model atestat.docx

56
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC DE TURISM Proiect pentru susţinerea examenului de certificare a competenţelor profesionale – Nivel 4 Calificarea: TEHNICIAN IN ORGANIZATOR BANQUETING TEMA: MIJLOACE MATERIALE DE PROMOVARE A ACTIVITATI DE SERVIRE IN UNITATILE DE ALIMENTATIE ÎNDRUMĂTOR, prof. TOMA GABRIELA CANDIDAT, TANASA RALUCA

Transcript of model atestat.docx

Capitolul III. Studiul de caz al restaurantului RamadaLICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC DE TURISM

Proiect pentru susinereaexamenului de certificare a competenelorprofesionale Nivel 4

Calificarea: TEHNICIAN IN ORGANIZATOR BANQUETING

TEMA: MIJLOACE MATERIALE DE PROMOVARE A ACTIVITATI DE SERVIRE IN UNITATILE DE ALIMENTATIE

NDRUMTOR, prof. TOMA GABRIELACANDIDAT, TANASA RALUCAclasa a XII-a DIai, 2015

TEMA:

MIJLOACE DE PROMOVARE A ACTIVITATI DE SERVIRE IN UNITATILE DE ALIMENTATIE

CuprinsArgument4Capitolul I. Promovarea activitati de servire5I.1. Activitatea de servire a clientilor in unitatea de alimentatie si stabilirea segmentului de clienti5I.2. Conceptul de promovare al activitati de servieI.3. Rolul promovari in restauratieI.4. Publicitatea parte componenta a promovari5Capitolul II. MATERIALE PROMOTIONALE IN UNITATEA DE ALIMENTATIE ii.1. rOlul materialelor promotionale7II.2 Caracteriarea materialelor publicitare II.3. avantaje si dezavantaje II.4.Difuzarea materialelor publiceCApitolil III. studiu de caz al restaurantului ramadaIII.1. prezentarea unitatiIII.2. materiale promotionale folosite in restaurantul ramada9

ArgumentMi-am ales tema Mijloace materiale de promovarea activiti de servire n unitile de alimentaie deoarece consider c far aceste mijloace o unitate de alimentaie nu i poate atinge potenialul maxim.Coninutul tinific al lucrrii l-am structurat pe trei capitole n aa fel nct s pot atinge fiecare aspect important al acestei teme.n capitolul 1-am prezentat promovarea activii de servire. Promovarea se realizeaz prin manifestri comerciale i promoionale al crui scop este atragerea ateniei consumatorilor asupra mrci produsului printr-o prezentare ct mai atractiv determinm astfel creterea vnzrilor.n cel de-al doilea capitol am prezentat materiale promoionale in unitatea de alimentaie. Prin materiale promoionale inelegem publicitatea care presupune utilizarea unor mijloace i tehnici specifice cum ar fi: reclama, publicitatea exterioar i materiale publicitare.n capitolul al treilea am realizat un studiu de caz privind prezentarea restaurantului Ramada i materialele folosite in cadrul acestei unii de alimentaie.nainte de toate trebuie sa reinem faptul c, atunci cnd o afacere este bun merit sa-i faci publicitate, dac este ineficient trebuie sa-i faci i orice unitate economic indiferent de poziia pe care o are pe piaa, trebuie s aib o politic promoional, cu meniunea foarte importanta ca informatiile trimise ctre clienii poteniali trebuie sa fie in concordan cu realitatea.Orice individ care deine o afacere ii dorete sa fie una de success iar pentru a face acest lucru promovarea este eseniala. Pentru o promovare cat mai eficient trebuie sa folosim toate mijloacele de promocare existente pentru a ne propulsa i a ne deosebi de restul unitailor. Pentru elaborarea lucrrii am utilizat informaii de specialitate dintr-o bibliografie selectiv.

28

Capitolul I.PROMOVAREA ACTIVITATI DE SERVIREI.1. Activitatea de servire a clientilor in unitatea de alimentatie si stabilirea segmentului de clientiServiciul cu clientii reflect abilitatea societii comerciale de a furniza constant si contient consumatorilor si ceea ce au nevoie si ceea ce-si doresc. De calitate, seriozitate i promtitudine serviciului depinde de relaia de lung durat cu clienii i implicit cota vanzrilor si a profiturilor unitilor economice.Furnizarea de servicii de calitate urmarete att asigurarea unei activiti de lung durat a firmei ct i obinerea satisfacerii consumatorilor. Oferta de produse i servicii din unitile de alimentaie este, in general, foarte diversificat i impune gasirea unor mijloace simple prin care s se asigure promovarea i publicitatea eficient a ofertei. Activitatea promoional are o importana deosebit deoarece prin instrumentele de care dispune, le transmite consumatorilor informaii specifice cu privire la produsele care influeneaza direct decizia de cumprare. Stabilirea segmentului de clieni depinde de tipul de unitate, de amplasarea acestuia, de servicii de calitate furnizate i de tipul de consumator:-calitatea serviciilor i se informeaza atent in prealabil.-Consumatorul credul: este persoana care apreciaz, in primul rnd, bunele relaii pe care le stabilete cu personalul unitii i care trebuie tratat cu gentilitate si curtoazie. -Consumatorul indiferent: este persoana care se limiteaz la nevoia de a mnca si de a bea n cadrul bugetului de care dispune, evitnd, pe ct posibil, contactul cu personalul unitii. Activitatea de promovare reprezint transmiterea pe diferite canale de comunicare a activitii de producie i ieire din unitatea respectiv avnd ca scop oferirea si dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de aceasta, fa de marca sa, fa de organizaie n ansamblul ei. Unitile de alimentaie nu trebuie s se limiteze la a oferi preparate culinare sau servicii de calitate pentru a catiga un numr ct mai mare de clieni trebuie s-i informeze in legtur cu avantajele pe care aceasta le ofer fap de concureniActivitatea complex ce se desfoar n cadrul sectorului de alimentaie public presupune asigurarea condiiilor optime pentru consumul ntr-un ambient specific a preparatelor culinare,buturilor alcoolice i nealcoolice,produselor de patiserie-cofetrie,combinate cu programe dedivertismentadecvate.Servirea consumatorilor cu preparate culinare i buturi constituie un element de evaluare a graduluide civilizaie a unei societi.Diversitatea unitilor de alimentaie public asigur satisfacerea celor mai exigente preferine culinare,n condiiile aplicrii principiilor alimentaiei raionale,tiinificdeterminate.Gradul de civilizaie al unei ri poate fi comensurat i de numrul persoanelor care apeleaz laserviciile oferite de unitile de profil,de structura i volumul activitilor care concur la pregtirea i servirea preparatelor culinare i a buturilor.Alimentaia public este complexul de activiti care asigur producerea unei game variate de preparate i buturi,asociate cu alte servicii specifice de servire ale acestora,care au ca scop finalsatisfacerea nevoilor consumatorilor,n condiii de maxim calitate i eficienPrin urmare servirea consumatorilor se constituie n ansamblul de metode,mijloace i sistemeutilizate pentru aprovizionarea,transportul,prelucrarea tehnologic,prezentarea i oferirea spre consuma preparatelor culinare si a buturilor,ntr-o unitate de alimentaie public.Volumul, structura i caracteristicile operaiilor de servire sunt diferite,fiind determinate de natura i particularitile produselor servite,numrul consumatorilor i preferinele acestora,specificul unitii dealimentaie public,nivelul de civilizaie,gradul de specializare a personalului care presteaz serviciile.Pentru executarea corect a operaiunilor de producie culinar i a serviciilor asociate acestora,s-auinstituit reguli bine definite,cu justificare ergonomic,care constituie de fapt tehnica de servire aconsumatorilor n unitile de alimentaie public.Gradul de cunoatere,nsuire i formare adeprinderilor,concomitent cu respectarea i aplicarea acestora,definesc n mare msur potenialul profesional i calitatea serviciilor oferite.Aplicarea corect a regulilor de servire,implic:-cunoaterea inventarului de servire folosit;-domeniul de utilizare i manipularea ustensilelor specifice;-modul de prezentare i servire a preparatelor culinare;-modul de prezentare i servire a buturilor alcoolice;Ca n orice domeniu de activitate i n special n acelea n care se manifest relaii cu oamenii, cum sunt cele ce se creeaz n unitile publice de alimentaie, care, pe lng rolul social i economic, constituie un exponent al gradului de cultur i civilizaie uman, ntreaga atmosfer i toate aciu-nile ce se ntreprind trebuie s se ncadreze n reguli i norme bine definite i respectate cu strictee.

Aceste reguli, care au un caracter de etic i de comportament interuman, prezint i aspecte pur tehnice, generate pe de o parte de modul exact i unitar de executare a unor operaii mecanice sau psiho-fizice, ct i justificate din punct de vedere ergonometric i de management.De modul cum sunt aplicate aceste reguli, n condiiile unei economii de pia, cu un caracter concurenional pronunat, depinde reuita sau insuccesul agentului economic ntreprinztor.Plecndu-se de la aceste succinte consideraii, se apreciaz c regulile de etic i de tehnic a servirii clienilor ntr-o unitate public de alimentaie, indiferent de forma de proprietate sau organizatoric, trebuie cunoscute, nsuite i respectate.Pe lng operaiile tehnice ce se efectueaz de personalul din uniti pn la nceperea activitii de servire propriu-zise, artate, se desprind operaiile ce se realizeaz pe tot parcursul programului de funcionare al fiecrei uniti cuprinse in urmtoarele grupe: primirea clienilor, prezentarea preparatelor i buturilor, primirea comenzilor de la clieni, transmiterea comenzilor la secii aducerea preparatelor i buturilor de la secii, servirea preparatelor i buturilor, debarasarea meselor, ntocmirea i prezentarea notei de plat, ncasarea banilor, desprirea de clieni. nainte de a fi prezentat partea tehnic a servirii este necesar s se enumere regulile legate de comportarea personalului i a celor de protocol pe toat perioada de funcionare a unitii.

TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESEFormarea deprinderilor i nsuirea cunotinelor privind caracteristicile i modul de manipulare a obiectelor de servire folosite n saloanele unitilor publice de alimentaie, precum i regulile de aranjare a meselor, de aducere, prezentare i servire a diferitelor preparate culinare i buturi se pot materializa i evalua n organizarea i servirea succesiv a componentelor unor meniuri mai simple sau mai consistente, stabilite pentru diferite tipuri de mese ce se pot oferi, pentru satisfacerea opiunilor diversificate ale clienilor. Pentru organizarea i servirea meniurilor la diferite tipuri de mese se vor stabili componentele acestora, n funcie de care se vor executa operaiile de aranjare a meselor, de pregtire, transportare i servire a preparatelor i buturilor.Prin meniu se nelege totalitatea de preparate culinare i alte produse alimentare, inclusiv buturi alcoolice i nealcoolice ce se servesc i se consum de una sau mai multe persoane la o singur mas.

Meniurile pot fi de mai multe feluri:

a) dup numrul de preparate i produse alimentare servite i consumate: meniuri simple cnd se servesc i se consum un numr redus de preparate culinare sau produse alimentare, de exemplu: un preparat lichid cald i o mncare; meniuri complete cnd se servesc i se consum un numr mai mare de preparate culinare sau produse alimentare, ca de exemplu: gustare, preparate lichide calde, preparate din pete, preparate pe baz de carne, cu garnitur i salat, dulce de buctrie sau produse de cofetrie;b) dup felul mesei la care se servete i se consum:meniu pentru mic dejun (masa de diminea); meniu pentru dejun (masa de prnz); meniu pentru cin (masa de sear); meniu pentru mas festiv (banchet); meniu pentru recepie;meniu pentru populaia dintr-o anumit zon geografic a rii:meniu pentru turiti strini.

c) dup structura i componena preparatelor culinare: meniu consistent, cnd se consum un numr mai mare de preparate sau produse alimentare cu un coninut bogat n substane nutritive i valori calorice; meniu pensiune, cnd se servesc i se consum dou-trei feluri de mncare diferite, dar la un pre unic (fix) de vnzare: meniu de cruare, cnd se consum un numr mai redus de preparate sau produse alimentare cu un coninut mai redus de substane nutritive sau valori calorice; meniu dietetic, cnd se servesc i se consum preparate culinare realizate din materii prime stabilite de un anumit regim alimentar, impus de starea sntii clienilor;d) dup momentul n care se stabilesc: meniuri a la carte, cnd meniul se stabilete atunci cnd clienii sunt la mas i solicit preparatele sau buturile servite consultnd lista pentru meniuri; meniuri comandate, cnd acestea se stabilesc cu anticipaie, nainte de sosirea clienilor la mas.La stabilirea meniurilor se va ine seam, de regul, de urmtoarele elemente: structura clienilor (vrst, sex, naionalitate etc.); anotimpul in care se pregtesc i se consum preparatele;

timpul destinat pregtirii i servirii meniului; tipul de mas la care se servete (mic dejun, dejun, cin etc.); valoarea nutritiv i caloric a preparatelor i buturilor;preferinele culinare i tradiia de consum; sursele de aprovizionare cu materii prime; regulile gastronomice care, n principal, prevd evitarea includerii ntr-un meniu a urmtoarelor preparate: din materii prime de baz asemntoare (exemplu: ciorb de burta i ciulama, ciorb de perioare i ardei umplui, ciorb de fasole boabe i iahnie de fasole boabe, sup-crem de cartofi i garnitur din cartofi etc.): realizarea prin procedeu tehnologic similar: prjire, coacere, fierbere (de exemplu: cacaval pane i pete pane, pete la grtar i friptur la grtar, macaroane gratinate i budinc gratinat etc.); din acelai sortiment de carne (de exemplu, ciorb din carne de pasre i pui la ceaun, ciorb din carne de porc i friptur din carne de porc, mncare din carne de iepure i friptur din carne de vnat); din aceleai legume (exemple: pete cu cartofi natur i friptur cu cartofi prjii, sup-crem de mazre i friptur cu mazre sote etc.); deserturi obinute din aceeai materie prim (exemple: tarte cu cpuni i salat din cpuni, ngheat din ciocolat i prjitura pe baz de ciocolata).

Principalele reguli de servire i de protocolDin momentul cnd clienii ncep s intre n salon i n timpul serviciului, personalul nceteaz orice fel de discuie, glume sau certuri. Dac membrii colectivului au de comunicat anumite probleme n legtur cu serviciul, trebuie s vorbeasc ncet. Ordinele se dau discret. fr s fie observate de clieni, folosindu.se mai mult un gest, un semn, o privire, pentru ca persoana care-l primete s tie despre ce este vorba. Orice observaie se face n oficiu, fr s se aud n salon. Se evit gesturile ample, vizibile i repetate. deoarece produc ilaritate. n tot ceea ce ntreprinde, personalul trebuie s fie politicos, amabil,respectuos.n timpul cnd se efectueaz operaiile de servire. trebuie s se in seama de anumite reguli. Politeea se exprim prin atitudine, corectitudine i sinceritate, prin atenia i promptitudinea cu care clienii sunt servii. Acetia trebuie s fie n permanen n atenia personalului, s fie servii ct mai rapid i n linite Un serviciu rapid se obine lucrndu-se metodic, organizat, gndit ntotdeauna, pentru a reduce numrul deplasrilor, evitarea oboselii i asigurarea servirii rapide, se impune ca plecrile i venirile n salon, de la anexele acestuia i ctre ele, s se fac cu un scop bine definit. Un bun serviciu se face n linite, cu gesturi precise i rapide. n acest fel se creeaz o atmosfer i o ambian plcut, care fac ca orice client s se simt bine. Trebuie evitate zgomotele care pot proveni de la deschiderea sau nchiderea uilor, zgomotele produse de pai pe parchet. manipularea veselei i a tacmurilor, scoaterea dopurilor, fixarea frapierei n suport etc. Crearea unui climat de destindere i ambian impune s se evite exprimarea pe figur a enervrii, mirrii, nemulumirii, oboselii, ntotdeauna s existe un zmbet profesional care s nu se confunde ns cu un rs forat, ci s exprime o fire amabil i deschis fa de clienti, a cror bun dispozitie se mbuntete, ajutnd la mrirea poftei de mncare. Asigurarea discreiei, fr s se arate ns dezinteres. Discuiile purtate, informaiile date, ntreaga conversaie purtat cu clienii trebuie s fie fcut cu calm, competen, n limitele bunei cuviine. Personalul s stea ntr-o poziie reverenioas. puin aplecat spre client, pentru a putea auzi att ntrebrile ct i rspunsurile acestuia. Nu este permis s se aranjeze inuta vestimentar sau corporal n faa clienilor, s se ncheie la nasturi, s se pieptene sau s treac mna prin pr, s se tearg fruntea de sudoare sau nasul, s se curee unghiile etc. Relaiile dintre chelner i client se efectueaz prin dialog sau prin operaii de manipulare a obiectelor de servire, sau a preparatelor (care se realizeaz de regul pe partea stng a clientului). Servirea, n general, se face n urmtoarea ordine: femeile mai n vrst, femeile tinere, brbaii n vrst, brbaii tineri, adolescenii i apoi copiii. n cazul n care copiii dau dovad de nerbdare sau la indicaia prinilor, ei pot fi servii dup femeile n vrst, crora trebuie s li se acorde stima i respectul cuvenit. nainte de nceperea servirii se anun clientul respectiv folosindu-se formula: mi permitei s v servesc? Preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire adecvate. Clientul s nu fie deranjat prea mult. Se evit ptarea feei de mas sau a mbrcmintei clientului.Evitarea umplerii farfuriilor cu prea mult mncare.Nu se las prea mult timp ntre servirea a dou preparate fr asentimentul clienilor.n cazul n care pentru pregtirea preparatului comandat este necesar un timp mai ndelungat, se anun acest fapt odat cu primirea comenzii.Preparatele calde sunt servite ntotdeauna n obiecte de servire, calde, iar buturile care se consum reci, se servesc n pahare rcite Obiectele folosite n timpul consumului (tacmuri, farfurii, pahare, etc.), precum i obiectele cu condimente (oliviere, presrtoare) se aduc la mas naintea preparatelor sau bauturilor ce urmeaz s se consume. Obiectele de servire care s-au murdrit sau care au czut pe jos se nlocuiesc imediat. Dup consumarea preparatelor servite de ctre toi clientii sau la cererea acestora se efectueaz debarasarea meselor de obiectele folosite. Se evit ca, n timpul servirii, clienii s fie intercalai ntre doi lucrtori care efectueaz simultan operaii de servire a preparatelor sau a buturilor. Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele pe care au fost tranate, pe farfuria clienilor (cletele de servire, luul etc.) se aeaz ntotdeauna pe obiectul purttor, evitndu-se astfel ptarea mbrcmintei clienilor, a feei de mas sau a pardoselei. Dup terminarea servirii fiecrui preparat, se ureaz poft bun, iar la terminarea servirii ntregului meniu se folosete formula s v fie de bine.

