MODELE DE MODELE DE SĂNATATE ŞI BOALĂSĂNATATE ŞI BOALĂ

(SANOGENEZĂ ŞI (SANOGENEZĂ ŞI PATOGENEZĂ)PATOGENEZĂ)

Mecanismele psihologice implicate în Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală pot fi explicate prin sănătate şi boală pot fi explicate prin prisma marilor paradigme prisma marilor paradigme psihologice de sanogeneză şi psihologice de sanogeneză şi patogeneză:patogeneză: Dinamic -psihanalitică,Dinamic -psihanalitică, Umanist – existenţial - experienţială,Umanist – existenţial - experienţială, Cognitiv - comportamentală,Cognitiv - comportamentală, Transpersonală.Transpersonală.

Paradigma dinamic psihanalitică Paradigma dinamic psihanalitică

este legată de numele lui Sigmund este legată de numele lui Sigmund Freud.Freud.

În urma experienţei sale cu pacienţii a În urma experienţei sale cu pacienţii a stabilit o alcătuire a psihicului asupra stabilit o alcătuire a psihicului asupra căreia a revenit şi pe care a rafinat-o.căreia a revenit şi pe care a rafinat-o.

În final, l-a împărţit în trei instanţe:În final, l-a împărţit în trei instanţe: Id (Sine),Id (Sine), Ego (Eul),Ego (Eul), SuperEgo (Supraeu).SuperEgo (Supraeu).

SineleSinele

este sediul pulsiuniloreste sediul pulsiunilor sexuale – ale vieţii şisexuale – ale vieţii şi agresive – ale morţiiagresive – ale morţii

Este guvernat de principiul plăcerii, Este guvernat de principiul plăcerii, adică satisfacerea pulsiunilor aduce adică satisfacerea pulsiunilor aduce plăcere prin reducerea tensiunii plăcere prin reducerea tensiunii generate de ele. Funcţionarea sa ţine generate de ele. Funcţionarea sa ţine de funcţionarea concretă a de funcţionarea concretă a organismului nostru. organismului nostru.

Este în întregime inconştient. Este în întregime inconştient.

Eul este acela care, funcţionând după Eul este acela care, funcţionând după principiul realităţii, mediază între:principiul realităţii, mediază între: cerinţele acesteia,cerinţele acesteia, ale Supraeului şiale Supraeului şi ale Sinelui.ale Sinelui.

Este parţial conştient, parţial inconştient.Este parţial conştient, parţial inconştient. (a se revedea acţiunile, modalităţile prin (a se revedea acţiunile, modalităţile prin

care funcţionează Eul de la care funcţionează Eul de la Psihologia Psihologia personalităţiipersonalităţii sau de la sau de la Fudamentele Fudamentele psihologiei I)psihologiei I)

Supraeul cuprinde normele morale şi Supraeul cuprinde normele morale şi sociale. Şi el este parţial conştient, parţial sociale. Şi el este parţial conştient, parţial inconştient.inconştient.

Supraeul are la bază, în formarea sa, Sinele: Supraeul are la bază, în formarea sa, Sinele: prin introiecţie sunt preluate influenţele prin introiecţie sunt preluate influenţele celor care au contribuit la satisfacerea celor care au contribuit la satisfacerea pulsiunilor copilului, înainte ca acesta să pulsiunilor copilului, înainte ca acesta să devină capabil să şi le satisfacă singur. O devină capabil să şi le satisfacă singur. O parte din acestea sunt conştientizate parte din acestea sunt conştientizate (“gândesc ca mama”), o altă parte nu.(“gândesc ca mama”), o altă parte nu.

Supraptrotecţia sau hiperprotecţia Supraptrotecţia sau hiperprotecţia contribuie la fomarea unui Supraeu foarte contribuie la fomarea unui Supraeu foarte puternic, mai puternic poate decât Eul.puternic, mai puternic poate decât Eul.

Atunci când Eul reuşeşte în a satisface pulsiunile Sinelui în Atunci când Eul reuşeşte în a satisface pulsiunile Sinelui în conformitate cu cerinţele Supraeului, dar şi în condiţiile conformitate cu cerinţele Supraeului, dar şi în condiţiile realităţii, trăirea afectivă este una pozitivă (putem spune că realităţii, trăirea afectivă este una pozitivă (putem spune că Eul are forţa necesară gestionării corespunzătoare a tuturor Eul are forţa necesară gestionării corespunzătoare a tuturor acestora). acestora).

