mo354bis2015

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 183 (XXVII) — Nr. 354 bis Vineri, 22 mai 2015

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale șiadministrației publice nr. 774/2015 privind aprobareareglementării tehnice „Specificație tehnică privindcerințele tehnice specifice pentru echiparea căilor detrafic rutier cu dispozitive de reducere a zgomotului”, indicativ ST 052-2014 ................................................ 3–58

Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 354 bis/22.V.20152

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

O R D I N

privind aprobarea reglementării tehnice „Specificație tehnică

privind cerințele tehnice specifice pentru echiparea

căilor de trafic rutier cu dispozitive de reducere a zgomotului”,

indicativ ST 052-2014*)

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 27/2014 al Comitetului tehnicde specialitate nr. 8 „Procedee și echipamente tehnologice pentru construcții” șiProcesul-verbal de avizare nr. 2/2014 al Comitetului tehnic de coordonaregenerală,

în conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4)din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferenteactivității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului șihabitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările șicompletările ulterioare,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernuluinr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale șiAdministrației Publice, cu modificările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale și administrației publice emite prezentulordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Specificație tehnică privindcerințele tehnice specifice pentru echiparea căilor de trafic rutier cu dispozitive dereducere a zgomotului”, indicativ ST 052-2014, prevăzută în anexa care face parteintegrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin**) se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

p. Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,Shhaideh Sevil,

secretar de stat

București, 20 aprilie 2015.Nr. 774.

*) Ordinul nr. 774/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din22 mai 2015 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Ordinul și anexa se publică și în Buletinul Construcțiilor, editat de Institutul Național deCercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN — INCERC”.


Anex� (la ordinul MDRAP nr. 774 / 2015)

SPECIFICA�IE TEHNIC� PRIVIND CERIN�ELE TEHNICE

SPECIFICE PENTRU ECHIPAREA C�ILOR DE TRAFIC RUTIER CU

DISPOZITIVE DE REDUCERE A ZGOMOTULUI

indicativ ST 052 - 2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 354 bis/22.V.2015 3


�

C U P R I N S

1. Prevederi generale 1.1. Obiect �i domeniu de aplicare 1.2. Terminologie 1.3. Simboluri

2. Specifica�ii de performan�� pentru dispozitive de reducere a zgomotului generat de traficul rutier

2.1. Performan�e acustice 2.2. Performan�e mecanice 2.3.Performante cu privire la durabilitate 2.4 Performante referitoare la mentenan�� 2.5. Cerin�e tehnice minime pentru dispozitivele de reducere a zgomotului din traficul rutier

3. Prevederi cu privire la amplasarea dispozitivelor de reducere a zgomotului 4. Reguli de bun� practic� pentru proiectarea panourilor acustice

ANEXA 1 - Caracteristici constructive �i func�ionale (informativ�) ANEXA 2 - Categorii de dispozitive pentru reducerea zgomotului (informativ�) A.2.1. Dispozitive de reducere a zgomotului în func�ie de categoria de drum A.2.2. Nivelul de performan�� al panourilor acustice A.2.3. Echiparea cu dispozitive antizgomot a c�ilor rutiere de mare vitez� (autostr�zi) A.2.4. Varia�ia frecven�elor de zgomot a traficului rutier �i influen�a asupra dispozitivului de reducere

A.2.5. Panouri acustice A.2.6. Caracteristici acustice A.2.7. Caracteristici neacustice ale panourilor acustice

ANEXA 3 - Domeniul de utilizare a panourilor acustice (informativ�) A.3.1. Analiza spectrului acustic al circula�iei A.3.2. Cerin�e specifice pentru utilizarea �i montarea panourilor acustice ANEXA 4 - Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Efectele zgomotului rutier asupra ocupan�ilor din cl�dirile de locuit din vecin�tate

A.4.1. Limite admisibilesibile ale nivelului de zgomot A.4.2. Efectele zgomotului rutier asupra ocupan�ilor cl�dirilor de locuit din vecin�tate

ANEXA 5 - Atestarea conformit��ii dispozitivelor de reducere a zgomotului

A.5.1. Proceduri de atestare a conformit��ii A.5.2. Controlul produc�iei în fabric� A.5.3. Rezisten�a la foc

ANEXA 6 - Cerin�e privind introducerea pe pia�� a produselor �i utilizarea produselor

A.6.1. Introducerea pe pia�� a produselor A.6.2. Cerin�e pentru asigurarea mentenan�ei

ANEXA 7 - Referin�e tehnice �i legislative A.7.1. Legisla�ie A.7.2. Standarde A.7.3. Reglement�ri tehnice

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 354 bis/22.V.2015


�

Lista figurilor

Figura 1. Locul de amplasare a ecranului în raport cu receptorul Figura 2. Mod de amplasare a ecranului de protec�ie acustic�, A1 – defavorabil, A2 - favorabil Figura 3. Mod de amplasare a ecuanului de protec�ie acustic�, B1 – defavorabil, B2 – favorabil Figura A1.1. Propagarea undei sonore: reflexie, absorb�ie, difrac�ie, transmitere Figura A1.2. Propagarea undei sonore de la surs� la receptor – câmp sonor Figura A1.3. Exemplu de dispozitiv de protec�ie la zgomot Figura A1.4. Schema de montare protec�ie fonoabsorbant� Figura A2.1. Exemplu de panouri acustice din sticl� Figura A2.2. Exemplu de panouri acustice din beton armat Figura A2.3. Barier� acustic� realizat� dintr-o placa cu granule de cauciuc Figura A2.4. Transmiterea undelor sonore în prezen�a dispozitivului de reducere a zgomotului Figura A2.5. Modalit��i de diminuare a undei reflectate în cazul barierelor fonoabsorbante Figura A2.6. Propagarea unidirec�ional� a undei Figura A2.7. Legea masei Figura A2.8. Medii elastice separate Figura A2.9. Propagarea oblic� a undelor la o suprafa�� de separare

Lista tabelelor

Tabelul 1 – Valori ale indicilor de izolare la zgomot aerian, func�ie de spectrul sonor standardizat al circula�iei Tabelul 2 - Categorii pentru încadrarea rezultatelor performan�elor de izolare Tabelul A2.1 - Necesitatea utiliz�rii materialelor fonoabsorbante în func�ie de în�l�imea ecranelor acustice Tabelul A2.2 – Valori ale atenu�rii datorate absorb�iei, în func�ie de distan�a dintre receptor �i surs� Tabelul A3.1 - Valorile impedan�ei specifice, pentru unele materiale uzuale �i medii de propagare a undelor acustice Tabelul A4.1- Limite admisibile ale nivelului de zgomot Tabelul A5.1 - Caracteristicile materialelor fonoabsorbante, pentru care se aplic� metoda de încercare cerut� de standardul în vigoare



�

1. PREVEDERI GENERALE 1.1 Obiect �i domeniu de aplicare 1.1.1. Prezenta specifica�ie tehnic� stabile�te cerin�ele �i criteriile de performan�� pe

care trebuie s� le îndeplineasc� dispozitivele de reducere a zgomotului generat de traficul rutier.

1.1.2. Specifica�ia tehnic� se refer� la dispozitive de reducere a zgomotului uzinate, care sunt livrate sub form� de seturi complete (care includ elementele �i accesoriile necesare fix�rii în teren �i montajului), indiferent de materialul din care acestea sunt realizate.

(1) În general, un astfel de dispozitiv se compune din: (a) elemente liniare verticale (stâlpi), fixate în teren, cu rol de preluare �i

transmitere la terenul de fundare a înc�rc�rilor la care este supus dispozitivul în timpul exploat�rii;

(b) elemente orizontale fonoabsorbante �i/sau fonoizolante, de regul� autoportante, montate între elementele structurale veticale,

(c) accesorii de fixare, inclusiv accesoriile care realizeaz� o prindere elastic� a panourilor de/în stâlpii dispozitiului.

(2) În anexa informativ� nr.1 sunt prezentate caracteristicile constructive �i func�ionale ale dispozitivelor de reducere a zgomotului generat de traficul rutier.

(3) În anexa informativ� nr.2 sunt prezentate diverse categorii de dispozitive de reducere a zgomotului.

(4) În anexa informativ� nr.3 sunt prezentate domeniile de utilizare ale panourilor acustice.

(5) În anexa normativ� nr.4 sunt prezentate limitele admisibile ale nivelului de zgomot �i efectele zgomotului rutier asupra ocupan�ilor din cl�dirile de locuit din vecin�tate.

1.1.3. Specifica�ia tehnic� con�ine �i prevederi referitoare la evaluara �i verificarea constan�ei performan�ei dispozitivelor de reducere a zgomotului generat de traficul rutier.

(1) În anexa normativ� nr.5 sunt prezenatate prevederi cu privire la certificarea �i evaluarea constan�ei performan�ei dispozitivelor de reducere a zgomotului.

1.1.4. Prezenta specifica�ie tehnic� se adreseaz�:

(a) administratorilor drumurilor publice sau private adiacente sau care traverseaz� zone reziden�iale urbane sau rurale;

(b) autorit��ilor publice �i institu�iilor centrale �i locale care acord� avize �i autoriza�ii pentru construc�ia drumurilor �i de urbanism;

(c) fabrican�ilor de dispozitive de reducere a zgomotului generat de traficul rutier precum �i produc�torilor de produse fonoabsorbante, fonoizolante �i antivibratile;

(d) proiectan�ilor, verificatorilor tehnici de proiect, exper�ilor tehnici, reponsabililor tehnici cu execu�ia �i dirigin�ilor de �antier;

(e) institu�iilor care au atribu�ii cu privire la inspec�ia tehnic� a construc�iilor �i la monitorizarea parametrilor mediului, cu privire la nivelul admisibil de zgomot generat de traficul rutier;

(f)organismelor de certificare a constan�ei performan�ei dispozitivelor de reducere a zgomotului generat de traficul rutier;

(g) laboratoarelor de testare a performan�elor dispozitivelor de reducere a zgomotului generat de traficul rutier.



�

1.2 Terminologie (1) Dispozitiv de reducere a zgomotului – structur� (format� din elementele de

fixare în funda�ie �i panouri acustice) amplasat între sursa de zgomot (traficul rutier) �i receptor (ansambluri construite, autostr�zi, popula�ia aflat� în imediata apropiere a c�ilor de comunica�ii) care modific� propagarea undei sonore �i care prin reflexie, refrac�ie �i absorb�ie reduc nivelul de zgomot.

(2) Barier� de zgomot - structur� care blocheaz� sau diminueaz� nivelul de zgomot al

unei surse sonore. Dup� tipul suprafe�ei lor, aceste bariere pot reflecta par�ial sau în totalitate zgomotul incident.

(3) Ecran anti-zgomot – structur� (panouri acustice/ barier� de vegeta�ie

natural�/forme de relief naturale) pentru reducerea zgomotului cu rolul de a împiedica transmiterea direct� a zgomotului aerian produs de traficul rutier.

(4) Element absorbant (parament) - dispozitiv de reducere a zgomotului care este

ata�at de un perete sau alt tip de structur� pentru a reduce cantitatea de zgomot reflectat (5) Barier� fonoabsorbant� - structur� care con�ine componente fonoabsorbante. (6) Protec�ie - dispozitiv pentru reducerea zgomotului montat în lungul drumului sau

suspendat (7) Element structural - element a c�rui func�ie principal� este de a sus�ine sau de a

men�ine pe loc elementele acustice. (8) Element acustic - element a c�rui func�ie principal� este de a asigura performan�a

acustic� a dispozitivului. (9) Ciocan pentru încercare mecanic� - dispozitiv de tipul celui utilizat pentru

m�surarea elasticit��ii suprafe�elor dure. (10) Dispozitiv ad�ugat - component� suplimentar� care influen�eaz� performan�a

acustic� a dispozitivului original de reducere a zgomotului (care ac�ioneaz� în principal asupra energiei de difrac�ie).

(11) Durat� de via�� - Perioad� în tinpul c�reia se men�in performan�ele

dispozitivului �i care îi permite acestuia s�-�i men�in� caracteristicile de performan�� conform SR EN 1794, p�r�ile 1 �i 2.

(12) Expunerea la marginea drumului - utilizarea produsului instalat de-a lungul

unui drum, ca dispozitiv de reducere a zgomotului. (13) Spectru sonor standardizat al circula�iei - Spectru care se utilizeaz� pentru

calcului performan�ei acustice a dispozitivelor de reducere a zgomotului din trafic în aproprierea c�ilor rutiere sub form� de indici unici de evaluare a absorb�iei acustice �i a izol�rii la zgomote aeriene.

