Modelul Accelerationist Al Inflatiei

8/16/2019 Modelul Accelerationist Al Inflatiei

1/12

MODELUL ACCELERAŢIONIST

AL INFLAŢIEI

24.1 MODELUL ACCELERAŢIONIST AL INFLAŢIEI

În anii 1990, rata inflaţiei în România s-a menţinut la niveluri mai înalte celedin Europa Centrală şi de Est. În prezent, rata inflaţiei continuă să r ămână

superioar ă ratelor inflaţiei din ţările candidate la integrarea în Uniunea Europeană.Modelul acceleraţionistal inflaţiei

O teorie conform căreia modificările rateiinflaţiei afectează şomajul şi producţia reală.

Curba Phillips

Curba Phillips O reprezentare grafică a relaţiei dintre ratainflaţiei şi rata şomajului.

Figura 24.1 Curba Phillips ca meniu de politică economică 6

5

4

3

2

1

-1

021 3 4 5 6

Curba Phillips

A

B

7

R a t a a n u a l ă a

i n f l a ţ i e i ( % )

Rata şomajului (%)


2/12

Modelul accelera ţ ionist al infla ţ iei

Curba Phillips relevă relaţia inversă dintre rata inflaţiei şi rata şomajului şi poate oferi diferite opţiuni de politică economică. De exemplu, decidenţii în politica economică pot opta pentru alegerea punctului A de pe curbă.Această opţiune ar însemna o rată mică a şomajului, cu preţul unei inflaţii

mai ridicate. Alegerea punctului B de pe curbă ar oferi preţuri stabile, cucostul unei rate mai mari a şomajului.

Relaţia inversă dintre rata inflaţiei şi şomaj se manifestă doar pe termenscurt (figura 24.2). Inflaţia neanticipată diminuează rata şomajului numai

până când oamenii îşi ajustează anticipaţiile la noua rată a inflaţiei. Oricemodificare a ratei anticipate a inflaţiei deplasează curba Phillips pe termenscurt. Curba Phillips pe termen lung este o dreaptă verticală şi corespunderatei naturale a şomajului. Curbele pe termen scurt şi pe termen lung seintersectează la rata anticipată a inflaţiei pentru care este trasată curbaPhillips pe termen scurt.

Figura 24.2 Curbele Phillips pe termen scurt şi pe termen lung

6

20

1 3 4 5 6

-1

R a t a

a n u a l ă a

i n f l a ţ i e i ( % )

1

2

3

4

5

B

A

Curbele

Phillips

pe termen

Rata şomajului (%)

7

Rata naturală a şoma ului

Ph1

Curba Phillips

pe termen lung

D

C

EPh2

8 9


3/12

Macroeconomie

Alte elemente ale modelului acceleraţionist

Legea Okun – legătura dintre nivelul producţiei reale şi nivelul şomajului.

Pentru fiecare creştere cu trei puncte procentuale a producţiei peste nivelul natural într-un anumit an, rata şomajului tindesă scadă cu un punct procentual.

Pentru fiecare scădere cu trei puncte procentuale a producţieireale sub nivelul natural, rata şomajului tinde să crească cuun punct procentual.

Ţ int ă nominal ă – o ţintă stabilită pentru rata de creştere a cererii agregate –venitul nominal sau producţia nominală – care poate fi atinsă prin oricecombinaţie de creştere reală a producţiei şi inflaţie.

O ţintă de creştere a producţiei nominale de 10% poate fiatinsă prin mai multe combinaţii de creştere reală şi inflaţie:3% creştere a producţiei reale şi 7% rată a inflaţiei,5% creştere a producţiei reale şi 5% rată a inflaţiei etc.

Alte ipoteze

1. Rata naturală de creştere a PIB este zero. Prin urmare, o formă simplificată a legii Okun este:

∆U =

3

y−

2.

Rata anticipată a inflaţiei în fiecare an este egală cu rata inflaţiei dinanul precedent.

24.2 EFECTELE ACCELER ĂRII INFLAŢIEI

Se presupune că într-o ţar ă există două grupuri politice principale – grupul

albastru şi grupul gri.


4/12


Adoptarea unei politici expansioniste

În anul 1992:

Economia se află într-o situaţie de echilibru, considerat încontinuare un punct de start.

