XII

Concluzii

Tn biografia ~i opera lui Cioran, Schimbarea laJa(a a Romalliei ocupa - c1epii~ind inten~iile initialc ale autorului ~i impotriva doril1~elor lui de dupa 1945 - locul central. Ea i-a adus lui Cioran lllai multll bataie de cap decat toate celclalte cincisprezecc volume ale sale luatc laolalra. Aceasra carte, prin voluminosul bagaj ideatic ~i prin preocupiirile politice pe care le-a presupus, precum ~i prin urmiirilc pe care Ie-a atras. a impiirtit. practic, biografia ~i opera lui Cioran in trei perioade.

Prima pcrioadil. de creafie cste cuprinsa intre momentul debu­tului absolut (1931) ~i accla al declan~iirii pasiunii lui Cioran pelltru politicll (noielllbric 1933). Cartca scrisa in aceasta epodt, Pe elllmile disperarii. a apiirut In 1934 ~i este exprcsia apolitis­mului lui Cioran ~i a situarii lui in miezul metafizicii subiective a vic~ii ~i suIerinfei. Fundamentul filosofic al acestei pcrioade cste llletafizica schopenhauerianli I.

A doua perioada Incepc in noielllbrie 1933 ~i sc srar~~te in 1945 (poate chiar mai devreme, to 1941, ell ultimul articol politic al lui Cioran ~i cu manuscrisul Mon Pays). Este epoca politica a lui Cioran, pe care 0 putem numi, generic, a Schimbarii lafa(d ... Fiiril. sa fie exclusiva - dici llU trcbuie sa uitiim cii In acest interval tanarul filosof a publicat nu mai pu~in de alte trei ciirti de aforisme filosofice ~i a mai schitat una. J/ldreptaf parima$ - pasiunea Romaniei, ~i dcci a politicii ca instrument de transfigurare a tarii. a fost illsa pustiitoarc. Mai ales mceputul perioadei sta sub semnul profetislllu(ui sau'allllesianislllului national: tanarul filosof crede

dl arc de indeplinit a misiune nafionala ~i de cxercitat a inOuenta politidi. Fundamentul metafizic care ii alimenteazii viziunea este filosofia spengleriana a istoriei ~i culturii, combinata, eclectic, cu Idcca lovinesciana a sincronismului revolll~ionar eu Europa. Teh­nlca politidi avuta in vedere tine de gandirea politidi reactionara

~i extremistiL A treia perioada coincide cu epoca [ranceza a lui Cioran ~i

inccpc in 1946, probabil chiar ccva mai devrcme. Se caracterizeaza pnn fracturarea sau chiar taierea legaturilor cu trccutul, adidi cu tara, cu limba, cu romarusmul, cu preocupiirile politice. Renun~d programatic la orice implicare ~i la arice idealuri active, Cioran ramanc pc fundamentul metafizicii schopcnhauericne ~i spcngleri­cne, pc acesta din urma ncmaiavand insa nici a ambitic de a-I propune ca etalon al viitoruluipatrici. Cad Cioran nu mai are 0

patrie. Din iubire pentru ea a gre~it el grav, caci ~i-a parasit apoli­tismul ~i s-a angajat de partca rca a lumii politice: a~a eli acum, uczmeticindu-se ca vinovat politic, se leapada nu numai de poli­tlca, ci ~i de dragostea care I-a condus spre ea: dc Romania. to abscnta oriciirei adeziuni la vreo idee, pcntru Cioran adev~ul ~i falsul devin identice, lOate opinii\e pot fi imbditi~ate cu egala indreptatire, da-ul ~i nu-ul functioneaza simultan. Cu alte cuvin­te, el reinventeazli sau r~descopera meontica, agnosticismul ~i relativismul marilor sofi~ti, precum ~i tehnicile ~i conduita lor manieristii. tn loc sa mai lupte pentru vrco idee sau pentru vreun ideal care il doare ~i in c.are crcde, Cioran lanseaza vorbe scanteie­toare ~i paradoxuri. La fel ca Gorgias ~i Protagoras, Ciaran tinte~te acum sa srarneasca uimire prin ingcniozitatea verbal a, sa stupefi­eze prin gratuitatea ~i cnormitatea afirmatiilor. Ca ~i pentru marii sofi~ti, pentIu Cio~an universul i~i pierde realitatea; real este Ilumai universul verbal, importante sunt nu trairca ~i cUl1oa~terea, ci stilistica ~i gramatica, noteaza 110ul sofist in Tratallli de descom­plllfere, cartca care a conservat. ca un chihlimbar, metamorfoza a doua a filosofului.

