Modele explicative (de ce se practica un anumit comportament), predictive ( factori, caracteristici care pot sa anticipeze practicarea unor comportamente specific) sau de interventie (pentru modificarea comportamentelor de risc sau intarirea celor de protectie)Teoria comportamentului planificat/planificarii comportamentului (Azjen 1991) Persoanele iau decizii asupra comportamentelor proprii pe baza luarii in considerare, in mod rezonabil, a evidentei - explicarea si predictia comportamentelor de sanatate in care rolul central il au convingerile si atitudinile in practicarea anumitor comportamente sanogene sau patogene. Convingerile iau forma unor norme subiective, care pot fi norme descriptive (ce crede persoana despre modul in care se comporta anturajul: prietenele mele gatesc sanatos/colegele mele isi fac controale medicale periodice/prietenele mele fac sport) sau norme injunctive (cum percepe persoana incurajarile celor apropiati de a practica sau nu anumite comportamente: prietenii mei cred ca ar trebui sa slabesc/colegele mele cred ca ar trebui sa incep sa consum alcool). Normele creeaza presiuni care se reflecta in atitudini pro sau contra unor comportamente (este plictisitor sa am grija ce mananc/este intelept sa nu mai mananc atatea grasimi). Alte doua componente esentiale sunt: controlul comportamental perceput (pot sa ma las de fumat/stiu de unde sa cumpar legume proaspete) si intentia de-a practica comportamentul (intentionez ca in urmatoarele 2 luni sa fac un control general la medic)- atitudinea fata de comportament (evaluarea posibilitatii de-a efectua comportamentul) convingerile despre consecinte (daca fac aerobic ma voi simti mai atractiva); evaluarea consecintelor comportamentului (este important penrtu mine sa ma simt atractiva)- norma subiectiva (nivelul de convingere al persoanei ca acei din jurul sau ar dori ca ea sa efectueze acel comportament) convingerile normative (prietenii mei fac sport), motivatia de acceptare a convingerilor celorlalti (vreau sa fac sport pentru ca si prietenii mei fac sport)- controlul comportamental perceput/autoeficacitate (perceptia persoanei despre posibilitatile proprii de-a efectua un comportament specific) control intern (voi fi instare sa fac aerobic regulat) si control extern (voi avea acces la o sala de sport)

Intentia de-a realiza un anumit comportament (intentionez sa merg regulat la o sala de sport ca sa fac aerobic)

Comportament (fac aerobic de trei ori pe saptamana) Interventie ; la nivel de atitudini, convingeri normative, factori ce tin de controlul comportamental perceputTeoria social cognitiva (Bandura, 1997) model explicativ Comportamentele sunt invatate prin imitare, datorita persuasiunii sociale sau prin intaririle primate de la grupul de apartenenta, prieteni.

Componentele principale ale modelului sunt: a) determinismul reciproc (comportamente rezultate din interactiuni sociale), b) cunostinte (informatii care pot schimba comportamentele de risc), c) expectatii ( convingeri privind probabilitatea consecintei unui comportament) d) autoeficacitatea (increderea in abilitatea de-a desfasura actiuni cu succes) e) invatarea vicarianta (observarea comportamentelor altora si a consecintelor acestora) f) intariri (recompense pentru anumite comportamente) utilizarea diverselor forme de mass-media- sentimentul controlului personal asupra mediului si comportamentului propriu usureaza schimbarea comportamentului referitor la sanatate- credintele persoanei referitoare la propria autoeficacitate influenteaza hotararea de-a-si schimba comportamentul, cantitatea de efort depusa, si perioada cat va face fata obstacolelor si recaderilor (Schwartzer 2001)- autoeficacitatea influenteaza faptul ca persoana accepta provocarea schimbarii si cat de ambitioase sunt scopurile (DeVellis si DeVellis 2000) (ex. Intentionez sa reduc nr. de tigari sau Intentionez sa ma las de fumat)Modelul Transteoretic/ stadiilor schimbarii (Prochaska, DiClemente si Norcross 1992), de interventie propune cinci stadii ale schimbarii unui comportament- precontemplarea persoana nu este constienta ca are o problema/comportament de risc (Sunt bine asa cum sunt/nu am nici o problema) strategii de convingere a persoanei sa adopte un stil de viata sanatos sau sa manifeste aderenta la tratament (oferirea de informatii depre beneficiile comportamentului sanogen, strategii de relationare, personalizarea factorilor de risc) contemplarea - persoana ia in considerare posibilitatea schimbarii unui comportament specific referitor la sanatate dar inca nu a luat nici o decizie privitor la schimbare ( nu mai pot continua asa/este nevoie sa devin mai usor, sa ma simt mai bine) - analiza barierelor si beneficiilor percepute in legatura cu schimbarea de comportament, solutii pentru depasirea barierelor - pregatirea persoana se pregateste pentru schimbarea de comportament, sa spunem incepand din luna urmatoare (s-a deschis o sala noua de gimnastica langa mine; imi voi lua un abonament) planificarea modificarilor comportamentale si recompenselor pentru eforturile de schimbare- actiunea persoana isi stabileste ca si scop un comportament nou, care este initiat, urmeaza pasii necesari (ma duc la gimnastica de 3 ori pe saptamana/ma simt bine) recompensarea, controlul stimulilor, auto-monitorizarea (jurnal), planificarea si utilizarea suportului social disponibil- mentinerea comportamentului/prevenirea recaderilor (recaderi pot sa apara in oricare dintre stadii) cand dobandirea lui se intinde pe o perioada mai lunga (adictiile, fumat, droguri, alcool) (ma duc regulat la sala/foarte rar mi se intampla sa lipsesc) analizarea strategiilor celor mai eficiente, recompensareapentru modificarile comportamentale effectuate, sublinierea ideilor ca recaderile sunt posibile si ca trebuie considerate oportunitati de invatare- uneori se mentioneaza si stadiul de terminare cand persoana nu mai este tentata sa revina la vechile obiceiuri Lasatul de fumat, controlul greutatii, lasatul de droguri, folosirea de prezervative, etc.

Abordarea Procesului de Actiune pentru Sanatate (HAPA) (Schwartzer 2001) model cognitiv de schimbare comportamentala Proces adoptarea, initierea si mentinerea comportamentelor sanatoase constituie un proces care presupune cel putin o faza de motivatie si o faza de vointa presupune doua mecanisme: procese motivationale pre-intentionale care duc la intentia de schimbare si procese volitive post-intentionale care conduc la comportamentul referitor la sanatate actual - faza initiala motivationala persoana dezvolta intentia de-a actiona (perceptia riscului); individul dezvolta intentia, intentie prezisa de autoeficacitate si expectantele asupra consecintelor (am incredere ca pot sa slabesc si stiu ca daca voi slabi aceasta imi va imbunatati starea de sanatate), apoi perceptia riscului (severitatea)- faza de aderare/aderenta (volitiva), dupa ce persoana a dezvoltat buna intentie urmeaza detalierea pasilor pentru indeplinirea actiunii dorite (unde, cand, cum), luarea initiativei, mentinerea schimbarii comportamentale si prevenirea recaderilor (adica faza de planificare, actiune si mentinere) autoeficacitatea este prezenta in toate fazele acestui model, la cele trei nivele: cognitiv (planuri de actiune, controlul actiunii), comportamental (actiunea propriu-zisa) si situational (bariere si resurse exterioare)1