Când eşuează, trăirea afectivă este negativă.Când eşuează, trăirea afectivă este negativă. Pentru a elimina această trăire afectivă negativă, foloseşte Pentru a elimina această trăire afectivă negativă, foloseşte

mecanisme de apărare contra pulsiunilor (de exemplu mecanisme de apărare contra pulsiunilor (de exemplu negarea, reprimarea, refularea, protecţia sau sublimarea). Ele negarea, reprimarea, refularea, protecţia sau sublimarea). Ele sunt eficiente pe termen scurt. Prelungirea utilizării lor sunt eficiente pe termen scurt. Prelungirea utilizării lor conduce la conflict între instanţele psihicului (Sinele, care conduce la conflict între instanţele psihicului (Sinele, care devine din ce în ce mai tensionat, pe de o parte şi realitatea devine din ce în ce mai tensionat, pe de o parte şi realitatea sau Supraeul care continuă să împiedice satisfacerea sau Supraeul care continuă să împiedice satisfacerea pulsiunilor).pulsiunilor).

Dacă este blocată conştientizarea trăirii afective negative (Eul Dacă este blocată conştientizarea trăirii afective negative (Eul nu ia cunoştinţă de ea), ea se exprimă la nivel fiziologic printr-nu ia cunoştinţă de ea), ea se exprimă la nivel fiziologic printr-o stare de activare (continuând să se manifeste la nivel o stare de activare (continuând să se manifeste la nivel inconştient) care, la rândul ei, va genera o altă trăire de inconştient) care, la rândul ei, va genera o altă trăire de acelaşi sens. acelaşi sens.

Simptomele apar din cauza unui conflict actual Simptomele apar din cauza unui conflict actual între instanţele psihicului, care reeditează, de fapt, între instanţele psihicului, care reeditează, de fapt, unul din copilărie cu figurile semnificative. Conflictul unul din copilărie cu figurile semnificative. Conflictul reduce forţa Eului, care are rolul mediator.reduce forţa Eului, care are rolul mediator.

Conflictul actual, ca urmare a acţiunii mecanismului Conflictul actual, ca urmare a acţiunii mecanismului proiecţiei, poate perturba relaţiile interpersonale proiecţiei, poate perturba relaţiile interpersonale actuale ale persoanei (de exemplu: nu eu sunt cel actuale ale persoanei (de exemplu: nu eu sunt cel care consideră nepotrivită o relaţie cu o anumită care consideră nepotrivită o relaţie cu o anumită persoană de sex opus, ci ceilalţi şi, ca urmare, ei ar persoană de sex opus, ci ceilalţi şi, ca urmare, ei ar fi mă împiedică să o continui).fi mă împiedică să o continui).

Eliminarea simptomatologiei se face prin Eliminarea simptomatologiei se face prin soluţionarea soluţionarea conflictului actual conflictului actual (continuând (continuând exemplul: ceilalţi nu mă înţeleg şi nu acceptă relaţia exemplul: ceilalţi nu mă înţeleg şi nu acceptă relaţia mea romantică), care se bazează pe rezolvarea mea romantică), care se bazează pe rezolvarea conflictului bazalconflictului bazal..

Reactualizarea acestuia constituie, pentru început, Reactualizarea acestuia constituie, pentru început, scopul travaliului psihanalitic.scopul travaliului psihanalitic.

Ea se realizează sub forma nevrozei de transfer: Ea se realizează sub forma nevrozei de transfer: clientul transferă asupra psihanalistului trăirile clientul transferă asupra psihanalistului trăirile afective intense pe care le-a avut în relaţie cu afective intense pe care le-a avut în relaţie cu figurile parentale în copilărie.figurile parentale în copilărie.

Intensitatea mare a acestor trăiri, nejustificată de Intensitatea mare a acestor trăiri, nejustificată de cadrul real, este indicatorul că sunt rodul cadrul real, este indicatorul că sunt rodul transferului (de ex, clientul se îndrăgosteşte de transferului (de ex, clientul se îndrăgosteşte de psihanalist, sau încearcă să-l controleze şi să-l psihanalist, sau încearcă să-l controleze şi să-l manipuleze pentru a modifica orarul şedinţelor, se manipuleze pentru a modifica orarul şedinţelor, se supără că mai are alţi clienţi etc.).supără că mai are alţi clienţi etc.).

