PROIECT DE LECIE 2.A. REPERE GENERALEUNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAIFACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE Specializarea: MoaseDisciplina: Semiologie medicala Anul IITitlul leciei: Semiologia tegumentelor, mucoaselor si fanerelorTipul leciei: de comunicare i nsuire de cunotine noiDurata: 100 min.

B. COMPETENE SPECIFICEIntelegerea principalelor modificari ale tegumentelor, mucoaselor si fanerelor in diverse boli.

C. OBIECTIVE OPERAIONALE

La sfritul cursului, studentii vor fi capabili s :O1. S explice importanta semiologiei tegumentelor, mucoaselor si fanerelor in practica obstetricala O2. S cunoasca principalele modificari de culoare ale pieliiO3. S cunoasca principalele leziuni elementare ale pieliiO4. S cunoasca principalele modificari ale fanerelor

C. ANALIZA RESURSELOR DIDACTICE

1

1. Material didactic (MD) :-prezentare n Power-Point (pp) ;-videoproiecie (vp) .

2. Metode de invatamant (MI) :- expunerea (exp) ;- conversatia (cv) ;- demonstratia (dm) ;- explicatia (expl) ;- observatia (obs) .

3. Mijloace tehnice (MT):- leptop (lt);- videoproiector (vt).

4. Forme de organizare a clasei (F.O.C): activitate frontala (af) ; activitate individuala (ai).

D. BIBLIOGRAFIE:a) de specialitate:1.Baciu C. , Semiologia clinic a aparatului locomotor, Ed.Medical, Bucureti, 1975;2.Dancu Gh. , Semiologia aparatelor respiratorii i cardiovascular, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1981;3.Georgescu D. , Semiologie medical, Ed.Naional, Bucureti, 1999;4.Georgescu M. , Georgescu E, Semiologie medical, Ed.Didactica si pedagogica RA, Bucureti, 2003;5.Gligore V. , Semiologie medical, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1977;6.Moldovanu T. , Semiologie clinic medical, Ed.Medical, Bucureti, 1993;7.Punescu-Podeanu A. , Baze clinice pentru practica medical, vol.I-IV, Ed.Medical, Bucureti, 1981-1987;8.Stanciu C. , Semiologie medical de baz, vol.I, Ed.Junimea, Iai, 1991;9.Stanciu C. , Semiologie medical de baz, vol.II, Ed.Junimea, Iai, 1989.10.Devulder B, Hatron P.-Y, Hachulla, .- Mdecine interne, Masson, Paris, 200211.Braunwald E, Fauci AS - HARRISON. Principes de mdecine interne, Flammarion Mdecine-Sciences, Paris, 2002 12. Chebac Gica-Rumina, Ardeleanu Valeriu, Elemente practice de chirurgie, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2009, pag 262, ISBN 978-973-30-2518-4b) psihopedagogic i metodologic:1.Andrei Barna, ndrumar metodic, editura Europlus, Galai, 2006

OBTDesfurarea tematicii pe secvene ale activitilorM.I.M.T.M.D.F.O.C.

3`Moment organizatoric : efectuarea prezenei solicitarea de informaii n legtur cu elevii abseni pregtirea materialului pentru desfurarea leciei .cv. exp. a.f.a.i

5Captarea atentiei. o serie intreaga de boli se pot exterioriza prin modificari de culoare ale pielii - recunoasterea leziunilor elementare ale pielii poate orienta diagnosticul orice moasa poate intalni gravide cu modificari ale pielii, mucoaselor sau fanerelor

2`Anuntarea lectiei.Semiologia tegumentelor, mucoaselor si fanerelorexpl.Obs.a.f.

O1.

O2.

O3.

5`

25

25Dirijarea invatarii. Principalele semne si simptome ale tegumentelor, mucoaselor si fanerelor orienteaza diagnosticul multor afectiuni.Sarcina se poate asocia cu destule boli ce trebuie recunoscute atat de medicul obstetrician cat si de moasa.