Fara Schimbarea la fa(d .. ., Cioran n-ar fi avut biogratie, n-ar [j avut ce s~ incerce sa ascunda, de ce sa se teama sau cc sa expliee

353 352

cu zgarcenie. Aceasta carte, care i-a dat atata biitaie de cap - ~i

cand a scris-o, chinuit de pasiune ~i insomnii, ~i In epoca rranccza. cand ar fi vrut s-o faca uitat<1 - a fost ~i a dimas, In [elul ci, 0

predica in pustie. Caracterul ei de unicat, dat de faptul ca e con­struita pc vehemente distanfari de toate curentele idcologicc ale ,milor '30, a faeut ca ca sa fie foarte superficial receptata in cpodL Schill/barea lafa(d ... spune altceva ~i dedit narionalismcJc anilor '30, inclusiv legionarismul, ~i dedit susrincau colegii de genera~ie

ai lui Cioran. fn loc sa-l integreze pe autor intr-un grup, cartea a marcat. apasat, faptul ell Ctoran este un solitar. 0 voce unid, violenta, exagerata, mesianidi, cu apetituri tOlalilarc. ~i nu 0 data nedreapta. 0 voce care, in accla~i timp, are In cateva probleme dreptalc.

La peste ~aizeei de ani de la publicarea Schimbarii 10 fa((1 ..., sc poate vedca. la rece, daca ea mai prezintcl vreun imcres ~i daca mai are vreo valoare.

Partea cea mai rezistenm a Scllimbarii lafata ... cste exact aceea care arata e~ecul ei: critica Romaniei scculare, somnoland 0 mie de ani la racoare, fizionomia negativa a rarii. Cioran a Hicut eel mai negru portret al ncanlUJui vaJah ~i al nlicimii romanqti, cu gandul ca, bieiuifi ~i jigniti. romanii se VOl' schimba la rata. ca ~i VOl' converti Iipsurile in calitafi. A~a cum din Momelltele lui Caragiale a ramas ~i azi valabila caricatura trasaturilor nationale, ~i din Schimbarea lafa(a ... a ramas In picioare inventarul eusu­rurilor romane~ti; asta, dadi privim in jur ~i la noi 111~ine fare! isterie, fara narcisism. Sa mai notam ca Cioran insu~i, tiirziu in anii francezi. socotea ca

"viziunea din Scllimbarea mi sc pare astazi inacccp­tabiHl, cu excep!ia totu~i a parri lor negativc"2.

Un cititor de astazi al lui Cioran Ii peate da acestuia dreptate ~i

pcntru cadrul general de filosofia istoriei ~i culturii, pentru observatia erudli. masochistli, ea In istorie conteaza doar anumite nariuni. ca doar un numar mic de state fac istoria, In vreme ee

reslul imita $i suporta. Aproband aceasta idee. prezumtivul cltitor cslc sedus, de [apt, de Spengler, de Hegel ~i de istorismul gemlan, d~ undc provine idcea. Oe$i vechiul europocentrism a fost aban­donat, de~i criteriul hegelian - care prclinde, pentru intrarea In istorie a unui popor. obligatoria existenra a statului3

- a cawt, pentru istorici, In desuetudine, fiind 'inlocuil cu 0 curiozitate plina tie solieilUdine pentru popoarelc mici ~i neevoluate ori pentru cele primitive, [aptul ca In relat1ile internationale decizia apartine unui grup restrans de state, iar celclalte doar executa ~i Indura. nu s-a schimbat. Nu s-a sehimbat nici pcntru Romania; traumele pc care

le-a indurat in secolul al XX-lea, [e1ul in care, dupa Al Doilcarara Razboi Mondial. a fost lasata. ca 0 monedii marunta, In zona de lIlJluenia ~i de experimente a Uniunii Sovietice. toale acestea n pot face pc un cititor de azi al Scllimbarii 10 fa(a ... sa-I aprobc pc Cioran ~i din acest punct de vedere.

AI doilea nivel al criticii lui Cioran, indreptal sprc Romania strict contemporana lui. este ceva mai delicat. EI a acuzal dcmocratia pentru eoruprie, politicianism. ineficlenta$i a pretins, imperativ, inlocuirea ci cu dictatura. Cioran n-a vrut sa ~tie ca democrar ia se invara in timp, prin excrcitarea ei continuli, a~a ca, in loc sa Ii acuze viciile, a acuzat insu~i regimul democratic. Acuza!iile lui la adresa viciilor tinerei democrari i romane~ti sunt exacte ~i IndrepHirite, concluzia lui - "sa vina dictatura" - estc o aberarie. ~i, cum in Romania istoria se repeaL iar Hi.comia $i corupria epocii interbelice au relnviat scandalos in ace~ti ani de dupa 1989, critica lui Cioran sunil inevitabll actual.