Prin interpretări adecvate, pe parcursul unui Prin interpretări adecvate, pe parcursul unui travaliu îndelungat (ce respectă timpul necesar travaliu îndelungat (ce respectă timpul necesar Eului de a se maturiza, a căpăta forţă şi Eului de a se maturiza, a căpăta forţă şi capacitatea conştiinţei de a accepta şi asimila capacitatea conştiinţei de a accepta şi asimila interpretările psihanalistului), se rezolvă conflictul interpretările psihanalistului), se rezolvă conflictul bazal şi consecinţa directă este dispariţia semnelor bazal şi consecinţa directă este dispariţia semnelor şi simptomelor bolii. Ele susţin persoana să facă şi simptomelor bolii. Ele susţin persoana să facă distincţia între realitatea obiectivă şi propriul distincţia între realitatea obiectivă şi propriul univers şi, în felul acesta, sporeşte forţa Eului şi univers şi, în felul acesta, sporeşte forţa Eului şi capacitatea de auto-control. capacitatea de auto-control.

Paradigma umanistă Paradigma umanistă Porneşte de la ideea că omul deţine forţele Porneşte de la ideea că omul deţine forţele

necesare pentru creştere şi maturizare, dar că necesare pentru creştere şi maturizare, dar că este nevoie şi de un mediu favorabil pentru ca este nevoie şi de un mediu favorabil pentru ca acestea să acţioneze corespunzător, pentru a se acestea să acţioneze corespunzător, pentru a se transforma din virtualitate în realitate.transforma din virtualitate în realitate.

Atunci când individul trăieşte experienţe care-i Atunci când individul trăieşte experienţe care-i blochează aceste forţe trece în domeniul blochează aceste forţe trece în domeniul patologiei.patologiei.

Carl Rogers a folosit temenul deCarl Rogers a folosit temenul de tendinţă la tendinţă la actualizare a organismului sauactualizare a organismului sau actualizare de sineactualizare de sine (Self- actualization). Fiind legată de organism în (Self- actualization). Fiind legată de organism în general, aceasta desemnează o tendinţă prezentă general, aceasta desemnează o tendinţă prezentă în mod natural la fiecare individ în parte. în mod natural la fiecare individ în parte.

Adaptarea psihologică este în legătură cu Adaptarea psihologică este în legătură cu conceptul Eului.conceptul Eului.

Există când Eul, parte a câmpului perceptiv al Există când Eul, parte a câmpului perceptiv al persoanei, este constituit astfel încât persoanei, este constituit astfel încât toate toate experienţele senzoriale şi viscerale (somatice) ale experienţele senzoriale şi viscerale (somatice) ale organismului sunt, sau pot fi asimilate, la un nivel organismului sunt, sau pot fi asimilate, la un nivel simbolic cu conceptul Euluisimbolic cu conceptul Eului. Simbolurile verbale . Simbolurile verbale ocupă un loc important (modul în care persoana ocupă un loc important (modul în care persoana se descrie).se descrie).

„„Acceptarea conştientă a impulsurilor şi Acceptarea conştientă a impulsurilor şi percepţiilor creşte în mare măsură posibilitatea percepţiilor creşte în mare măsură posibilitatea autocontrolului.”autocontrolului.”

Ceea ce se întâmplă însă, în cazul experienţelor Ceea ce se întâmplă însă, în cazul experienţelor respinse, este aceea că sunt percepute în mod respinse, este aceea că sunt percepute în mod eronat ca o ameninţare la adresa Eului.eronat ca o ameninţare la adresa Eului.

Numai în condiţii speciale acestea mai pot fi integrate Numai în condiţii speciale acestea mai pot fi integrate din nou Eului, condiţii care sunt îndeplinite de un din nou Eului, condiţii care sunt îndeplinite de un anumit tip de relaţie interpersonală, cum este şi cea anumit tip de relaţie interpersonală, cum este şi cea terapeutică.terapeutică.

În cazul în care persoana nu trăieşte relaţii care În cazul în care persoana nu trăieşte relaţii care îndeplinesc condiţiile necesare, Eul riscă să devină o îndeplinesc condiţiile necesare, Eul riscă să devină o structură rigidă care nu mai dă curs tendinţei la structură rigidă care nu mai dă curs tendinţei la actualizare şi care, astfel, blochează dezvoltarea.actualizare şi care, astfel, blochează dezvoltarea.

