va fi independentă de management, iar auditorii interni vor

fi obiectivi în exercitarea meseriei lor.

- Auditorii interni raportează în cadrul organizaţiei,la nivelul la care le permite să îşi

îndeplinească responsabilităţile.

- Auditorii interni sunt liberi de orice interferenţă în determinarea scopului auditului

intern şi în exercitarea profesiei lor.

- Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, o atitudine corectă şi vor evita

conflictele de interese.

- Dacă independenţa şi obiectivitatea sunt subminate în fapt sau aparent, detaliile

subminării vor fi dezvăluite părţilor implicate. Natura dezvăluirilor va depinde de

situaţie.

- Auditorii interni vor evita evaluarea unor operaţiuni specifice pentru care ei au răspuns

anterior.

- Obiectivitatea se presupune a fi subminată dacă un auditor furnizează servicii în

decursul unui an pentru o activitate de care a răspuns anterior.


5555

- Auditorii interni vor raporta unui management independent, alternativ, dacă exercită

activităţi pentru structuri organizatorice pentru care şeful executiv al auditului are

responsabilităţi operative.

- Auditorii interni trebuie să posede cunoştinţele, aptitudinile şi competenţa necesară

pentru a exercita responsabilităţile care le revin.

- Şeful executiv al auditului sau auditorul intern, după caz, va trebui să obţină îndrumare

competentă şi asistenţă dacă personalul de audit intern este lipsit de cunoştinţe,

aptitudini sau competenţe pentru a exercita o parte sau întregul angajament.

- Auditorii interni trebuie să aibă suficiente cunoştinţe pentru a identifica indiciile ce

arată că a fost comisă o fraudă. Aceasta presupune ca auditorii interni să cunoască

caracteristicile fraudei, tehnicile folosite pentru comiterea fraudei şi tipurile de fraudă

legate de activitatea auditată. Auditorii interni nu se substituie persoanelor care au ca

primă responsabilitate detectarea şi investigarea fraudei.

- Auditorii interni îşi exercită răspunderea profesională luând în considerare:

- dimensionarea adecvată a volumului de muncă pentru atingerea obiectivelor

angajamentului;

- complexitatea relativă şi pragul de semnificaţie, supuse procedurilor de audit intern

al problemelor relevante;

- conformitatea controlului şi proceselor de management al riscului conducerii;

- posibilitatea unor nereguli sau abateri semnificative;

- costul activităţii de audit intern în raport cu beneficiile potenţiale.

Procedurile de audit, chiar atunci când sunt îndeplinite cu răspundere profesională, nu

garantează că fraudele vor fi depistate. În orice caz, auditorii interni vor fi atenţi la

riscurile şi expunerile ce pot permite frauda. Atunci când controlul nu reduce aceste

riscuri, auditorul va trebui să investigheze în continuare existenţa fraudelor. Dacă există

suficiente indicii privind comiterea unei fraude, auditorul intern va recomanda o

investigare, după caz.

Cea mai mare parte a auditului intern se desfăşoară, aşa cum prevăd normele legale în

vigoare, în entităţile cu caracter public, auditul purtând denumirea de audit public

intern. Unităţile din domeniul proprietăţii private asupra capitalului pot să-şi organizeze

audit financiar intern cu respectarea regulilor obligatorii pentru auditul public intern.


6666

2.1.1. OBIECTIVELE AUDITULUI PUBLIC INTERN

Modul de utilizare a resurselor publice de către entităţile care au la dispoziţie asemenea

resurse, potrivit legii, trebuie abordat sub două aspecte, şi anume: cel al legalităţii

alocării şi utilizării lor şi în al doilea rând din punct de vedere al performanţei utilizării.

După cum este în principiu acceptat legalitatea alocării şi utilizării resurselor publice are

în vedere criterii referitoare la respectarea prevederilor legale, a normelor şi regulilor în

acest domeniu. Performanţa utilizării resurselor publice priveşte, conform teoriei şi

practicii de audit de pe plan internaţional dar şi naţional, îndeplinirea unor criterii de

eficienţă, eficacitate şi economicitate legate de procesul de management din cadrul

entităţilor publice. Cu cât criteriile de eficienţă, eficacitate şi economicitate sunt

realizate la un nivel cât mai aproape de maxim deci cu cât performanţa utilizării

resurselor publice este mai ridicată cu atât se poate aprecia ca procesul de management

din cadrul entităţii publice este mai performant. De aceea entităţile publice care privesc

cu responsabilitate performanţa în procesul de management organizează activităţi de

audit în cadrul structurilor lor, activităţi care au ca obiectiv principal exercitarea

auditului asupra eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării resurselor puse la

dispoziţie de către societate.

Auditul public intern în România are o organizare piramidală având o coordonare

unitară la nivel naţional şi compartimente de audit mai mici sau mai mari la nivelul

entităţilor publice.

Astfel auditul public intern la nivel naţional are următoarele structuri:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c) Compartiment de audit public intern la nivelul entităţilor publice.

Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi

activităţile entităţii publice;

b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică şi

metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de

conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării;

Sfera de cuprindere a auditului public intern se referă la:


7777

a. activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din

momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii

finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţa externă;

b. constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,

precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

c. administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau

închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ

– teritoriale;

d. sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele

informatice aferente.

2.1.2. ORGANIZAREA ȘI ATRIBUȚIILE STRUCTURILOR DE

AUDIT INTERN.