(14) Nivel în banda de treime de octav� Li - Nivelul relativ al presiunii acustice

ponderate A, în decibeli, a spectrului sonor standardizat al circula�iei pentru banda de treime de octav� de frecven�� central� fi.



�

(15) Zon� de încercare la impact - zona central� a unui panou de m�rime standardizat� prev�zut� la o distan�� de 125 mm fa�� de fiecare margine, conform figurii C.2 (conform SR EN 1794-1).

(16) Dispozitiv sigur pentru ocupan�ii unui vehicul - dispozitiv pentru reducerea

zgomotului, sigur pentru circula�ie, dac� un impact al autovehiculului nu antreneaz� un pericol mai mare pentru ocupan�i decât cel prev�zut pentru barierele de securitate în SR EN 1317-2. Din contr�, nu este necesar� împiedicarea vehiculului de a-l traversa �i nu se presupune c� piesele sunt împiedicate s� se deta�eze din dispozitiv.

(17) Ecran anti-zgomot �i parapet de siguran�� combinate - dispozitiv pentru

reducerea zgomotului sigur pentru circula�ie care satisface toate cerin�ele pentru parapetele de siguran�� într-o categorie de reten�ie dat�, a�a cum este definit� de SR EN 1317-2.

(18) Înc�rcare din vânt - înc�rcare din vânt care include to�i factorii din standardul

european SR EN 1794-1. (19) Înc�rcare de proiectare din vânt - înc�rcare din vânt specific� unei regiuni

geografice. (20) Înc�rcare dinamic� - înc�rcare datorat� z�pezii proiectat� pe un dispozitiv

pentru reducerea zgomotului de c�tre un utilaj de desz�pezire. (21) Vitez� de desz�pezire - viteza utilajului de desz�pezire atunci când trece prin

fa�a ecranului anti-zgomot. (22) Presiune acustic� ponderat� A, în pascali - reprezint� presiunea acustic�

eficace determinat� prin utilizarea re�elei de ponderare în frecven��, A (conform SR EN 60651).

(23) Nivel de presiune acustic�, în decibeli - Nivelul de presiune acustic� este dat de

rela�ia: 2

0

10 ��

��

��

pplgLp

unde p este presiunea acustic� eficace (Pa); 0p - presiunea acustic� de referin�� (20 �Pa) (24) Nivel procentual - nivelul de presiune acustic� ponderat� A, ob�inut prin

utilizarea constantei de timp “F” (conform SR EN 60651) care este dep��it într-un interval de timp (exprimat în % din intervalul de timp considerat). Simbolul este: ,AN TL de exemplu

95,1A hL este nivelul ponderat A dep��it într-un interval de timp 95% dintr-o or�. (25) Nivel de presiune ponderat� A continuu, echivalent, în decibeli. Valoare a

nivelului de presiune acustic� ponderat� A, al unui sunet sta�ionar continuu, care, într-un interval de timp T specific, are aceea�i presiune acustic� eficace ca sunetul considerat, ai c�rui nivel variaz� în timp. Acesta este dat de rela�ia:

��

��

�

��

2

1

20

2

12

110t

t

AT,Aeq dt

ptp

ttlgL

unde: ,Aeq TL este nivelul de presiune acustic� ponderat A, continuu echivalent, în decibeli, determinat într-un interval de timp T care începe la 1t �i se termin� la 2t ;



�

0p - presiunea acustic� de referin�� (20 �Pa) Ap t - presiunea ponderat� A instantanee a semnalului acustic. (26) Nivel de expunere acustic�, în decibeli. Nivelul de expunere acustic�

corespunz�tor unui eveniment (zgomot) discret este dat de rela�ia:

��2

1

20

2

0

110t

t

AAE dt

ptp

tlgL

unde: tp A este presiunea acustic� ponderat� A instantanee; 12 tt � - intervalul de timp stabilit, destul de lung pentru a cuprinde toate sunetele semnificative ale evenimentului respectiv; 0p - presiunea acustic� de referin�� (20 � Pa); 0t =1s - timpul de referin��.

(27) Interval de timp al m�sur�rii - Intervalul de timp în care se integreaz� �i se

mediaz� p�tratul presiunii acustice ponderate A. (28) Interval de timp de referin�� - interval de timp normat la care se poate referi un

nivel de presiune acustic� ponderat� A, continuu echivalent. Aceasta poate fi specificat în standarde interna�ionale sau interna�ionale sau de c�tre autorit��ile locale astfel încât s� cuprind� activit��ile umane tipice �i varia�iile în func�ionare ale surselor sonore.

(29) Interval lung de timp - interval de timp specificat în care sunt reprezentative

rezultatele m�sur�rii zgomotului. Intervalul lung de timp const� dintr-o serie de intervale de timp de referin�� i se determin� în scopul descrierii zgomotului din mediul înconjur�tor; este stabilit, în general, de autorit��ile competente.

(30) Nivel acustic mediu în interval lung de timp - medie, în interval lung de timp

considerat, a nivelurilor de presiune acustic� ponderat� A continue echivalente pentru o serie de intervale de timp de referin�� cuprinse în intervalul lung de timp. Medierea trebuie efectuat� a�a cum este descris în SR ISO 1996-2:2008

(31) Nivel de evaluare - nivel de presiune acustic� ponderat� A continuu echivalent într-un interval de timp specificat, corectat în func�ie de caracterul tonal �i de impuls al sunetului

(32) Nivel de evaluare mediu într-un interval lung de timp - medie pe interval lung de timp a nivelurilor de evaluare, pentru o serie de intervale de timp de referin��. Medierea trebuie efectuat� a�a cum se descrie în SR ISO 1996-2:2008

(33) Zgomot ambiant - zgomot înconjur�tor total într-o situa�ie dat�, la un moment dat, care este de obicei compus din zgomote ce provin de la multe surse.

(34) Zgomot specific - component� a zgomotului ambiant care poate fi identificat� în mod specific prin mijloace acustice �i poate fi asociat� unei surse specifice apropiate sau dep�rtate

(35) Zgomot ini�ial - zgomot ambiant care predomin� într-o zon� înainte de o modificare a situa�iei existente



�

(36) Capacitate fonoizolant� – imposibilitatea unei p�r�i a energiei acustice de a traversa anumite materiale (aceast� capacitate este determinat� de masa materialului, fiind limitat� de anumite caracteristici mecanice care, pentru anumite frecven�e, au ca rezultat o transparen�� pentru sunet, cauzând efectul de rezonan��).

(37) Capacitatea fonoabsorbant� – capacitatea materialului de a transforma energia

acustic� în energie termic� (vibra�ii), reflectând o parte minim�. (38) Porozitatea materialelor fonoabsorbante - raportul dintre volumul porilor

deschi�i ai materialului �i volumul total al materialului. Porozitatea, pentru materialele poroase, depinde de mas�, volumul �i densitatea fibrelor.

(39) Rezisten�a la trecerea curen�ilor de aer (�) - diferen�a de presiune necesar�

pentru a for�a o cantitate de aer s� treac� printr-un material �i ilustreaz� pierderile de energie datorate efectului de vâscozitate la propagarea undelor sonore. Rezisten�a la trecerea curen�ilor reprezint� una dintre cele mai importante calit��ii a unui material fonoabsorbant, influen�ând în mod direct absorb�ia sunetului.

(40) Tortuozitatea (��), - cunoscut� �i sub numele de factorul de form� a structurii

este o proprietate fizic� care descrie cât de bine împiedic� structura materialului curgerea direct� a aerului. Aceast� proprietate se refer� la r�sucirea porilor unui material (form� neregulat� �i distribu�ia neuniform� pe unitatea de suprafa�� a acestora) raportat� la lungimea traiectoriei fluidului care trece printr-un material, în întreaga grosime a materialului.

(41) Coeficient de absorb�ie acustic�, � - raportul dintre puterea acustic� absorbit� de suprafa�a probei (f�r� reflexie) �i puterea acustic� incident�, pentru o und� plan� cu inciden�� normal�.

(42) Coeficient de reflexie a presiunii acustice la inciden�� normal�, r - raportul complex dintre amplitudinea presiunii acustice a undei reflectate �i cea a undei incidente în planul de referin��, pentru o und� plan� cu inciden�� normal�

(43) Zgomotul unui vehicul în mi�care - zgomot aerian emis de un vehicul în mi�care �i se determin� pentru: regim curent de circula�ie, regim de accelerare, regim de frânare, iar în cazul vehiculelor de transport în comun se determin� pentru: plecarea din sta�ie �i sosoirea în sta�ie.

(44) Zgomotul unui vehicul în sta�ionare - zgomot aerian emis de un vehicul la care

motorul func�ioneaz� în gol �i se determin� pentru: func�ionarea propriu-zis� a motorului �i evacuarea gazelor (numai pentru vehicule cu motoare cu ardere intern�).

(45) Zgomot de impact - Zgomot care ia na�tere sub form� de sunet structural, produs

prin lovirea unui element de construc�ie �i care este radiat în înc�pere sub form� de zgomot aerian.

(46) Confort - m�rime de stare care caracterizeaz� în totalitate influen�a mediului

înconjur�tor asupra organismului uman. (47) Confort acustic - confortul considerat din punct de vedere al recep�ion�rii

semnalelor acustice, care se asigur� prin limitarea nivelului de presiune acustic� a zgomotului (considerat din punct de vedere fiziologic).



�

(48) Tratamente acustice absorbante - materiale sau structuri special alc�tuite caracterizate printr-un coeficient de absorb�ie ridicat.

(49) Absorban�i acustici poro�i - materiale având pori deschi�i la suprafa�a expus� contactului cu sunetul (Obs. În cazul absorban�ilor acustici poro�i, undele acustice incidente pe elementul de construc�ie acustic absorbant, provoac� oscila�ii ale aerului, în porii materialului. Datorit� fenomenului de frecare dintre coloanele de aer �i pere�ii porilor energia acustic� se transform� în energie termic�)

(50) Absorban�i acustici poro�i cu schelet rigid - Absorban�i acustici poro�i ai c�ror

pori nu sufer� deform�ri sub ac�iunea undelor acustice. (51) Absorban�i acustici poro�i cu schelet flexibil- Absorban�i acustici poro�i ai

c�ror schelet nu a fost rigidizat cu un liant corespunz�tor �i sufer� deform�ri sub ac�iunea undelor acustice.

1.3 Simboluri Tabelul 1. Denumire simboluri

M�rime Simbol Unitate Observa�ii

0 1 2 3 Nivel de presiune acustic� pL dB - Nivel de presiune acustic� ponderat� A pAL dB -

Nivel procentual T,ANL dB Nivel dep��it în N% din intervalul de timp T

Nivel de expunere acustic� AEL dB Pentru evenimente discrete (zgomote)

Nivel de presiune acustic� ponderat� A, continuu echivalent T,AeqL dB Intervalul de timp trebuie

declarat

Nivel acustic mediu pe termen lung LT,AeqL dB Intervalul de timp trebuie declarat

Nivel de evaluare T,ArL dB Intervalul de timp trebuie declarat

Nivel de evaluare pe termen lung LT,ArL dB Intervalul de timp trebuie declarat

Indicator de zgomot pentru zi-sear�-noapte Lzsn dB Indicatorii de zgomot

necesari pentru caracterizarea zgomotului din mediul urban, sunt defini�i în cadrul Directivei 2002/49/CE �i SR ISO 1996-2:2008

Indicator de zgomot pentru zi Lzi dB

Indicator de zgomot pentru sear� Lseara dB

Indicator de zgomot pentru noapte Lnoapte dB

Coeficient de absorb�ie la inciden�� normal� � - M�rime adimensional�

0 1 2 3

Coeficient de reflexie a presiunii acustice la inciden�� normal� r - M�rime adimensional�



�

Indicele de evaluare a performan�ei de izolare la zgomote aeriene DLR dB -

Indicele de evaluare a absorb�iei acustice DL� dB -



�

2. SPECIFICA�II DE PERFORMAN�� PENTRU DISPOZITIVE DE REDUCERE A ZGOMOTULUI GENERAT DE TRAFICUL RUTIER

2.1. Performan�e acustice 2.1.1. Criteriul de alegere a barierei fonice corepunz�toare condi�iilor de trafic are în

vedere valoarea minim� a nivelului de izolare fonic�, corespunz�toare compozi�iei spectrale. Valoarea minim� a reduc�iei sonore trebuie s� fie cel pu�in egal� cu diferen�a dintre valorile nivelului de zgomot, dup� cum urmeaz�:

(a) valoarea cea mai mare a nivelului de zgomot corepunz�tor compozi�iei spectrale generate de tipul vehiculelor, tipul suprafe�ei de rulare �i intensitatea/debitul traficului, determinate pe baz� de m�sur�ri acustice “in situ” �i anchete de trafic

�i (b) valoarea maxim� admisibil� a nivelului de zgomot, conform prevederilor din

Anexa nr. 4. 2.1.2. Performan�ele acustice care trebuie avute în vedere la alegerea corespunz�toare

a unui dispozitiv de reducere a zgomotului se refer� în principal la: (a) izolare la zgomot aerian “DLR” (indicele de izolare la zgomot aerian) - valoare

declarat�, în dB, pe spectre de frecven�e; (b) absor�ia sunetului “DL�” - valoare declarat�, în dB, pentru p�r�ile absorbante ale

eceranului de absorb�ie a sunetului, pe spectre de frecven�e. 2.1.3. Performan�ele acustice ale dispozitivelor de reducere a zgomotului generat de

traficul rutier se determine� prin m�sur�tori “in situ” sau în laborator. 2.2. Performan�e mecanice 2.2.1. Performan�ele mecanice au în vedere men�inerea func�ionalit��ii dispozitivelor

de reducere a zgomotului rutier, pe întreaga durat� de via�� estimat�, sub efectul conjugat al ac�iunii agen�ilor mecanici �i de mediu natural �i antropic, la valori ale intensit��ilor corespunzatoare exploat�rii normale.