PRIMIREA CLIENILOR

Clienii se primesc, de obicei, de ctre eful de sal (matredhotel), iar n lipsa acestuia de ctre chelnerul desemnat prin graficul de lucrusau de cel care este mai liber i se gsete n imediata apropiere a intrrii n salon. Primirea se face la intrarea n salon, printr-un salut reverenios, capul nclinndu+se puin n jos, cu faa vesel i primitoare cu privirea spre client, adresndu-i-se dup cum este cazul cu bun dimineaa, bun ziua, bun seara, sau bine ai venit. n cazul n care se cunoaste numele clientului acesta poate fi adugat la salut. Dup cum este cunoscut, prima intr persoana de sex masculin (de obicei, cel care invit sau conduce grupul de persoane), care face loc s intre persoanele de sex feminin i celelalte persoane.

n momentul sosirii, lucrtorul care primete alese masa cea mai potrivit innd seama de:a) numrul persoanelor care fac parte din grup, iar atunci cndd sesizeaz c se mai ateapt i alte persoane, poate s ntrebe cte mai urmeaz s soseasc.

b) caracteristicile clienilor: pentru cei n vrstnici se ofer mese mai ndeprtate de zgomot i ferite de curent pentru cei tineri n apropierea ringului de dans pentru cei grbii, lng ua de la intrare sau ua oficiului, deoarece trebuie s fie servii mai repede pentru turitii strini, mesele servite de chelnerii care cunosc limba respectiv-pentru cei anunai, mesele rezervate.

c) gradul de ncrcare al chelnerilor. Se alege masa din raionul n care sunt mai puini clieni.

Conducerea la masa, astfel aleas, se face mergndu-se naintea grupului, ntors puin spre dreapta i artnd, din cnd n cnd culoarul, dintre mese pe care trebuie mers. In cazul n care clienii i aleg alt mas, se face loc ca acetia s treac nainte, nsoitorul mergnd n urma lor.

La mas, grupul de persoane este ntmpinat de chelnerul care rspunde de servirea mesei respective, acesta salutndu-i. Apoi, ajut persoanele s se aeze pe scaune, prin prinderea cu ambele mini a sptarului scaunului i trage puin napoi, pentru a face loc s treac persoana respectiv printre scaun i mas, iar n momentul n care se aeaz se va mpinge uor scaunul nainte. Oferirea scaunului se face n urmtoarea ordine: femei mai n vrst, femei mai tinere, brbai mai n vrst, brbai mai tineri, copiii i apoi adolesceni. Copiii pot fi ajutai s se aeze i mai nainte, dac prinii indic acest lucru sau dac acetia sunt nerbdtori. Pe scaunele oferite copiilor se poate aeza cte o pern, pentru ca acetia s ajung la nivelul blatului mesei.

Cnd numrul de persoane care compun grupul este mai mare decit numrul de locuri la mas, eful de sala care a condus grupul, mpreun cu chelnerul din raionul respective ncep s ia msuri pentru adugarea de scaune i mese. n aceast situaie, chelnerul, mpreun cu ajutorul su efectueaz urmtoarele operaii: retragerea scaunului din dreptul marginii mesei, fcnd loc mesei ce urmeaz s fie adaugat: ndeprtarea scaunelor de la masa care va fi mutat, prinderea mesei de o parte i de alta i aducerea lng cea la care se adaug, completarea numrului necesar de scaune, eventual cele rmase libere prin dislocarea mesei, oferindu-le clienilor care ateapt, aranjarea mesei n funcie de noua situaie creat.

n anotimpurile reci, cnd clienii au intrat n salon mbrcai cu haine groase datorit aglomeraiei de la garderob, sau pentru c unitatea nu are garderob, eful de sal i chelnerul se ofer, n ordinea indicat mai sus, s ajute la dezbrcarea acestora. Hainele sunt duse cu mult atenie la garderoba sau cuierul din salon, fr s se ifonoze sau s se piard din accesorii (fular, mnui, cciuli, plrii etc.). De la garderob se adduce fisa i se nmneaz persoanei care conduce grupul.

I.2. Conceptul de promovare al activitati de servire

Cuvantul promovare provine din latina de la cuvantul PROMOVERE care inseamna a misca inainte, el reprezinta acea parte de comunicare a unitati prin care se incearca o influentare a consumatorilor potentiali sau actuali. Scopul promovari este Acela de a obtine rezultate cat mai bune pe o perioada mai lunga de timp prin folosirea unor metode si tehnici specific activitatipromotionale.Prin intermediul promovari consumatori sunt stimulate sa achizitionee produsele alimentare, preparate culinare, produse de patisserie sau cofetari, bauturi iar prestatori de servicio sunt mobiliati sa devina mai eficenti in vedreasatisafaceri nevoilor si cerintelo de consum, de aceea indifferent de promovarea folosita trebuie sa existe o concordanta intre realia\tate si informatiile promovate de acestea. Promovarea reprezinta ansamblul de actiuni ce vizeaza informarea si atragerea intr-o cat mai mare masut\ra a cumparatorilorpotentiali, prin satisfacerea dorintelor, parallel cu sporirea eficientei economice a actualui de comercializare. Promovarea reprezint acea parte a procesului de comunicaie al firmei prin care aceasta incearc s influeneze conportamentulclienpilor si actuali i poteniali in vederea obinerii unor rezultate ct mai bune (profituri) pe o perioad lung de timp prin folosirea unui ansamblu de metode si tehnici. Promnovareandeplinte o serie de funcii economico-sociale care evideniaz importana folosirii ei.1.Furnizeaz informaii att consumatorilor ct i personalului de servire2.Neutralizarea informaiilor nefavorabile ce se rspndesc mai ales prin intermediul surselor neautorizate3.Stimularea cererii ca scop direct si indirect4.Atenuarea fluctoaiei cererii mai ales in cazul produselor, serviciilor sezoniere5.Diferenierea produselor sau serviciilor 6.Reamintirea avantajelor produselor i serviciilor pentru pstrarea clienilor fideli 7.Contracararea concurenei 8.Influenarea comportamentului public9.Formarea unei imagini atractive a firmei care s strneasc interesul clienilor 10. Justificarea preurilor produselor si a serviciilor11.Cotientizareaconsumatorilo cu privire la noile produse i servicii create Promovarea activitilor de servire are ca scop atenuarea fluctuaiei cererii deoarece dorim ca cererile s fie constante. Putem face acest lucru prin diferite reduceri, oferte, catering, evenimente, livrri la domiciliu . Promovarea are un caracter direct i concret deoarece prin promovare se poate afla informaii concrete despre unitate. Promovarea are un rol multiplu:-Consumatorul primete informaii despre produsele noi ce-i pot fi utile.-Personalul de servire ii poate informa potenialii clieni despre produsele sau serviciile oferite.Stimularea cererii prin influenarea consumatorilor de a achiziiona produsele sau serviciile oferite firmeiDiferenierea produselor sau a serviciului-Presupune o marc ce este remarcat de clineni. Ofertantul ii permite s cear un pre mai mare in schimbul beneficiilor suplementare pe care le ofer.Aducerea aminteClienii actuali pot fi o audien bun pentru mesajele promoionale. i se reamintete avantajele produselor, serviciilor pentru ai impiedica sa-i schimbe preferinele, mai ales cnd cele ale concurenei se inoiesc.Neutralizarea informaiilorZvonul unilor clieni pot rspndi informaii defavorabile unitii. Rolul promovarii unei unitai de alimentatie este de a se poate face prin: reclame, reduceri de pret, afise, panouri, oferire de cadouri.Politica de promovarea Promovarea definesteactiunile firmei legate de activitatile de comunicare cu privire la produs si la promovarea acesteia pe piata.

I.3 Rolul promovari in restauratie

Promovarea este un ansamblu divers de instrumente specific, majoritatea pe termen scurt, destinate sa stimuleze achizitionarea mai rapida sau intr-un volum mai mare a unor produse sau servicii de catre client.Obiectivele promovarii in privinta consumatorilor 60% din actiunile promotionale se adreseaza acestei tinete. Promovarea vizeaza in principal castigarea unor cote de piata, nsa ea incearca mai ales: sa atraga mai multi cumparatori; sa creeze ocazia de a cumpara; sa invite la o cumpararea imediata; sa-l determine pe consummator sa cumpere intr-un anumit loc; sa determine un consum mai mare al produsului, mai devreme, mai tarziu sau mai repede, sa suscite noi cirumstante de consum; sa reduca si sa anuleze compet un obstacol; sa dezvolte i sa promoveze noi utilizari, sa imbunatateasca utilizarea ce I se da produsului; sa determine fidelitatea consumatorului; sa reinoiasca oferta de sis a intoduca o noua varietate de produs;Rolul promovarii consta in: informarea si educarea consumatorilor in ceea ce priveste oferta firmei, produsele sau serviciile disponibile, locul unde pot fi gasite, avantajele achizitionarii, preturile practicate; stimularea cererii si facilitarea operatiilor de vanzare-cumparare; influentarea si incurajarea clientilor sa accepte bunuri, servicii sau idei, astfel incat sa se comportamentul acestora in timp; inflentarea autoritatilor; contracararea concurentei prin promovarea propriilor produse sau servicii si marci.