Oaca in privinta viciilor democratiei Cioran a fost coreet in acuzatii ~i eronat In concluzie, in schimb. In acuzati ile aduse na~ionalismclor eontemporane el a fost mult mai c1arvazlHor. Obiectilnd narionalisme1or contemporane caraeterullor rutlimentar ~i reactiv, faptul ell se alimenteaza din alergia contra "strlii ni lor" . Jar nu dintr-un idcal de cre~tere $i de consolidare narionalii. Cioran 'i-a situat pc 0 pozitie dit se poatc de lucida. lar obiecria lui suna foartc actual la adresa unor partiue politice de azi.

354 355

Cioran a formulat 0 solutie global! penlrll rezolvarea situa{iei minore a Romaniei. Dadi 0 curatam de limbajul mesianic, ea se suprapune idci i lovinesciene a sincronizarii cu Europa, a imitanl structurilor economice ~i culturale existentc in Apus. Pledoaria lui Cioran - pentru occidentalizare. citadinism, industric, moder­nitate. pentru saltul care sa ne aduca la nivelul de civilizatie al Europei - este, in continuarc, unica solutie viabila pentru Romania.

Aceste idei valabile lIin Schimbarea la fa(a ... sunt insa com­promise de puseele xenofobe (antimaghiare !?i antisemite) ~i de limbajul irationalist, exaltat, mesianie. Solutia lui global! ­modernizarea Romaniei prin europenizarea ei acceleratli: - este viciatii de tehnica polilica prin care Cioran credea c-o poate pune imediat in aplicare. Astfcl, pentru a moderniza tara - solutie pe linia progresului national !?i In esentii corcctii - Cioran se inspirii de la extrema dreapta ~i de la extrema stanga ~i propune tehnicilc acestora: revoJutie continua, dictatura, privarea cetatenilor de libcrtatile individuale. subordonarea tuturor interesclor individuale in fata interesului national, colectivismul national. Dupa epoca Ccau~escu. pc care IlU ezit 5-0 numesc de colectivism national. se poate vedea ca mijloacele terorii nu sunt 0 calc de transformare radicala a unei tilri. Mai mult, se poate vedea ca, deoarece nu ~i-a

exercitat drepturile dernoeratice ~i cetiitene~ti, populatia a regre­sat. astfel incat acum, dupa 1989, cste incapabila sa i~i Intre­buinteze bine ~i cu [olos Iibertiitile ~i drepturile reca~tigate.

Schimbarea lafara... este 0 carte fascinanta, adidi atragatoare ~i repugnanta simultan. Atragatoare prin problematidi, prin tensiunc. prin spectacolul ideatic ~i stilistic, prin caracterul insolit In care pUDe problemcle; repugnantii prin limbajul misticii natio­nale pc care iI vehiculeaza. prin puseele de grandomanic nationala ~i de xenofobie, prccum ~i prin c1ementele de tip totalitar ale solu­tiei lui Cioran. Mirajul Romaniei viitoare - 0 fara care se trans­forma. prinlr-o rcvolutie de drcapta. i'ntr-o dictatura ~i i'ntr-o fortil militarii dominanta macar in Balcani - i-a putut da, vremelnic,

lUI Cioran speranfa ea nu-i va mai fi ru~ine ca s-a nascut roman; Jar nu c decat un miraj. in care ridicolul ~i respingatorul rae corp

comUI1.

Schimbarea la fa(d a ROII/olliei aduna ~i implcte~tc in ea tot binele ~i tot raul cultum romane. Departe de a fi un renomen mexpli­cabil al culturii romane, aceasta carte singulara contopc~te in ea traui~ii teorctice romanc~ti care pareau, pana la cI, ircconciliabile.