2.2.2. Performan�ele mecanice care trebuie avute în vedere la alegerea unui dispozitiv de reducere a zgomotului generat de traficul rutier într-un anumit amplasament, se refer� în principal la:

(a) greutatea proprie a dispozitivului de reducere a zgomotului; (b) valoarea maxim� cumulat� a înc�rc�rilor orizontale (vânt) corespunz�toare zonei

geo-climatice în care urmeaz� s� fie amplasate, pân� la care nu se produc deforma�ii care s� degradeze func�ionalitatea elementelor componente ale barierei fonice, astfel:

(i) deforma�ie orizontal� maxim� – deforma�ie orizontal� maxim� “h/50”, în care “h” reprezint� grosimea panoului;

(ii) deforma�ie vertical� cu element de protec�ie, a�a cum este utilizat în practic� - deforma�ie maxim� “L/400”, în care “L” reprezint� în�l�imea barierei (în�l�imea stâlpului barierei).

(c) comportarea la impactul cu pietre. NOT�:

1) Evaluarea ac�iunii vântului se face în confromitate cu normativ CR 1-1-4:2012 �i standardele SR EN 1991-1-4:2006/AC:2010/A1:2010, SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007; Evaluarea ac�iunii z�pezii se face în conformitate cu codul de poiectare CR 1-1-3:2012;

2) Codurile CR 1-1-3/2012 �i CR 1-1-4/2012 cuprind regulile de aplicare �i datele de baz� necesare pentru stabilirea înc�rc�rilor din z�pad� �i vânt, cu luarea în considerare a informa�iilor meteorologice privind maximele anuale ale înc�rc�rilor ce provin din ac�iunile climatice în România.



�

2.3.Performante cu privire la durabilitate 2.3.1. Durabilitatea se apreciaz� fie prin durata de exploatare garantat�, ca valoare

curent� la nivelul performan�elor nemodificate, fie ca durat� ultim� de serviciu atunci când performan�ele acustice determinate se reduc sub 30%. Atunci când sunt supuse unor condi�ii de mediu a c�ror natur� �i severitate sunt precizate în SR EN 60721-3.

(1) Durabilitatea se declar� de c�tre produc�tor pentru urm�toarele durate: 5 ani, 10 ani, 15 ani sau 20 de ani.

2.3.2. Pentru performan�ele non-acustice, durabilitatea se evalueaz� în raport cu tipul materialului utilizat, tipul protec�iei/straturilor de potec�ie, clasele de expunere, astfel:

(a) pentru elemente din beton, beton armat sau beton precomprimat – clase de expunere conform NE 012/1-2007;

(b) pentru elemente metalice – clase de corozivitate conform GP 121 – 2013; (c) pentru elemente din lemn – clase de serviciu conform NP 005 – 2003. 2.4 Performante referitoare la mentenan�� 2.4.1. Mentenan�a se refer� la inspectarea periodic� (recomandabil cel pu�in prim�vara

�i toamna) a dispozitivelor de reducere a zgomotului aerian �i remedierea degrad�rilor ca urmare a ac�iunii mediului sau actelor de vandalism, ca de ex. cur��irea zonei inferioare a barierei fonice de iarb� sau de�euri aruncate, desfundarea perfora�iilor panourilor fonoabsorbante de frunze sau alte suspensii transportate de vânt, repararea local� a stratului de protec�ie, etc.

2.4.2. Se recomand� utilizarea unor sisteme de dispozitive de reducere a zgomotului realizate în sisteme constructive care s� permit� înlocuirea numai a unui modul de panou (degradat accidental sau din vandalism), prin simpla demontare �i remontarea a panourilor adiacente.

2.5 Cerin�e tehnice minime pentru dispozitivele de reducere a zgomotului din

traficul rutier Tabelul 2. Caracteristici produs – cerin�e tehnice

Caracteristici produs Standard de referin��

Nivel/clasa de cerin�e Valoare Unitate de

m�sur� 0� 1� 2� 3� 4�

Absorb�ie acustic� DL� SR EN 1793-1 Grupa A3/A4 8…11/>11 dB

Izolare acustic� DLR SR EN 1793-2 Grupa B4 > 34 dB

Sarcini – rezisten��, greutate proprie SR EN 1794-1 - minim 3,5 kN/m

Sarcini – rezisten��, sarcina maxim� vertical� SR EN 1794-1 - minim 50 kN/m

Sarcini – rezisten��, sarcina maxim� normal� (90°) SR EN 1794-1 SR EN 1794-1,

A3.3 minim 2,5 kN/m

Sarcini – rezisten��, sarcina maxim� normal� (90°) SR EN 1794-1 SR EN 1794-1,

A3.2 �i B3.3 minim 2,5 kN/m

Sarcina dinamic� dup� desz�pezire: momentul încovoietor maxim

SR EN 1794-1 - minim 4,9 kNm



�

0� 1� 2� 3� 4�

Adâncime aparent� dup� impactul cu pietre*) SR EN 1794-1 SR EN 1794-1,

C.2

< grosime perete exterior

/ maxim 20 mm

Grad de pericoluzitate din cauza c�derilor unor par�i din panou**)

SR EN 1794-2 minim Clasa 1 - -

Capacitatea de reflexie a luminii SR EN 1794-2 NDP NDP -

*) Conform prescrip�iilor C.2 – din SR EN 1794-1 sunt acceptate deterior�rile minore în form� de crater produse la suprafa�a materialelor casante, cu condi�ia ca adâncimea acestor cratere s� fie mai mic� decât grosimea peretelui exterior sau decât 20 mm. **) Dispozitivele de reducere a zgomotului din traficul rutier a�ezate în banda median� sau în imediata apropiere a corpului de drum, trebuie s� respecte suplimentar, cerin�ele standardelor SR EN 1317 �i SR EN 14388.



�

3. PREVEDERI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DISPOZITIVELOR DE REDUCERE A ZGOMOTULUI

3.1. Amplasarea dispozitivelor de reducere a zgomotului, în general, se face la

marginea amprizei drumului, în exteriorul zonei de siguran��. La amplasare se vor avea în vedere reglement�rile tehnice în vigoare �i condi�iile cerute de administratorul drumului referitoare la asigurarea distan�ei minime fa�� de instala�iile/echipamentele drumului �i gabaritul liber de trecere, atât pentru desf��urarea în condi�ii de securitate a traficului rutier cât �i pentru asigurarea accesului la instala�iile �i echipamentele amplasate în fa�a barierei fonice, pentru efectuarea lucr�rilor de mentena�� i repara�ii. De asemenea, amplasarea se face dincolo de �an�ul/rigolele de colectare �i scurgere a apelor, astfel încât dispozitivele de reducere a zgomotului generat de traficul rutier s� nu conduc� la împiedicarea scurgerii apelor de pe platforma drumului/str�zii.

3.2. În dreptul trecerii la nivel cu o alt� cale de circula�ie (incluiv c�i ferate), la amplasarea dispozitivului de reducere zgomotului se va avea în vedere asigurarea vizibilit��ii, conform prevedrilor legale în vigoare.

3.3. Locul de amplasare a ecranului acustic în raport cu receptorul, considerând c� ecranul acustic este montat paralel cu sursa de zgomot, pentru ob�inerea unei valori superioare a gradului de izolare fonic� la receptor, se stabile�te astfel încât lungimea optim� a ecranului s� fie cuprins� între minim 300...500 m. În cazul în care dispozitivul de protec�ie acustic� este utilizat pentru izolarea fonic� a unui grup de construc�ii (grup de receptoare) este recomandat ca distan�a minim� de la marginea ecranului la primul dintre receptori pe direc�ie paralel� cu axa sursei, s� fie cuprins� între minim 150...250 m. În cazul în care lungimea ecranului este foarte mare în raport cu dimensiunea receptorului, se pot „rabate” marginie ecranului, cu unghiuri de pân� la 900, astfel cum este prezentat în Figura 1.

Figura 1. Locul de amplasare a ecranului în raport cu receptorul

3.3.1. Amplasarea �i modul de “rabatare” a ecranului trebuie s� �in� cont de modul concret de dispunere al receptorilor. În figurile 2, respectiv 3, sunt prezentate dou� astfel de cazuri, în care A1 �i B1 reprezint� moduri defavorabile de pozi�ionare a ecranului, iar A2 �i B2 reprezint� moduri de montare optim� a dispozitivului de protec�ie fonic�.



�

Figura 2. Mod de amplasare a ecranului de protec�ie acustic�, A1 – defavorabil, A2 – favorabil

Figura 3. Mod de amplasare a ecranului de protec�ie acustic�, B1 – defavorabil, B2 - favorabil unde

este pozi�ia receptorului, amplasat în func�ie de direc�ia de propagare a zgomotului.

3.3.2. Eficacitatea izol�rii fonice este influen�at� de modalitaea întreruperii ecranului.

În cazul în care este necesar� întreruperea acestuia, se recomand� ca cele dou� segmente de ecran s� fie suprapuse pe o lungime minim� egal� cu de dou� ori distan�a dintre ele.

3.4. La amplasarea unui dispozitiv de protec�ie fonic� trebuie avute în vedere �i

urm�toarele aspecte: (a) greutatea proprie a structurii ecranului acustic. Acest factor este impus de

natura terenului pe care va fi amplasat ecranul �i poate fi influen�at atât de starea natural� a acestuia, cât �i de existen�a sau posibilitatea execut�rii unor lucr�ri de consolidare a acestuia.

(b) înc�rcarea dat� de vânt. Acest factor este influen�at de locul de amplasare a dispozitivului de protec�ie în func�ie de frecven�a �i intensitatea vântului din acea zon� geografic�.

Direc�ia de propagare a zgomotului





�

(c) natura �i tipul funda�iei. Împreun� cu primul parametru amintit anterior, acest factor este determinant în ceea ce prive�te stabilitatea �i capacitatea de realizare a gradului de izolare impus pentru dispozitivul de protec�ie considerat.

(d) un alt parametru este gradul de protec�ie la �oc, ce poate proveni din impactul cu vehicule rutiere. În func�ie de cerin�a ini�ial� de a asigura �i o protec�ie sau nu la �ocuri provenite din impact, construc�ia ecranelor poate fi simpl� sau combinat� cu diferite elemente suplimentare. Valorile specifice pentru încercarea la �oc a ecranelor sunt specifice fiec�rei ��ri, �i sunt stabili�i în func�ie de reglement�rile concrete privind modul de utilizare al c�ilor de comunica�ie rutiere.

(e) dac� ecranele acustice sunt dispuse pe o lungime foarte mare sau în zone în care exist� c�i de acces transversal pe direc�ia sursei, se impune existen�a în structura ecranelor respective a unor elemente de trecere dintr-o parte în cealalt� a respectivelor ecrane. Acestea trebuie dimensionate în raport cu m�rimea c�ilor de acces �i cu volumul traficului.

(f) se recomand� ca riscul de accidente sau ambuteiaje s� fie evitat sau diminuat, prin utilizarea unor m�suri specifice de marcare �i/sau prin utilizarea unor materiale �i solu�ii constructive corespunz�toare.

(g) în general, nu sunt necesare m�suri speciale în ceea ce prive�te protec�ia la foc. În cazul în care ecranul este pozi�ionat în imediata apropiere a construc�iilor (în special a locuin�elor) se impune utilizarea unor materiale care s� asigure un grad sporit de protec�ie împotriva incendiilor.