În acest context, comportamentele şi vorbele celor din În acest context, comportamentele şi vorbele celor din jur, care amintesc de cele ameninţătoare, fac ca şi jur, care amintesc de cele ameninţătoare, fac ca şi persoanele respective să fie percepute ca persoanele respective să fie percepute ca ameninţătoare în relaţie cu Eul, iar aprecierea celorlalţi ameninţătoare în relaţie cu Eul, iar aprecierea celorlalţi în termeni de ameninţare sau non-ameninţare se în termeni de ameninţare sau non-ameninţare se constituie într-un obstacol în calea dobândirii constituie într-un obstacol în calea dobândirii independenţei. independenţei.

Centrală în teoria rogersiană este, pe lângă Centrală în teoria rogersiană este, pe lângă necesitatea de a da curs tendinţei la actualizare a necesitatea de a da curs tendinţei la actualizare a organismului, experienţa de autodirecţionare pe organismului, experienţa de autodirecţionare pe baza evaluărilor şi simbolizărilor experienţei, a baza evaluărilor şi simbolizărilor experienţei, a construirii unui sistem simbolic de valori flexibil, construirii unui sistem simbolic de valori flexibil, adaptabil experienţei mereu în schimbare a adaptabil experienţei mereu în schimbare a organismului în mediu.organismului în mediu.

Pe măsură ce persoana aflată în suferinţă percepe Pe măsură ce persoana aflată în suferinţă percepe şi acceptă în structura Eului experienţele mai şi acceptă în structura Eului experienţele mai realist, ea ajunge să înlocuiască şi prezentul sistem realist, ea ajunge să înlocuiască şi prezentul sistem de valori, pe baza căruia realizează evaluarea şi de valori, pe baza căruia realizează evaluarea şi simbolizarea experienţei, într-un proces continuu simbolizarea experienţei, într-un proces continuu de de valorizare organismicăvalorizare organismică (în raportul cu (în raportul cu organismul). organismul).

Tendinţa la actualizareTendinţa la actualizare este definită ca fiind este definită ca fiind motivaţia prezentă în orice formă de viaţă de a-şi motivaţia prezentă în orice formă de viaţă de a-şi dezvolta potenţialele până la cel mai înalt nivel dezvolta potenţialele până la cel mai înalt nivel posibil. Cuprinde toate motivele descrise de alţi posibil. Cuprinde toate motivele descrise de alţi teoreticieni.teoreticieni.

Oamenii, atunci când îşi actualizează potenţialul Oamenii, atunci când îşi actualizează potenţialul sunt, în acelaşi timp, creatorii unui destin individual, sunt, în acelaşi timp, creatorii unui destin individual, cât şi ai unui cât şi ai unui mediu social favorabil acestei mediu social favorabil acestei actualizăriactualizări în general. în general.

Astfel, o societate armonioasă, dezvoltată ca urmare Astfel, o societate armonioasă, dezvoltată ca urmare a tendinţelor sociale naturale ale omului, este una în a tendinţelor sociale naturale ale omului, este una în care individul primeşte respectul, încrederea de care care individul primeşte respectul, încrederea de care are nevoie pentru a se dezvolta mai departe, are nevoie pentru a se dezvolta mai departe, realizând propriile alegeri în funcţie de necesităţile realizând propriile alegeri în funcţie de necesităţile reale ale organismului său şi nu o societate care reale ale organismului său şi nu o societate care falsifică valorile şi, ca urmare, şi alegerile individului, falsifică valorile şi, ca urmare, şi alegerile individului, blocându-i calea spre actualizare. blocându-i calea spre actualizare.

Este vorba despre ceea ce la Rogers numeşte Este vorba despre ceea ce la Rogers numeşte libertate experienţială,libertate experienţială, ce desemnează faptul că ce desemnează faptul că individul este liber să-şi aprecieze experienţa aşa individul este liber să-şi aprecieze experienţa aşa cum doreşte, exprimând-o ca atare, în lipsa cum doreşte, exprimând-o ca atare, în lipsa ameninţărilor că ar putea suferi pierderi ale ameninţărilor că ar putea suferi pierderi ale afecţiunii sau stimei celorlalţi sau că i-ar putea afecţiunii sau stimei celorlalţi sau că i-ar putea scădea stima de sine.scădea stima de sine.