Pc "latudi buna", ca sa folosesc limbajul pe care Thomas Mann I-a folosit pentru a discma Gcrmania nazista, el are 0 dubla ascendenta: traditia culturala ~i civid ardeleana. pe de 0 parte, traditia linici sincronistc ~i modemiste Incununala de Lovincscu.

pc dc alta parte. In primul rand. Cioran este descendenlul Ardcalului, adica al

tradi~iei naponale care plead de la ~coala Ardcleana, trece prin pa~opti~tii transilvani. prin memorandi~ti ~i Goga: cu alte cuvinte. Cioran deseinde din lungul ~ir al intclectualilor ardcleni care s-au 'Ilnpt responsabili pentru destinul poporulul roman ~i, drept urmare, au militat, de la mijloeul secolului al XVllI-lca, pentru l:auza nationala. ~coala Ardelcana, prima ideologic prooccldcntala din cultura romana, a creat, prin Samuil Mieu. Gheorghe ~incai. Petru Maior ~i Ion Budai-Dc1eanu, eon~tiinta na!ionala roma­llcasca. Pentru corifeii ardeleni, fata de straIucirea epocii romane, ncamul romanese "s-au prapadit ~i s-au facut nimic", ajungand ..la cea mai mare prostie ~i ticalo~ie"4. Drept urmare, ei i~i scriu cartile cu intentia de a obliga neamul romanesc

"sa socotcasdi la catli tidilo~ic au venit ~i cat iaste el eel mai de jos neam. o. durere. sluga ~i rob. prost ~i neinvatat. siirac ~i lipsit"s.

Boala de care a suferit Cioran toata viata, adlca ru~inea de-a se fi nascut roman, 0 constatii. ca maladie generala a prezentului lor lstoric, ~i reprezentan~ii ~colii Anlelene:

"lor Ie iaste ru~ine a se numi romani"/i.

357 356

notClIla amar Samuil Micu despre contcmporanii sai. Lcacul acest~i maladii. ca l?i al slari i .,tidiloase" a prczentului istoric. cstc sa-i Ilbligi pc romani .,sa-~i deschida ochii mintii"7 ~i. compa­nindl.l~~i trecutul roman stdiluCll cu prezentul "tidilos" ~i dedi­,.ut, sit declan~eze luminarea ~i rena~tcrea nationalii. Sunt mijloacc lumil\iStc in trena luminismului european, desigur. Pentru Samuil Micu, romanul

"Iucrurile rumane~ti sa Ie scrie, ~i la tot neamul cunos­cute sa Ie fadi, ca cei bUlli sa se laude mtru neamurile ncamurilor, iara cei dii ~i ncvrcdnici sa se ru~incze ~i

sa i'nceapa a lepada samtirca cea dobitoceasdi ~i a fi oamelli rumani"8.

Chiar ,laca i-a ignorat ca prccursori. Cioran se ana pc aceea5i linie ardell''tna a mlsiullii nationalc. a responsabilitatii pcntru destinul ncamu lui. ~i rcprezcntantii $colii Ardelcne. ~i Cioran vor sa tra~sf~rJllC prczentullipsit de valoare Intr-un viitor de grandaare na~lon"'la. Modelul corifeilor era epoca stralucirii romane, mode­lui lui ~iora.tl, marile eulturi europenc. Cele mai profunde afinitiifi ale lui ~ioran sunt. dintre corifcii ardclcni. cu Budai-Deleanu. Sunt afinitati tcmperamentale, caci autorul Tiganiadei. eu un tempera­ment <.l'Copotriva caustic ~i ludic, ~i-a scris "jucareaua" ca sa-i zug.rav~ascii pe romani ca tigani ~i sub numele de tigani. Nara­vunle ~i fuca romanilor. ~a cum reies ele din Tiga/liada - popor larii ~at.Jatai, [ricos ~i 1cne~, gata sa se ascunda in codru la orice banulata de primejdie, palavragiu, pctrecarc~ ~i fantast - releva profun<jla inrudire peste timp dintre vizjunea fiului preotului unit Sol?l.n<"'\n Budai din Cigmau ~i aceca a fiului preotului ortodox EmlltaI\t Cioran din Raliinari. Tcmpcramentul exaltat allui Cioran I-a [aCll It sa creadii di eel mai bun mijloc de trezire nationala cstc nu edu<"':'~tla sau luminarea - cum credeau Invatarii ~colii Arde­Icne - ... ci insulta. biciuirea orgoliului concctatenilor sai9 .