(h) factorul estetic este de asemenea important deoarece, o solu�ie de protec�ie acustic� care nu este bine adaptat� �i nu se integreaz� în peisajul urban, poate fi la fel de d�un�toare ca o solu�ie de protec�ie ineficient� din punct de vedere acustic.

(i) verificarea cerin�elor de mai sus se va face de c�tre responsabilul tehnic cu execu�ia.

3.5. Condi�ii de instalare-montare pe �antier a panourilor acustice:

(a) La punerea în oper� a panourilor acustice trebuie s� se respecte prevederile din instruc�iunile de fixare/montaj ale produc�torului �i normele de protec�ie muncii prev�zute în Legea 319/2006 (cu actualiz�ri). Se va preciza structura general� care trebuie urm�rit� la prezentarea instruc�iunilor de manipulare, depozitare, transport precum �i cele de fixare/montaj.

(b) Modul de prezentare trebuie s� fie clar, concis �i u�or de în�eles de personalul care se va ocupa de instalarea �i montarea pe �antier a panourilor acustice. În cazul în care trebuie prev�zute puncte de acces pentru pietoni, iar u�ile de acces nu sunt practice nereducând nivelul de zgomot transmis, se vor introduce sec�iuni suplimentare de panou, paralele cu u�ile de acces astfel încât s� nu influien�eze performan�ele acustice ale dispozitivelor de reducere a zgomotului rutier.

(c) Pentru evitarea accidentelor se vor prezenta cerin�ele care trebuie s� le îndeplineasc� personalul uman în timpul manipul�rii panourilor acustice.



�

(d) Parametrii tehnologici privind condi�iile de execu�ie, calitate �i conformitate în raport cu documentele de referin��, se refera la execu�ia dispozitivelor de reducere a zgomotelor care trebuie s� fie definit� în mod corespunz�tor prin documenta�ia de execu�ie tehnologic�, în toate etapele de fabrica�ie, cât �i prin documenta�ia de instalare-montare in situ. În acest sens, vor fi precizate în concordan�� cu standardele na�ionale, europene �i interna�ionale toate condi�iile parametrilor constructivi, func�ionali �i de performan�� în raport cu documentele de referin��. Se vor prezenta parametrii tehnologici reprezentativi ai dispozitivelor de reducere a zgomotului prin care se poate verifica cu usurint� respectarea calit�tii de executie a fabricatiei produsului, a modului de transport/depozitare si a punerii în oper�. Respectarea parametrilor tehnologici în cadrul procesului de executie si calitate a elementelor componente dispozitivelor de reducere a zgomotului, influenteaz� în mod direct operatiile de instalare - montare precum si propriet�tile acustice ale acestor dispozitive antizgomot.

(e) verificarea cerin�elor men�ionate se vor face de c�tre un responsabil tehnic cu execu�ia.



�

4. REGULI DE BUN� PRACTIC� PENTRU PROIECTAREA BARIERELOR(PANOURILOR) ACUSTICE

4.1. În cazul c�ilor rutiere existente sau care sunt în faza de proiectare, pentru reducerea zgomotului produs de trafic, se recomand�:

(a) realizarea unei structuri rutiere cu un strat de uzur� silen�ios, pentru reducerea zgomotului de contact pneu-�osea;

(b) reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor (de ex. introducerea de marcaje rutiere de limitare a vitezei maxime);

(c) amplasarea c�ilor rutiere, la o distan�� mai mare fa�� de receptor. 4.2. Pentru adoptarea unei solu�ii corespunz�toare de panouri acustice �i de amplasare a panourilor acustice, înainte �i dup� montarea panourilor acustice, se vor efectua m�sur�ri acustice la surs� �i la receptor pentru eviden�ierea spectrului sonor al circula�iei �i verificarea nivelului de zgomot admisibil la receptor. În cazul în care, limita nivelului de zgmot admisibil este dep��it�, se impune utlizarea unor panouri acustice care s� asigure o reducere suficient� a nivelului de zgomot la receptor. Solu�iile de panouri acustice �i amplasarea acestora vor fi verificate de c�tre un specialist în acustic� recunoscut �i atestat de c�tre o societate profesional� de specialitate în domeniul acustic.

4.3. Principalele caracteristici de care trebuie s� se �in� seama atunci când se dore�te proiectarea �i alegerea unui anumit tip de barier� de zgomot, sunt:

(a) alegerea materialului care trebuie s� �in� seama de: (i) transmisibilitatea acestuia, deoarece unda sonor� ajunge de la surs� la

receptor prin fenomenul de transmisie. Pentru ca protec�ia receptorului s� fie asigurat�, trebuie ca energia transmis� s� fie cât mai mic�, deci indicele de atenuare a zgomotului s� aibe valori cât mai mari;

(ii) absorb�ia �i izolarea acustic�. (b) în�l�imea barierei. Din practic� s-a dovedit c� valoarea optim� a acestui

parametru este acea valoare pentru care receptorul este situat, în totalitate, în zona de umbr� acustic� din spatele ecranului (relativ la linia surs� - receptor). Astfel, în�l�imea optim� a ecranului acustic este evaluat� în func�ie de doi parametri importan�i, �i anume: în�l�imea receptorului �i distan�a surs� – receptor. Se calculeaz� cf. C125/2013 Partea 4, capit.2 art. 2,3,1,5 �i capit.3. La proiectarea solu�iei constructive trebuie s� se �in� seama c� o în�l�ime foarte mare a ecranului poate diminua semnificativ gradul de vizibilitate al receptorului. Acest lucru poate fi evitat prin “rabatarea” ecranului înspre sursa de zgomot, cu unghiuri de pân� la 900, astfel încât receptorul s� r�mân� în continuare, în totalitate, în zona de umbr� din spatele ecranului.

(c) locul de amplasare a barierei în raport cu sursa de zgomot. Pentru un maxim de eficacitate, ecranul acustic trebuie amplasat cât mai aproape de sursa de zgomot.

(d) locul de amplasare a barierei în raport cu receptorul de zgomot. (e) greutatea proprie a structurii barierei acustice. Acest factor este impus de

natura terenului pe care va fi amplasat ecranul �i poate fi influen�at atât de starea



�

natural� a acestuia, cât �i de existen�a sau posibilitatea execut�rii unor lucr�ri de consolidare a acestuia.

(f) înc�rcarea datorat� vântului. Acest factor este influen�at de locul de amplasare a dispozitivului de protec�ie în func�ie de frecven�� i intensitatea vântului din zona geografic� respectiv�.

(g) natura �i tipul funda�iei. Împreun� cu greutatea proprie a structurii ecranului acustic, acest factor este determinant în ceea ce prive�te stabilitatea �i capacitatea de realizarea a gradului de izolare impus pentru dispozitivul de protec�ie considerat.

4.4. Analizând aspectele prezentate mai sus se constat� c� proiectarea unei bariere de zgomot este dependent� de în�l�imea sa, de distan�a de la surs� la receptor �i invers �i de tipurile de materiale folosite la construc�ia ei. De asemenea eficacitatea unei bariere de zgomot depinde �i de natura frecven�elor undelor sonore incidente ale sunetului.

4.5. În stadiul de proiectare a barierelor (panourilor) acustice trebuie avute în vedere aspectele privind atât parametrii acustici (caracteristica de izolare acustic� �i caracteristica de fonoabsorb�ie) cât �i parametrii privind siguran�a în exploatare (rezisten�� mecanic� la �ocuri, înc�rc�ri din vânt, z�pad�, etc).

4.6. Analizând legea maselor (Anexa 2, capitolul A.2.5.), pentru realizarea unui indice de atenuare acustic� "R" cât mai mare, trebuie respectat principiul conform c�ruia capacitatea de izolare acustic� a unui element de construc�ie cre�te odat� cu m�rirea masei superficiale a acestuia. (1) În acest sens, în literatura de specialitate se men�ioneaz� c�, pentru a fi eficiente, ecranele acustice trebuie s� fie alc�tuite dintr-o structur� de tip sandwich, în care unul dintre straturi - numit strat de baz� - s� aib� un indice de atenuare acustic� R � 20 dB. (2) Pentru a fi utilizate ca materiale cu propriet��i fonoabsorbante, la realizarea ecranelor acustice, materialele de construc�ii trebuie s� fie caracterizate prin coeficien�i de absorb�ie acustic�, � � 0,3 în toat� banda de frecven�e cuprins� între 125 ÷ 4000 Hz. (3) Pentru a indica performan�a produselor fonoabsorbante, trebuie stabili�i indici de evaluare, indice ce trebuie pondera�i în func�ie de spectrul sonor standardizat al circula�iei, a�a cum este definit în tabelul 1 din standardul SR EN 1793-3:1999.

4.7. Spectrul sonor standardizat al circula�iei se utilizeaz� pentru calculul performan�ei acustice a dispozitivelor de reducere a zgomotului din trafic, amplasate în apropierea c�ilor rutiere, sub form� de indici de evaluare a absorb�iei acustice �i a izol�rii la zgomote aeriene. Spectrul sonor standardizat al circula�iei se exprim� prin niveluri relative ale presiunii acustice ponderate dB(A) în benzi de treime de octav�, între 100 - 5000 Hz.

(1) Astfel, pentru a indica performan�ele acustice �i de izolare la zgomote aeriene, se definesc urm�torii indici în func�ie de spectrul sonor standardizat al circula�iei indicat în tabelul al�turat.

4.8. Indicele unic de evaluare a absorb�iei acustice, DL�, dB:

0,1

1

0,1

1

1010log 1

10

i

i

i

nL

Si

nL

i

DL�

��

�

� � ��

�, n=18 (1)

unde: DL� este indicele unic de evaluare a perorman�ei de absorb�ie acustic�, exprimat sub

forma unei diferen�e de nivel de presiune acustic� ponderat� A, în dB;



�

�Si - coeficientul de absorb�ie în banda spectral� de 1/3 octav�, centrat� pe frecven�a fi; Li - nivelul presiunii acustice standardizate ponderat� A, exprimat în dB, a zgomotului

de circula�ie în banda spectral� de 1/3 octav�, centrat� pe frecven�a fi. (1) Indicele unic de evaluare DL� este un element adaptat, în mod special, pentru a

caracteriza performan�a de absorb�ie a zgomotului în situa�ia în care zgomotul produs de trafic se reflect� pe suprafa�a absorbant� �i se propag� direct pân� la receptor f�r� o alt� reflexie pe suprafe�e sau difrac�ie, prin marginile ecranelor antizgomot sau obstacole. Dac� raportul sumelor din expresia DL� dep��e�te valoarea 1, valoarea maxim� a acestui raport trebuie s� fie limitat� la valoarea 0,99.

(2) Valorile ob�inute pentru coeficien�i de evaluare a absorb�iei acustice trebuie rotunjite la cea mai apropiat� a doua zecimal�, iar indicele DL� trebuie doar consemnat dup� ce a fost rotunjit.

(3) Pentru încadrarea rezultatelor performan�elor de izolare se utilizeaz� categoriile A0 …A5, a�a cum este prezentat în tabelul A.1 din standardul SR EN 1793-1:2013.

4.9. Indicele unic de evaluare a performan�ei de izolare la zgomote aeriene DLR, dB:

(0,1 0,1 )

1

0,1

1

1010log 1

10

L Ri i

i

n

iR n

L

i

DL

�

�

�

� � ��

�, n=18. (2)

unde: Ri este indicele de reduc�ie sonor� în banda spectral� de 1/3 octav�, centrat�

pe frecven�a fi; Li - nivelul presiunii acustice standardizate, ponderat A, normalizat, al spectrului zgomotului provenit de la traficul stradal, în banda spectral� de 1/3 octav�, centrat� pe frecven�a fi, exprimat în dB.

(1) Indicele unic de evaluare DLR este un element adaptat, în mod special, pentru a caracteriza izolarea la zgomote aeriene în situa�iile în care sunetul incident primit de ecran, vine direct din fluxul de circula�ie f�r� s� fi suferit reflexii sau difrac�ii cauzate de obstacole intermediare pân� la ecranele anti-zgomot.

(2) Pentru încadrarea rezultatelor performan�elor de izolare la zgomote aeriene se utilizeaz� categoriile B0 … B4 în conformitate cu cerin�ele prezentate în tabelul A.1 din standardul SR EN 1793-2:2013.