Modificari de culoare ale pielii. paloarea: disparitia nuantei rozate normale paloare generalizata: cu icter, cu nuanta galbuie, cafe au lait, gri pamantie paloare localizata eritemul: prin vasodilatie pronuntata sau prin cresterea pronuntata a oxihemoglobinei in circulatia sanguina trecator: stari emotive, expunere la soare, boli febrile, intoxicatie cu CO persistent: generalizat (scarlatina), localizat cianoza: coloratia in albastru a tegumentelor si mucoaselor, cauzata de cresterea mai mare de 5 g a Hb reduse in sangele capilar (VN = 2.5 g%) adevarata prin derivati de Hb anormala centrala: cardiaca (staza pulmonara, sunt dr-stg.), pulmonara (acuta sau cronica) periferica: generalizata (soc, IC globala), localizata (sindrom Raynaud, in pelerina, acrocianoza, livedo reticularis)

icterul: coloratia galbena a pielii, a sclerelor si mucoaselor icter adevarat: cresterea bilirubinei serice> 1.6 mg % coloratia galbena neicterica: dupa administrarea de acid picric, carotenoza dupa mecanismul de producere: prehepatic, hepatic si posthepatic discromiile: modificari de culoare ale pielii ce apar ca urmare a tulburarii piogmentului fiziologic, melanina, prin: exces- hipercromii diminuare sau lipsa- hipo/acromii

Leziuni elementare ale pielii. leziuni solide = leziuni elementare primare care modifica arhitectura tegumentului macula: arie eritematoasa, pigmentara, vasculara, nereliefata papula: arie eritematoasa, usor reliefata de diferite forme si marimi placa: leziune maculopapuloasa, cu contur neregulat nodulii: leziuni solide, proeminente, situate in derm sau hipoderm tuberculii: formatiuni ovale sau rotunde vegetatia: excrescenta de aspect conopidiform leziuni cu continut lichidian:

vezicula: colectie lichidiana situata in epiderm bula: vezicula mai mare pustula: vezicula cu continut purulent chistul: colectie incapsulata leziuni prin lipsa de substanta: escoriatia: lipsa superficiala de substanta eroziune: consecinta unei frecari sau ruperea unei leziuni veziculare ulceratia :afecteaza dermul ragada: leziune ulcerativa cu aspect liniar deseuri cutanate: scuama: depozit cornos pe piele crusta: placa uscata de ser, sange, puroi escara: tesut necronic pe cale de eliminarec.v.

expl.pre.

c.v.

expl.

pre.sdc.

l.t.

l.t.

p.p.

p.p.

a.f.

a.f.

O4.25Modificari ale fanerelor. parul: alopecia: caderea parului (pelada, calvitia) hipotricoza: reducerea pilozitatii hipertricoza: congenitala om maimuta hirsutism: cresterea anormala de par pe fata, pe corp si pe membre canitia: albirea parului leucotrichia : albinismul unghiile: modificari de culoare: leuconichia, melanonichia modificari de forma: platonichia, koilonichia, onicoliza, onicomicoza, degetele hipocratice hemoragii subunghiale in aschie

5Fixarea cunostintelor.Care sunt principalele modificari ale pielii?Care sunt principalele modificari ale fanerelor?expl.dem.cv.lt.pp.ai.

5Apreciere.Care dintre aceste modificari credeti ca le veti intalni cel mai des in practica?

cv.ai.a.f.

OBTDesfurarea tematicii pe secvene ale activitilorM.I.M.T.M.D.F.O.C.

5`Moment organizatoric : efectuarea prezenei solicitarea de informaii n legtur cu elevii abseni pregtirea materialului pentru desfurarea leciei .

cv. exp. a.f.a.i

3Captarea ateniei:Pe vremuri, femeile nu ieseau din casa timp de 40 zile dupa nastere. Aceasta practica se pastreaza si azi in satele romanesti. Este tocmai aceasta perioda de lehuzie propriu-zisa si tardiva, in decursul careia organismul isi revine la starea de dinaintea graviditatii.exp.a.f.