Activitatea de promovare reprezinta transmiterea pe diferite canale de comunicare, de catre societatea comerciala, a unor mesaje care sa informee consumatorul in legatura cu produsul sau serviciul oferit si sa dezvolete o atitudine pozitiva fata de acesta, fata de marca sa, fata de organizatie in ansamblul ei, contribuind astfel la cresterea volumului vanzarilor sau a serviciilor respectivului producator.Promovarea moderna eficienta formeaza, stimuleaza si orienteaza cerintele si nevoile consumatorilor manifestate in cadrul pietei sub forma de cerere. Cresterea vanzarilor nu se poate realiza decat prin ridicarea nivelului de servire a consumatorilor si prin organizarea si desfasurarea unei activitati de promovare si de informare cat mai bune asupra produselor si a serviciilor.Comunicarea cu consumatorul este efectuata, de catre agentul economic prin produsele ofertante.Comportamentul pe piata nu trebuie sa insele asteptarile potentialilor client, pentru a nu anula efectul pozitiv al actiunilor promotionale realizate si a nu afecta in sens negative imagine ape care unitatea comerciala o are pe piata.Obtinerea unor rezultate economice bune se poate realiza doar cu o viziune unitare asupra tuturor componentelor mixulu de marketing (politica de produs, politica de pret, politica de distributie, politica promotionala) pe care agentul economic ar trebuii sa si le stabileasca.Pentru un succes cat mai mare trebuie sa promovam cat mai bine. Promovare include mai multe tehnici specifice, care i aduc fiecare contribuia la atingerea obiectivelor fixate. Unele dintre tehnicile de promovare acioneaz prin comunicare personal, altele prin comunicare impersonal. Unele dintre ele stimuleaz direct clienii s cumpere produsele firmei, altele indirect. Unele acioneaz pe termen scurt, altele determin efecte pe termen lung. Principalele forme pe care le mbrac promovarea sunt: publicitate: form de prezentare comercial nepersonal a organizaiei i ofertei sale, cu aciune pe termen lung i impact n special la nivelul imaginii, a caracteristicilor organizaiei i ofertei sale, precum i la nivelul ncrederii publicului n firm/produsele prezentate; relaii publice: un set de tehnici, interpersonale de multe ori, care au menirea principal de a dezvolta pe termen lung imaginea organizaiei prin schimbarea eventualei atitudini nencreztoare i dezvoltarea unui comportament favorabil firmei i mai bunei colaborri cu diferite componente ale mediului. Astfel se ncurajeaz indirect vnzrile i crete satisfacia clienilor; promovarea vnzrilor: o serie de metode care duc la sporirea vnzrilor pe termen scurt prin generarea de avantaje materiale imediate pentru clieni; marc: dezvoltarea i utilizarea unui semn distinctiv care reprezint organizaia/oferta i cruia i se asociaz o serie de simboluri i caracteristici de calitate menite s duc la recunoaterea rapid i creterea ncrederii n societate/produs; manifestri promoionale: utilizarea unei game largi de tehnici promoionale n cadrul unor evenimente de tip expoziional care au scopul principal de a prezenta organizaia, dar contribuie i la stimularea direct a afacerilor fore de vnzare: utilizarea unor ageni care s prezinte i s vnd produsele/serviciile organizaiei fr intermediari, meninnd n permanen legtura cu clienii i mediul; sponsorizare: susinerea i asocierea organizaiei cu diverse evenimente sau persoane n scopul dezvoltrii i mbuntirii imaginii organizaiei; marketing direct: o tehnic de promovare prin care organizaia se adreseaz nemijlocit unui numr mare de persoane n scopul de a le determina s desfoare o anumit aciune sau numai pentru a le informa cu privire la schimbri i activiti prezente sau viitoare organizate de firm.De cele mai multe ori tehnicile de promovare prezentate succint anterior acioneaz complementar, fiind deci obligatorie asocierea lor ntr-un mix promoional pentru ca respectiva campanie de promovare s fie eficient i organizaia s-i ating n mod optim obiectivele. Alegerea i combinarea celor mai potrivite tehnici de promovare pentru o anumit situaie se face n funcie de diveri factori, cei mai importani fiind: caracteristicile publicului int, resursele organizaiei, imaginea prezent a firmei i a ofertei sale. De asemenea stabilirea mixului de promovare se face inndu-se cont i de o serie de considerente de natur etic i moral.

I.4 Publicitatea parte componenta a promovari

Publicitatea const n crearea unui ansamblu de obiective si imagini sugestive care favorizeaz obinerea deciziei de cumprare .Publicitatea, conceptul pe care muli teoreticieni ai fenomenului au ncercat s-l defineasc, a ajuns astzi s reprezinte acea form de comunicare care are ca scop s ncurajeze sau s conving un public (telespectatori, asculttori, cititori sau un grup specific) s continue sau s ntreprind o aciune, de cele mai multe ori una de cumprare. Rezultatul dorit este, de cele mai multe ori, influenarea comportamentului consumatorului n aa fel nct acesta s ajung s ia o decizie de cumprare favorabil ofertei comerciale prezentate.Ca act sau activitate, publicitatea exist de cnd s-a inventat comerul i au aprut primele forme ale politicii, de fapt, fundamentele politicii moderne. Primele semne de publicitate comercial vin de la comercianii egipteni care i inscripionau ofertele comerciale pe papirusuri astfel nct s atrag cumprtorii. Mesaje comerciale, dar i materiale promoionale folosite n campanii politice au fost folosite n ruinele oraului Pompei, dar i n actualul teritoriu al rilor arabe. Publicitatea care avea ca suport papirusul era o metod de promovare utilizat la scar larg i de ctre comercianii din Grecia Antic sau Roma Antic.O buna publicitate este data si de marca produsului aceasta este foarte importanta datorita faptului ca denumeste numele produsului care este scos la vanzare iar multi oamenii sunt atrasi de un nume cat mai special.In ciuda atentiei acordate de agentiile de publicitate aspectelor legate de adresarea catre grupurile-tinta, au existat cateva esecuri de rasunet atunci cand companiile au incercat sa-si lanseze produsele la nivel national sau international. Faptul s-a datorat mai multor motive. Uneori, numele de marca al produsului are un echivalent nefericit in alte limbi. Studiind fenomenul ne dam seama cat de puternica este conotatia. Ca urmare a modului in care facem legaturi intre cuvinte si anumite idei, numele de marca sunt concentrate de sens. Acolo unde publicitatea lucreaza cum trebuie, potentiali client vor genera toate conotatiile intentionate.Publicitatea reprezint deasemenea pentru unii o creaie artistic iar pentru alii o agresiune. n urma creia clienii sunt tentai s consume chiar i ceea ce nu au nevoie. Publicitatea reprezint orice form impersonal de promovare i prezentare a unor idei, bunuri, servicii nu chiar uniti prin intermediul cuvintelor, a sunetor sau a imaginilor.Publicitatea presupune utilizare unor mijloace i tehnici specifice cum ar fi:A. ReclamaB. Publicitatea exterioarC. Materiale publicitareA. Reclama- este o metod de promovare a produselor i serviciilor. Este un mesaj pltit de un sponsor intermediar de mijloace de comunicare in mas i are rolul de a convinge un anumit public.Scopul principal al reclamei este cel comercial pe termen scurt.Obiectivele reclamei Atragerea ateniei clienilor asupra unui produs sau serviciu Determinarea i declanarea ct mai rapid posibil a deciziei de cumprare Schimbarea atitudini clientului Reclama se face n pres, radio, tv i internet.Clasificarea reclamei: In funcie de canalele de informare i mijloacele tehnice folosite reclama poate fi: Grafic prin tiprire Prin efecte luminoase Prin radio Prin etalarea produselor Prin prime i servicii acordate cumprtorului In funcie de aria geografic reclama poate fi: local, regional, national, mondial.Caracteristicile reclamei: Calitatea reclamei depinde in mare msura de mesajul ei i de canalele de transmisie ale acesteia Un mesaj adecvat se bazeaz pe selectarea datelor de interes maxim de strucura lui i de cunoaterea preferinelor potenialilor consumatori Eficiena reclamei depinde de modul incareacesta poate atrage i reine atenia, poate fi memorat, surprinde prin coninut i form capteaz atenia prin utilitate sau soluii oferite.