În mod normal, pentru ca organismul să realizeze În mod normal, pentru ca organismul să realizeze o dezvoltare armonioasă, are nevoie să o dezvoltare armonioasă, are nevoie să primească o primească o consideraţieconsideraţie pozitivă necondiţionatăpozitivă necondiţionată (ce cuprinde dragostea, afecţiunea, atenţia, (ce cuprinde dragostea, afecţiunea, atenţia, îngrijirea etc.) din exterior corelată, în sistemul de îngrijirea etc.) din exterior corelată, în sistemul de referinţă interior, cu referinţă interior, cu stima de sine pozitivăstima de sine pozitivă, , sentimentul valorii personale care dezvoltă o sentimentul valorii personale care dezvoltă o încredere realistă în ceea ce suntem şi ceea ce încredere realistă în ceea ce suntem şi ceea ce putem fi. putem fi.

Există şi un alt tip de consideraţie Există şi un alt tip de consideraţie ((cea pozitivă, condiţionatăcea pozitivă, condiţionată) pe care o ) pe care o poate acorda mediul social, unul poate acorda mediul social, unul bazat pe valori ce nu sunt în bazat pe valori ce nu sunt în conformitate cu nevoile reale ale conformitate cu nevoile reale ale organismului, dar pe care acesta organismului, dar pe care acesta ajunge să le respecte tocmai pentru ajunge să le respecte tocmai pentru a da curs unei alte nevoi intrinseci, a da curs unei alte nevoi intrinseci, aceea de consideraţie pozitivă.aceea de consideraţie pozitivă.

CongruenţaCongruenţa Prezenţa consideraţiei pozitive necondiţionate şi a Prezenţa consideraţiei pozitive necondiţionate şi a

stimei de sine dă naştere stimei de sine dă naştere congruenţeicongruenţei.. Un Un individ se află într-o stare de congruenţă atunci individ se află într-o stare de congruenţă atunci când exprimă experienţa Eului exact aşa cum o când exprimă experienţa Eului exact aşa cum o percepe şi atunci când aceasta se desfăşoară, la percepe şi atunci când aceasta se desfăşoară, la rândul ei, în sensul tendinţelor naturale ale rândul ei, în sensul tendinţelor naturale ale organismului.organismului.

Noţiunea este cu atât mai utilă când individul Noţiunea este cu atât mai utilă când individul primeşte din partea mediului social o consideraţie primeşte din partea mediului social o consideraţie pozitivă condiţionată de adoptarea unor valori pozitivă condiţionată de adoptarea unor valori nereale, false la nivelul Eului, formând Eul ideal nereale, false la nivelul Eului, formând Eul ideal (self-ul ideal) şi vorbim de incongruenţă.(self-ul ideal) şi vorbim de incongruenţă.

Discrepanţa dintre Eul ideal şi Eul real va falsifica Discrepanţa dintre Eul ideal şi Eul real va falsifica şi comportamentul şi exprimarea experienţei şi comportamentul şi exprimarea experienţei organismului, pentru că aceasta nu va mai organismului, pentru că aceasta nu va mai constitui punctul central al preocupărilor, ci constitui punctul central al preocupărilor, ci satisfacerea unor criterii exterioare.satisfacerea unor criterii exterioare.

Încercarea de a exprima experienţa personală, Încercarea de a exprima experienţa personală, cum este percepută nemijlocit, este blocată de cum este percepută nemijlocit, este blocată de teama de a intra în contradicţie cu valorile teama de a intra în contradicţie cu valorile mediului şi, deci, de a pierde consideraţia din mediului şi, deci, de a pierde consideraţia din partea acestuia, ca şi de prăbuşirea stimei de sine.partea acestuia, ca şi de prăbuşirea stimei de sine.

Cu cât este mai multă incongruenţă, cu atât Cu cât este mai multă incongruenţă, cu atât persoana suferă mai mult.persoana suferă mai mult.

Prin incongruenţă Rogers defineşte nevroza.Prin incongruenţă Rogers defineşte nevroza.

Relaţia terapeuticăRelaţia terapeutică: : serveşte serveşte restabilirii congruenţeirestabilirii congruenţei. Necesită ca . Necesită ca terapeutul să fie empatic, congruent şi terapeutul să fie empatic, congruent şi să exprime, în aceste condiţii, să exprime, în aceste condiţii, consideraţia sa pozitivă necondiţionată consideraţia sa pozitivă necondiţionată pentru cel aflat în suferinţă.pentru cel aflat în suferinţă.