2.1.2.1. UNITATEA CENTRALĂ DE ARMONIZARE PENTRU

AUDITUL PUBLIC INTERN

Ministerul Finanţelor a creat în cadrul său o structură care să coordoneze activitatea de

audit public intern la nivel naţional numită Unitatea Centrală de Armonizare pentru

Auditul Public Intern (UCAAPI). Ea este structurată pe compartimente de specialitate şi

se subordonează direct ministrului finanţelor publice.

Conducerea UCAAPI este asigurată de către un director general numit de ministrul

finanţelor publice cu avizul Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI).

Directorul general este funcţionar public şi trebuie să aibă o înaltă calificare

profesională în domeniul financiar – contabil şi al auditului, cu o competenţă

profesională corespunzătoare şi să îndeplinească cerinţele Codului privind conduita

etică a auditorului intern.

UCAAPI are următoarele atribuţii principale:

a. elaborează, conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi

monitorizează la nivel naţional această activitate;


8888

b. dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;

c. dezvoltă şi implementează proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele

internaţionale, inclusiv manualele de audit intern;

d. dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;

e. elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern;

f. avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul

auditului public intern;

g. dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activităţii de audit public intern şi

elaborează raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite;

h. efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii

multisectoriale;

i. verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita

etică a auditorului intern de către compartimentele de audit public intern şi poate iniţia

măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză;

j. coordonează sistemul de recrutare şi de pregătire profesională în domeniul auditului

public intern;

k. avizează numirea/destituirea şefilor compartimentelor de audit public intern din

entităţile publice;

l. cooperează cu Curtea de Conturi şi cu alte instituţii şi autorităţi publice din România;

m. cooperează cu autorităţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state,

inclusiv din Comisia Europeană.

2.1.2.2. COMITETUL PENTRU AUDITUL PUBLIC INTERN (CAPI)

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) funcţionează pe lângă Unitatea Centrală de

Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Este organism cu caracter

consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de

audit în sectorul public.

Este format din 11 membri, astfel:


9999

a) preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România;

b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern –

2 persoane;

c) specialişti cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern – 3

persoane;

d) directorul general al UCAAPI;

e) experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică,

juridic, sisteme informatice – 4 persoane;

Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din

structurile Ministerului Finanţelor Publice.

CAPI este condus de un preşedinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii

comitetului, pentru o perioadă de 3 ani.

Regulamentul de organizare şi funcţionare al CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o

majoritate de jumătate plus unu din voturi iar secretariatul tehnic al CAPI asigurat de

UCAAPI.

Membrii CAPI primesc o indemnizaţie de şedinţă egală cu 20% din nivelul echivalent

salariului brut al secretarilor de stat; indemnizaţia se suportă din bugetul statului, prin

bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

CAPI are următoarele atribuţii principale:

a. dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite

o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;

b. dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul

auditului public intern;

c. dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl

prezintă Guvernului;

d. avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii

multisectoriale;

e. dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional

cu implicaţii multisectoriale;

f. analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul

divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emiţând

o opinie asupra consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de aceştia;


10101010

g. analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la

definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din

activitatea propriu – zisă de audit, precum şi pregătirea profesională comună a

auditorilor;

h. avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI;

2.1.2.3. ORGANIZAREA ȘI ATRIBUȚIILE AUDITULUI PUBLIC

INTERN LA NIVELUL ENTITĂȚILOR PUBLICE.

La nivelul entităţilor publice auditul intern se organizează în compartimente de audit

public intern în subordinea directă a conducerii. El nu trebuie să fie implicat în

elaborarea procedurilor de control intern şi nici în desfăşurarea activităţilor supuse

auditării.

Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:

a. conducătorul instituţiei publice sau, în cazul, altor entităţi publice, organul de

conducere colectivă are obligaţia instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar

desfăşurării activităţii de audit public intern;

b. la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice,

auditul intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către

compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice;

c. conducătorul entităţii publice subordonate poate stabili şi menţine un

compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice de la nivelul

ierarhic imediat superior, iar dacă acest compartiment nu se înfiinţează, auditul entităţii

respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii

publice de la nivelul ierarhic imediat superior;

Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către

conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI. Pentru entităţile publice

subordonate/destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior.

Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru

organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.


11111111

Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate

profesională orientată spre profit sau recompensă.

Compartimentul de audit public intern are următoarele atribuţii:

a. elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi

desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, în cazul

entităţilor publice subordonate;

b. elaborează proiectul planului de audit public intern;

c. efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de

management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme

cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d. informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul

entităţii publice, auditate , precum şi despre consecinţele acestora;

e. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor

rezultate din activităţile sale de audit;

f. elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

g. în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează

imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să să completezi cuvintele lipsă în textul de mai jos:

Performanţa utilizării resurselor publice priveşte, conform teoriei şi practicii de audit de pe plan internaţional dar şi naţional, ........................... legate de procesul de management din cadrul entităţilor publice.

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

..........................................................................................

..........................................................................................

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.