Tot be linie ardelcana, Cioran este beneficiarul ~i depozitarul cumul~rilor lie civilizatie ~i spirit cetatenesc pc care Ie avea

provincia In acea data. Doua din articolcle lui Cioran de dupa Schimbarea la fatCl ... , ~i anul11c Deceprii ~'i sperall(e III jllrlll Ardealllilli (1937) ~i Ardeallli - Pmsia Roml1l1iei (1941), elagi­aza, in mod surprinzator, spiritul cel(1tellesc a~ezat. modest, solid ~I cducat al Transilvaniei ~i lasa sa se ghiceasca un Cioran ID cvolutic incipient3. sprc valorile stabilitiitii socialc, bazate pe un spIrit contractualist ~i rationalist. Mai mult, Ooran clogiaza aici spiritul cel(1Cellesc In opozitie cu eel narioflal, intcgrarea indivi­uului 111 sIal, ca 0 solutie prcfcrabila illtegrani III Iwrill/le:

"Yn vcchiul rcgalcetatcanul se simtc Integrat In I/a(illlle

~i nu ill stat. Nuanta aceasta difcrentiaza doua concepfii, dar nu doua lumi. «Rcga~enih) sunt palrioti ; ardelcnii mai mult ceU1(elli" 10.

ClOran n-a mai apucat, din paCale, sa dczvoltc aceasta directie

Lie... cumintcnie a gandirii sale, dici plecarea sa definitiva in Franta. la inccputul anului 1941, urmata de ruptura cu anii sai vinovat i ~i politici.l-a indepartat de problema Romaniei.

tn al doilea rand, Cioran este dcsccndcntul ncdec1arat, dar re­cognoscibil a1 lui LovillCSCU. Cum Lovinescu insu~i cste bene­ficiarul ideilor lui Dobrogeanu-Gherea, Draghicescu, lbrailcanu 5i Zeletin, illspirandu-se din ISlOria civilizariei romQlle moderlle,

Cioran a dCVCllit, partial, pc anumite idci, continuatorul celei mai progresiste ~i dcmocratice ideologii roma.ne~ti de sccol XX. Cioran a prcluat de la Lovinescu ideea saltului, a dezvoltarii rcvolu~ionare a tarii , precum ~i pc aceea a orientiirii obligatorii a Romaniei sprc Apus. Mi sc pare probabil di ideologia procuropeana ~i civiliza~ia de tip urban din Ardeal. prccum ~i atitudinca proeuropcana ~i proburgheza a tatalui sau Emilian Cioran I-au prcgatit pc Cioran pcntru 0 rcceptare favorabilii a ISloriei ... lui Lovinescu. Faptul ca Cioran nu I-a pomenit niciodata pc Lovillcscu in Sclli",barea laJara... sau In articolesate!Jte face parte din moravurile locului ~i ale epocii, dcci nu trebuie sa ne in$ele. Cioran, care se cuno~tca cu Lovinescu ~i it vizita din cand in cando trcbuic sa fi cunoscut

358 359

lstoria ... lui Lovinescu m1lcar in 1933. cand respingea autohto­nismullui AI. Dima cu un argument de [actura lovinesciana. ca nu ne putem autohtoniza pcntru simplul motiv di .Jondul nostru nalional estc atat dc inconsistent ~i de fragil"ll. Cioran se intalnc~tc

cu linia democrata ~i in sensibilitatea lui la suferinfa saracilor, care il apropie de D. Ddighicescu.

Pc ..iatura rca", Cioran aduna in Schimbarea la iata ... ~i-n

satclitii ci ideilc cele mai reac~onare ale culturii romane. Este vorba dcspre apctitul totalitar ~i antidemocrat. combinat cu xeno­fobia ~i antisemitismul fundamentalist, caractcristice legionarilor. Legionarii.la randullor. sunt mo~tcnitorii liniei Emincscu. Conta, A. C. Cuza. A. C. Popovici. in primul rand, ai lui Crainic. in al doilea rand, ai lui Nac Ionescu, in al treilea rand. Ei au fost. ca sa zic a~a. un produs al spiritulul nafional. transmutat, diabolic, in spirit nationalist. In Germallia $i germanii, Thomas Mann observa despre hitlerism ca:

"nu cxista doua Gcrmanii, una malefidi, alta buna, ci doar una singura. care, prin viclenia diavolului, a impins in diu ceea ce a avut ea mai bun. Germania maleficii este e~ecul binelui, este binele in nenorocire, in vina ~i

in dcciidere"12.

Acela~i lucru este valabil ~i pentru Mi~carca Legionara, care a combinat nationalismul, ortodoxismul, autohtonismul ~i practica crimei intr-un aliaj ullic. A~a cum observa Alexandru George, extrema dreapta romaneasdi este un produs autohton. spre deose­bire de comUlllsm, care este un fenomen de import ~i imjJlIs in Romania:

"cxtrema dreapta romaneasdi, recte legionarismul, rcprezinta un fenomen cu radiicini profunde, care a dat expresie radicala unor porniri diverse ~i obscure ~i, prin aceasta, le-a divulgat mai clar intenfiile ~i consecinfele. Am considcrat nu chiar [ara sens, dar nu de maxima

urgcn¢ <<procesul comunismului». deoarcce acesta a fost rot un fenomen abcrant, dar impus"13.