Empatia reprezintă capacitatea de a te Empatia reprezintă capacitatea de a te pune în locul celuilalt, din punct de pune în locul celuilalt, din punct de vedere senzorial, afectiv sau cognitiv vedere senzorial, afectiv sau cognitiv fără a te identifica cu el.fără a te identifica cu el.

Paradigma cognitiv- Paradigma cognitiv- comportamentală comportamentală

Are la bază următoarele principii:Are la bază următoarele principii:1.1. Problemele psihice sunt răspunsuri Problemele psihice sunt răspunsuri

dezadaptative învăţatedezadaptative învăţate, susţinute de cogniţii , susţinute de cogniţii disfuncţionale (dezadaptative/iraţionale);disfuncţionale (dezadaptative/iraţionale);

2.2. Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele genetice şi de mediu;sunt influenţele genetice şi de mediu;

3.3. Modalitatea optimă de a reduce distresul şi Modalitatea optimă de a reduce distresul şi comportamentele dezadaptative este comportamentele dezadaptative este modificarea cogniţiilor disfuncţionalemodificarea cogniţiilor disfuncţionale;;

4.4. Cogniţiile disfuncţionale care generează Cogniţiile disfuncţionale care generează psihopatologia pot fi identificate şi psihopatologia pot fi identificate şi schimbate, modificarea acestora implică efort schimbate, modificarea acestora implică efort şi perseverenţă din partea subiectului.şi perseverenţă din partea subiectului.

Aceste elemente au fost prezentate sub Aceste elemente au fost prezentate sub forma modelului ABC (Beck, 1976, Ellis, forma modelului ABC (Beck, 1976, Ellis,

1994)1994) Are trei componente principale:Are trei componente principale:

evenimentele activatoare (A)evenimentele activatoare (A) convingerile (cogniţiile / credinţele) persoanei (B)convingerile (cogniţiile / credinţele) persoanei (B) consecinţele (C).consecinţele (C).

1.1. Evenimentele activatoareEvenimentele activatoare (stimulii interni şi (stimulii interni şi externi) (A): situaţii obiective, gânduri, emoţii externi) (A): situaţii obiective, gânduri, emoţii legate de acestea, evenimente, gânduri şi legate de acestea, evenimente, gânduri şi amintiri din trecut legate de cele actuale.amintiri din trecut legate de cele actuale.

2.2. Convingerile (cogniţiile / credinţele) persoaneiConvingerile (cogniţiile / credinţele) persoanei (B): prelucrările informaţionale inconştiente fie (B): prelucrările informaţionale inconştiente fie cu dublaj verbal (care pot fi conştientizate), fie cu dublaj verbal (care pot fi conştientizate), fie fără dublaj verbal (deci nu pot fi conştientizate).fără dublaj verbal (deci nu pot fi conştientizate).

Din punct de vedere clinic acestea sunt:Din punct de vedere clinic acestea sunt: descrieridescrieri: acele prelucrări informaţionale cu : acele prelucrări informaţionale cu

dublaj lingvistic care rescriu şi reflectă dublaj lingvistic care rescriu şi reflectă stimulii în sistemul cognitiv prin propoziţii de stimulii în sistemul cognitiv prin propoziţii de observaţieobservaţie

inferenţe (raţionamente).inferenţe (raţionamente). În legătură cu În legătură cu descrierile şi inferenţele, descrierile şi inferenţele, o categorie aparte o categorie aparte sunt gândurile automatesunt gândurile automate care sunt concrete care sunt concrete şi sunt asociate automat cu evenimente şi sunt asociate automat cu evenimente specifice de viaţă (A).specifice de viaţă (A). De asemenea, descrierile şi inferenţele pot fi De asemenea, descrierile şi inferenţele pot fi

funcţionale sau disfuncţionale pentru că nu sunt funcţionale sau disfuncţionale pentru că nu sunt susţinute logic, empiric (prin dovezi concrete) sau susţinute logic, empiric (prin dovezi concrete) sau pragmatic (nu au utilitate). Ex (Beck, 1976): pragmatic (nu au utilitate). Ex (Beck, 1976): gândirea dihotomică, inferenţa arbitrară, gândirea dihotomică, inferenţa arbitrară, abstracţiunea selectivă, minimalizarea şi abstracţiunea selectivă, minimalizarea şi maximizarea, suprageneralizarea, personalizarea.maximizarea, suprageneralizarea, personalizarea.

