CAPITOLUL IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZRII "sOCULUI sCOLARIZRII"3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnicaUna dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a nvatamntuluintr-un nou cadru conceptual, ca cel oferit de teoria curriculara, sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. Astfel, n viziunea noii paradigme a curriculumului scolar, cu deschiderile ei spre un modde a concepe si de a pune n practica un parcurs instructional, metodele sunt regndite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii ntregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum, ntotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate.Din ansamblul variabilelor componente, metodele didactice/pedagogice/de instruire/de nvatamt/de predare nvatarereprezinta componenta cea mai flexibila, mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice, astfel ca ea denomineaza, reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de nvatmnt.Metologia didactica reprezinta o prghie operationala de asigurare a nvatarii si formarii, a nsusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor, capacitatilor, competentelor, comportamentelor elevilor.n momentul proiectarii modului n care se produce nvatarea continuturilor, formarea abilitatilor, capacitatilor, etc, cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de nvatare, care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica, respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese.Aplicarea metodelor de nvatamnt reclama utilizarea unor mijloace de nvatamnt corespunzatoare, n acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si, fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza.Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice, preocupate de definirea, natura, statusul, functiile, clasificarea si cerintele de valorificare a acestora, pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si nvatarii.n acest sens, I. K. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de nvatamnt de pe pozitiile principiilor nvatamntului.Cuvntul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha"- catre, spre si "odos" -cale , drum, de unde semnificatia de drum de urmat n vederea atingerii obiectivelor predarii si nvatarii, drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor.Metoda de nvatamnt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-nvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor, o modalitate de actiune, un instrument cu ajutorul caruia, elevii, sub ndrumarea profesorului sau n mod independent, s nsusesc si aprofundeaza cunostinte, s formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi, capacitati, competente, aptitudini, atitudini, etc. n cursul procesului didactic.Metoda de nvatamnt este cea care traduce n acte de nvatare si cunoastere actiunile proiectate n plan mental conform unei strategii didactice stabilite, transformnd n situatii de nvatare si n experiente de nvatare personala obiectivele prestabilite, de ordin cognitiv, afectiv- motivational si psihomotoriu.Metodele de predare si de nvatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica, ele avnd un specific aparte, o destinatie pedagogica. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma, ntruct procesul de nvatamnt prin nsasi natura lui reflectorie, se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si ndeosebi ale celei stiintifice.Sintetiznd, se poate afirma ca ntre metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare, de destinatie; ca n nvatamnt metodele reprezinta cai de urmat n vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora- de accedere, de exersare a cunoasterii si de mbogatire sistematica si progresiva a acesteia n mod preponderent. n concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre nvatamnt, ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice.Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dact prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si nvatare, pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le ndeplineste n cadrul unei situatii date. Functiile asumate sunt determinate, de fiecare data, de caracterul obiectivelor urmarite, de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Spre exemplu, metode arhicunoscute, cum ar fi expunerea, conversatia, demonstratia, exercitiul etc. vor mbraca anumite functii atunci cnd ti propun ncarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci cnd accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. Functiile detinute de metoda sunt:Functia cognitiva(metoda reprezinta o cale de acces la cunoastereaadevarurilor, la nsusirea stiintei si tehnicii, a culturii si comportamentelor umane)Functia formativ- educativa(metodele utilizate influentiaza formarea unoratitudini fata de cele nvatate, trezesc anumite trairi emotionale, cultiva anumite sentimente si interese, dezvolta convingeri)Functia motivationalan masura n care reuseste sa faca mai atractiva activitateade nvatare, sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se nvata, metoda devine implicit un factor motivationalFunctia instrumentala (operationala),metoda se situeaza ca intermediar ntreobiective si rezultate. Se folosesc modalitati de actiune practica, sistematica si planificata.Functia normativa, de optimizare a actiuniimetoda exercita o functie normativantruct arata cum anume trebuie sa se procedeze, cum sa se predea si cum sa se nvete, cum sa nvatam pe altii sa nvete.Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara, un instrument de aplicareconcreta si coerenta a metodei. El consta ntr-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor, operatii care transpun n plan practic modalitatea de actiune a metodelor, contribuind la valorificarea lor eficienta.Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea nsasi proceu al unei metode considerata principala n activitatea instructiv- educativa, iar un procedeu poate dobndi statutul de metoda n situatiile de instruire n care este folosit, cu precadere, n activitatea didactica.ntr-o activitate didactica obisnuita, de obicei, se lucreaza cu una- doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice, astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit n proiectarea si realizarea activitatilor didactice. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate n cadrul sistemului metodologic n ordinea descrescatoare a ponderii lor si, eventual, se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic.Tehnicile de predare- evaluare sunt formele concrete pe care le mbraca metodele, modalitatile, prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse n practica, deci probele de nvatare- evaluare materializeaza tehnica.Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate, administrate, comunicate si corectate de catre cadrul didactic. Fireste, pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item.3.2.Metodespecifice nvatamntului prescolar (grupa pregatitoare)Pentru aplicarea n practica a cunostintelor tehnice acumulate deeducatoare, o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilorcare le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesuluiinstructiv-educativ.Astfel,explicatiaeste metoda expunerii, n care predomina argumentarearationala.Explicatia ca metoda de lucru si gaseste larga sfera de aplicatie ngradinita, deoarece nsoteste ntreg procesul instructiv-educativ, completnd cu succes celelate metode de lucru. Astfel, n cadrul activitatilor frontale dirijate, ctsi a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei, explicatia nlesnestensusirea cunostintelor, ntelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei.Explicatia completeaza n mod automat demonstratia si si are ca terendirect de desfasurare activitatile de observare, lecturi dupa imagini, activitatilematematice. Explicatia contribuie, de asemenea, la crearea premiselor nsusiriiunor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu laactivitatile de desen, modelaj, aplicatii, confectii, educatie fizica, educatiemuzicala, etc.).Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicataexplicatia. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spreaspectul dorit, dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului n studiu.Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe carecopiii nu le percep n momentul respectiv. n aceasta situatie, educatoareaapeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare, versuri, povestiri, povesti, tablouri, ilustratii, diverse piese muzicale, care sunt nconcordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noilecunostinte.Exemplu: cntecul "Unu-i soarele pe cer", copiii finalizeaza cntecul prinrepetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale minii.Povestireaca metoda de expunere este aplicata n cadrul procesuluiinstructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist,stiintific sau fantastic, n cadrul activitatilor frontale dirijate sau la nceputul saufinalul activitatilor frontale dirijate, pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma, ct si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor.Povestirea trebuie, n primul rnd, sa fie accesibila copilului, sa-1emotioneze puternic, sa fie la obiect si sa nu ncarce memoria copilului cu datenesemnificative.n cadrul activitatilor de povestire, educatoarea are posibilitatea de a aplicametode, procedee, lucruri diferite n functie de grupa careia se adreseaza, anivelului copiilor, ct si a discutarii textului literar sub forma conversatiei, adialogului, a explicatiei. Caracterizarea personajelor face apel la actiuneapovestirii, atasamentul copilului spre cele pozitive, dar si la motivatia copiluluipentru unele personaje.Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilorsa creeze noi ntmplari, povestioare posibile, din imaginatie sau cu fapte similarecu cele prezentate de educatoare. Subiectul acestora poate fi observat si dincontinutul unei poezii.Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cumsa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?".Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele, sa domine "binele"asupra "raului". Textele literare de actualitate, cu aspecte din viata cotidiana saustiintifico-fantastice, contribuie la largirea orizontului cognitiv, dar si ladezvoltarea limbajului, a imginatiei creatoare, a dezvoltarii formelor de analiza,sinteza, caracterizndu-le.Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe".-Ursul - credul;-Vulpea - hoata, sireata, lacoma, mincinoasa.Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "ntmplare dinpadure" - unde au venit alte animale si, n final, vulpea a fost judecata, pedepsitasi ursului i s-a dat peste pe saturate.Demonstratiaeste una din metodele de baza aplicate n gradinita.Demonstratia este mereu nsotita de explicatie si invers, nu se pot realiza separat.ntruct vrsta prescolara este caracterizata printr-o gndire concreta, este necesar ca n procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita trepteisenzoriale, contactului nemijlocit cu realitatea. De aceea, ori de cte ori se vaorganiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei mbinata cu explicatia.Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului, esteticrealizat si prezentat in cmpul sau vizual, pentru a contribui la stimulareacuriozitatii si a reusitei unei activitati.Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin ct mai multe simturi. Se poate urmari transformarea unor substantive n diferite ipostaze:"Apa si transformarile ei", "Gheata", "Vaporii", etc.Exemplu: "Focul si efectele lui". Demonstratia educatoarei, nsotita deexplicatie, la acestea adaugndu-se observatia si problematizarea.Etapele demonstratiei:-aprinderea focului n soba prin folosirea unui chibrit;-aprinderea lumnarii tot prin folosirea unui chibrit;-perceperea focului, stabilirea nsusirilor, flacara;Copiii fac deductii, le verbalizeaza pe baza celor percepute:-culoarea flacarii;-forma alungita la ambele capete, luminozitatea;-caldura crescuta de flacara;-culoarea, mirosul, directii n care se ridica fumul;-efectele focului;-arderea chibritului;-culoarea chibritului ars;-transformarile n carbune;Obtinerea cenusii:-arderea hrtiei;-arderea textilelor;-fire de bumbac.ntrebuintarile focului (foloase, pagube) - s-au facut demonstrate si pentruconcretizarea n fata copiilor a efectelor pozitive sau negative, unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util, daca nu obtinem pagube. O importantadeosebita am acordat si demonstratiei n cadrul tuturor activitatilor frontaledirijate, cat si a demonstratiei aplicate n cadrul activitatii didactice de dimineata,n special n cadrul sectorului stiinta.Conversatiaeste metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorulntrebarilor si raspunsurilor. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv, pe baza caruia sa se poata discuta. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative, de a le preciza dupa ceele au fost transmise, studiate si se completeaza cu noi secvente.Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gndurile cu ajutorulcuvintelor, de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat.Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor binen memorie. Copiii au posibilitatea, sub ndrumarea educatoarei, sa faca asociatiintre cunostintele anterioare, sa-si spuna parerea si sa faca comparatii, tragndanumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat.ntrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte, precise, clare,la obiect.Exemplu: "Cum este floarea?" este o ntrebare prea generala, copilul nupoate da un raspuns satisfacator, dar la ntrebari ca acestea, copilul va raspundeusor.-Ce culoare are frunza?-De ce s-a ngalbenit frunza?-De ce are pete ruginii?Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelordintr-o succesiune logica de ntrebari si raspunsuri bine gndite, esalonate siconduse de educatoare.Metoda conversatiei si gaseste aplicabilitate n special la grupele mari, dar ncepecu grupa mica sub forma dialogului.La grupa mare pregatitoare, metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea ct mai diversa, obiectiva a lumii, a mediului ambiant pe toatedomeniile de activitate.Exercitiul:Aceasta metoda vine sa completeze, sa sistematizeze si sa segmenteze toatedeprinderile de munca practica, intelectuala, etc. nca de la venirea copilului ngradinita si pna la plecarea lui la scoala. Consta de fapt n repetarea unordeprinderi de munca: intelectuala, practica, n mod sistematic, n scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului.Exercitiul si gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursulactivitatilor, astfel:- exercitiul nseamna chiar salutul la intrarea n gradinita, apoi;- mbracarea, servitul mesei civilizat;- pregatirea salii de grupa pentru activitati;n cadrul activitatilor frontale dirijate, exercitiul este nu numai o modalitatede observare, dar este si o necesitate, fara exercitiu copilul "uita" si nu-siconsolideaza deprinderile de munca necesare, indiferent de natura lor. Pentru aaplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la:"simplu la complex" si de la "usor la greu". n cadrul activitatilor de scriere, lanceput copilul apasa tare, rupe creionul, strnge puternic creionul n mna,schimba pozitia corpului, ceea ce l oboseste foarte mult. Sub indrumareaeducatoarei si prin exercitiu foarte mult, copilul si va elimina aceste neajunsuri.O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi - mna, caretrebuie sa stea n atentia educatoarei, pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit.Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. Aceasta nseamna ca miscarilese diferentiaza, devin mai precise, ca urmare a faptului ca procesul de excitatie serestrnge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitateamuschilor minii.Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilorpentru a efectua acelasi exercitiu, dar sub alta forma.Exemplu: "Linia"-Linia frnta-Vaporul;-Acoperisul casutei lui Zdreanta;-Gard cu uluci;-Dintii fierastraului.O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul".-Conturul balonului;-Bobite de struguri;-Palete de tenis.Metoda exercitiului se poate aplica cu succes n cadrul activitatilormatematice pentru nsusirea n mod constient a tuturor exercitiilor, problemelormatematice, pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice siaplicarea imediata n practica activitatilor din gradinita- familie.Folosirea judicioasa n cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gndirii, a independentei n actiune, n miscari. n acelasi timp, sestimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltareaaptitudinilor copiilor, fiecare exersnd mai mult n directia ncare-i place.Aplicarea cu succes a metodelor clasice mbinate cu metode si procedeemoderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala,sitund scoala ca o continuitate a muncii din gradinita.Ca metode moderne se aplica n practicaalgoritmizarea, modelarea,problematizarea, nvatarea prin descoperire si tratarea diferentiata.Modelarea n stiinta si tehnica.Prin model se intelege un sistem maisimplu, elaborat ca un nlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care, pe baza analogiei lui cu sistemul original, serveste ca mijloc de a studia indirectproprietatile si transformarile posibile ale sistemului original.Deci, prin modelare se ntelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene dinnatura si societate cu ajutorul modelelor. Modelarea presupune, ca metoda depredare, folosirea modelelor n cadrul activitatilor de predare-nvatare, principalafunctie avnd-o cea demonstrativa si cognitiva. Modelul, de fapt, ilustreazaobiectul original prin felul cum este conceput, confectionat, prezentat copiilor spre observatie, pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale, conduse deeducatoare spre intuitia copilului. Modelarea si are efectul n cadrul activitatilorde exercitii grafice, desen, pentru a aprecia n special proportia dintre obiecte,avnd un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj, confectii etc.).Problematizarea-aceasta metoda presupune crearea unor situatiiproblematice, care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprindediferente, relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii, ntre cunostiinteleanterioare si noile cunostinte, prin solutii pe care ei nsisi le elaboreaza subindrumarea educatoarei. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unorsituatii conflictuale, problematice n gndirea copilului. Aceste situatii apar atuncicnd copilul observa un dezacord ntre anumite cunostinte si problema care secere a f rezolvata, indiferent de categoria de activitate (activitati matematice,cunoasterea mediului), cnd este pus n situatia de a alege din cunostintele salenumai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau cnd exista contradictii ntre modul de rezolvare teoreticasi cel de rezolvare practica a unei probleme.n cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii, problematizarea se poateaplica n cadrul jocurilor didactice orale, exemplu: "Ghiceste ce-am gasit".Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens, iar copiilor le revinesarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor npropozitie.Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologiceprivitoare la operativitatea gndirii. Un algoritm este un procedeu, o regula binedeterminata de a rezolva o problema tipica. Daca algoritmul este urmat corect, dupa un anumit numar de operatii, se va gasi n mod cert solutia problemei. Sepune ntrebarea daca putem transpune si n nvatamntul prescolar aceasta metoda.Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu, de formare de perechi, de aranjare n sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au nsusit n mod constient. Este important ca n formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor siaplicarea repetata. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor, saelimine problemele stereotipe, mecanice, care nu conduc la dezvoltarea gndirii, acreativitatii.nvatarea prin descoperire.Pentru ca n procesul de nvatamnt copilul sa devina ct mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator, educatoareacauta permanent noi metode si procedee care sa vina n sprijinul sau prindescoperirea noului. Una din aceste metode eficiente si creative este " nvatareaprin descoperire ". Aceasta metoda ofera cunostinte durabile, solide avnd n primplan dezvoltarea gndirii, creativitatea si nu memorizarea, obliga copilul sa nu semultumeasca cu ce i se spune, ci sa aiba gndire critica, obiectiva, disciplinata sicere un volum de observatii, analize, aprecieri, trecerea de la analiza la sinteza, dela concret la abstract, dezvolta perseverenta, vointa, modeleaza aptitudinile deinvestigatie. Aceasta metoda se aplica tinnd cont de nivelul dezvoltariipsihofizice si intelectuale ale copiilor, altfel duce la esec sau neaccesibilitate, saula confuzii.n cadrul activitatilor de cunoastere a mediului, copiii pot descoperi prinexperiente efectuate mpreuna cu educatoarea: nsamntarea grului, cresterea luicu toate etapele dezvoltarii, pna la coacerea bobului de gru si apoi analizaacestuia pe baza observatiei si demonstratiei. n cadrul activitatiilor de dezvoltarea vorbirii, copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unuipersonaj sau obiect n discutie, descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tactde educatoare prin efectul scontat.Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita.n lucrarea mea m-am oprit n principal la activitatile liber creative si launele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Dintre metodele prezentate n cadrulactivitatilor liber-creative, cele mai utilizate sunt: explicatia, conversatia,exercitiul.Metode specifice folosite n cadrul activitatilor liber-creativeActivitatea didactica de dimineata se desfasoara n functie de centrele deinteres produse n cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema "precizata la nceputul fiecarei saptamnii.Ca puncte precise de reper n stabilirea obiectivelor spre realizare,Programa activitatii instructiv-educative n Gradinita de Copii propune realizareaacestora pe sectoare.Sector "stiinta"Sector "Constructii"Sector "Jocuri cu rol"Jocuri de masaSector "Biblioteca"Sector "Arta"Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri, tinnd seama deobiectivele specifce fiecarui sector al centrului de interes (teme, subteme ndiscutie, n observatie), ct si n domeniul din care se inspira acestea.Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didacticade dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucrusi pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate.n organizarea si ndrumarea acestora se va tine seama de necesitateandrumarii activitatii la alegere:Principiul organizarii si ndrumarii la alegere:-principiul liberei optiuni;-principiul ierarhizarii obiectivelor operationale;-principiul ndrumarii sistematice;-principiul activizarii.Pregatirea activitatii la alegere:-Pregatirea cadrului specific la alegere.Obiectivele activitatii la alegere:-Obiective generale;-Obiective speciale ( particulare);-Obiective generale si specifice.Continutul activitatii la alegere:a.Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere;b.Continutul activitatii la alegere pe grupe de vrsta.Jocuri simbolice, joc cu reguli, ocupatii individuale si cu grupuri mici decopii.Organizarea si ndrumarea jocurilor evaluate:a.Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana;b.Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii);c.Jocuri cu reguli (jocuri simple);d.Jocuridistractive,jocurihazlii,jocurideatentie,jocurideperspicacitate, jocuri de expresie afectiva.Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegereObiective generaleExtinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea nconjuratoare, prin contactul divers, nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv-educative.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a uneitematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale totmai complexe, asimilate n procesul cunoasterii.Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cusubiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora n sensul crearii atmosferei de joc, al repartizariirolurilor, al interpretarii acestora ct mai veridic si n sensul desfasurarii actiunilorn toata complexitatea lor.Formarea capacitatilor copiilor de a practica n mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse n repertoriulludic cu usurinta.Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale, morale, estetice si fizice prinantrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si n spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cufinalitati practice.[6]Dezvoltarea prin joc si exercitii a gndirii si imaginatiei creatoare, acapacitatii de a efectua n actiunea de joc operatii simple de analiza, sinteza,comparatie, generalizare si abstractizare, concretizare, n perspectiva familiarizariicopiilor cu activitati de tip scolar.Valorificarea tuturor activitatilor la alegere n scopul mbogatirii si adncirii cunoasterii, al nsusirii limbii materne, al intensificarii, comunicarii si autocomunicarii, ct si n scopul largirii relatiilor de cooperare, ca premisa a realizarii lor.1.Exemplificari de jocuri de diferite tipuri:a.Jocuri simbolice:"De-a mamicile""De-a familia""De-a santierul de constructii"etc.b.Jocuri de constructie:"Casa bunicilor""Gradinita noastra""Cartierul nostru""Satul nostru".c.Jocuri cu subiecte din povesti si basme:Jocul dramatizarii"De-a scufita rosie""De-a capra cu trei iezi""De-a punguta cu doi bani"Dramatizari"Anotimpurile""Sarea n bucate""Iedul cu trei capre""Greierele si furnica etc.2.Jocuri de miscare"Lupul si vnatorul""Rndunica si cauta cuibul""Gstele si vulpea""Broscutele sar n lac"Jocuri sportive si distractive"Mingea la capitan""Ocheste tinta""De-a caii si calaretii""Prindem fluturi""Atinge clopotelul""Ne dam n leagan"3.Jocuri de circulatie rutiera"Atentie la semafor""Stop rosu, treci pe verde""De-a politistii"4.Jocuri senzoriale"Saculetul fermecat""Ghici ce forma are""Spune cum este""Ghici din ce este facut"Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale"Ghici ce culoare se potriveste""Aseaza la culoarea potrivita""Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun""Cine are aceeasi culoare"Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive"Deschide urechea bine""Ghici cine te-a strigat?""Ghici cine este la telefon"Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive"Ghici ce-ai gustat?""Ce a cumparat mama de la piata?""Ce floare am mirosit""Spune ce gust are?"5. Jocuri intelectualea.Jocuri de stimulare a comunicarii orale"Povesteste ce-ai visat""Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta"b.Jocuri de exersare a pronuntiei corecte"Spune la fel ca mine""Sa facem ca sarpele""Se aude sirena""Cntecul greierasului""Cocosul si gaina""Bunica toarce"c.Jocuri de atentie si de orientare spatiala"Ghici ce jucarie am ascuns""Gaseste locul potrivit""Unde am asezat papusa""Aseaza ursuletul unde iti spun""Spune-mi vecinii tai"d.Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii"Cum se numesc toate acestea la un loc""Cine poate face mai multe grupe""Ghici la ce cuvnt m-am gndit""Alege imaginile"e.Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii"Gaseste drumul lui Grivei spre cusca""Care masina ajunge mai repede la tine?""Este ceva gresit n tablou?""Ce se potriveste?""Unde este mai multa apa?"f.Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei"Spune mai departe""Hai sa facem o poveste""Ce s-a ntmplat mai departe?"g.Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara sia autocontrolului"Jocul mut""Sus-jos""Zboara - zboara""De-a visul"etc.Jocuri logico-matematice"Aseaza la casuta potrivita""santierul de constructii""Trenul cu o diferenta""Ce piesa lipseste?"Jocuri de cunoastereamediului nconjurator"Cnd se ntmpla?""Sa facem un tablou de iarna""Dupa mine cine vine?"Jocuri de miscare cu text si cant"Ursuletul doarme""Lantul""Dansul rozelor""aranul e pe camp"Jocuri pentru nsusirea de comportare morala"Sa sarbatorim ziua colegilor""La teatru""Avem oaspeti la masa"Desi activitatile sunt liber-creative, copiii se manifesta liber, totusi,educatoarea foloseste o serie de metode specifice. Acestea sunt explicatia,demonstratia, conversatia si exercitiul.Jocurile propriu-zise, ocupatiile ludice si exercitiile-joc, judicios folosite sila aceasta vrsta, n etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv- educativa, trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica, iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficientaformativa. La toate grupele, jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplajoaca, ci ca o activitate gndita, proiectata mental judicios, ndrumata diferential nfunctie de obiectivele stabilite, de natura activitatilor si de individualizareaacestora.Aplicarea noii programe, cu comentarea ntregii activitati instructiv-educative pe "centre de interes", contribuie la modernizarea si restructurareantregii activitati educationale.Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare, are drept ariide stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta, arta, constructie, jocuricu rol, joc de masa, biblioteca. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurareajocului la libera alegere, pe un subiect prestabilit, dar ofera largi posibilitati demanifestare libera a copilului, tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare aacestuia.Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate n formarea ariilor destimulare, se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte, deprinderi de munca intelectuala, practica, ct si formarea abilitatilor si a comportamentelordupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil.Daca sunt riguros organizate, vor oferi fiecarui copil teren, cadru demanifestare larg, favorabil, iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ, fiecarecopil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani.O importanta deosebita n desfasurarea acestor activitati, arii de stimulare,are organizarea salii, a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare), caredefinite si bine echipate, pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului.n organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare, sa se creeze spatiu suficient, n special pentru aria "biblioteca" sau a"jocului de masa".n folosirea materialului sepornestede laexperienta deviata si limbaj a copiilor, jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilorde antrenare n diferite tipuri de joc, dar si a vrstelor si nivelului de dezvoltarepsihica a copiilor.[7]Prin manipularea jucariilor, materialul cu care copilul emite judecati,decizii, compara si deosebeste, nvata sa asculte si sa se concentreze. Ele asiguratrecerea de la viata instructiva, egocentrica, la deschiderea spre lumea sociala, de astii uneori sa uite de sine pentru a ntelege si a se ajuta reciproc.Prin folosirea, n cadrul ariilor de stimulare, a unui material variat siadecvat, prin antrenarea tuturor copiilor unui grup, grupe, se evita nsusireamecanica de cunostinte, iar copilul este mai activ si nvata din placerea de a sejuca. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strnsa legatura ntreceea ce se lucreaza pe microgrupuri si n comun, pentru a oferi copilului oadaptare individuala si sociala, pentru a face legatura cu nvatarea de tip scolar.mbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditiide realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizattotal.Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata.Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala siasigura:-accesul liber si direct la jucarii, materiale, truse, unelte;-formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor n timpul jocului, unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza nordine la locul lor.-formarea deprinderilor de comunicare n mod liber ntre ei, fara sa strigesau sa se produca zgomote, zgomote de cooperare cu partenerii de joc, de a-sidistribui si asuma roluri astfel nct fiecare sa aiba acces la interpretare.Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderileformate, precum si lacunele acestora, avnd posibilitatea sa se defineascaelementele specifice prin care trebuie sa intervina n ndrumarile individualenecesare.Alegerea ariilor de stimulare se face n functie de obiectivele pe care dorimsa le realizeze copilul (a centrului de interes, tema, subtema care preocupasaptamnal educatoarea - grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamnii.Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol, Aria joculuide masa, Aria biblioteca, Aria stiinta, conduce la formarea reprezentarii copiilorsub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor, animalelor, plantelor,anotimpurilor, vrstelor.Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate n cadrulactivitatii frontale dirijate, a descoperirii unor valente proprii a subiectilor, afolosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii,raspunznd tuturor centrelor si conducnd copilul spre o personalitatemultilaterala, cunostinte, deprinderi care se formeaza, consolideaza si verifica nacest mod educatia.Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoalaPrin natura ei, limba este un sistem de semne organizate riguros sideterminate de scopul suprem al comunicarii umane. Din acest unghi, la o analizaatenta, devine vizibila organizarea materialului de constructie, fie la nivelulenuntului, fie la cel al unitatii de comunicare. Copilul se deprinde cu acestecaracteristici intuitive, la vrsta cnd i se formeaza primele abilitati de comunicare.Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeazafunctia metalingvistica si prin aceasta traducem n limbaj didactic o realitateinstrumentala abstracta.nvatarea se ntemeiaza, deci, pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii,fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspectnnascut si unul dobndit, dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele"; estefiresc sa fie asa, pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostintesi deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol.Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionalereprezinta o problema importanta n cadrul formarii intelectuale. Functiile mintaleapar si se maturizeaza diferit, de aceea nvatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci cnd aceste functii au atins un anumit gradde dezvoltare si maturizare.nsusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea decunostinte, pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Fara limbaj nu esteposibila gndirea si nvatarea. Grija pentru nsusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire.n gradinita, nvatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru nvatarea cititului si scrisului. Limba de "nenlocuit cu alta" (George Sion)este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru aajunge n viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi).Cercetarile psihologice au aratat, iar experienta muncii didactice dingradinita confirma, ca dezvoltarea vorbirii copiilor, a limbajului, n special, are locsub influenta mediului si a educatiei. Acest lucru se realizeaza cu efcienta optiman cadrul ntregului program din gradinita, n procesul relatiilor copil-copil sicopil-educatoare, pe baza experientei cognitive capatate.Copilul vine n gradinita cu anume competenta lingvistica, garantiaintegrarii sociale si conditie a dobndirii performantei lingvistice.Respectnd obiectivele sub aspect fonetic, sub aspect lexical, sub aspect al structurii gramaticale, al comunicarii orale, al expresivitatii vorbirii, si totodataparticularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic n acestsens, acestea se materializeaza, se realizeaza.nsusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli(fonetice, lexicale, morfologice si sintactice). Functia esentiala a limbajului este comunicarea, cu cele doua aspecte: limbaj interior, limbaj exterior. n perioadaprescolaritatii copilul nvata limbajul prin care si exprima dorintele nevoile,gndirile, emotiile, intentiile sale. La vrsta prescolara, limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii, sa-siorganizeze activitatea psihica, sa-si exprime ideile si starile ulterioare, dar si santeleaga si sa acumuleze informatii.Prin intermediul limbajului, copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama nvata din experientele altora.Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme n care sunt integrate cunostintele, ceea ce contribuie lasistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii.Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale, fie prin cele ocupationale, n special prin cele de organizare ajocului, exersarii sau executarii unor sarcini.n procesul comunicarii cu adultul, copilul foloseste acelasi limbaj, dar este original dupa felul cum gndeste. n procesul instructiv-educativ, prin intermediullimbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari, limbajuleste mijloc de comunicare, mijloc de cunoastere.Prin intermediul limbajului, educatoarea face cunoscut copiilor denumirealucrurilor, fenomenelor, a legaturilor cauzale dintre acestea. Educatoarearealizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice, a gndirii cuprocesele ei (analiza, sinteza, comparatie etc.). Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa, numai daca n aceasta relatiecopilului i va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la attea"necunoscute" ale realitatii cu care vine n contact.n procesul comunicarii copilul si formeaza si dezvolta viata afectiva, cu ajutorul cuvntului, educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltndu-ifrumosul din natura, viata, societate.n cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite,pentru integrarea ct mai eficienta n activitatea scolara.Pentru a rezolva sarcina principala, aceea de a pregati prescolarul pentruintegrarea activa n procesul instructiv din scoala, se ncearca gasirea unor solutii,mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. n acestsens, mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gndirii si a vorbirii copiilor estejocul didactic de dezvoltare a vorbirii.Jocul didactic, ca forma specifica de nvatare la vrsta prescolara, reusestemai bine dect oricare alt gen de activitate sa mbine elementele instructive cucele educative si sa antreneze intens copilul n stimularea si exersarea jocului, faraca el sa constientizeze acest efort.Jocul didactic reuseste, de asemenea, sa antreneze n joc toti copiii grupei,astfel ca acestia depun acelasi efort de gndire si exprimare. Astfel, prinintermediul jocului didactic, se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor sicontribuie la mbunatatirea pronuntiei, la formarea unor noi notiuni.Eficienta acestor jocuri didactice depinde, nsa, n mare masura de modul ncare educatoarea stie sa le selectioneze, n raport cu situatiile concrete existente ngrupa pe care o conduce.Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil, precumsi defectelor de vorbire, astfel ca, n functie de aceste realitati, sa se actioneze siprin intermediul jocului didactic - eficient mijloc de formare si educare a copilului.Realizarea cu succes a obiectivelor propuse n cadrul jocurilor didactice s-apornit de la un stadiu aprofundat, tinnd seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vrsta prescolara. La grupamare, jocurile didactice desfasurate la nceputul anului scolar vizeaza exersareadeprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte amspus?", "Raspunde repede si bine", "Jocul cuvintelor". Se va continua cu jocuri dedespartire a cuvintelor n silabe si sunete.Exemplu: "Alege jetoanele", joc cu obiective complexe si bine determinate.Sarcina didactica a acestui joc consta n recunoasterea si denumireaobiectelor ilustrate, a caror denumire esteformata dintr-o silaba sau exersareadeprinderii de a forma propozitii n care sa existe cuvinte monosilabice sibisilabice.Pe baza materialului concret prezentat, copiii denumesc aceste obiecte sidespart cuvintele n silabe, preciznd cte silabe are cuvntul. n complicareajocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilorsa deseneze n dreptul fiecarei imagini attea liniute cte silabe are cuvntul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte, atunci cnd copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapnesc tehnica de separare a propozitiei ncuvinte, silabe si sunete, se poate organiza la grupa mare un joc didactic deevaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?", unde se pot folosi camaterial didactic jetoane cu fructe, legume, animale, un flanelograf - ilustratie.Jocul se desfasoara avnd cte un conducator. Se numeste din fiecare echipa cteun copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire ncepe cuun anumit sunet, pe care sa le aseze pe flanelograf. Copiii care aleg corect siintegral jetoanele si se ncadreaza n timp cstiga o bulina pentru echipa lor. A doua cerinta a jocului consta n taierea cu o linie a notiunilor a caror denumirencepe cu sunetul dat.Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constnd n alegerea decatre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor n silabe.Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil nsarcinile date, si nsusesc semnificatia cuvntului, adica notiunile care seschimba, se mbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experienteisi a perfectionarii operatiilor gndirii. Prescolarii nu nvata regulile gramaticale,nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respectaaceste regului de vorbire, deoarece att prin joc ct si prin modelul de vorbirecorecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectndu-i doar atunci cnd gresesc.ntruct la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv sidativ (ei pun deseori ntrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine esteumbrela?"), pentru nlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca:"A cui hrana este?", "A cui mbracaminte este?", punndu-i de fiecare data pecopii n situatia de a folosi corect desinentele cauzale, ct si ntrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentieivizuale si a capacitatii de analiza.Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula unraspuns corespunzator ntrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care ofolosesc. Jocul presupune existenta n fata fiecarui copil a unei imaginireprezentnd un animal, imaginile reprezentnd hrana lor aflndu-se pe masaeducatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginiledin fata lor si se explica regula. La ntrebarea "A cui hrana este?", copilul care aren fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulnd corectpropozitia.Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii","Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta aformelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornindgradat, de la jocul n care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile devorbire.Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formareadeprinderilor de a realiza n timpul vorbirii acordul corect ntre determinant sideterminat (ntre atribut si substantiv, ntre subiect si predicat), precum siprecizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar.n partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care aufost nregistrate propozitii cuprinznd adjective acordate corect cu substantive, deexemplu: "Maria este o fata harnica". n timp limitat, copilul numit de educatoareraspunde cu aceeasi propozitie, gasind nsa antonimul adjectivului enuntat.Aceleasi adjective nsotesc, n continuare, un substantiv la masculin, deexemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joccontribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor.Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocurididactice care stimuleaza creativitatea copiilor n exprimarea orala si lembogateste vocabularul activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste n carticica" seurmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire.Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente,coerente, au o contributie deosebita la vrsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prinexprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii sila diversi parteneri.Avnd n vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna n situatia de a utiliza toti acesti factori.Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul ndragit?" si "Oglinda fermecata".Obiectivele fixate n aceste jocuri sunt:-recunoasterea personajului si a povestii;-caracterizarea personajelor;-redarea unui fragment din povestea respectiva.Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, n gradinita un roldeosebit de important l detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie laoptimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelorintelectuale ale copiilor.Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate n gradinita deriva din faptul caele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului att sub aspect fonetic,lexical, gramatical, ct si expresivitatii vorbirii.Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prinspecificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul n mod creativ-formativ. Pe lnga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire,memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un nceput dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el nsusi si cu realitateanconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta n modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei i revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai",prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate cte sunt, laestetica tintei limbajului, a plasticitatii lui n exprimare.Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cuanimale ndragite, fluturi, plante, personaje ndragite, activitati comune a legaturiiomului cu ceea ce l nconjoara.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, n masura n care educatoarea este un model,pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa,nteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textuluifinalul adecvat.Exemple-memorizari la grupa mare:"Revedere" - M. Eminescu"Somnoroase pasarele" - M. Eminescu"Zdreanta" - T. Arghezi"Catelusul schiop" -E. FaragoConvorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completezevarietatea temelor posibile spre realizarea n diferite domenii, n special a celorcognitive de cunoastere a mediului:"Gradinita noastra, bucuria copiilor""Toamna pe strada mea""Au plecat pasarile calatoare""Baba iarna intra-n sat""Vine primavara""Plecam la scoala"etc.Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si idau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularulactiv al copiilor.O contributie importanta n plan apropiat o are literatura "stiintifico-fantastica" care propune subiecte foarte ndragite de copii, personaje cu carecopilul comunica, care le reprezinta si mbogateste fantezia. Prin exemlificariconcrete putem face copiii sa nteleaga ca, n decursul timpului, ceea ce n trecutera de domeniulfantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucrurirealizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, ainventiei umane, pot deveni lucruri realizabile.Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie n mare masura la mbogatirea vocabularului, a exersariiacestuia n vederea pregatirii copilului pentru scoala.