12121212

Răspunsul corect este:

„îndeplinirea unor criterii de eficienţă, eficacitate şi economicitate”

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

2.2. MODUL DE EXERCITARE A AUDITULUI PUBLIC

INTERN LA NIVELUL ENTITĂȚILOR PUBLICE

Compartimentele de audit public intern de la nivelul entităţilor publice desfăşoară

următoarele tipuri de audit:

a. auditul de sistem – care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de

conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic,

eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru

corectarea acestora;

b. auditul performanţei – care examinează dacă criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea

rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c. auditul de regularitate – care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor

financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul

respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt

aplicabile;

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate

publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi

utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern urmăreşte, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se

limita la acestea, următoarele obiective:

a. angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de

plată, inclusiv din fondurile comunitare;


13131313

b. plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile

comunitare;

c. vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat

al statului ori al unităţilor administrativ – teritoriale;

d. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al

unităţilor administrativ – teritoriale;

e. constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a

titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

f. alocarea creditelor bugetare;

g. sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

h. sistemul de luare a deciziilor;

i. sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de

sisteme;

j.sisteme informatice;

Compartimentul de audit public intern îşi elaborează proiectul planului de audit public

intern pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte

sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii publice, prin

consultare cu entităţile publice ierarhic superioare, ţinând seama de recomandările

Curţii de Conturi.

Proiectul planului de audit public intern se aprobă anual de către conducătorul entităţii

publice.

Auditorul intern poate desfăşura ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu

caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern.

În realizarea misiunilor de audit auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de

ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în

mod explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi

nominalizarea echipei de auditare.

Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată, cu 15 zile

înainte de declanşarea misiunii de audit, în notificare precizându-se scopul, principalele

obiective şi durata misiunii de audit.


14141414

Compartimentul de audit public intern notifică, de asemenea, tematica în detaliu,

programul comun de cooperare, precum şi perioadele în care se realizează intervenţiile

la faţa locului, conform normelor metodologice.

Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în

format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în

ordinul de serviciu.

Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditată are obligaţia să ofere

documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul

necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.

Auditorii interni pot solicita data, informaţii, precum şi copii ale documentelor,

certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătură cu

structura auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată.

Totodată auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de

reverificări financiare şi contabile legate de activităţile de control intern la care acestea

au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularităţii

activităţii respective.

Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se

asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării

intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest

sens printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia,precum şi printr-un

document care să indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului.

Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de strictă

specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra

contractării de servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice.

La sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern auditorii interni elaborează un proiect

de raport de audit public intern. Proiectul de raport de audit public intern reflectă

obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările şi este însoţit de documente

justificative.

Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura auditată, aceasta poate

trimite, în maximum 15 zile de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor

fi analizate de auditorii interni.


15151515

În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere compartimentul de audit public

intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se

analizează constatările si concluziile, în vederea acceptării recomandărilor formulate şi

finalizării raportului de audit public.

Şeful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern

finalizat, împreună cu rezultatele concilierii, conducătorului entităţii publice care a

aprobat misiunea pentru analiză şi avizare. La instituţii publice mici, raportul de audit

public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. După avizare

recomandările cuprinse în raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii

auditate.

Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului de

implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Şeful

compartimentului de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic

superior, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate. Aceste recomandări

vor fi însoţite de documentaţia de susţinere.

Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI sau organului

ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea

recomandărilor.

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

să răspunzi la următoarea întrebare:

Care sunt obiectivele pe care le urmăreşte auditul public

intern cel puţin o dată la 3 ani?


..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................


16161616

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................



Printre obiectivele urmărite se numără angajamentele

bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii

de plată, inclusiv din fondurile comunitare; plăţile asumate

prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile

comunitare; vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea

de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor

administrativ – teritoriale; concesionarea sau închirierea de

bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor

administrativ – teritoriale; constituirea veniturilor publice,

respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de

creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea

acestora; alocarea creditelor bugetare; etc.


Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse

până acum, pentru a le aprofunda.

2.3. STATUTUL DE AUDITOR INTERN

Auditorii interni sunt în general funcţionari publici. Ei sunt selectaţi şi au drepturile,

obligaţiile şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor publici.


17171717

Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice,

respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului

compartimentului e audit public intern.

Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcţii în

cadrul sistemului de salarizare a funcţionarilor publici. Ei beneficiază de un spor pentru

complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul,de bază brut lunar.

Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea, stabilirea drepturilor

şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a entităţii

publice, precum şi cu prevederile legii privind auditul public intern.

Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent,

cu profesionalism şi integritate.

Pentru acţiunile lor, întreprinse cu buna – credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita

acestora, auditorii interni nu pot sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie.

Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au

constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern. Ei

sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern

desfăşurat la o entitate publică.

Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în

rapoartele de audit aparţine conducerii entităţilor publice.

Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a

auditorului intern.

Auditorii interni au obligaţia perfecţionării cunoştinţelor profesionale, şeful

compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va

asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind

de minimum 15 zile pe an.

Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu

conducătorul entităţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleaşi entităţi publice.

Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o

structură dacă sunt soţi rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul

acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.


18181818

Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate

integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor

programe.

Este interzis să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate

în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod, această interdicţie se

poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

Auditorii interni care se găsesc în una dintre situaţiile de incompatibilitate au obligaţia

de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit

public intern.

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să să răspunzi la următoarea întrebare:

Cine face numirea sau revocare auditorilor interni?


...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................



Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului e audit public intern.