B. Publicitatea exterioarScop: Comunic idei simple menite s stimuleze vnzarea fiind eficent mai ales n aglomerrile urbane Apare in afie i anunuri publicitare amplasate In spaiu comercial sau de alimentaie Pe zidurile cldirilor Pe panouri special amenajate In mijloace de transportCheia succesului unui panou publicitar este: Amplasarea Textul concisC. Materiale publicitareAceast aciune presupune editarea de pliante, prospecte, brouri, cataloage.Scopul: Transformarea in clieni a celor care caut un produs sau serviciu, folosind cele mai potrivite metode pentru a obine acest rezultat.Principiul care trebuie sa-l respecte publicitatea pentru a-i indeplini scopul: Atrage atenia Trezete interesul Provoac dorina Conduce la achiziionarea produsului

Formele publicitatii:

CriteriulModalitati de realizare a publicitati

Obiectul publicitatii1.Publicitate de produs2.Publicitatea de marca3.Publicitatea institutionala4.Publicitatea de ntreprindere

Tinta publicitatii1.Publicitatea destinataconsumtoriilor finali de pe piatanationala2.Publicitatea destinataconsumtoriilor finali de pe piata(alta decat cea nationala)3.Publicitatea destinataintermediarilor

Aria geografica de raspandire a publicitatii1.Publicitatea locala2.Publicitatea regional3.Publicitatea nationala4.Publicitatea internationala

Tipul mesajului publicitar1.Publicitatea factuala2.Publicitatea emotionala

Suportul mesajelor publicitare1.Publicitatea prin presa2.Publicitatea prin radio3.Publicitatea prin televiziune4.Publicitatea prin cinematograf 5.Publicitatea exterioara6.Publicitatea prin tiparituri

Realizare unor actiuni publicitare eficiente presupune un efort intens din partea intreprinderii. Ea trebuie sa-si defineasca cat mai clar tinta si obiectivelecompaniei promotionale, incercand totodata sa intocmeasca o schita a moduluiin care aceasta se va derula.Obiectivele publicitatii trebuie sa vizeze toate cele trei niveluri psihologice ale consumatorilor: cognitiv(ceea ce consumatorul cunoaste deja),afectiv si conativ(traspunerea in practica a atitudinii fata de produs), cu accent pe cel care satisface cel mai bine ceea ce intreprinderea doreste sa rezolve intr-un anumit interval de timp.Publicitatea poate imbrca mai multe forme: Dup momentul in care este difuzat publicitatea poate fi:-Publicitatea de informare: se lanseaz pe piaa o nou categorie de produse, servicii, sau apare o nou firm-Publicitatea de ateptare: pentru trezirea interesului este folosit inainte de lansarea pe piaa pentru a strni curiozitatea consumatorului. Este un fragment din ceea ce va fi publicitatea de informare, att ca s fac oameni curioi.-Publiciatatea de convingere: devine tot mai important are masur de concurent ce se intensific -Publicitatea comparativ prin care o firm ii compar direct sau indirect produsele sau serviciile cu cele oferite de alte firme-Publicitatea de reamintire: rolul de a menine interesul consumatorului fa de produsele sau serviciile unei firme In funcie de obiectul promovat:-Publicitatea de produse folosite pentru promovarea produsului prin publicitate exterioar -Publicitate instituional sau firma folosit in general pentru promovarea unitailor prestaionare de servicii deoarece in cazul acestora se evideniaza firma i nu serviciul care poate fi realizat i de alt uniate .Scopul intregi activitati publicitare este de a tranforma in client pe cei care cauta un produs sau serviciu, folosind cele mai potrivite metode pentru a obtine acest rezultat.-Pentru a-si indeplini scopul, publicitatea trebuie sa respecte principiul cunoscut sub denumirea AIDA ceea ce inseamna publicitatea trebuie sa : atraga Atentia. Sa trezeasca Interesul, sa provoace Dorinta sis a duca la Achizitionarea produsului.

Capitolul I. Promovarea activitati de servire

21

Capitolul II. Materiale promotionale in unitatile de alimentatie

II.1.Rolul materialelor promotionale

Activitatea promotionala are o importanta deosebita, deoarece prin instrumentele de care dispune, le transmite consumatorilor, clientilor, informatii specific cu privire la produsele si serviciile pe care le ofera acestora.Imaginea pe care promovarea incearca sa o ofere clientilor are rolul de a o influenta in mod direct decizia de cumparare atat inainte cat si dup ace a fost luata. Promovarea trebuie sa capteze atentie, sa creeze interes, sa stimuleze dorinta sis a conduca la actiune. Importanta promovarii se reflecta in informatiile care stau la baza acesteia.Materialele promotionale ca forma a publicitati reprezinta o modalitate clasica de a informa consumatorul si de al convinge ca decizia sa este mai buna.Materialele promotionale folosite in alimentatie pot fi distribuite atat in interesul uniatati de alimentatie , materialele promotionale sunt concretizate (listele meniu, carti de vizita, servetele personalizate, afise) iar in exteriorul unitati se apeleaza la brosuri, cataloage, pliante ce pot fi distribuite de promoter. Totodata publicitatea exterioara are un rol deosebit prin amplasarea in zonele intens circulate a afiselor, a panaourilor publicitaresau a bannerelor tot acesre material publicitare au un rol de a informa , poate uneori intr-un mod insistent consumatorii, tocmai pentru a le capta atentia asupra ofertei si de a starni interesul si nu in ultimul rand de a le determina decizia de achizitionare a produselor sau a serviciilor oferite.Materialele promoionaleconstruiesc i consolideaz percepia publicului asupra mrcii, atrag noiclienii genereaz o cretere n ansamblu a afacerii. Bineneles, toate aceste beneficii vin cu nite costuri, dar succesul unei companii, indiferent de natura domeniului de activitate, nu este gratuit. Generarea de profit are costurile ei, iarmaterialele promoionaleocup o poziie important n planul de marketing, dar nu i n buget, comparativ cu beneficiile pe care le aduc.Acestematerialedemonstreaz o metod de marketing eficient din punct de vedere al costurilor implicate i pot ajunge la un grup foarte larg din publicul int, iar munca pe care o implic nu este una semnificativ din partea companiei care se promoveaz.

Beneficiile promovarii: Deschid un canal de comunicare.n mod obinuit atunci cnd oferi un cadou cuiva promovezi un sentiment de apreciere pentru gestul tu, indiferent de valoarea material a acestui cadou. n termeni de marketing, materialele promoionale reprezint acel cadou pe care l poi oferi unui client potenial pentru a-i da nc un motiv c eti un partener serios.Conform unui studiu realizat de compania de studii de pia L.J. Research, 52% dintre subiecii crora li s-a oferit un obiect promoional au devenit pn la urm clienii companiei care le-a oferit obiectul, ceea ce nseamn o rat de conversie foarte bun. Restul de 48% dintre subieci i-au exprimat opiunea clar pentru compania care le-a oferit un obiect promoional n momentul n care va aprea o nevoie specific pentru produsele i serviciile specifice din portofoliul companiei.De asemenea, obiectele promoionale pot fi un bun punct de nceput al unei conversaii cu un client potenial. Oferirea unui obiect promoional poate sparge gheaa i porni o conversaie benefic pentru ambele pri. Atrag atenia.Atunci cnd compania ta particip la un trg sau la o expoziie profesional, trebuie s ias n eviden astfel nct participarea la eveniment s se soldeze cu nite noi comenzi i propuneri de colaborare. Dac participarea nu se finalizeaz cu astfel de rezultate, atunci timpul i resursele investite pentru eveniment au fost n zadar.Materialele promoionale sunt un bun element de la care se poate porni o conversaie, dar au capacitatea de a aduce publicul ctre compania ta, mai ales dac este vorba de un eveniment.Dac firma ta are un stand la expoziie, vizibilitatea acestuia este limitat de numrul de oameni care trec prin fa, dar poi folosi materialele promoionale pentru a-i convinge ca standul tu merit vizitat. Rspndete materiale promoionale prin toat expoziia i atrage atenia cu un design special i creativ, concentreaz-te pe ceea ce te difereniaz de concuren, mergi pe ceva inedit, creativ care s dea publicului acel impuls de a-i vizita standul.Chiar dac nu eti de fa, dac materiale promoionale au acel element inedit, acestea vor genera conversaii, vor funciona pentru promovarea afacerii tale.Un studiu care vine s susin eficiena a fost realizat de Exhibit Surveys care a identificat o cretere cu 176% a vizitelor la stand, cretere generat de distribuirea de materiale promoionale ctre vizitatori.

Sunt durabile.Reclamele convenionale ruleaz o perioad determinat de timp fie c este vorba de TV, radio, suporturi outdoor, pres scris sau chiar pe internet. Perioada depinde de bugetul pe care compania l are dedicat pentru acest tip de promovare. n schimb, materialele promoionale au capacitatea de a pstra mesajul publicitar n faa clientului potenial perioade lungi de timp, n principiu pn i pierd utilitatea practic. De cele mai multe ori sunt obiecte ca pixuri, brichete, brelocuri, agende, tricouri care sunt utilizate zilnic de ctre destinatarul mesajului de marketing.

Aceeai companie de studii de pia L.J. Market Research a realizat un sondaj printre cei cltoresc frecvent cu avionul n interes de serviciu. 71% dintre subieci au spus c au primit obiecte promoionale de la diverse companii n ultimele 12 luni. Ceea ce este interesant este c 33% aveau obiectul primit asupra lor, fapt care, din punct de vedere al marketingului reprezint enorm pentru brandul care e inscripionat pe acestea. Mai mult costul pentru fiecare expunere n faa clientului potenial sau a unui grup de client poteniali ajunge s coste mai puin dect orice alt metod de promovare. Faciliteaz recunoaterea brandului.Recunoaterea unui brand presupune expunere repetat a numelui, a logo-ului, a sloganului astfel nct elementele de identitate vizual s apar ct mai frecvent n faa publicului int.Materialele promoionale aduc acest beneficiu al unei expuneri de lung durat cu un numr foarte mare de repetri a elementelor de identitate vizual att n faa celui care le utilizeaz, ct i a comunitii din care face parte.Clienii i vor aminti de brand dac au fost expui n repetate rnduri la mesajul i identitatea acestuia, iar n momentul n care o nevoie pentru un produs sau un serviciu oferit intervine, prima opiune va fi brand-ul pe care l-au vzut de multe ori i li s-a ntiprit n minte.Potrivit unei cercetri realizate de Schreber&Associates, 39% dintre oamenii care au primit un material promoional n ultimele ase luni i amintesc foarte bine brandul cu care acel obiect se asociaz.