Mi~carea Legionara (~i macar 0 parte, dad nu toti prcdecesorii ~l mo~tenitorii ei) a transfonnat ~i a dcsfigurat spiritul national legitim. grija constructiva ~i indrcptatita pcntru natiune. in

ieinafionalism xcnofob ~i antisemitism. critica viciilor dcmocrafin argument pentru stat totalitar etc. Cioran. carc a ales gre~it ~i ciind s-a intalnit cu acest execs al romanismului. ~i earrd ~i-a pus spcranfele de transfigurare a Romamci in lcgiunilc arhanghe1is­l11ului misionar, a gre~it ~i mai larziu, la Paris. eand a sugerat eli Lcgiunea n-ar fi fost un fenomcn romancsc, ci unul a1 periferici Romaniei sau chiar al strainilor infiltrati in Romania 14. Ea a fost () mi~carc autohtona. contagioasa ~i pcriculoasa,care a seos la suprafata lumii politiee sedimentele de rescntimcnte, de ranchiuna, tie eruzime ~i porta criminala ale romanilor. partca cea mai intu­necata ~i mai periculoasa a strafundurilor incon~tientulUl nafional. Nu exista date ca Cioran i-ar fi citit pc vrcunul din prccursorii legionarismului - eu exeepfia lui Eminescu, desigur, dar pc acesta i1 ~tia ea poet ~i probabil numai din surse indirccte ea ideolog ­sau pe Codreanu ~i Marin. Niei nu avea nevoie dc studii speciale in dircqia asta, deoareec ideile extremei dreptc erau c.lifu7..ate in toata presa de dreapta, inclusiv in ziarelc ~i rcvistelc la care Cioran colabora. Cioran Ie-a asimilat oareeum din acr, oarceum dupa urcehc ~i le-a folosit in fc1ullui propriu, dupa ncvoilc demonstra­tii10r sale. Le-a cambinat eu celelaltc idei ale sale. topind laolalra. prin forta inte1eetului sau sclipitor, tot cc a dat cultura ramana mai luminat ~i generos democratic cu tot ec a dat ea mai intunecat

~i intolerant total itar.

In afara traditiei eulturale romanc~ti. in Schimbarea laJa(a a RomQlliei sc ana, topite in magma textului. idei ~i atitudini de provenienta general curopeana. Estc vorba, in primul rand, de fundamcntcle metafiziee apropriatc de Cioran din Sehopcnhauer ~i Spenglcr. precum ~i de un superficial lustru nietzschean.

360 61

Metalizica lui Schopcnhaucr, a voinJei incon~tiente, oarbe, iratio­nalc, s-a intregit la Cioran cu fiJosofia romantica a dcvenirii in­stinctivc a organismclor istorice - culturile mari - din filosofia istoriei ~i culturii a lui Spenglcr. In complemcntaritatea lor orga­nidi, cclc doua viziulli ale romantismului gennan tmiu i-au furnizat lui Cioran cadrul, premiselc ~i etalollul prin carc a vazut JUJl1ea, omul ~i istoria. Ele I-au convins sa mizeze, ca factor creator de istorie, pe tot ceca cc tine de incon~tient, irafional, inslinctiv $i tduric. $i. fiinddI Icgionarismul a adus in pcisajul politic ro­manesc fOIfcle instinctive, oarbe, alc incoll~lientului colectiv nafio­nal, Cioran s-a inmlnit cu legionarismul In mod oarecum prcvizibil, ca 0 consecinla a premiselor metalizice apropriate de el. Nu vrcau sa sugerel ca intre fundamentul mctafizic inttionalist ~i conduita polilica praclidI cxista 0 rclatic legidi, 0 Icgalura obligalorie caula-cfecl. Tn cultura romana. Titu Maiorcscu, de pilda, marcat ~i entuziasmat dc mctalizica lui Schopcnhaucr, pc carc il considcra "barbatul secolului"15, a avut, liin contra, 0 conduita politiciI, de~i conservatoare, rafionalistli ~i modcrdta tn ideile ~i tehnicile politice. Sau: Thomas Mann, mareat de Sehopcnhauer ~i de Nietzsche, prccum ~i de muzica lui Wagner, a fost, in conduita sa politica, un advcrsar neimpaCal al hitlerismului. La Cioran. exaltarca lem­pcramentala - "Suntem victimclc temperamentului nostru care nc impune toate optiunilc", scria Cioran i'ntr-o scrisoarc/6 _ a jucat, ~i de aeeasta data. un rol hotar;itor.