19191919



2.4. POSIBILE CĂI DE PERFECȚIONARE A AUDITULUI

PUBLIC INTERN

Instituţiile publice au, prin organizarea şi funcţionarea compartimentelor de audit intern

un instrument util pe care îl pot utiliza în vederea creşterii eficienţei, eficacităţii şi

economicităţii utilizării resurselor puse la dispoziţie de către societate.

Cadrul legal existent în prezent asigură exercitarea în condiţii corespunzătoare a

activităţii de audit intern. El stabileşte regulile de organizare, obiectivele şi modul de

exercitare a auditului intern şi de asemenea anumite proceduri de valorificare a

constatărilor. Este evidenta existenţa unei independente de natura organizatorică şi

funcţională a auditului intern şi din acest punct de vedere el poate fi considerat ca fiind

compatibil cu ceea ce există în acest domeniu în alte ţări din Europa. Depinde, credem

noi, acum de modul în care ordonatorii de credite, conducătorii instituţiilor publice,

precum şi alte persoane implicate în procesul managerial vor şti să, utilizeze acest

instrument în direcţia creşterii performanţei utilizării resurselor publice.

În România activitatea de audit public intern este încă la începuturile ei şi de aceea ca

orice început are greutăţile lui inerente. Practica aplicării reglementărilor legale

referitoare la organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern pune în evidenţă

uneori imperfecţiuni şi iregularităţi, precum şi necesitatea de a aduce unele corecturi

prevederilor legale existente în domeniu.

Constatările auditului extern, care are ca una din atribuţiile principale pe aceea de a

verifica organizarea şi funcţionarea auditului intern, au scos în evidenţă exemple de

abateri de la reglementările legale cum ar fi:


20202020

• nu toate instituţiile publice au organizat activitatea de audit intern deşi

aveau obligaţia legală să o facă;

• în unele situaţii chiar dacă au fost organizate compartimente de audit

intern acestea nu sunt încă beneficiarele unui număr suficient de personal

sau personalul încadrat nu are calificarea şi experienţa profesională

corespunzătoare;

• auditul se exercita, uneori, deficitar în sensul că: nu există un program

aprobat de organele competente; nu se auditează toate obiectivele

prevăzute; rapoartele de audit se întocmesc în mod superficial lipsind

elementele obligatorii şi exprimând concluzii şi recomandări fără să

existe constatări;

• concluziile şi recomandările nu sunt temeinic fundamentate, sunt

exprimate deficitar, în mod general şi contradictoriu;

• recomandările cuprinse în rapoartele de audit nu sunt însuşite sau chiar

dacă sunt însuşite cu ocazia prezentării rapoartelor, ulterior nu sunt

implementate.

Numai câteva dintre abaterile constatate în practica funcţionării auditului public intern,

prezentate foarte sintetic, sunt de natură să ne inspire următoarele propuneri care

vizează perfecţionarea cadrului legislativ în scopul creşterii calităţii acestei activităţi şi

implicit a performanţei actului managerial în domeniul utilizării resurselor publice:


21212121

• completarea cadrului normativ cu prevederi care să crească responsabilitatea

auditorilor interni în ce priveşte planificarea activităţii de audit, exercitarea

corespunzătoare cu respectarea normelor în domeniul auditului, precum şi, mai

ales, în ce priveşte exprimarea opiniilor.

• creşterea responsabilităţii managerilor (ordonatori de credite, responsabili cu

probleme financiar – contabile sau alte persoane) în ce priveşte organizarea

activităţii de audit intern şi, mai ales, în ce priveşte implementarea

recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit întocmite de către auditori.

• reglementarea mai clară a relaţiilor dintre auditorii interni şi manageri în ce

priveşte exercitarea auditului, raportarea constatărilor şi valorificarea acestora în

scopul consolidării independenţei organizatorice şi funcţionale a auditului intern.

• stabilirea condiţiilor şi modului de colaborare a auditului intern cu alte

organisme ale statului (auditul extern, organe de cercetare penală), precum şi

mass – media.

• în ce priveşte creşterea aportului auditului intern la obţinerea unei performanţe

ridicate a actului managerial opinăm că şi auditul public intern ar putea fi

perfecţionat în sensul dezvoltării domeniilor în care este solicitat să se pronunţe.

Astfel dacă în prezent vorbim despre un audit al performanţei utilizării

fondurilor publice şi avem în vedere aşa – zişii „cei trei e” adică eficienţă,

eficacitate şi economicitatea utilizării lor am putea avea în vedere în viitor şi alte

criterii care să definească performanţa utilizării resurselor publice. Ne referim la

faptul că auditul public intern organizat la ordonatorii principali de credite atât

de la nivel central cât şi de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ar putea

avea în vedere pe lângă „cei trei e” încă doi aşa-zişi”e” şi anume: etica utilizării

resurselor publice şi eficienţa utilizării resurselor de mediu. Aceste două criterii

pot fi aplicate cu rezultate mai bune de către auditul extern dar având în vedere

impactul lor asupra creşterii performanţei utilizării fondurilor publice credem că

şi auditul intern le-ar putea avea în vedere mai ales cel organizat la nivelul

unităţilor administrativ – teritoriale.


22222222

2.5. INSPECŢIILE DE AUDIT

Începând din anul 2000 Ministerul Finanţelor a organizat activitatea de inspecţie de

audit intern cu scopul principal de a verifica legalitatea utilizării fondurilor publice.