evaluărievaluări, care d.p.d.v. logic, empiric sau , care d.p.d.v. logic, empiric sau pragmatic, pot fi raţionale sau iraţionale. pragmatic, pot fi raţionale sau iraţionale. Exemple, după A.Ellis (1994):Exemple, după A.Ellis (1994): trebuie absolut (în locul stilului preferenţial),trebuie absolut (în locul stilului preferenţial), catastrofarea (în locul non-catastrofării),catastrofarea (în locul non-catastrofării), toleranţa scăzută la frustrare (vs. toleranţă toleranţa scăzută la frustrare (vs. toleranţă

crescută la frustrare),crescută la frustrare), evaluare globală, (vs. evaluare contextuală).evaluare globală, (vs. evaluare contextuală).

3.Consecinţele (C) 3.Consecinţele (C) Pot fi: Pot fi:

subiectiv-afective,subiectiv-afective, comportamentale,comportamentale, biologice/fiziologice. biologice/fiziologice.

În plan comportamental, există În plan comportamental, există comportamente comportamente adaptativeadaptative (învăţate pe (învăţate pe parcursul vieţii şi ajută persoana să se parcursul vieţii şi ajută persoana să se adapteze mediului) sau adapteze mediului) sau dezadaptativedezadaptative (şi (şi ele învăţate, dar care împiedică persoana ele învăţate, dar care împiedică persoana să se adapteze mediului său). să se adapteze mediului său). Comportamentele sunt adaptative sau Comportamentele sunt adaptative sau dezadaptative în funcţie de contextul în dezadaptative în funcţie de contextul în care apar. care apar.

La rândul lor, comportamentele au La rândul lor, comportamentele au consecinţe sub forma întăririlor (pozitive consecinţe sub forma întăririlor (pozitive sau negative care cresc frecvenţa sau negative care cresc frecvenţa comportamentului) şi pedepselor (menite comportamentului) şi pedepselor (menite să scadă frecvenţa unor comportamente).să scadă frecvenţa unor comportamente).

În terapie se urmăreşte înlocuirea unui În terapie se urmăreşte înlocuirea unui comportament dezadaptativ cu unul comportament dezadaptativ cu unul adaptativ. adaptativ. Acesta din urmă trebuie să fie Acesta din urmă trebuie să fie incompatibil cu cel anterior, să aducă însă incompatibil cu cel anterior, să aducă însă aceleaşi beneficii. aceleaşi beneficii.

La nivel bilogic/fiziologic, se produc La nivel bilogic/fiziologic, se produc răspunsuri în direcţia activării sistemului răspunsuri în direcţia activării sistemului nervos simpatic (ex. anxietate) sau al nervos simpatic (ex. anxietate) sau al subactivării fiziologice (ex. depresie).subactivării fiziologice (ex. depresie).

În plan subiectiv-afectiv există emoţii În plan subiectiv-afectiv există emoţii funcţionale sau disfuncţionale. Diferenţa lor funcţionale sau disfuncţionale. Diferenţa lor este în cea mai mare parte dată de este în cea mai mare parte dată de intensitateintensitate. Emoţiile disfuncţionale pot fi . Emoţiile disfuncţionale pot fi negative, dar şi pozitive (atunci când au la negative, dar şi pozitive (atunci când au la bază convingeri iraţionale şi sunt asociate bază convingeri iraţionale şi sunt asociate cu comportamente dezadaptative)cu comportamente dezadaptative)

Tabloul clinicTabloul clinic al unei tulburări este al unei tulburări este format din consecinţele (C) ale format din consecinţele (C) ale prelucrărilor informaţionale, la care se prelucrărilor informaţionale, la care se adaugă, adesea, descrierile şi adaugă, adesea, descrierile şi inferenţele.inferenţele.

Evaluările sunt considerate Evaluările sunt considerate factori de factori de vulnerabilitatevulnerabilitate. Ele generează tabloul . Ele generează tabloul clinic în interacţiune cu evenimentele de clinic în interacţiune cu evenimentele de viaţă.viaţă.

Tratamentul etiopatogenetic vizează Tratamentul etiopatogenetic vizează modificarea evaluărilor. modificarea evaluărilor.