Un plus de expunereMaterialele promoionale pot ajunge la o audien mult extins peste publicul int al companiei. Cele mai evidente exemple care demonstreaz afirmaia sunt tricourile i pixurile.Tricourile inscripionate creativ cu elementele vizuale ale mrcii sunt din punct de vedere practic, panouri ambulante care expun brandul de fiecare dat cnd sunt purtate de posesor prin locurile n care acesta umbl. Fr s realizeze, purttorul tricoului devine automat promotorul brandului inscripionat. Conform Advertising Specialty Institute, n Statele Unite, tricourile reprezint 30% din vnzrile totale de materiale promoionale.Pixurile trec din mn n mn, iar un pix distribuit unui membru al publicului int poate trece prin mna tuturor apropiailor acestuia, mesajul mrcii fiind astfel distribuit ctre destinatari multipli, care prin utilizarea acelui pix se familiarizeaz cu marca inscripionat i cu identitatea vizual a acestei, astfel nct au anse foarte mari s o recunoasc n cazul n care o vor ntlni ntr-un alt context. Promoveaz o imagine pozitiv.Imaginea i reputaia unui brand se construiesc n timp i cu eforturi considerabile, mai ales ntr-o perioad n care consumatorul este mai informat, are acces facil la o serie de resurse, ceea ce l face ca, pn ia o decizie de cumprare s se informeze atent n prealabil. Materialele promoionale pot s reduc timpul necesar pentru construirea unei imagini favorabile. Dac oamenii tind s in minte numele i identitatea vizual a brandului inscripionate pe obiectul promoional.Se recomand distribuirea de materiale promoionale i ctre angajai pentru a le ntri sentimentul de apartenen la companie, dar i pentru a distribui mesajul ctre comunitatea lor. Genereaz vnzri.Pn la urm scopul final al oricrui demers de marketing este acela de a vinde, de a genera venit pentru companie, iar materialele promoionale pot ndeplini cu succes acest scop. Conform unui studiu realizat de Universitatea Baylor a scos n eviden faptul c oamenii de vnzri care folosesc materiale promoionale ca parte a strategiei lor de abordare a clienilor reuesc performane cu pn la 22% mai bune dect cei care nu au inclus n arsenalul lor aceste obiecte.

Materialele promoionale sunt importante n situaiile de vnzare fa n fa.

II.2.Caracterizarea materialelor publicitare

Obiectivele posibile in campania de promovare a unei firme este aceea de a face cunoscut un produs sau un serviciu, de a construi sa a schimba imaginea produsului sau aserviciului , de a castiga noi client care nu au beneficiat de serviciile respective.Mijloacele de promovare sunt foarte variate si in principal include mijloace scrise cum ar fi: carti postale ilustrate foarte raspandite , usor de distribuit, putin costisitoare , pliantul restaurantului, al barului, fi\oile volante au poate cea mai sporita eficacitate si cele mai scazute costuri, afisajul realizat prin afise si panouri are impactul cel mai efficient sic el mai garantat.Nominalizarea mijloacelor de publicitate poate fi continuat cu ajutorul autobuzelor, a tranvaielor, a metroului sis a nu uitam de posibilitatile de amplasare a panourilor publicitare si a indicatoarelor de semnaliare de pe arterele de circulatie nationale si locale.Materialele publicitare pot fi atat in interiorul unitati cat si in exterior prin diferite metode publicitare.Publicitatea exterioara comunica idei simple, menite sa stimuleze vanzarea, fiind eficienta mai ales in aglomeratiile urbane. Este reprezentata de afise si anunturi publicitare amplasate in spatii comerciale sau de alimentatie, pe idurile caldirilor, pe panouri special amenajate, bannere pe mijloacele de transport iar ceea interioara, este aceea publicitate care e amplasata in perimetrul uniatati. Materialele publicitare presupun ediatarea de pliante, prospecte, brosuri sau cataloage.Afisul joaca un rol important in publicitatatea produselor si a serviciilor. Rolul afiselor etse de a incerca sa imprime o idee in subconstient sau sa o reinoiasca. Afisele pot fi de diverse dimensiuni: A2, A3, A4. Gramajul utilizat pe aceste fise poate cuprinde orice elemete imoprtante de focusat pentru activitatea unitatii si este cel mai bine ca aceasta sa fie cat mai aerisita.Flyerele sau fluturasi cuprind mai putine informatii, dar esentiale pentru atragerea potentialilor client in unitatea de alimentatie promovat.Se folosesc pentru anuntarea unor evenimente si au o viata scurta, limitata in timp. Scopul acestora este de a fi impartit pe strada sau in diverse locuri special alese; de obicei sunt realizate pentru a promova un produs sau anumite servicii prestate.Brosura ofera multe informatii legate de produsele si serviciile oferite. In general, intr-o brosura sunt prezentate produsele oferite de o unitate la un moment dat, acestea constituin oferta speciala a firmei, reducerile de pret, proudusele noi.Catalogul este un rezumat al tututor articolelor oferite de firm, preciznd caracteristicile si preurile de vnzare ale acestora si are rolul unui ghid pentru clientii potentiali. Este un material promotional cu informatii legate de anumite produse sau servicii.Cartile de vizita nu reprezinta obligatoriu un mod de promovare, ci, mai mult, un mod de informare a consumatorilor asupra modalitatilor de contact.Listele de meniu pot fi folosite ca material promotionale . Pentru aceasta, este bine ca listele meniu sa fie realizate in functir de specificul si de stilul unitatii de alimentatie, listele meniu pot fi introduce in mape special, de forma si de culori diferite, personalizate cu emblem uniati.In limba franceza, substantivul meniu are doua accepturi desemneaza ansamblul de mancaruri si de bauturi care intra in component unei mese si reprezinta, totodata programul acesteia.Dictionarul limbi romane defineste meniul drept totalitatea felurilor de mancare servite la o masa; list ape care sunt scrise mancarurile la restaurant.Mapele de prezentare permit, prin buzunarul aplicat, adaugarea diverselor material de informare, iar fantele de pe acest buzunar sunt special concepute pentru fixarea unei carti de vizita. Mapele de prezentare sunt concepute pentru a putea pune, in interiorul lor, foi imprimate.Pliantele prezinta oferta unitatii, in cateva pagini, pe o hartie de buna calitate.Ofera mai putine informatii si sunt economice. Sunt mai eficiente atunci cand anunta oferirea unui premiu, cand preinta o oferta limitata in timp sau cand sunt legate de o campanie de promovare deja lansata. Pentru realizarea pliantului, se poate opta pentru o linie normal, in Z, tip fereastra, paralel. In functie de necesitati, se pot realiza si pliante de tip pliere.Servetelele personaliate destinate restaurantelor, barurilor sau diverselor petreceri pot fi personalizate cu logo-ul si numele unitatii. Personaliarea acestora se face alb/negru sau policromie. Servetelele pot fi taiate in diferite forme dreptungiulare sau patrate.Panoul si afisul se practica in locuri special amenajate; au o grafica oncisiva si un slogan incitant; costul depinde de locul de afisaj, marirea si durata de afisare.Obiectivele activitatii promotionale difera de la un agent economic la altul si pot fi exprimate nu doar in termeni de natura cantitativa (cum ar fi cresterea vanzarilor sau a profitului), ci si in termeni de natura calitativa (de exemplu crearea unei imagini favorabile fata de agentul economic sau fata de produsele acestuia).

De asemenea, obiectivele activitatii promotionale urmaresc atat aspectul informativ (cunoasterea marcilor si a produselor agentului economic, de exemplu), cat si aspectul afectiv (captarea interesului consumatorilor fata de oferta agentului economic sau imbunatatirea imaginii produsului/agentului economic, de exemplu).Atitudinea fata de structura foarte complexa a pietelor actuale pe care actioneaza conduce la necesitatea diferentierii strategiei in functie de segmentele de consumatori pe care le intalneste pe o anumita piata. Astfel, firma poate alege o strategie diferentiata, atunci cand activitatile promotionale desfasurate sunt adaptate fiecarui segment de consumatori existent pe piata, o strategie concentrata cand isi adapteaza actiunile promotionale in functie de anumite segmente pe care firma le vizeaza prin activitatea promotionala desfasurata si o strategie nediferentiata atunci cand actiunile promotionale sunt aceleasi indiferent de segmentul de piata vizat.Frecventa cu care se pot desfasura activitatile promotionale difera in functie de numeroase elemente. Bugetul promotional, nivelul concurentei pe piata, sezonalitatea pietei sunt cateva dintre elementele care determina o frecventa mai mica sau mai mare cu care se desfasoara activitatea promotionala. Se poate avea in vedere o strategie a activitatii promotionale permanente, atunci cand frecventa este ridicata, sau o strategie a activitatii promotionale intermitente atunci cand frecventa este mica.Modalitatile de organizare a activitatii promotionale constituie poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promotionale, intrucat de modul in care este transpusa in practica decizia luata in sfera politicii promotionale, depinde succesul actiunilor promotionale ce se vor desfasura. In functie de acest criteriu, strategia aleasa poate fi cea a organizarii in cadrul firmei, cu forte proprii, sau a organizarii in afara acesteia cu ajutorul firmelor specializate.Pentru a minimiza riscurile de esec, agentul economic trebuie sa acorde o atentie sporita analizei importantei si eficientei fiecarei componente a activitatii promotionale, precum si interactiunilor dintre aceste componente. In acest sens, el poate utiliza un sistem complex de indicatori, precum: natura mesajului; audienta; credibilitatea in randul publicului; flexibilitate si durata de actiune; bugetele necesare; controlul asupra rezultatelor.