�

ANEXA 1

(informativ�)

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE �I FUNC�IONALE (1) Pentru execu�ia dispozitivelor de reducere a zgomotului sunt necesare prevederi

referitoare la condi�ii tehnice de proiectare, încercare �i evaluare a conformit��ii constând în formul�ri tehnice, parametrice �i de utilizare sub form� sintetic�, cu semnifica�ii �tiin�ifice de mare subtilitate care se bazeaz� pe cercet�ri anterioare de lung� durat�, realizate de colective de specialitate cu caracter multidisciplinar.

(2) Rezultatele �tiin�ifice ale cercet�rilor anterioare au fost transpuse în mod �tiin�ific în valori parametrice, func�ionale, de capabilitate �i durabilitate care care înglobeaz� o mare cantitate de informa�ie. În aceste condi�ii, specifica�ia tehnic� se constituie sub forma unui document menit s� asigure toate informa�iile necesare proiect�rii, execu�iei �i administr�rii c�ilor de trafic rutier echipate cu dispozitive de reducere a zgomotului.

(3) În func�ie de con�inutul specifica�iei tehnice, se va putea evalua �i m�sura în mod corespunz�tor necesitatea utiliz�rii dispozitivelor de reducere a zgomotului în traficul rutier.

(4) Pentru a reduce zgomotul excesiv produs de traficul rutier se poate ac�iona pe trei direc�ii: asupra sursei, asupra receptorului sau la nivelul c�ii de propagare. Analizând avanatajele �i dezavantejele celor trei solu�ii (costuri, tehnologie) cea mai convenabil� metod� este ac�ionarea la nivelul c�ii de propagare �i anume instalarea de bariere de zgomot. Pentru barierele de zgomot în literature de specialitate se mai g�sesc �i formul�ri ca: bariere sonore, bariere fonoabsorbante �i panouri fonoabsorbante.

(5) Dispozitivele de protec�ie împotriva zgomotului (barierele fonoabsorbante) sunt destinate reducerii nivelului sonor existent sau previzibil din zonele sensibile la acest parametru, situate în imediata apropiere a cl�dirilor sau a ansamblurilor construite (fabrici, hale industriale etc.) ce se constituie în surse nocive de poluare fonic�, precum �i a celor situate în imediata apropiere a c�ilor de comunica�ii importante (autostr�zi, drumuri cu trafic rutier intens), având un nivel ridicat al traficului rutier. În aceste condi�ii din punct de vedere conceptual, dispozitivele de reducere a zgomotului pot fi definite ca fiind un obstacol amplasat între sursa de zgomot (traficul rutier) �i receptor (ansambluri construite, autostr�zi, popula�ia aflat� în imediata apropiere a c�ilor de comunica�ii) care modific� propagarea undei sonore �i care prin reflexie, refrac�ie �i absorb�ie reduc nivelul de zgomot, a�a cum este prezentat în figurile A1.1 �i A1.2.

Figura A1.1. Propagarea undei sonore: reflexie, absorb�ie, difrac�ie, transmitere



�

(6) În cazul utiliz�rii unui dispozitiv de protec�ie necorespunz�tor sau a pozi�ion�rii incorecte fa�� de surs�, câmpului sonor direct �i difractat ajunge la receptor (Figura A1.2 - stânga). De aceea, se urm�re�te ca receptorul s� nu fie influen�at de zgomotul produs de sursa de zgomot – traficul rutier (Figura A1.2 - dreapta).

Figura A1.2. Propagarea undei sonore de la surs� la receptor – câmp sonor

(7) Bariera de zgomot se refer� la o structur� care blocheaz� sau diminueaz� nivelul de zgomot al unei surse sonore. Dup� tipul suprafe�ei lor, aceste bariere pot reflecta par�ial sau în totalitate zgomotul incident.

(8) Termenul de barier� fonoabsorbant� este folosit corect atunci când se face referire la o structur� care con�ine componente fonoabsorbante, iar termenul de barier� de zgomot este folosit pentru orice tip de structur� care are rol de a ecrana zgomotul.

Figura A1.3. Exemplu de dispozitiv de protec�ie împotriva zgomotului

(9) Parametrii constructivi �i func�ionali ai dispozitivelor de protec�ie împotriva zgomotului se refer� la elementele fundamentale �i de definire a unui dispozitiv. Parametrii

Funda�ie din beton

Stâlpi fixa�i în funda�ie

Elemente fonoabsorbante (panouri acustice)



�

constructivi ai dispozitivului antizgomot definesc form� geometric� a dimensiunilor globale �i de am�nunt ale configura�iei geometrice cu ajutorul c�rora este eviden�iat� forma, lungimea, l��imea �i grosimea ca m�rime de gabarit. De asemenea, parametrii constructivi se reg�sesc în solu�iile tehnice de realizare a produsului sub form� de elemente compozite cu grosimi diferite, cu perfora�ii definite �i cu dimensiuni de realizat în sistem modular pentru asigurarea unui montaj final de elemente unitare. Parametrii func�ionali se definesc ca fiind expresia m�surabil� a caracteristicilor acustice �i mecanice de montaj privind rezisten�a �i stabilitatea de pozi�ionare fa�� de sursele de zgomot din trafic, f�cându-se referire în principal la îndeplinirea condi�iilor de proiectare privind atât capacitatea portant� a întregului dispozitiv de reducere a zgomotului, men�inerea echilibrului acestuia cât �i capacitatea de disipare a energiei necesare men�inerii integrit��ii de ansamblu a structurii, dar �i limitarea deforma�ilor excesive, a preîntâmpin�rii vibra�ilor �i a altor condi�ii necesare asigur�rii unei exploat�ri normale. Astfel se define�te durabilitatea propriet��ilor acustice �i fizico-mecanice, în func�ie de ac�iunea factorilor exteriori.

(10) În general panourile acustice sunt formate din: (a) Funda�ie (baza sau partea inferioar�) care poat fi realizat� din beton (conform

NE 012/1-2007 “Cod de practic� pentru producerea betonului”) sau elemente prefabricate. Caracteristicile de rezisten�� a betonului trebuie alease în func�ie de prescrip�iile tehnice ale proiectantului, care va �ine seama de clasele de expunere, solicit�rile dinamice datorate înc�rc�rilor din vânt, z�pad�, înc�rcarea din presiunea dinamic� datorat� vitezei autovehiculelor;

(b) Stâlpi de fixare, care asigur� portan�a elementelor de panou acustic �i a înc�rc�rilor precizate anterior;

(c) Elemente de panou fonoabsorbant, care pot avea în�l�imi variabile în func�ie de pozi�iile c�ii de rulare �i a receptorilor. Acestea trebuie s� aib� calit��ii de absorb�ie �i izolare acustic� în conformitate cu SR EN 1794-1,2, �i de asemenea s� reziste solicit�rilor mecanice datorate înc�rc�rilor din vânt; înc�rc�rilor datorate presiunii dinamice la rularea vehiculelor cu viteze variate; înc�rcarea dinamic� datorita desz�pezirii �i impactului cu pietre. Un model de proiect �i o schem� de monatre a panoului acustic sunt prezentate în figurile A1.3 �i A1.4.

Figura A1.4. Schema de montare protec�ie fonoabsorbant�

Funda�ie din beton


Elemente fonoabsorbante

(panouri acustice)




�

ANEXA 2

(informativ�)

CATEGORII DE DISPOZITIVE PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI

A.2.1. Dispozitive de reducere a zgomotului în func�ie de categoria de drum (1) Fiecare tip de material folosit la construc�ia unei bariere de zgomot are avantaje

�i caracteristici individuale de c�tre trebuie s� se �in� seama la proiectarea structurilor barierelor.

(2) Pentru definirea tipurilor de bariere trebuie s� se fac� referire la cerin�ele specifice, condi�iile tehnice �i tehnologice necesare care trebuie s� le îndeplineasc� dispozitivele ad�ugate, sistemele de fixare/ancorare �i fundare, în func�ie de topologia terenului �i panourile acustice din componen�a structurii dispozitivelor de reducere a zgomotului. Majoritatea cerin�elor specifice �i condi�iile tehnologice sunt prev�zute în documenta�ia de realizare a proiectului de echipare a c�ilor rutiere cu dispozitivele de reducere a zgomotului. În cazul în care, executantul lucr�rilor de echipare cu aceste dispozitive, respect� cu stricte�e prevederile documenta�iei tehnice se va putea asigura o func�ionare corect� �i eficient� la exploatarea dispozitivelor de reducere a zgomotului din traficul rutier. Garantarea lucr�rilor de echipare cu aceste dispozitive �ine seama de durabilitatea predictibil� a fiec�rui element component în parte, astfel se vor putea indica perioadele de garan�ie specifice.

(3) În general, prin "ecrane fonoizolante", se în�eleg pere�i verticali, denivel�rile naturale sau artificiale ale terenului, acoperirile par�iale sau totale ale c�ilor de circula�ie. Aceast� defini�ie nu este exhaustiv�, ea putând fi completat� printr-o serie de metode �i tehnici de mic�orare a nivelului zgomotului în interiorul domeniului ce trebuie protejat, cum ar fi: modul de dispunere a elementelor construc�iei, alegerea �i sortarea activit��ilor, cât �i zonarea din punct de vedere urbanistic, astfel încât s� se evite concentrarea surselor de poluare fonic�.

(4) In continuare se vor prezenta exclusiv ecranele verticale si denivelarile de pamant (naturale sau artificiale), cu rol de ecran fonoizolator.

(5) Dupa tipul acestora ecranele fonoizolatoare utilizate in mod frecvent se pot clasifica astfel:

(a) ecrane verticale - sunt elemente verticale (pereti); în func�ie de în�l�imea acestora, se disting urmatoarele categorii de pereti verticali:

(i) ecrane inalte (sau cu inaltime mare) - peste 6 m (ii) ecrane cu inaltime medie - cu valori cu prinse intre 2 si 6 m (iii)ecrane joase (sau cu inaltime mic�) - sub 2 m

(6) In functie de caracteristicile acustice, peretii verticali se clasifica dupa urmatoarele categorii:

(a) ecrane absorbante, (b) ecrane reflectante, (c) denivelarile de pamant sau solutiile mixte "ecrane plus denivelare"; (d) acoperirile totale sau partiale ale cailor rutiere; (e) elemente de protectie montate pe marginea cailor ferate.

(7) Pe plan mondial conform diferitelor studii, se constat� existen�a unei strategii de ansamblu pentru realizarea diferitelor sisteme de ecrane, cu în�l�imi variind între 1,5 m (c�ile



�

ferate din Japonia) �i 10 m (de exemplu în SUA pentru activit��ile la sol de pe aeroporturi). În mod curent, ecranele modulare pentru reducerea zgomotului din trafic au în�l�imile uzuale între 3,00 �i 7,00 m (dimensiunile variaz� în func�ie de l��imea ecranului, de unghiurile de înclinare, m�rimi ce depind de stabilitatea structural� a materialelor folosite în construc�ia lor). În cazul ecranelor montate pe ambele p�r�i ale arterei de trafic, în�l�imea eficient� a acestora în raport cu lungimea lor, dar �i necesitatea utiliz�rii materialelor fonoabsorbante din tabelul A2.1.

Tabelul A2.1 - Necesitatea utiliz�rii materialelor fonoabsorbante

în func�ie de în�l�imea ecranelor acustice În�l�imea ecranului(m) Observa�ii

h�l/5 Necesit� îmbr�carea pere�ilor eranului cu materiale fonoabsorbante

l/5>h�l/10 Nu este neap�rat necesar� utilizarea materialelor fonoabsorbante, dar poate fi necesar� înclinarea ecranului

l/10>h�l/20 Este preferabil� înclinarea, în locul utiliz�rii materialelor fonoabsorbante

h<l/20 Nu este necesar� nici înclinarea �i nici utilizarea materialelor fonoabsorbante

unde: l, h – lungimea respectiv în�l�imea unui element de ecran acustic. (8) Num�rul tipurilor de ecrane acustice este foarte mare, astfel acestea se pot clasifica

dup� cum urmeaz�: (a) ecrane reflectante - datorit� modului de punere în oper� (acestea pot fi turnate

„in-situ”, metoda fiind utilizat� mai ales la poduri �i ziduri de sus�inere, datorit� rezisten�ei crescute în cazul impactului cu autovehiculele);

(b) compacte - datorit� structurii constructive �i modului de asamblare a elementelor componente.