Inspecţiile pentru audit intern constituie un atribut exclusiv al Ministerului Finanţelor.

Ele se organizează după cum urmează:

a. la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor

sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, de către Direcţia audit intern din cadrul

Ministerului Finanţelor;

b. la ordonatorii principali de credite al bugetelor locale, precum şi la ordonatorii

secundari şi terţiari de credite, de către serviciile de audit intern din structura direcţiilor

generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv de

către Direcţia audit intern din structura Direcţiei generale a finanţelor publice şi

controlului financiar de stat a municipiului Bucureşti.

Atribuţiile generale privind efectuarea inspecţiilor pentru auditul intern sunt

următoarele:

a. efectuarea de inspecţii ori de câte ori există indicii ale unor abateri de la

legalitate sau de la regularitate în efectuarea de operaţiuni;

b. efectuarea inspecţiilor în toate cazurile în care există sesizări ale contabililor

şefi în legătură cu efectuarea de operaţiuni pe propria răspundere a ordonatorilor de

credite, fără viza de control financiar preventiv propriu;

c. sesizarea Curţii de Conturi de către persoana care a emis ordinul de

serviciu pentru efectuarea inspecţiei, în cazul în care se stabileşte existenţa unor abateri

de la legalitate sau de la regularitate care au produs sau ar putea produce pagube pe

seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, iar actele constatatoare aferente nu

au fost contestate în termen ori contestaţia a fost respinsă în întregime sau în parte.

2.6. RELAŢIA AUDIT INTERN – AUDIT EXTERN

Cele două forme de audit - intern şi extern - se organizează pe principii diferite, se

exercită pe aproximativ aceeaşi metodologie şi au o relaţie de condiţionare reciprocă.


23232323

Fiecare din ele poate contribui, prin out-put-urile evidenţiate, la perfecţionarea

celeilalte şi, în final, amândouă contribuie la perfecţionarea sistemului de management.

În conformitate cu standardele internaţionale de audit financiar relaţia dintre auditul

financiar intern şi cel extern constă în esenţă în următoarele:

a. auditorul extern trebuie să ia în considerare activităţile specifice auditului

intern şi efectele acestora, dacă există, asupra procedurilor de audit extern;

b. „auditul intern”înseamnă o activitate de evaluare în cadrul unei entităţi,

activitate care reprezintă un serviciu efectuat în favoarea entităţii. Funcţiile sale includ,

printre alte lucruri, examinarea, evaluarea şi monitorizarea corectitudinii şi eficienţei

sistemelor contabil şi de control intern;

c. pentru că auditorul extern are responsabilitatea exclusivă pentru opiniile sale

referitoare la audit şi pentru determinarea naturii, duratei şi gradului de cuprindere a

procedurilor de audit extern, anumite părţi ale activităţii de audit intern pot fi utile

auditorului extern.

d. aria de aplicabilitate şi obiectivele auditului intern variază considerabil şi

depind de dimensiunea şi structura entităţii, precum şi de cerinţele conducerii acesteia.

De regulă, activităţile de audit intern includ unul sau mai multe din elementele

următoare:

- verificarea sistemelor contabil şi de control intern. Stabilirea sistemelor adecvate de

contabilitate şi audit intern reprezintă responsabilitatea conducerii şi necesită o atenţie

continuă şi corespunzătoare. Auditului intern îi sunt atribuite de către conducere

responsabilităţi curente specifice, referitoare la verificarea acestor sisteme , urmărirea

operaţiunilor din cadrul acestora şi recomandări pentru îmbunătăţirea lor;

- examinarea informaţiilor financiare şi operaţionale. Aceste elemente pot include

revizuirea mijloacelor utilizate pentru a identifica, măsura, clasifica şi raporta astfel de

informaţii, ca şi investigarea unor probleme specifice, inclusiv verificarea detaliată a

tranzacţiilor, soldurilor, balanţelor şi procedurilor;

- revizuirea economiei şi eficienţei operaţiunilor inclusiv a controalelor non - financiare

asupra entităţii;

- verificarea faptului că se respectă legile, reglementările şi alte cerinţe externe entităţii

ca şi respectarea politicilor şi directivelor manageriale şi a altor cerinţe interne.


24242424

e. rolul auditului intern este stabilit de conducere şi obiectivele acestuia diferă

faţă de cele ale auditorului extern, care este numit pentru a raporta independent asupra

situaţiilor financiare. Obiectivele funcţiilor auditului intern variază în conformitate cu

cerinţele conducerii. Principala preocupare a auditorului extern vizează în principal ca

situaţiile financiare să nu conţină erori semnificative.

f. oricum, unele dintre mijloacele de realizare a obiectivelor corespunzătoare

sunt adesea similare şi de aceea anumite aspecte ale auditului intern pot fi utile în

determinarea naturii, duratei şi întinderii procedurilor de audit extern.

g. auditul intern este parte componentă a entităţii. Indiferent de gradul de

autonomie şi obiectivitate a auditului intern, acesta nu poate să atingă acelaşi grad de

independenţă aşa cum se cere din partea auditorului extern atunci când exprimă o opinie

asupra situaţiilor financiare. Auditorul extern are responsabilitate unică asupra opiniei

de audit şi această responsabilitate nu este diminuată în nici un fel de folosirea auditului

intern. Toate raţionamentele referitoare la auditarea situaţiilor financiare sunt cele care

aparţin auditorului extern.