Contcxtul politic european - ascensiunca cxtremei drcpte in Gcrmania ~i Italia, in primul rand. In alte state europene, ca Spania, Portugalia etc .• In al doilca rand, precum ~i Rcvolutia BoJ~evidi din Rusia Sovietica - I-a faeut pc tanaru] filosof sa creada di 0

mi~eaIe politiea romaneasdi similara cu eca hitlerista (pc carc a avut ocazia S-Q vadii pe viu ~i care a c~tigat tn ochii lui maximum de prestigiu) este nu numai binevenira In Romania, ci chiar 0 [anna de sineronizare cu Europa. In felul aeesta, lcgionarismul a capatat In ochii lui U11 prestigiu european. Revolufia Rusa. asupra eareia era infonnal, i-a alimental idealismul ~i utopismul social, cu atat

mal mult cu cat raspundea senslbiltta\ii rcalc a lui Cioran rata de

maladiile sociale. La loatc acestea. se adauga iritarea lui ClOran In rata pupnatatii

Istoriei ~i eulturii romane. prceum ~i pcisajul romanesc interbelic, poliucianist, corupt, eleci dezamagltor. ~i, din nou, tempcramcnlUI pustiitor, anarhic al aUIOfului. dorinta de sehimbare imediar... , radicala, tn a~a fel ,ncat ru~inca lui Cioran ea este roman sa fie

tmediat fClscwnparatii. Din combinatia wturor acestor c1emcnte a rezultat 0 cartc

complicati'i, contradietorie, utopid, al dirci miez generos ~i ale carci inten\ii progre5iste, atat din pUllet de vedere social, cal ~i din punet dc vederc national. sunt ascunse ~i strivite sub cnarmi­tatca limbajului ~i a solutiilor de detallU. Cioran a fost de stanga In idealurilc sociale. iar din punct dc vcdere naponal a oscilat intre sentimentul national legitim ~i nationahsmul imperialist; totodatli, el a fost extremist (de dreapta ~i de stanga. dci. acum, dupa diderca lumii comuniste, se ~tie di mctodcle ei practice crau iden­tice eu aeelca ale extremei dreptc) in tchnica politica ~i sociala. Aceasta carte, publicata la 25 de ani, i-a dat. pentru tot restul victii - dupa cum dovedesc scrisorile, intcrviurile. Caietele ­spaime, remu~cari ~i co~maruri. "Moralmenlc"l?, a platit pemru

ea 0 jumatate de seeol.

Am tneereat, tn accasta carte, sa cxplic Schimbarea 10 faraa Romafliei: sa rerae gencza ei, sa explic con\inutul ci, tcrenul temperamental ~i ideatie din carc s-a nascul. contextul european ~i romanesc in care a aparut. preeum ~i felul in care a evoluat ultcrior autarul tn raport cu ideile sale din J936. A explica nu tnscamna a justifica sau a aproba, ci pur ~i simplu a identifica resorturilc cauzale ~i comextuale care i-au fkut eu putin\a cxis­tCD~a. Sludiul Sclti",bClrii lafora a RomQlliei ~i al satelitilor ei cste o piatra de ineercare nu numai din punet lie vedere intc!ectual ­datoritii inOucnlelor complexc, greu de idcntifieat ~i nu 0 data contradictorii, care s-au aeumulat ~i s-au topit ill Cioran -, ci ~i

362 363

din punct de vederc moral. Ympreumi cu sateli~ii sai, Scl';l1Ibarea lafa(a ... te pune In contact nemijlocit cu raul, ridicat de Cioran in mod voios, exuberant, IlI1ere~te, la rang de principiu politic ~i practic. Nu, Schimbarea 10 faM ... nu este nici 0 carte placuta, nici una nevinovatiL