Inflaţia anticipată şi inflaţia efectivă sunt zero;

Rata efectivă de creştere a PIB real este egală cu ratanaturală, ambele fiind zero;

Şomajul este la nivelul natural – 6%.

Au loc alegeri şi grupul albastru formează un nou guvern.

În campania electorală, mesajul grupului albastru s-aconcentrat pe promisiunea de a „face economia să meargă”, altfel spus, grupul albastru a considerat că

ceva trebuie f ăcut pentru a reduce rata şomajului sub6%. Dacă economia ar creşte, şomajul s-ar diminua.Aceste credinţe sunt reflectate în programulguvernamental pentru anul 1993.

Noul guvern stabileşte o ţintă de creştere a PIB nominal de 8% (figura 24.3).Cum economia se deplasează din punctul A în punctul B, rata şomajului

scade cu două puncte procentuale. Conform Legii Okun, acest lucruînseamnă o creştere de 6% a PIB real. Diferenţa de două procente dintrecreşterea nominală de 8% a PIB şi creşterea reală a PIB de 6% reprezintă orată a inflaţiei de două procente. Creşterea de 8% a PIB nominal estesuficientă pentru deplasarea economiei din punctul A în punctul B, dar nueste suficientă pentru atingerea punctului B. Pentru atingerea punctului Bexistă o singur ă combinaţie inflaţie– şomaj.


5/12


6/12


Figura 24.4 Continuarea politicii expansioniste în al doilea an

Pentru anul 1995, ţinta de creştere a PIB nominal este menţinută tot la 8%.

Pentru anul 1996, guvernul menţine rata şomajului la 3% cu orice cost.

Creşterea cu 8% a PIB nominal în al treilea an nu mai generează reducerearatei şomajului (figura 24.5). Curba Phillips pentru anul 3 este Ph3, iar

pentru a opri creşterea ratei şomajului este nevoie de o rată a inflaţiei de 8%(punctul D). În al patrulea an, pentru menţinerea ratei şomajului la 3%, estenevoie de o rată de creştere a PIB nominal de 11%.

Rata naturală a şomajului

6

20

1 3 4 5 6

-1


i n f l a ţ i e i ( % )

1

2

3

4

5

B

A

Rata şomajului (%)

7

Ph1

8 9

Curba Phillipspe termen lungCPh2

-2


7/12

Macroeconomie

Figura 24.5 Efectele continuării politicii expansioniste

Generalizare

⇒ Iniţial, reducerea şomajului sub nivelul natural prin adoptarea unor politici expansioniste care accelerează creşterea economică generează o rată moderată a inflaţiei;

⇒

Pe măsur ă ce indivizii îşi ajustează anticipaţiile la efecteleinflaţioniste ale politicii expansioniste, compromisul între inflaţie şişomaj devine din ce în ce mai nefavorabil.

⇒

Rata şomajului poate fi menţinută sub nivelul natural pentru maimult timp numai cu costul acceler ării inflaţiei, astfel încât rataefectivă a inflaţiei să fie mai mare decât rata anticipată a inflaţiei.

14Curba Phillips

pe termen lungPh12E


4

2

2 6 8 10 12

R a t a a

n u a l ă a

i n f l a ţ i e i ( % )

4

6

8

10

B

A

Rata şomajului (%)

14

Ph

0

C

Ph

PhD


8/12


24.3 RECESIUNEA INFLAŢIONISTĂ ŞI CICLUL STOP-GO

În anul 1996 au loc din nou alegeri.

Grupul albastru a înregistrat ca performanţe negative o rată ainflaţiei de 11% şi o creştere economică stagnantă, iar ca

performanţe bune – o rată mică a şomajului.

Grupul gri promite că va diminua inflaţia şi, astfel, câştigă alegerile. Pentru anul 1997, noul guvern stabileşte o ţintă decreştere a PB nominal de 6% (cu 5% mai puţin decât în anul

precedent).