h. auditorul extern trebuie să înţeleagă de o manieră suficientă activităţile de

audit intern pentru a colabora la planificarea auditului şi pentru a dezvolta un mod

eficient de abordare a auditului.

i. adesea, auditul intern eficient va permite o adaptare a naturii şi planificării în

timp, ca şi a reducerii gradului de cuprindere a procedurilor efectuate de auditorul

extern, dar nu poate elimina complet aceste proceduri. Totuşi, în anumite situaţii, luând

în considerare specificitatea activităţilor de audit intern, auditorul extern poate decide că

auditul intern nu va avea nici un efect asupra procedurilor de audit extern.

j. în cursul etapei de planificare a auditului, auditorul extern trebuie să efectueze

o evaluare preliminară asupra funcţiei auditului intern în cazul în care consideră că

auditul intern este relevant pentru auditarea externă a situaţiilor financiare în anumite

domenii de audit.

k. evaluarea preliminară a funcţiei auditului intern de către auditorul extern va

influenţa raţionamentul auditorului extern asupra modului în care auditul intern poate

modifica natura, sincronizarea în timp şi gradul de cuprindere a procedurilor de audit

extern.


25252525

l. atunci când se încearcă înţelegerea şi se efectuează o evaluare preliminară a

funcţiei auditului intern, criteriile importante sunt:

- statutul organizaţional – statutul specific auditului intern în cadrul entităţii şi efectul pe

care îl are acesta asupra capacităţii sale de a fi obiectiv. Într-o situaţie ideală, auditul

intern va raporta celui mai înalt nivel al conducerii şi nu va avea alte responsabilităţi

operaţionale. Orice constrângeri sau restricţii exercitate asupra auditului intern de către

conducere vor trebui luate în considerare cu grijă. Mai precis, este necesar ca auditorii

interni să fie liberi să comunice complet cu auditorul extern.

- aria de aplicabilitate a funcţiei: natura şi gradul de cuprindere al auditului intern.

Auditorul extern trebuie să analizeze modul în care conducerea acţionează la

recomandările auditului intern şi cum se evidenţiază acest lucru.

- competenţa tehnică: dacă auditul intern este realizat de persoane ce au o pregătire

tehnică adecvată şi competenţă ca auditori interni. Auditorul extern poate , de exemplu,

să revizuiască politicile de angajare şi pregătire a persoanelor care se ocupă cu auditul

intern, precum şi experienţa şi calificarea profesională a acestora.

- atenţia acordată menţinerii profesionalismului: dacă auditul intern este corespunzător

planificat, supervizat, revizuit şi documentat. Se vor lua în considerare existenţa

manualelor de audit, programelor şi documentelor de lucru adecvate.

m. atunci când intenţionează să utilizeze munca auditorului intern, auditorul

extern va trebui să ,aibă în vedere planul auditorului intern pentru perioada respectivă şi

să discute în faza cât mai incipientă posibil. În situaţia în care munca efectuată de

auditorul intern urmează să influenţeze natura, planificarea şi gradul de cuprindere a

procedurilor auditului extern, este de dorit stabilirea dinainte de planificarea unei astfel

de activităţi, a gradului de cuprindere a auditului, a nivelurilor de testare şi a metodelor

propuse de eşantionare şi documentare a activităţilor efectuate, precum şi a procedurilor

de revizuire şi raportare.

n. legătura cu auditul intern este mai eficientă atunci când întâlnirile au loc la

intervale corespunzătoare în cadrul perioadei de timp respective. Auditorul extern

trebuie să fie avizat, să aibă acces la rapoartele relevante de audit intern şi să fie

permanent informat asupra oricăror aspecte semnificative care intră în atenţia

auditorului intern şi care pot afecta activitatea auditorului extern. În mod similar,


26262626

auditorul extern trebuie să informeze în mod regulat auditorul intern asupra oricăror

aspecte semnificative care pot afecta auditul intern.

o. atunci când auditorul extern intenţionează să se folosească de rezultate

specifice de audit intern, auditorul extern trebuie să evalueze şi să testeze acele rezultate

pentru a confirma gradul de adecvare a acestora scopurilor auditului extern.

p. evaluarea rezultatelor specifice activităţii de audit intern implică luarea în

considerare a gradului de adecvare a ariei de aplicabilitate a activităţii şi al programelor

corespunzătoare şi dacă evaluarea preliminară a auditului intern rămâne adecvată.

Pentru evaluare se poate considera:

- dacă activitatea este efectuată de persoane care au pregătirea tehnică adecvată şi

competenţa ca auditori interni şi dacă activitatea asistenţilor este corect supervizată,

verificată şi documentată;

- dacă sunt obţinute suficiente probe de audit adecvate ca acestea să constituie o bază

rezonabilă pentru stabilirea concluziilor;

- dacă concluziile la care s-a ajuns sunt adecvate circumstanţelor şi dacă rapoartele

întocmite sunt consecvente cu rezultatele activităţii desfăşurate:

- dacă orice excepţii sau aspecte neobişnuite prezentate de auditul intern sunt rezolvate

în mod corect.

r. natura, durata şi gradul de cuprindere al activităţii specifice de audit intern vor

depinde de raţionamentul auditorului extern ca şi de riscul şi pragul de semnificaţie al

ariei luate în considerare, de evaluarea preliminară a auditului intern şi de evaluarea

activităţii specifice a auditului intern. Astfel de teste pot include verificarea elementelor

deja examinate de auditul intern, examinări ale altor elemente similare şi observarea

procedurilor de audit intern.

s. auditorul extern va înregistra concluziile referitoare la activitatea de audit

intern, care a fost evaluată şi testată.