(9) Se prezint� câteva exemple de ecrane acustice, compuse dintr-o structur� portant� rigid�, pe care se monteaz� panouri distincte (pl�ci) �i care împreun� cu structura formeaz� o construc�ie care se poate considera un ecran fonoizolator dac� îndepline�te func�iile de mai sus. Figura A2.1. Figura A2.2. Exemplu de panouri acustice din sticl� Exemplu de panouri acustice din beton armat

(10) În figura A2.1 este prezentat un exemplu de ecran fonoabsorbant format din panouri de sticl� acrilic� montate într-o structur� portant� din aluminiu. Panourile de sticl� pot fi realizate din foi individuale sau geam stratificat. Sticla folosit� poate fi colorat�, gravat� sau clar�. Cât prive�te între�inerea barierelor alc�tuite din materiale transparente, acestea necesit�

Panouri de sticl� Structur� portant� rigid�

Panouri de beton armat

Structur� portant� rigid�



�

o mentenan�� mai frecvent�, dac� nu au fost proiectate cu suprafe�e special tratate pentru autocur��are în timpul ploilor �i prevenirea depunerilor de praf.

(11) În figura A2.2 este prezentat un ecran format dintr-o structur� portan� rigid�,

alc�tuit� din profile metalice �i panouri din beton armat. Panourile se monteaz� între profile prin culisare pe direc�ie vertical�. Având în vedere dimensiunile relativ mari ale acestor pl�ci din beton (implicit masa ridicat� a acestora), pentru montaj se utilizeaz� macarale.

(12) Alt� categorie de ecrane acustice sunt ecranele fonoabsorbante. Acestea variaz�

ca form�, model �i dimensiuni, în func�ie de elementele de proiectare �i de scopul pentru care au fost concepute. Pentru aceste tipuri de ecrane acustice, definitoriu este tipul materialului absorbant utilizat la construc�ia elementelor de baz� ale panourilor. Categoria ecranelor fonoabsorbante poate fi împ�r�it�, astfel:

(a) ecrane absorbante a c�ror structur� este format� dintr-un material cu

propriet��i fonoabsorbante; (b) ecrane absorbante formate dintr-o structur� portant� rigid�, �i un material

distinct, cu propriet��i fonoabsorbante.

(13) Ecranele în a c�ror structur� este inclus �i un material cu propriet��i fonoabsorbante, pot fi fabricate din beton. Materialul fonoabsorbant poate fi din fibre de lemn aglomerate cu ciment, granule de cauciuc sau vat� mineral� sub form� de panouri montate între supor�i de o�el. De regul� aceste panouri se fabric� la o grosime de 150-195 mm �i o lungime de 4-6 m, dimensiunile depinzând de montarea elementelor fonoabsorbante pe o fa�� sau pe ambele fe�e ale structurii. Stratul fonoabsorbant are, de obicei, grosimea de dou� treimi din grosimea total� a structurii, restul de o treime fiind o structur� compact�.

(14) Bariere de zgomot din materiale reciclate. figura A.2.3. Pentru barierele de zgomot din materiale reciclate, fa�� de materialele clasice, se încearc� ob�inerea unor noi tipuri de materiale compozite care înglobeaz� diferite de�euri, care pot afecta mediul înconjur�tor. Un material compozit este realizat atunci când dou� sau mai multe materiale, prin combinare, conduc la un produs cu propriet��i superioare. Utilizarea granulelor de cauciuc reciclat din anvelopele uzate, reprezint� o preocupare asidu� pe plan mondial, pentru organiza�iile care se ocup� cu protec�ia mediului. Cauciucul este un produs sintetic sau natural (ob�inut din latex), atestat istoric înc� din anul 1525 în zona Mexicului de azi. O anvelop� uzat� este în mare parte identic� în privin�a propriet��ilor fizice �i chimice cu una nou�, datorit� faptului c� uzura acesteia duce la pierdearea a numai câtorva grame din masa ini�ial�. Cauciucul uzat, ca de�eu, este un produs greu biodegradabil el ajungând în starea elementar� într-o perioad� de aproximativ 100 de ani de la depozitarea sa în gropile de gunoi dedicate acestui scop. În continuare se prezint� câteva caracteristici ale cauciucului reciclat din anvelope uzate. O anvelop� este compus� din câteva materiale al c�rui con�inut de cauciuc este cuprins între 46% - 48%, negru de fum 25% - 28%, o�el între 10% - 12%, ulei �i agen�i de vulcanizare 10% - 12% �i textile între 3% - 6%. Din anvelopele uzate, în urma unui proces de m�cinare �i cernere se pot ob�ine granule de cauciuc �i pudret�. Utilizarea cauciucului reciclat în produc�ia de materiale fonoabsorbante va ajuta la combaterea problemelor existente, atât de eliminarea a de�eurilor cât �i a polu�rii fonice. Folosirea granulelor de cauciuc reciclat la construc�ia barierelor de zgomot, ofer� o serie de avantaje, dintre care: porozitatea reprezint� proprietatea de baz� în ceea ce prive�te o absorb�ie cât mai bun� a undelor sonore, rezisten�� crescut� fa�� de intemperii, coeficient de absorb�ie acustic� crescut chiar �i dup� impregnarea cu praf �i alte de�euri reziduale rezultate din traficul rutier. Panourile din granule de cauciuc



�

trebuie montate pe elemente de sus�inere, datorit� rigidit��ii sc�zute, pentru a oferi rezisten�� structural� asupra ansamblului în care sunt încorporate.

Figura A2.3. Barier� acustic� realizat� dintr-o placa cu granule de cauciuc (15) Bariera de zgomot format� din gabioane cu pietri� este construit� din co�uri

gabion, realizate din plase de sârm� din o�el rezistent la trac�iune, galvanizat special cu aluminiu. Pentru stabilitate, se folosesc în spa�iul interior elemente suplimentare din sârm� galvanizat� numite distan�iere. Interiorul co�urilor poate fi împ�r�it în mai multe compartimente la umplerea c�rora se poate folosi nisip (principala proprietate a acestuia este împiedicarea p�trunderii zgomotului) sau/�i pietre sf�râmate. Materialul folosit pentru umplutur� trebuie s� aib� rezisten�a la comprimare �i durabilitatea crescut�, astfel încât s� reziste atât la înc�rcare, cât �i la efectele produse de ap� �i de condi�iile climatice. M�rimea cea mai potrivit� a pietrei folosit� la umplere (conform încerc�rilor efectuate – greutate volumic�, densitate aparent�, grad de sf�râmare, uzur�) variaz� de la 1-1,5 pân� la de dou� ori diametrul ochiurilor plasei de sârm� din care sunt fabricate gabioanele. Pietrele cu dimensiuni mai mici permit o mai bun� �i economic� umplere a gabioanelor asigurând totodat� o adaptabilitate bun� la deform�ri.

(16) Barierele de zgomot formate din gabioane confer� libertate de proiectare în form�

�i aspect. Se încadreaz� perfect în mediul natural, fiind construite repede �i eficient �i putând fi acoperite cu vegeta�ie, conferind peisajului un aspect favorabil ecologic. La faza de proiectare a gabioanelor trebuie avute în vedere urm�toarele aspect: a�ezarea gabioanelor în lucrare �i umplerea acestora, sistemul de legare a gabioanelor între ele, fundarea construc�iei în care sunt încorporate. În func�ie de domeniul de utilizare al gabioanelor (în construc�ii de drumuri ca: protec�ie împotriva c�derilor de pietre, ziduri de sprijin, asigurarea taluzurilor, bariere de zgomot în zone reziden�iale, etc.) acestea pot fi montate fie direct pe p�mânt, cu folosirea unor materiale de completare cum ar fi: geogrile pentru ancorarea pere�ilor de reazem, geotextile ca strat separator între gabioane �i sol, saltele de cocos pentru înverzirea gabioanelor, sau cu sistemul de fundare a construc�iei. Atunci când este necesar� fundarea construc�iei pentru amplasarea gabioanelor, condi�iile de fundare se stabilesc în faza de proiectare ini�ial�, �inându-se cont de caracteristicile geotehnice ale solului (analiza mineralogic� �i petrografic�) �i dimensiunea lucr�rii ce urmeaz� a fi executat� (lungime, în�l�ime, greutate specific�). În func�ie de natura solului straturile superioare de p�mânt sunt înl�turate pân� la stratul care asigur� stabilitate construc�iei (cazul lucr�rilor mari unde trebuie stabilite verific�ri privind r�sturnarea fa�� de piciorul aval, alunecarea pe talpa de fundare, presiunea pe fundare).

Pl�ci din granule de cauciuc

Structur� portant� rigid�



�

(17) Bariere de zgomot din materiale plastice. Panourile din materiale transparente reprezint� un mod ideal de a reduce sau elimina practic impactul vizual al unei bariere de zgomot, din acest motiv fiind utilizate frecvent pentru protec�ia fonic� a unor construc�ii speciale, a celor cu o arhitectur� deosebit� �i, în general, a zonelor de interes vizual. Panourile transparente sunt asamblate într-o structur� metalic� portant�, grosimea unui astfel de panou fiind cuprins� între 10-16 mm, în func�ie de natura materialului care se utilizeaz�. Principalul avantaj oferit de folosirea acestor tipuri de bariere este faptul c� acestea pot fi curbate, crescând astfel rigiditatea lor. Plasticul fiind un material elastic �i robust �i luându-se în considerare tendin�a tot mai mare de reciclare a de�eurilor, este posibil ca pe viitor acesta s� devin� o alternativ� viabil� pentru construc�ia barierelor. Barierele din plastic pot fi construite �i în combina�ie cu alte elemente. Pe lungimile de drum considerabile, pentru evitarea monotoniei, la reducerea în�l�imii aparente în cazul barierelor de tip consol� se încorporeaz� de obicei la partea de sus geamuri, astfel pe aceste lungimi de drum panourile antizgomot ar trebui proiectate pe tipuri/variante, alternându-se panourile solide cu cele transparente astfel încât conduc�torii autovehiculelor s� recunoasc� ruta pe care se deplaseaz� �i totodat� dându-le acestora senza�ia de drum l�rgit. În prealabil, se va face o analiz� a fezabilit��ii �i a normelor de proiectare.

(18) Bariere de zgomot metalice. Panourile metalice pot fi realizate din panouri de o�el galvanizat, o�el sau aluminiu. Aluminiul este des utilizat datorit� greut��ii reduse �i tratamentelor specifice aplicate pe suprafa�a acestuia. O�elul este un aliaj de fier, carbon �i alte elemente în func�ie de propriet��ile fizice ale materialului fonoabsorbant care se dore�te a fi ob�inut. O�elul este des întrebuin�at datorit� rezisten�ei, durit��ii �i elasticit��ii lui. O�elul inoxidabil este un amestec de o�el carbon, nichel �i crom, fiind des folosit datorit� faptului c� nu oxideaz� �i nu rugine�te. Cu excep�ia cazurilor în care este dorit un aspect natural, culoarea pe panourile metalice (care trebuie s� ofere o bun� rezisten�� a culorii împotriva coroziunii) se ob�ine de obicei prin vopsire sau aplicarea unui anumit tip de acoperire a suprafe�ei. În acest caz acoperirile pot fi aplicate folosind o varietate de tehnici cum ar fi aplicarea unui strat de email pentru finisare, pulverizarea unui spray pentru finisare sau prin cufundare �i vopsite cu vopsea pulbere de poliester, procedeu realizat electrostatic. Indiferent de procedeeul de acoperire, preg�tirea suprafe�ei este critic� �inându-se seama de straturile ini�iale, intermediare �i finale ale suprafe�ei. Celelalte componente din structura barierei trebuie s� ofere o bun� rezisten�� împotriva impactului cu agregate, a focului, a transmisiei luminii, a culorii pentru suprafe�ele vopsite �i a ac�iunii vântului, etc. La amplasarea barierelor de zgomot metalice se va �inea seama de condi�iile meteo din zon�. Astfel panourile care vor fi montate în locuri cu condi�ii meteo nefavorabile, vor avea în componen�� materiale mai dure decât cele montate în locuri cu condi�ii meteo favorabile.

(19) Bariere de zgomot din vegeta�ie natural�. Amenajarea teritoriului, în apropierea barierelor de zgomot ar trebui s� fie în concordan�� cu peisajului existent, prin integrarea vegeta�ie existente în designul barierei. Se recomand� ca proiectarea barierei în astfel de zone s� se fac� sub îndrumarea unui arhitect peisagist. Costurile ridicate, pentru între�inere �i irigare, prezint� un dezavantaj pentru construc�ia unor astfel de bariere. La realizarea unei bariere care are în componen�� i vegeta�ie natural� este recomandat s� se stabileasc� un plan de mentenan�� corespunz�tor care s� cuprind� un control regulat al plantelor, plivirea �i scurtarea periodic� a acestora, aplicarea de fertilizan�i, precum �i înlocuirea plantelor moarte cu altele noi. Pentru acest tip de bariere de zgomot se opteaz�, în general, datorit� efectului psihologic pe care îl au asupra oamenilor. Exist� �i cazuri în care bariera de zgomot este alc�tuit� numai din vegeta�ie, dar în acest caz vegeta�ia trebuie s� fie suficient de deas� (aproximativ 30 m de vegeta�ie deas� pot reduce nivelul de zgomot cu 5 dB).



