- etimol. derivat de la "modern"; lat. modernus = recent, nou.A aparut ca urmare a tezelor lui Eugen Lovinescu, asupra dezv.literaturii. Modernismul se refera la principalele elemente innoitoarein poezie, proza si critica lit., pe care doctrina lovinesciana lepropune in primele decenii ale sec. XX.Modernismul reuneste unele grupari, directii si orientari estetice,care apar in lit. romana in aceasta perioada, conturandu-se ca omanifestare artistica ampla, nu numai in domeniul literaturii, ci inarta, in genere.1. In sens restrans, termenul desemneaza miscarea literaraconstituita in spatiul hispano- american la sfarsitul sec. alXIX-lea, in jurul poetilor Ruben Dario si Antonio Machado, miscareorientand poezia spre o estetica a sinceritatii si rafinamentului.2. In sens larg, modernismiul reprezinta o manifestare radicala,indrazneata, a celor mai recente forme de expresie in planulcreatiei. Este opus traditionalismului.Tendinta modernista sustine:- sincronizarea lit. nationale cu lit. Europei- promovarea tinerilor scriitori- teoria imitatiei- eliminarea decalajului in cultura (depasirea spirituluiprovincial)- necesitatea innoirii- spiritul veacului- trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o lit. deinspiratie urbana- evolutia poeziei de la epic la liric- intelectualizarea prozei si poeziei- dezv. romanului psihologic, analitic, prin prelucrarea unor formemoderneLui Lovinescu ii revine meritul de a fi actionat in directia adaptariimodernismului la specificul culturii si civilizatiei romanesti.Factorul decisiv, in acest sens, il constituie elaborarea conceptuluide sincronism, ca instrument de investigare critica a evolutiei lit.romane. Gruparea de la "Sburatorul" cuprinde revista si canaclulliterar cu acelasi nume. Revista a aparut la Bucuresti, intre 1919-1922 si 1926- 1927, sub conducerea lui Lovinescu.Obiectivele gruparii:1. Promovarea tinerilor scriitori:- lansarea unor nume ca: I. Barbu, Camil Petrescu, G. Calinescu,Pompiliu Constantinescu, Vladimr Streinu, Camil Baltazar. E.Lovinescu obtine si colaborarea unor scriitori mai vechi (IonMinulecu) sau ii incurajeaza pe cei care au debutat in altereviste: Rebreanu, H. Papadat- Bengescu.2. Imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia lit. romane:- in esenta, modernismul lovinescian porneste de la ideea ca existaun spirit al veacului, explicat prin factori materiali si morali,care imprima un proces de omogenizare a civilizatiei, de integrareintr-un ritm de dezvoltare sincronica. Teoria imitatiei erapreluata dupa francezul G. Tarde, psiholog si sociolog, carecritica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti.- societ. romaneasca a intors spatele inertiei orientale si,preluand formele occidentale, a creat premisele dezv. unui fondmodern. Fenomenul "formelor fara fund", de care vorbea T.Maiorescu, este acceptat de Lovinescu, dar criticul il socotesteinevitabil si creator: "formele isi pot crea uneori fondul",sustine Lovinescu, spre deosebire de Maiorescu.- Romania moderna ar fi fructul acestui proces si s-a realizat inciuda opozitiei fortelor conservatoare. Lovinescu propuneeliminarea rapida a decalajelor culturale si modernizarea lit.romane, deci sincronizarea cu spiritul veacului. Princiipiilesincronismului in lit. inseamna, in mod practic, acceptareaschimbului de valori, a elem. ce confera noutate si moderniatatefenomenului litarar. Nu e vorba de o imitatie servila, de unimprumut fara discernamant, ci de o integrare a lit. intr-o formaviabila, in pas cu evolutia artei europene. Prin modernism,Lovinescu intelege depasirea unui "spirit provincial", deci nuopozitie fata de traditie, de specificul national. Polemicamodernismului cu traditionalismul duce la combaterea factoruluietnic in cultura, pe care nu-l cintesta, ci subliniaza necesiateade innoire. In activitatea de critic literar ( vol. de "Critice"), Lovinescu nu a ramas prizonierul propriilor teze,apreciind cu generozitate teze care nu raspundeau pe de-a-ntregulidelor sale. exemplul cel mai cunoscut este pretuirea acordataromanului "Ion", de L. Rebreanu. In schimb, a privit cu ingaduintasi uneori cu reticenta productiile avangardismului, pe care ilconsidera un "modernism dirijat". Modernsimul lovinescian, bazatpe teoria imitatiei si princ.sincronismului, aplicand criteriulestetic in judecata operei de arta, poate fi considerat un momentpozitiv evolutia culturii si lit. romane.Un modernism categoric de fronda (lupta), alcatuind asa -zisa miscarede avangarda, a fost promovat la noi de revistele: "Contimporanul"(1922- 1932), "Punct" (1924-1925), "Urmuz" (1928).