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să răspunzi la următoarea întrebare:

Reprezentaţii Curţii de Conturi Europene au drepturi în România asupra activităţii de audit intern?


27272727


...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................

...........................................................................................



Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest sens printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia,precum şi printr-un document care să indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului.


28282828



Subiecte pentru autoevaluare:

Întrebări de autoevaluare

1. Ce este auditul intern?

Scrie răspunsul tău aici:

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:

Auditul intern reprezintă o activitate organizată independent în structura unei

entităţi şi în directa subordonare a conducătorului acesteia, care constă în efectuarea de

verificări, inspecţii şi analize ale sistemului propriu de control intern, în scopul evaluării

obiective a măsurii în care acesta asigură îndeplinirea obiectivelor entităţii şi utilizarea

resurselor în mod economic, eficace şi eficient, precum şi pentru a raporta

managementului constatările făcute, slăbiciunile identificate şi acţiunile de corectare a

deficienţelor şi de ameliorare a sistemului de control intern.

2. Ce alte activităţi au caracter de audit intern?

Scrie răspunsul tău aici:


29292929

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

.............................................................................................................

Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:

Privit din punctul de vedere al modului de organizare sunt considerate ca având

caracter de audit intern, auditul financiar organizat şi exercitat la nivelul entităţilor

publice sau private, precum si cel organizat la nivelul instituţiilor publice

guvernamentale prin structurile proprii create în acest sens.

Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest Modul.

Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi dezamăgiţi, căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic şi cu siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări. E simplu! Puteţi de asemenea, să vă notaţi eventualele nelămuriri, pentru a le clarifica în cadrul Activităţii tutoriale (AT).

Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!! Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru acest Modul.

Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Auditul intern este organizat:

a) atât dependent cât şi independent în structura unei entităţi

b) dependent în structura unei entităţi

c) independent în structura unei entităţi

Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

2. Auditul intern se subordonează:

a) contabilului şef;

b) conducătorului entităţii;

c) conducătorului entităţii cât şi contabilului şef;


30303030


3. Regulile de organizare ale auditului intern sunt:

a) independenţă şi obiectivitate, competenţă şi răspundere profesională,

asigurarea calităţii şi îndeplinirea conformităţii;

b) independenţă şi obiectivitate, răspundere profesională, asigurarea calităţii şi

îndeplinirea conformităţii;

c) independenţă şi obiectivitate, competenţă, asigurarea calităţii şi îndeplinirea

conformităţii;


4. În exercitarea răspunderii profesionale auditorii trebuie să ţină cont de:

a) costul activităţii de audit intern;

b) pragul de semnificaţi;

c) cerinţele managementului;


5. Din punct de vedere al fraudei auditorul trebuie să:

a) garanteze că fraudele vor fi depistate;

b) recomande o investigaţie în cazul în care există indicii;

c) investigheze existenţa fraudelor pentru a le elimina;


Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. c

2. b

3. a

4. c

5. b


31313131

Subiecte pentru evaluare şi control

Întrebări de evaluare

1. Care este organizarea auditului intern în România?

2. Care sunt unităţile care au obligaţia legală de a organiza audit intern?

3. Care sunt regulile de organizare a auditului intern?

4. Enumeraţi obiectivele auditului public intern.

5. Care sunt structurile organizatorice ale auditului public intern?

6. Care sunt atribuţiile compartimentelor de audit public intern?

7. Prezentaţi modul de exercitare a auditului intern la entităţile publice?

8. Enumeraţi principalele drepturi şi obligaţii ale auditorilor interni?

9. Ce sunt inspecţiile de audit intern: organizare şi atribuţii?

10. Prezentaţi aspectele caracteristice ale relaţiei audit intern – audit extern?

Teste grilă:

1. Care din următoarele afirmații este adevărată:

a) auditul extern este parte componentă a entităţii;

b)auditului intern nu poate să atingă acelaşi grad de independenţă ca și auditorul extern;

c)responsabilitatea privind opinia de audit asupra situațiilor financiare revine auditorului

intern;


2. Procedurile de audit extern:

a) pot fi influențate de către auditul intern prin adaptarea naturii și planificării în timp;

b) pot fi eliminate complet dacă se consată un audit intern eficient;

c) sunt modificare de auditul intern din punct de vedere al naturii, sincronizarea în timp

și a gradului de cuprindere;


32323232


3. Care din următoarele afirmații este adevărată:

a) auditul intern va raporta la oricare nivel al conducerii şi nu va avea alte

responsabilităţi operaţionale;

b) auditorul extern trebuie să analizeze modul în care conducerea acţionează la

recomandările auditului intern:

c) competenţa tehnică a auditului intern reprezintă: existenţa manualelor de audit,

programelor şi documentelor de lucru adecvate;


4. Auditorul extern trebuie să:

a) se folosească de rezultate specifice de audit intern;

b) intervină când găsește aspecte semnificative care pot afecta auditul intern;

c) înregistreze concluziile referitoare la activitatea de audit intern, care a fost evaluată

şi testată;