�

A.2.2. Nivelul de performan�� al panourilor acustice

(1) Principala caracteristic� ce define�te materialele fonoabsorbante este structura lor poroas�, porii comunicând între ei prin canale sau deschiz�turi ale materialului. Datorit� vâscozit��ii aerului, atât între particulele de aer, cât �i între acestea �i pere�ii porilor apar for�e de frecare care transform� ireversibil în c�ldur� o parte din energia acustic� a undelor. Conductibilitatea termic� a aerului contribuie �i ea la disiparea energiei acustice a undelor care traverseaz� materialul fonoabsorbant. Concomitent cu aerul se pun în mi�care fibrele materialului, acestea suferind mi�c�ri de încovoiere. Frec�rile interne din fibrele materialului, care apar datorit� deforma�iilor acestora, duc la sporirea absorb�iei acustice a materialului.

(2) Luându-se în considerare modul în care se realizeaz� absorb�ia acustic� a materialelor fonoabsorbante, se constat� c� aceasta este în strâns� leg�tur� cu o serie de caracteristici fizice ale acestora, dintre care cele mai importante sunt porozitatea �i rezisten�a la trecerea aerului prin acestea.

(3) Porozitatea, materialelor fonoabsorbante este dat� de raportul dintre volumul porilor deschi�i ai materialului �i volumul total al materialului. Porozitatea, pentru materialele poroase, depinde de mas�, volumul �i densitatea fibrelor mostrei de material �i este indicat s� se calculeze cu rela�ia:

1 m

m f

MV

��

� � (1)

unde Mm este masa mostrei de material; Vm – volumul mostrei de material; �f – densitatea fibrelor.

(a) Porozitatea unui material este dependent� de densitatea acestuia, legatur� dat� �i de rela�ia:

1 1t h� �� (2)

în care 1� este densitatea materialului poros, [kg/m3]; t� - densitatea care cuprinde faza solid� a materialului poros, [kg/m3]; h – porozitatea materialului.

(b) Densitatea (�) unui material este definit� ca fiind raportul dintre masa (m) �i volumul (V) al acestuia, având rela�ia:

mV

� � [kg/m3] (3)

(c) Conform studiilor anterioare, efectuate de cercet�tori în domeniu, s-a constatat c�: (i) m�rirea num�rului de fibre pe unitatea de suprafa�� duce la cre�terea densit��ii

aparen�e; (ii) o structur� mai pu�in dens� �i cu pori deschi�i absoarbe sunetul de joas�

frecven��; (iii) o structur� mai dens� se comport� mai bine pentru frecven�e mai mari,

de peste 2000 Hz. (d) Calea cea mai direct� de determinare a porozit��ii unui material poros este de a

m�sura volumul de aer con�inut în material. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul aparatului dezvoltat de Champoux �i colaboratorii, func�ionarea aparatului bazându-se pe legea gazului ideal la temperatur� constant� (legea lui Boylé). Conform cercet�rilor în domeniu, pentru materiale precum spumele �i vat� mineral�, aceasta se aproximeaz� la o valoare de (�0,97). Trebuie amintit totu�i faptul c�, în cazul materialelor poroase, la volumul total al porilor se



�

exclud porii închi�i (încastra�i în cadru) deoarece sunt relativ inaccesibili undelor sonore propagate, iar în cadrul unor astfel de materiale o mare parte din energia disipat� rezult� din mi�carea relativ� a fluidului intersti�ial �i c� acest proces s� func�ioneze trebuie ca porii materialului s� fie deschi�i. Se constat� astfel, c� materialele cu celule închise au o capacitate mai redus� de reducere a zgomotului.

(4) Rezisten�a la trecerea curen�ilor de aer (�), reprezint� una dintre cele mai

importante calit��ii a unui material fonoabsorbant, influen�ând în mod direct absorb�ia sunetului. Propriet��ile materialelor, din punct de vedere acustic, sunt dependente într-o mare m�sur� de rezisten�a la curen�ii de aer ai materialului. Rezisten�a la trecerea curen�ilor de aer este definit� ca fiind diferen�a de presiune necesar� pentru a for�a o cantitate de aer s� treac� printr-un material �i ilustreaz� pierderile de energie datorate efectului de vâscozitate la propagarea undelor sonore. Rela�ia de calcul pentru determinarea rezisten�ei la trecerea curen�ilor de aer, este de forma:

0

Rayl s,mk

�� (4)

unde � este vâscozitatea [ Pa s� ]; k0 – permeabilitatea [ m s ].

Pa sRayl=m� unitate de m�sur� pentru impedan�a acustic� p

vZ � .

* Rezisten�a la curen�ii de aer depinde de porozitatea materialului, precum �i de tortuozitatea acestuia.

(5) Tortuozitatea (��), cunoscut� �i sub numele de factorul de form� a structurii, este o proprietate fizic� care descrie cât de bine împiedic� structura materialului curgerea direct� a aerului. Aceast� proprietate se refer� la r�sucirea porilor unui material (form� neregulat� �i distribu�ia neuniform� pe unitatea de suprafa�� a acestora) raportat� la lungimea traiectoriei fluidului care trece printr-un material, în întreaga grosime a materialului. Vallabh �i colaboratorii, au propus o nou� metod� de determinare a tortuozit��ii �inând cont de propriet��ile structurale ale fibrelor (grosimea �i diametrul fibrelor) nu doar de porozitate, a�a cum se specific� în literatura de specialitate anterioar�. Depinzând în mare m�sur� de porozitatea materialului, tortuozitatea se poate calcula cu ajutorul rela�iei:

112

hh

��

�� (5)

(6) Din punct de vedere acustic, propriet��ile materialelor cele mai importante sunt constant� de propagare �i impedan�a acustic� specific�. Impedan�a acustic� specific� este definit� în raport cu o und� plan� progresiv�. Aceasta presupune c� grosimea materialului s� fie, cel pu�in teoretic, infinit�, iar din punct de vedere practic, suficient de mare astfel încât unda reflectat� s� fie neglijabil�.

(7) Constant� de propagare (k) este un num�r complex care depinde de caracteristicile materialului fonoabsorbant, astfel:

k=Re(k)+jIm(k) (6) unde Im(k) este componenta imaginar� �i reprezint� constanta de atenuare, masurat� în

neperi/m (nepers�8,686 dB); Re(k)=2/=�/c - componenta real�.



�

(8) Grosimea materialului, influen�eaz� coeficientul de absorb�ia a sunetului la frecven�e joase, conform numeroaselor studii în domeniul absorb�iei sunetului, �i tot conform acestora s-a concluzionat c� un material poros este eficient din punct de vedere al absorb�iei sonore când grosimea sa este de aproximativ o zecime din lungimea de und� a sunetului incident. Astfel se ajunge la concluzia c� absorb�ia sunetului cre�te dac� sunetul parcurge un drum mai lung prin material, crescând astfel �i pierderile de energie.

(9) Comprimarea materialului, conform studiilor lui Castagnede, duce la sc�derea în grosime a materialului supus procesului de comprimare. De altfel, el a g�sit �i alte propriet��i fizice care variaz� în timpul comprim�rii: cre�terea tortuozit��ii �i rezisten�ei la curen�ii de aer, sc�derea porozit��ii �i a lungimii termice caracteristice. În ciuda acestor varia�ii, acesta a afirmat c� motivul pentru o sc�dere în valoare a absorb�iei sunetului se datoreaz� în principal sc�derii în grosime a probei.

(10) Modul de amplasare a materialului, influen�eaz� în mare m�sur�, propriet��ile

fonoabsorbante ale acestuia. În gama de frecven�e joase, conform studiilor lui Ayub �i colaboratorii, cre�terea grosimii stratului de aer duce la o cre�tere a coeficientului de absorb�ie acustic�. Astfel se indic� faptul c� absorb�ia poate fi îmbun�t��it� aproape, în aceea�i m�sur�, pe o anumit� gam� de frecven��, prin ad�ugarea unui spa�iu de aer, în loc de cre�terea grosimii stratului de fibre.

(11) În ceea ce prive�te absorb�ia aerului, ca mediu de propagare, în tabelul 1, sunt prezentate câteva valori ale atenu�rii datorate absorb�iei, în func�ie de distan�a dintre receptor �i surs�. Tabelul A2.2 – Valori ale atenu�rii datorate absorb�iei, în func�ie de distan�a dintre receptor �i surs��

Distan�a S – R, [m] Anexa AAtenuarea

datorat� absorb�iei , dB(A) 50 1 150 2 300 4 1000 6

(12) În ceea ce prive�te locul de amplasare a ecranului acustic în raport cu sursa pentru

un maxim de eficacitate, ecranul acustic trebuie amplasat cât mai aproape de sursa de zgomot. Din ra�iuni de securitate se impune o distan�� minim� necesar� fa�� de surs� la care trebuie montat respectivul dispozitiv de protec�ie fonic�.

A.2.3. Echiparea cu dispozitive antizgomot a c�ilor rutiere de mare vitez� (autostr�zi)

(1) Reducerea nivelului de zgomot în apropiere unor autostr�zi existente se poate

realiza prin crearea unor zone tampon între �osele �i zonele reziden�iale prin l�sarea spa�iilor de lâng� �osele, libere. Tot în acest sens, autostr�zile �i �oselele pot fi construite sub nivelul terenului, astfel o parte din zgomotul produs de autovehicule va fi reflectat în aer de talazurile de pe marginea �oselei, acestea ac�ionând ca ni�te bariere anti-zgomot. Aceste bariere (sonice) reduc zgomotul produs de trafic, prin absorb�ia, transmiterea sau reflectarea lor, precum �i dirijarea acestora pe o traiectorie mai lung� peste sau în jurul barierei.

(2) Barierele anti-zgomot trebuie s� fie suficient de înalte �i lungi, pentru ca din punctul care trebuie protejat acustic, autostrada s� nu fie vizibil�. De asemenea, se au în vedere m�surile necesare pentru respectarea nivelelor echivalente de zgomot, real m�surate, cât mai apropiate de valorile minime prev�zute în reglement�rile na�ionale f�r� a se admite dep��irea valorilor maxime.



�

A.2.4. Varia�ia frecven�elor de zgomot a traficului rutier �i influen�a asupra dispozitivului de reducere

(1) În func�ie de materialele folosite pentru panourile anti-zgomot �i de tratamentele

aplicate la suprafa��, o parte din energia produs� de zgomot este reflectat� înapoi spre surs�, o parte este absorbit� de materialele folosite, o parte este transmis� prin panou �i o alt� parte este difractat� de partea superioar� a panoului. În cazul în care zgomotul produs de trafic se reflect� pe suprafa�a absorbant� �i se propag� direct pân� la receptor f�r� o alt� reflexie pe suprafe�e sau difrac�ie prin marginile panourilor anti-zgomot, trebuie determinat indicele unic de evaluare DL� ce caracterizeaz� performan�a de absorb�ie, în conformitate cu SR EN 1793-12). Caracteristicile spectrului de zgomot m�surat de-a lungul c�ii rutiere este diferen�iat în func�ie de viteza vehiculelor �i de gabaritul acestora, în func�ie de tipul c�ii de rulare (asfalt, beton, �in�, etc.), în func�ie de distan�a pân� la panourile acustice, astfel având o influien�� caracteristic� �i diferit� asupra dispozitivului de reducere.

(2) Zgomotul anvelopelor se eviden�iaz� ca urmare a celorlalte zgomote ale vehiculului începând cu viteze de deplasare care trec peste 50 km/h ale acestuia. La deplasarea cu viteze mari pe �osea (asfaltat�, cu criblur�, cu denivel�ri) zgomotul total generat de autoturisme este cu doar 1÷2 dB mai mare decât zgomotul motorului (zgomotul de rulare dep��e�te zgomotul motorului).

(3) În afar� de zgomotul motorului de ac�ionare, zgomotul este determinat în principal de tipul anvelopei (profilul anvelopei) �i de structura îmbr�c�min�ii �oselei.