Efectele dezinflaţiei

Figure 24.6 Recesiunea inflaţionistă

14Curba Phillips

pe termen lung

Ph5


4

2

2 6 8 10 12

R a t a

a n u a l ă a

i n f l a ţ i e i ( % )

4

6

8

10

B

A

Rata şomajului (%)

14

Ph1

E

0

12

C

Ph2

Ph3D

Ph4 F


9/12

Macroeconomie

Dacă rata de creştere de 11% a PIB nominal din anul 4 este redusă la 6% înanul 5, rezultatul este o recesiune inflaţionistă. În anul 5, curba Phillipscontinuă să se deplaseze în sus (de la Ph4 la Ph5), datorită inflaţiei efectivedin anul 4. Şomajul creşte cu două puncte procentuale şi rezultă o creştere

de – 6% a PIB real. Cu o asemenea rată negativă mare de creştere a PIBreal, rata inflaţiei trebuie să crească la 12% pentru a atinge ţinta de creşterede 6% a PIB nominal.

Pentru anul 1998, guvernul stabileşte ca ţintă reducerea inflaţiei la 10%.

Figura 24.7 Dezinflaţia

Ph6

G

În anul 6, pentru a scădea rata inflaţiei la 10%, rata de creştere a PIBnominal trebuie diminuată în continuare. Cum inflaţia efectivă în anul 5 afost 12%, în anul 6 curba Phillips se va deplasa în sus (Ph6). Pentru caeconomia să ajungă în punctul G pe curba Ph6 la o rată a inflaţiei de 10%,şomajul trebuie să crească cu trei puncte procentuale. Creşterea şomajului

determină o creştere de –9% a PIB real. Prin urmare, pentru ca rata inflaţieisă ajungă la 10% în anul 6, PIB nominal trebuie să crească cu numai 1%.

0

Rata naturalăa şomajului

Ph4

14

12

10

8

6

4

2

42 6 8 10 12

B

A

14

Ph1

Curba Phillips

pe termen lung

E

Ph5

C

Ph2

D

F

Ph3


i n f l a ţ i e i ( % )

Rata şomajului (%)


10/12


⇒ După anul 1998, anticipaţiile inflaţioniste ale publicului au fost

temperate.

Pentru anul 1999, rata anticipată a inflaţiei scade la 10% (nivelul

înregistrat în anul precedent), iar curba Phillips pentru anul 7 sedeplasează în poziţia PH7.

Rata inflaţiei poate fi redusă cu încă două puncte procentuale dacă economia se deplasează din punctul G în punctul H;

Va rezulta o creştere cu 8% a PIB nominal.

În anul 2000, inflaţia poate fi redusă cu încă două puncte procentuale, dacă economia se deplasează din punctul H în punctul I.

Figura 24.8 Continuarea dezinflaţiei

14

Curba Phillipspe termen lung Ph5


4

2

2 6 8 10 12


i n f l a ţ i e i ( % )

4

6

8

10

B

A

Rata şomajului (%)

14

Ph1

E

0

12

C

Ph2

Ph3D

Ph4 F

G

Ph6

Ph7

H

I

Ph8


11/12

Macroeconomie

Inflaţia poate fi redusă în fiecare an prin menţinerea şomajului peste ratanaturală. În fiecare an, curba Phillips pe termen scurt se deplasează în jos,

pe măsur ă ce rata anticipată a inflaţiei scade. În principiu, reducerea inflaţiei poate continua până cînd economia atinge din nou punctul A.

⇒ Politica de reducere a inflaţiei adoptată de grupul gri este imaginea

în oglindă a politicii de accelerare a inflaţiei promovată de grupulalbastru.

Reluarea creşterii inflaţiei

Politica guvernului poate deveni din nou expansionistă, pe fondul anticipaţiilorinflaţioniste în scădere.

Figura 24.9 Reluarea inflaţiei

14Curba Phillips

pe termen lungPh5


4

2

2 6 8 10 12


i n f l a ţ i e i ( % )

4

6

8

10

B

A

Rata şomajului (%)

14

Ph1

E

0

12

C

Ph2

Ph3D

Ph4 F

G

Ph6

Ph7

H

Ph8

I

J

Ph9


12/12


Dacă după perioada de dezinflaţie rata de creştere a PIB nominal este mărită din nou, rezultatul va fi scăderea ratei şomajului şi o creştere mică ainflaţiei. De exemplu, mărirea ratei de creştere a PIB nominal de la 6%, înanul 8, la 16% în anul 9, deplasează economia din punctul I în punctul J.

Curba Phillips pentru anul 9 este Ph9.

Modelul Accelerationist Al Inflatiei

Documents

Transcript of Modelul Accelerationist Al Inflatiei