II.2.Calitatea mijloacelor promotionale

Obiectivele activitati promotionale urmaresc atat aspectul informative (de exemplu, cunoastrea marcilor si a produselor unitatii), cat si aspectul afectiv (captarea interesului consumatorilor fata de oferta unitatii sau imbunatatirea imagini preparatului, prosusului sau serviciului). Principalele mijloace promotionale utiliate de catre unitatile de alimentatie sunt:Pubicitatea in presaTrebuie sa tina cont de continutul ziarului, periodicitatea, aria de difuzare, triaj.Forma reclamei in presa (anuntul de reclama) trebuie sa contina trei elemente esentiale: titlul, iustratia, textul (trebuie sa fie clar, concis, sa nu dea nastere la interpretari ambigue, sa nu fie echivoc, sa fie usor de retinut).Reclama la cinematografe pentru produse si prestari de servicii:

Durata maxima 1 minut, trebuie sa tina cont de structura spectatorilor si locul de amplasare a cinematografului.La Radio: Pentru bunuri de consum si prestari de servicii; se face pe baa unui scenario; trebuie ales fondul musical corespunzator.La TV: Se utilizeaza imaginea, muzica, textul; orele de maxima audienta sunt 19-21:30, forme: monolog, dialog, demonstratia.Tiparituri:Catalogul are uncaracter tehnic (tiraj 300 de exemplare), de exemplu, pentru preparate si bauturi; se difuzeaza pe anumite piete, cientilor traditionali.Pliantul are un caracter comercial; se difuzeaza cu ocazia tratativelor, a targurior si a expozitiilor; se realizeaza prin publicitate directa permite adresarea directa unei tinte, o scrisoare de insotire sau un pliant.Obiecte de publicitate (cadouri publicitare): scopul este ca un numar cat mai mare de clienti potentiali sa memorize numele firmei inscris pe: pixuri, agende, calendare etc.Panotajul si afisajul se practica in locuri special amenajate, au un slogan incitant iar costul depinde de anumiti factori: locul amplasari, marimea afisulu, durata de afisare.Reclama este o tehnica de comunicare utilizata in politica promotionala. Ea include ansamblul actiunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plata, de catre un agent economic. Nu exista reguli special de elaborare a mesajului unei reclame, insa se poate realiza un impact mai mare asupra clientilot daca se respecta urmatoarele principia: Reclama trebuie sa fie usor de recunoscut; intreprinzatorul trebuie sa proiecteze un mesaj cu un stil unic, care sa reflecte imaginea firmei si a produselor si a serviciilor considerate de client caloroase. Reclama trebuie sa transforme atributele produselor si serviciilor in avantaje specific consumatorului: economisirea banilor realizarea unei sarcini dificile. Mesajul trebuie sa fie usor de inteles, scurt, direct si elaborate in jurul unei singure idei. Managerul trebuie sa proiecteze reclama in jurul unei tematici central. Nu trebuie communicate prea multe idei intr-o singura reclama, iar fiecare reclama trebuie sa contribuie la tema generala la reclamei firmei. Reclama trebuie sa foloseasca ilustratiile care completeaa produsele sau serviciie. Fotografiile sau desenele produselor sau ale serviciului atrag atentia mai mult decat o simpla descriere. Reclama trebuie sa identifice cu claritate unitatea de alimentatie. Adresa, numarul de telefon si regimul de lucru sunt elemente importante de reclama. Aceasta trebue sa cuprinda pretul produselor si al serviciilor. Micul intrepinzator nu trebuie sa evite sa mentioneze pretul in reclama, deoarece acesta este cel mai important considerent pentru multi client.Difuarea publicitatii la radio se bucura de o destul de mare audienta. Un avantaj al acestui mijloc de comunicare cu publicul il constituie frecventa mai mare de reclamare si posibilitatea de a efectua o serr de concursuri prin care se pot pune in joc diferite produse retaliate de catre firma, obtinand astfel un important aport in relatia marcii cu publicului. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surpusului de cheltuieli si o mai mare informare a populatiei.Mijlocul de informare Print este cel mai utilizat in acest moment (media printata, tiparita). Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin si foarte efficient, deoarece printer clientii potentiali ai produselor sau ai serviciilor retaliate de firma sunt si adolescente, personae active ce se informeaza din reviste, care, in present, sunt numeroase si au un pret acceptabil.Panourile pe care unitatea comerciala le utilizeaza in vederea promovarii preparatelor si a produselor sunt amplasate in centrele comerciale, la intrarea in magazine. Afisul de pe panou cuprinde sigla si sloganul firmei si ofera informatii despre preparate, produsele si serviciile oferite, precum si reducerile organizate.Expozitiile vor oferi firmei un prilej unic de a face reclama destinata unui public avizat. Alegerea expozitiei potrivite poate avea rezultate eficiente pentru intreprindere.Avantajele prezentarii la expoitiei sunt urmatoarele: Piata naturala. Expoitiile aduc impreuna cumparatorii si vanatorii intr-un loc in care preparatele si produsele pot fi explicate, demonstrate si degustate. Publicul preselectat. Expozitiile atrag oamenii interesati de un anumite bunuri si servivii si este foarte probabil ca ei sa si cumpere. Piata noua a clientilor. Expozitiile ofera un prim prilej de a contacta noi client, care nu ar fi accesibile prin alte mijloace. Costuri avantajoase. Participarea la expozitii este avantajoasa din punctual de vedere al costurilor, daca se raporteaza la rezultatele obtinute prin contracte personale si prin prezentare.Dintre dezavantajele expozitiilor, enumeram: Costuri in crestere. Costul participarii la o expozitie este din ce in ce mai amre. Taxele de participare, costurile de transport si de amenajare, salariile personalului pot fi o bariera de netrecut pentru unii intreprinatori. Efort ridicat. O expozitie prost organizata poate, in ultima instant, sa-l coste pe intreprinzator mai mult decat beneficiul pe care l-ar putea obtine.La randul lor, manifestarile promotionale reprezinta o alta component sau instrument al politicii promotionale. In aceasta categorie sunt incluse, cel mai adesea, participarile firmei la manifestarile cu aracter expositional si sponsorizarile. In cazul acestor instrumente instrumente promotionale este necesar sa se ia decizii complexe, care vizeaza selectarea expoziiilor la care se participa sau a domeniului de sponsoriare, costuri aferente, integrarea in alte activitati cu caracter promotional.

II.3. Avantaje si dezavantaje

Materialele de promovare sunt o parte importanta in promovarea unei unitati de alimentatie deoarece fara acestea o firma nu poate atinge randamentul maxim.Calitatea mijoacelor publicitare trebuie sa fie una foarte buna confectionata din materiale de inalta calitate pentru a fi durabile.Materialele de promovare au atat avantaje cat si dezavantaje iar prin intermediul acestor modalitati putem deduce ceea ce este bine pentru unitate si in ce merita sa investim.Ziarele au avantajul sa aiba un caracter oportun, flexibil cu un grad inalt de credibilitate in schimb are o durata de viata scurta, o slaba circulatie a exemplarelor de la un cititor la altul.Revistele au o selectivitate geografica si demografica ridicata, o credibilitate si prestigiu, o reproducere de inalta calitate cu o durata lunga de viata si o circulatie buna a exemplarelor de la un cititor la altul iar limitele acestui mod de promovar este faptul ca spatiul de reclama trebuie cumparat cu mult timp inainte si se mai pune problema lipsei de garantare a pozitiei.Panourile publicitare sunt felxibile, au o expunere repetata la mesaj, costurile sunt scazute la fel si concurenta dar au o selectivitate slaba a audientei si exista anumite limite legate de creativitate. Panourile au o pondere aproape nesemnificativa, deoarece nu orice afacere se presteazala a fi afisata pe drumurile publice.Lista meniu este o buna modalitate pentru a prezenta unitatea de alimentatie, are uunul dintre cele mai mari impacte asupra consumatorilor deoarece i se pune la dispozitie preparatele si bauturile oferite de unitate, are o durata lunga de viata in schimb nu are o circulatie foarte mare de la un client la un posibil client.Brosura are un caracter informational, cu costuri scaute, o concurenta slaba dar cu o scurta durata de viata.Afisele/bannerele au un impactul cel mai eficient asupra potentialilor consumatori, cu costuri destul de scaute dar au anumite riscuri pot fi deteriorate si au o durata de viata nu foarte lunga.