Accasta unica pcrioaua de freDezie constructiva ~i activism din viata lui Cioran, aceastil: unica pcrioada de responsabilitate (foarte ardeleana) pcntru destinul colcctiv al poporului sau ~i al culturii sale este, prin solutiile concrete propuse, mai c1istructiva decat toate celclalte eincisprezece carti tie metafizica a neantului ~i nonsensu­lui lumii pc care le-a publicat Cioran Tn timpul vle{ii saJe. N-a~ fj vrut sa Lraiesc In "colectivismul national" imaginal de Cioran ca solutie penlru Romania. n-a~ fi vrut sa fiu in rara pusa ,,1a teasc" dupa indicatiile lui. ~i cred ca, de rapt, nici lui nu i-ar fi placuL

Scllil1lbarea la fald ... eSle mai distructiva decat toata opera mctafizica fiindca: are alt statut ontologie. ~i anume, pentru opera metafizica a lui Cioran functioncaza conventia auctoriala ~i estetidi, cicci oDtologia operei de arta ~i a creariei; cand cl scrie, de pikla, dI dad ar ajunge la puterc primul lucru ar fi sa-~i lichidezc prictenii 18, nu inseamlla ca Cioran - vegctarianul din mansarda pariziana, eu ceaiurile lui de plante ~i cu legumele lui fierte in aburi 19, mctecul care aduna haine vechi, dar inca purtabile de la euno~tintcle parizienc ~lle trimite colet in Romania2o, pcntru rudele sale sarace - ~i-ar fi strans de gat prietenii; e 0 [raza fantasmala ~i un teribilism estetic. un pur joc de-a masaerul, iar nu altceva; "am avut Intotdeauna 0 atitudine estetidi. ~i nu una politica"21. rccunoa~te sp~it autorul, explicand apoi ca sentimentul responsabiJita~iJ o,nu-I cunosc decat In viata de toate zilele -, am o atitudine umana [ala de 0111, dar dind scriu, atunci el este pcntru mine, ea sa spun a~a, de neconeeput. Nu-mi pasa atunci de urma­rile posibile ale unei propozi!ii, ale unui aforism, ma simt eliberat de toate categoriile morale"22 Yn Schil1lbarea la fa(d ... insa, atitudinea este politiciI. iar cartea a avut 0 finalitate practica ~i poliliciI indiscutabila. Faptul ca idcilc ei n-au fost nicicand puse

in aphcare In mod explicit a fost un noroe pentru toata lumea, IOciusiv pcntru Cioran Tnsu~i. Dar aceste idei apal1in itleologiei ~arc a alimentat In mod direct practicilc pohtiee totalitare, na!io­naliste ~i rasiste, din Europa dcceniului al patrulca, din Europa Celui de-al Doilea Ri'izboi Montlial, inc1usiv din Romania (~i.in

sf~ito neuirand diferen!ele, din Romania socialisl11ului real). Altfcl spus, aceste idei apar\in ideologiei care a fundamentat erima colectiva rasialii, crima care a pus sub semnul intrcbarii intreaga construc\ie a umanismului ~I rationalismului european. Yn ciuda tuturor obscrva~iilor ~i solu!iilor globale corectc din Schimbarea /a fa(a,.., accasta carte ramane, prin solu!iilc concrete, una distructiva. Yn lumca revoluriei lui Cioran, valorile tolerantei, dialo­gului, concesiei, in!elcgerii, libcrta!II, c.1iversitatii, gratuitatii ,com­pasJUnii, milei, indiferen!ei nu au ce duta. Lumea imaginata de cI este una a revolutiei continue, incordate. 0 lume In care toti sunt sal:rifica{i pentru un !el national, politic ~i cultural, viitor; un tel pc care nu ~i I-au ales de bunavoie, ei care Ie este dat de-a gata. Ie este varat pc gat, ea datorie de IndepliniL

E bine ca Cioran a avut grija sa precizeze d nimeni nu arc dreptul moral de a-i invoca aventura lui tic extrema dreapta Hira sa aminteasca ~i ca el ~i-a schimbat total opiniile, ca nu mal cstc in nici un fel de acord cu vechile lui pareri. in felul acesta, extre­mi~tii romani de azi, mo~teniLOri ai legionarismului interbelic, on spiritcle fascinate de aventura politidi Hicuta pe pie1ea celorlalti

nu mai au dreptul sa-I invoce ca pc unul care ar fi rarnas de-allor.

NOTE

I In stutliul Schopelllwlleret CiorclIl. Philosopllies porolleles. aparul In yolumul Schope"/rmler. CaJuer dirige par Jean Lcfranc. Pans. Ed. tic I'Hcmc. 1997. am demODS1ra1 cil baza concepllci lUI Cioran estc mCIal.izica tim UIII/eo co voil/lef ~i repre'l.el/lare a lui Schopeohaucr.

364 365