2`Anuntarea lectiei.Prezentarea continutului cursului.Cine poate da o definiie a lehuziei?

expl.Obs.l.t.p.p.a.f.

O1.5Dirijarea nvrii:Lehuzia este perioada ce urmeaza nasterii, caracterizata prin fenomene ce asigura revenirea organismului matern la starea anterioara sarcinii si alimentatia naturala a nou-nascutului. In mod traditional dureaza cca 40 zile. In scop didactic este impartita in 3 subperioade:1. L. Imediata (primele 4 ore)2. L. propriu-zisa (cca 10 zile)3. L. indepartata (30-40 zile)

c.vexpl.l.t.p.p.a.f.

O2. 15Involutia uterina.a) hormoni steroizi sexuali- colagenaza uterina- enzime proteolitice- elemente histopatologice b) Placenta:- contractilitatea uterului- retractilitatea fibrelor- notiunea de plaga placentara vindecata prin extinderea si cresterea profunda a endometruluic.vexpl.pre.l.t.v.p.p.p.a.f.

O3.25Modificarile sistemice in lehuzia propriu-zisa.a) Ale organelor reproductive:- cervix- orificiu extern in fanta transversala- vagin- himen- carunculi himenali(adevarata ruptura a himenului- ne reamintim de la cursurile din sem. 1)- musculatura planseului pelvinb) Sistemul urinar:- proteinurie discreta 1-2 zile- fluxul renal si filtrarea glomerulara revin la normalc) Sistemul cardiovascular:- varf de suprasolicitare imediat dupa nastered) Sistem hematopoetic:- hematocritul creste in saptamana 1, apoi revine la normale) Sistemul respirator:- se normalizeaza VR (rapid) si CV (mai lent)f) Sistemul digestiv:- tranzitul se normalizeaza dupa saptamana 1g) Sistemul nervos:- labilitatea emotionala- depresii/psihoze postpartumh) Sistemul endocrin:- scad hormonii placentari- PRL revine la normal dupa 2 saptamani la femeile care nu alapteazai) Modificari metabolice si hidroelectrolitice:- masa corporala se reduce cu 5,5 kg imediat dupa nastere + 4 kg (retentie hidrica)- acizii grasi se normalizeaza in 2 zile- colesterolul, trigliceridele se normalizeaza in 6-8 saptamani- glicemia se normalizeaza intr-o saptamana c.vexpl.pre.l.t.v.p.p.p.a.f.a.i.

O4. 10Elemente de urmarit pentru nursa.- involutia uterului : 1. inaltimea uterina (zilnic) 2. caracterul ferm al uterului- secretia de lohii: 1. volum 2. aspect 3. culoare 4. miros- inspectia si palparea sanilor:1. reguli de igiena2. pozitia mamei in timpul alaptarii- elemente generale: TA, AV, diureza, temperatura, tranzit- dieta corecta- suportul psihologicc.vexpl.pre.l.t.vp.p.p.a.f.

O5. 10Lehuzia tardiva.- involutia uterului completa la 6 saptamani- secretia de lohii inceteaza in saptamana 5- automatismul mamar pre.l.t.vp.p.p.a.f.

O6.10Elemente de urmarit pentru nursa in lehuzia tardiva: aspect uter secretie lohii aparat glandular mamar nou-nascut- vizite la domiciliu (asistenta primara) -activitatea sexuala se poate relua dupa aceasta etapapre.obs.lt.vp.pp.a.f.

15Fixarea cunostintelor. Care sunt etapele lehuziei? Ce parametri urmareste moasa?cv.lt.a.i.

10Apreciere. Studentele care sunt si asistente de specialitate, aplicati in practica zilnica aceste principii?cv.a.i.