5. Auditul extern:

a) poate utiliza anumite activități specifice auditului intern;

b) nu trebuie să ia în considerare activităţile specifice auditului intern;

c) presupune o activitate de evaluare în cadrul unei entități;


6. Auditul intern:

a) presupune o activitate de evaluare în cadrul unei entități;

b) auditorul intern are responsabilitatea exclusivă pentru opiniile sale referitoare la audit

şi pentru determinarea naturii, duratei şi gradului de cuprindere a procedurilor de audit

extern;

c) ambele variante;



33333333

7. Printre obiectivele auditului intern se numără:

a) examinarea informaţiilor financiare şi operaţionale, precum și verificarea sistemelor

contabil şi de control intern;

b) verificarea și certificarea conturilor anuale în vederea exprimării opiniei asupra

realității datelor;

c) ambele variante;


8. Verificarea respectării legislației a reglementărilor şi a altor cerinţe externe

entităţii revine în sarcina:

a) auditului intern;

b) auditului extern;

c) ambele variante;


9. Examinarea informaţiilor financiare şi operaţionale revine în sarcina:

a) auditului extern;

b) auditului intern;

c) ambele variante;


10. Revizuirea economiei şi eficienţei operaţiunilor inclusiv a controalelor non-

financiare asupra entităţii revine în sarcina:

a) auditului extern;

b) auditului intern;

c) nici una din cele două variante;


11. CAPI trebuie să:

a) avizeze numirea şi revocarea auditorilor interni din cadrul Compartimentelor de

audit;

b) avizeze numirea şi revocarea directorului general al CAPI;


34343434

c) avizeze numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI;


12. Compartimente de audit public intern se organizează:

a) la nivelul societăţilor;

b) la nivelul entităţilor publice;

c) ambele variante;


13. În elaborarea procedurilor de control intern:

a) Compartimentul de audit public intern nu se poate implica;

b) Compartimentul de audit public intern se poate implica;

c) Compartimentul de audit public intern le elaborează;


14. Compartimentul de audit public intern este organizat de către:

a) organul de conducere colectivă;

b) conducătorul instituţiei publice;

c) ambele variante;


15. În cazul instituţiilor publice mici care nu sunt subordonate altor entităţi

publice, auditul intern se efectuează:

a) de către Curtea de Conturi;

b) de către Ministerului Finanţelor Publice;

c) de către UCAAPI;


16. Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit:

a) cu avizul UCAAPI;

b) de către conducătorul entităţii publice;

c) ambele variante;


35353535


17. Desfăşurarea activităţilor de audit public intern revine în sarcina:

a) conducătorului compartimentului;

b) conducătorului UCAPPI;

c) conducătorului unităţii;


18. Printre atribuţiile compartimentelor de audit public intern se regăsesc:

a) efectuează activităţi de audit financiar;

b) informează CAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii

publice, auditate , precum şi despre consecinţele acestora;

c) elaborarea normelor metodologice specifice entităţii publice cu avizul UCAAPI;


19. Printre atribuţiile compartimentelor de audit public intern se regăsesc:

a) efectuarea activităţilor de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de

management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme

cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

b) elaborarea raportului anual al activităţii de audit public intern;

c) ambele variante;


Rezumatul acestui Modul:

Auditul performanţei constituie, potrivit Standardelor internaţionale de audit INTOSAI,

o evaluare sau o examinare independentă a măsurii în care o activitate, un program sau

o instituţie funcţionează în mod eficient şi eficace, cu respectarea economicităţii. Scopul

auditului performanţei este acela de a oferi informaţii relevante în ceea ce priveşte

maniera de implementare şi consecinţele activităţilor publice. În acest sens, realităţile

economico-financiare din România şi nu numai, au relevat faptul că, nu constituie o


36363636

condiţie suficientă ca banii publici să fie cheltuiţi conform prevederilor legale, ci aceştia

trebuie să fie utilizaţi şi în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Pornind de la aceasta, o sarcină importantă a auditorilor performanţei este aceea de a

verifica dacă a existat o preocupare constantă în această direcţie. Indiferent ce tip de

audit abordează, reprezentanţii Curţii de Conturi au permanent în atenţie sistemul de

control intern al entităţii auditate, inclusiv auditul public intern, ca parte integrantă a

acestui sistem. Pe de altă parte, auditul intern are ca scop principal evaluarea sistemului

de control intern căruia, printr-o abordare metodică şi sistematică, încearcă să-i afle

punctele slabe şi să ajute managementul în găsirea celor mai adecvate căi de

îmbunătăţire a acestuia, fapt ce-i va permite să obţină un grad de asigurare sporit cu

privire la realizarea obiectivelor organizaţiei.


37373737

Bibliografie obligatorie

1. Țara Ioan – Audit financiar, Editura Grafnet, 2006.

2. Boulescu M, Audit intern şi statutar, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti,

2007

3. Marcel Ghiţă - Audit intern-teorie şi practică, Editura CECCAR, 2009.

Bibliografie disponibilă on-line

1. www.intosai.com

2. www.cafr.ro

3. www.ifac.com

4. www.rcc.ro

Bibliografie suplimentară (facultativă)

1. CECCAR - IFAC-CECCAR-Standarde internaţionale de audit. ISA. Editura

CECCAR, 2008.

2. Arens Loebbecke - Audit: o abordare integrata , Editura Arc, ediţia a 8-a.

Modul 2

Documents

Transcript of Modul 2