II.4. Difuarea materialeleor publicitare

Manifiestarile promotionale, variabila cantitativa, presupun utilizarea, pe perioade de timp determinate, a intregii game de tehnicii si actiuni promotionale, cu efecte economice atat imediate, cat si pe termen lung. Fortele de vanzare folosesco serie de tehnici, in general eterogene: prospectare, deminstratie, argumentare, negociere, incheiere de contracte vizand obiective cantitative, exprimate in cifre de afaceri si, deci usor de determinat.Modalitati de difuzarePentru o unitate de alimentatie publica care actioneaa, in general, pe o arie restransa, o politica promotionala carw utilizeaza diferite modalitati de difuzare se poate dovedi extrem de costisitor si fara rezultate care sa justifice investitiile de timp si bani.Materialele de promovare primare si secundare pentru produsele si serviciile de alimentatie pot fi difuzate prin mai multe modalitati.Consulatarea se poate realiza in spatiile special amenajate ale restaurantului, in regim controlat, in regim semicontrolat sau regim de liber acces.Revista sau dosaru de presa realizeaza o informare rapida si economica a actualitatilor, in functie de ona de interes a utilizatorilor, sub forma unor semnalari, rezumate, expedierea unor extrase.Achizitia, furniarea de documente originale se furnizeaza utiizatorilor fotocopii, fise, publicatii electronice, colectiile ramanand tot timpul integre si complexe; este un mod de difuare a documentelor care presupune insa costuri ridicate.Traducerea este asigurata, de regula, de servicii specializate; se efectueaa, in functie de interesul unui grup de utilizatori si de limba utiliata de acestia, traduceri ale unor teste publicate, de cele mai multe ori, in reviste si in limbi de mica circulatie.Serviciile oferite prin consultarea baelor de date stocate in sistemul propriu al restaurantului (accesul on-line al publicului la resursele informationale suport CD-ROM).Serviciile oferite pe baza accesului in retelele de informare autoriate sunt realizate prin accesul on-line la baza de date oferite de alte sisteme, accesul la serviciie oferite de InternetServiciul de orientare semnaleaza utizatorilor nu numai documente si informatiile de care au nevoie, ci si sursele de informare (publicatii secundare, organisme profesionale) si in locul in care acestea functioneaza si pot fi gasite.Serviciul de informare curenta tine utilizatorii la curent cu informatiile recent primit sau reperate de restaurant, pe care le actualizeaza cu o anumita periodicitate. In mod obisnuit, tehnicile de promovare in alimentatie se limiteaa la: Distriburea de obiecte promotionale de folosinta individula, precum: agende, calendare, pixuri, brelocuri, brichete, mape etc; Realizarea unor oferte speciale de preturi pentru atragerea clientilor potentiali; Oferire de mese gratuite pentru clientii fideli; Oferirea de servicii la preturi mai scazute in zilele in care restaurantul nu are un grad de incarcare suficient (anumite zile din cursul saptamanii sau, dupa caz, in week-end sau in afara sezonului); Oferirea promotionala a noilor produduse introduse in meniu; Tiparirea de pliante, carti postale ilustrate, carti de vizita, liste de preparate si bauturi, meniu pentru copii, sugestii de aniversari si alte evenimente; Oferirea de produse preambalate realiate in unitatea respectiva (patiserie, bomboane etc.) incantitati mici, insa ambalate atractiv.

Capitolul II. Materiale promotionale in unitatile de alimentatie

Capitolul III.Studiu de caz al restaurantul RamamadaCapitolul III. Studiu de caz restaurantul RamamadaIII.1. Prezentarea unitati

Ramada este un lan hotelier deinut de grupul Wyndham Worldwide. Brandul Ramada a fost creat n 1954, iar n septembrie 2008 deinea peste 850 de hoteluri, n peste 25 de ri din lume.

Ramada n RomniaLanul este prezent i n Romnia, avnd patru hoteluri n Bucureti (Ramada Bucharest Majestic Hotel, Ramada Hotel and Suites Bucharest North, Ramada Bucharest Parc i Ramada Plaza Bucharest Convention Center) i nc cinci locaii n Pitesti Braov, Sibiu, Iai i Oradea.

Hotelul Ramada Sibiu a fost dat n folosin n iulie 2007, n urma unei investiii de circa 20 milioane euro. Este clasificat la patru stele i are 127 de camere i cinci sli de conferin, din care una de cinema.

Hotelul Ramada Braov, clasificat la patru stele, a devenit operaional n septembrie 2008, n urma unei investiii de 20 de milioane de euro. Hotelul are o capacitate de 110 camere, dintre care 89 standard, 10 camere de tip executive i nou apartamente i avea 90 de angajai n anul 2008.

Hotelul Ramada Oradea, clasificat la patru stele, a fost deschis n iulie 2010, n urma unei investiii de 10 milioane de euro.

Ramada Piteti**** s-a deschis oficial la 1 septembrie 2011 i este situat in apropiere de centrul oraului i a mediilor de afaceri argeene cu acces usor din Autostrad (km 115). n cifre, Ramada Piteti nseamn o investiie de 20 de milioane de euro.

Ramada in Iasi:Desi situat in centrul Iasului chiar langa Palatul Culturii, RAMADA IASI este un hotel ferit de aglomeratia si zgomotul traficului din oras, fiind alegerea ideala atat pentru turistii business cat si pentru turistii leisure.Ramada City Center Iasi ofera o locatie linistita in inima orasului, chiar vizavi de centrul comercial Complex Palas. Se afla la doar 15 minute de aeroport si la 7 minute de gara principala.

Relaxati-va in camerele mobilate cu gust, dotate cu aer conditionat, TV LCD, acces gratuit la internet, seif electronic, telefon cu linie directa, minibar si multe alte facilitati.Pentru pranz si cina, restaurantul Cosmopolitan al hotelului Ramada City Center Iasi este locul perfect pentru a lua masa in stil. Savurati preparate inventive din bucataria romaneasca si internationala intr-un decor elegant. Pe perioada lunilor calde, va puteti relaxa in gradina de vara sau pe terasa acoperita incantatoare. Restaurantul este potrivit si pentru evenimente de pana la 200 de persoane.Cafeneaua Espresso se afla in hol. Este perfecta pentru un pranz de afaceri rapid si pentru o cafea sau o bautura.Aveti la dispozitie o gama larga de sali de conferinte de diferite dimensiuni echipate complet, pentru evenimente private si destinate companiilor.Hotelul ofera parcare gratuita.In imediata apropiere a hotelului Ramada City Center puteti descoperi multe dintre atractiile acestei capitale culturale a Romaniei. Vizitati Palatul Culturii, biserica in stil bizantin Trei Ierarhi din apropiere, Catedrala Mitropolitana, teatrul Luceafarul, precum si diverse centre comerciale.

Fiind situat in apropierea principalelor institutii dar si a atractiilor turistice ale orasului hotelul Ramada Iasi nu isi permite sa faca rabat de la serviciile de inalta calitate.Astfel in cele 76 de camere gasiti facilitati precum internet wireless, uscator de par, baie cu cada, telefon cu acces direct international direct, dar si facilitati ale hotelului cum ar fii: sala de conferinte, discoteca, Restaurantul Cosmopolitan in care sunt satisfacute cele mai exigente gusturi in materie culinara si Cafeneaua Espresso Caffe (de 80 de locuri) unde puteti savura in liniste cafeaua de dimineata sau in pauza unei conferinte importante la cere participati. Clubul propriu Office Lounge cu o capacitate de 500 de locuri este locatia ideala pentru o petrecere privata asigurandu-se confidentialitatea invitatilor dvs.RAMADA IASI CITY CENTER si-a anuntat deschiderea operationala incepand cu vara 2008, la doi ani si jumatate de la inceperea lucrarilor si a investitiilor de reabilitare a fostului hotel Orizont si alinierea acestuia la standardele RAMADA.Descriere pe largHotelul Ramada Iasi City Center se adreseaza in mod egal turismului de afaceri si turismului de vacanta fiind amplasat chiar in centrul orasului, la numai 15 minute distanta de aeroport si la doar 7 minute de Gara Centrala dar si in vecinatatea unor obiective turistice importante: Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Teatrul Luceafarul, centre comerciale.

Arhitectura moderna a cladirii si a spatiilor interioare impreuna cu frumusetea naturala a imprejurimilor, fac din hotelul Ramada Iasi City Center locatia perfecta atat pentru clientii business cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura. Apropierea de principalele obiective turistice si puncte de interes precum si linistea zonei ferite de traficul si agitatia urbana, ii asigura hotelului Ramada un amplasament ideal.Informaii generaleHotelul Ramada Iasi City Center ofera cazare in 76 camere cu urmatoarele facilitati: acces cu card electronic, internet gratuit si nelimitat, work desk, telefon cu acces international direct, seif electronic, aer conditionat, minibar, 36 canale TV, televizoare LCD.In plus, hotelul asigura si facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.Ramada Iasi City CenterRamada Iasi City Center este un hotel cu foarte multe facilitati si aveti de unde alege cele 5 sali de conferinte modern echipate si cu variate optiuni de set-up va vor face sa va destindeti cat mai bine. Toate salile sunt situate la mezaninul hotelului si sunt dotate cu flipchart si consumabile, posibilitate de proiectie, aer conditionat, internet wireless, black-out capability. La cererea dvs. aveti la dispozitie orice echipament tehnic: videoproiector, sistem sonorizare cu microfoane fixe mobile, televizor si video, laptop, instalatii de traducere simultana si altele. Restaurantul Cosmopolitan

Pentru pranz si cina va invitam in Restaurantul Cosmopolitan care are o capacitate de 180 de locuri. Veti descoperi aici cea mai rafinata bucatarie cu specific international si romanesc, alaturi de care serviciile de inalta clasa vor face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o experienta de neuitat. Totodata, in sezonul cald, oaspetii se pot relaxa in gradina de vara si pe terasa acoperita care se bucura de o priveliste deosebita spre parc.

Cafeneaua Espresso CaffeCafeneaua Espresso Caffe are o capacitate de 80 de locuri, este locatia ideala pentru un business lunch, pentru o pauza de cafea sau pentru a degusta o bautura fina.

Evenimente & petreceri.O nunta sau un botez reprezinta un moment deosebit in viata fiecaruia, de aceea acest hote va punem la dispozitie o gama larga de servicii care sa va asiste in organizarea unui eveniment cu adevarat memorabil.