(4) Pentru combaterea zgomotului din trafic se vor avea în vedere valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe str�zi, în func�ie de intensitatea traficului �i func�ie de categoria tehnic� a str�zilor, în conformitate cu documentul de referin�� STAS 10144/1-90, prin care sunt caracterizate: categoriile tehnice ale strazilor de la categoria I pân� la categoria IV pentru: str�zile cu deservire local�, str�zile de colectare, strazile de leg�tur� �i magistralele urbane (autostr�zi). În cazul în care dispozitivele anti-zgomot urmeaz� s� fie amplasate pe lungimi de drum considerabile, trebuie s� se �in� seama c� �i acestea au dezavantajele lor datorit� faptului c� în zonele urbane sau semi-urbane acestea trebuie s� fie proiectate astfel încât s� se evite monotonia (fa�a panoului construit� dintr-un singur material sau în�l�imea barierei), acumularea de gaze toxice (dispozitive anti-zgomot montate de o parte �i de alta a autostr�zii) datorit� emisiilor de noxe, care îi pot afecta pe conduc�torii vehiculelor.

(5) Zgomotul de impact ca �i zgomotul de rulare sunt dintre cele mai importante surse de zgomot emise de traficul rutier. Parametrii cei mai importan�i pentru zgomotul de impact sunt masa �i viteza corpurilor care se lovesc, dar �i durata impactului. În cazul zgomotului de rulare, care reprezint� rezultatul asperit��ilor sau neregularit��ilor din zona de contact a suprafe�elor de rulare, acesta depinde �i de elasticitatea zonelor de contact. Pentru reducerea zgomotului de rulare (zgomotul produs la contactul dintre pneu �i calea de rulare), se pot aplica urm�toarele regului:

(a) Men�inerea neted� a suprafe�elor de rulare; (b) Aplicarea unei lubrifieri corecte în zona de rulare; (c) M�rirea elasticit��ii zonei de contact.

A.2.5. Panouri acustice (1) Dispozitivele de protec�ie împotriva zgomotului (barierele fonoabsorbante) sunt

destinate reducerii nivelului sonor existent sau previzibil din zonele sensibile la acest parametru, situate în imediata apropiere a cl�dirilor sau a ansamblurilor construite (fabrici, hale industriale etc.) ce se constituie în surse nocive de poluare fonic�, precum �i a celor

2) SR EN 1793-1: 1999 “Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metod� de încercare pentru determinarea performan�ei acustice. Partea 1: Caracteristici intrinseci ale absorb�iei acustice”



�

situate în imediata apropiere a c�ilor de comunica�ii importante (autostr�zi, drumuri cu trafic rutier intens), având un nivel ridicat al traficului rutier. În aceste condi�ii din punct de vedere conceptual, dispozitivele de reducere a zgomotului pot fi definite ca fiind un obstacol amplasat între sursa de zgomot (traficul rutier) �i receptor (ansambluri construite, autostr�zi, popula�ia aflat� în imediata apropiere a c�ilor de comunica�ii) care modific� propagarea undei sonore �i care prin reflexie, refrac�ie �i absorb�ie reduc nivelul de zgomot, a�a cum este prezentat în figura A2.4.

Figura A2.4. Transmiterea undelor sonore în prezen�a dispozitivului de reducere a zgomotului

(2) A�a cum putem observa în figura A2.5 o parte din und� este reflectat� de ecran

(energia reflectat� este energia purtat� de undele reflectate de c�tre suprafe�ele delimitatoare ale ecranului), o alt� parte este absorbit�, o alt� parte este transmis� prin ecran c�tre receptor (energia transmis� reprezint� o frac�iune din energia emis� de o anumit� surs� �i transmis� dincolo de elementele delimitatoare ale acesteia) �i o ultim� parte este difractat�. Pentru a evita perturbarea unor vecin�t��i de c�tre unda reflectat�, figura A2.5 (a) aceasta trebuie îndreptat� dincolo de zonele ce trebuie protejate, figura A2.5 (b). Pentru diminuarea undei reflectate se poate ac�iona prin aplicarea unor materiale fonoabsorbante pe suprafa�a ecranului îndreptat� c�tre sursa sonor�, figura A2.5 (c).

Figura A2.5. Modalit��i de diminuare a undei reflectate în cazul barierelor fonoabsorbante

a) b)

c)



�

A.2.6. Caracteristici acustice

(1) La propagarea undelor sonore printr-un mediu, pe lâng� fenomenul de atenuare mai apare �i fenomenul de absorb�ie. Absorb�ia acustic� define�te modul în care alc�tuirea suprafe�elor din spa�ii închise se comport� în raport cu undele sonore incidente. Undele sonore pierd treptat din energia lor, aceasta transformându-se în c�ldur�. Absorb�ia sunetului depinde foarte mult de frecven�a lui, sunetele mai înalte ( mai mare) fiind mai puternic absorbite decât cele joase. Acest fenomen se datoreaz� faptului c� energia emis� de surs� este rapartizat� pe suprafe�e sferice cu raze cresc�toare, astfel intensitatea energiei pe unitatea de suprafa�� descre�te cu p�tratul razei sferei, respectiv al distan�ei între surs� �i receptor.

(2) În acest sens se men�ioneaz� faptul c�, atenuarea sunetului se datoreaz� absorb�iei energiei undei sonore de c�tre mediul disipativ în care se propag�, procesul de absorb�ie a energiei având mai multe cauze, dintre care se men�ioneaz� urm�toarele:

(a) Efectul vâscozit��ii manifestat prin frecare intern� a mediului care duce la transformarea energei acustice par�ial în caldur�;

(b) Efectul conductibilit��ii termice ca rezultat al ridic�rii temperaturii straturilor comprimate în raport cu cele rarefiate, ducând astfel la eliberarea c�ldurii în exterior �i pierderea unei p�r�i din energia acustic�;

(c) Efectul schimbului intermolecular de energie în special la undele cu frecven�� de excita�ie egal� sau mai mic� cu frecven�a proprie a moleculelor mediului.

(3) Absorb�ia acustic� este caracterizat� de “coeficientul de absorb�ie acustic�, �” definit prin raportul subunitar între energia total� (aparent) “absorbit�” �i energia total� incident� a undelor sonore, exprimat pe frecven�e standardizate sau prin clase de absorb�ie.

i r a r

i i

E E E EE E

� � �� (7)

(4) Coeficientul de absorb�ie va fi de 0% dac� toat� energia undelor sonore este reflectat� la impactul cu o suprafa��. Dac� energia este absorbit� sau transmis� mai departe, coeficientul de absorb�ie va fi de 100%. Valorile sunt furnizate, de obicei în literatura de specialitate la frecven�e standard de 125, 250, 500, 1000 �i 2000 Hz.

(5) Coeficientul de absorb�ie acustic� � pentru unda plan� este: 21 r� � � (8)

unde r indic� modulul unei m�rimi complexe. (6) Coeficientul de absorb�ie acustic� se calculeaz� cu ajutorul urm�toarelor rela�ii:

21 r� � � (9)

max mins p p� (10)

unde raportul max minp p este raportul de und� sta�ionar�, în care amplitudinile maxp �i

minp sunt m�surate la o frecven�� dat�. (7) În cazul materialelor fonoabsorbante este important s� se cunoasc� pierderea

energiei acustice care are loc în interiorul materialului, m�surat� prin coeficientul de disiparea acustic� a materialului (a), acesta fiind dat de rela�ia:

a=1-(R+�) (11)



�

(8) Dac� unda acustic�, care se propag� prin aer, are impedan�a acustic� specific� 0c� �i este reflectat� de un perete fonoabsorbant cu impedan�a acustic� Z, în acest caz factorul de reflexie R, este dat de rela�ia:

0

0

Z cRZ c

��

��

� (12)

(9) inându-se cont de rela�iile (11) �i (12) se define�te o rela�ie care leag� coeficientul de absorb�ie sonor� de impedan�a acustic� specific� a unui material, la inciden�a normal�:

2

0

0

1 Z cZ c

��

��

� (13)

(10) Impedan�a �i coeficientul de absorb�ie a materialului pot fi puternic afectate de c�tre condi�iile de montare a materialului în aparatura pentru încercare.

(11) Determinarea intensit��ii sonore �i a presiunii sonore se face raportând valorile m�surate la valoarea de referin��, astfel încât rela�iile pentru nivelul intensit��ii sonore (LI) �i pentru nivelul presiunii sonore (LP) devin:

� �0

10 log dBIILI

� (14)

unde I este intensitatea sonor� în punctul de m�surare, [W/m2], I0 – intensitatea sonor� de referin��, [W/m2], rela�ii în care exprimând intensitatea I în func�ie de presiune p, sub forma:

2 220

0;efp ppI Ic c c� � �

� � � (15)

se ob�ine

� �2

20 0

10 log 20log dBpp pLp p

� � (16)

unde p0 este presiunea sonor� de referin��, [N/m2], p – presiunea sonor� m�surat�, [N/m2].

(12) În acustic�, m�rimea perturbatoare � este de natura unei presiuni, astfel în ecua�ia (17) vom înlocui � cu presiunea p, �i vom ob�ine astfel ecua�ia diferen�ial� a undei în spa�iul unidimensional, ecua�ia (18):

2

2 2

1c t

�!� �

(17)

2 2

2 2 2

1p px c t

�

(18)

unde p este presiunea sonor�; c – viteza de propagare; x – distan�a;

t – timpul.

Figura A2.6. Propagarea unidirec�ional� a undei

S p1 p2 M x O



�

(13) În figura A2.6 este reprezentat� propagrea undei directe în sensul pozitiv axei Ox,

caracterizând unda progresiv�, �i având ecua�ia de forma:

1 1i t kxp A e " �� (19)

iar unda reflectat� de suprafa�a rigid� este reprezentat� prin unda care se propaga în sensul negativ al axei Ox. Astfel, se caracterizez� unda care se înapoiaz� spre sursa sonor� care a produs-o, având ecua�ia de forma:

2 2

i t kxp A e " �� (20) (14) Însumând ecua�iile (19) �i (20) se ob�ine ecua�ia presiunii p, într-un punct

oarecare M, pe axa comun�, scris� sub form� exponen�ial� :

1 2 1 2i t kx i t kxp p p A e A e" "� �� (21)

unde A1 este amplitudinea presiunii undei plane care se propaga în sensul pozitiv axei Ox, [m];

A2 – amplitudinea presiunii undei plane care se propaga în sensul negativ axei Ox, [m]; � – frecven�a unghiular�, [rad/s], �=2f, f fiind frecven�a, [s-1]; k – num�rul de und� ( 2k # $� , $ este lungimea de und�, [m]); t – timpul [s]. (15) inând cont de m�rimile fizice din ecua�ia (21) �i notând cu ik� � �� rela�ia ce

reprezint� constanta de propagare a undei, cu � �i % având urm�toarele forme, putem determina rela�ia presiunii p:

12 c"� �� , constanta de atenuare (22)

- reprezint� sc�derea amplitudinii pe unitatea de distan��,

c"% � , constanta de faz� – reprezint� schimbarea fazei pe unitatea de distan��. (23)

i – partea imaginara.

Constanta de faz�, 2c" #%

$� � , reprezint� schimbarea de faz� pe unitatea de lungime.

(16) Dac� consider�m, un proces sinusoidal sta�ionar cu pulsa�ia " constant� �i viteza de propagare v, constant�, de forma:

2 sin cos2

A kx tc

#& " ''

� ��

(24)

�i disiparea � dat�, parametrul fizic � va fi o constant� de atenuare. Astfel se constat�

c�, constanta, 12 c"� �� cre�te cu pulsa�ia " �i scade cu viteza de propagare c. Aceasta

înseamn� c� sunetele cu frecven�� înalt� sunt atenuate într-o pondere mai mare decât sunetele de frecven�� joas�.

(17) Pe baza formulelor pentru viteze �i presiuni, coeficientul de transmisie acustic�, �, cu ajutorul c�ruia se determin� indicele de izolare la zgomot aerian R sau atenuarea D în condi�iile unui câmp acustic direct, �i �inând seama de faptul c� grosimea peretelui

0

12 c�"�

� ob�inem ecu�ia final� de forma:

0

20 log ,2

R D dBc

�"�

� � (25)

denumit� �i legea masei, deoarece atenuarea este influen�at� în mod direct de produsul �" . (18) Analizând legea masei, Figura A2.7, se constat� urm�toarele:



�

(a) indicele de atenuare R sau D cre�te odat� cu m�rirea frecven�ei, în cazul unui perete cu mas� dat�, rezultând c� sunetele de frecven�� înalt� sunt atenuate mai mult decât cele cu frecven�� joas�;

(b) indicele de atenuare poate fi m�rit în cazul sunetelor de frecven�� joas� dac� se mare�te masa peretelui, adic� dac� se realizeaz� un perete masiv, pentru care produsul � este semnificativ m�rit;

(c) indicele de atenuare pentru o frecven�� oarecare, dar constant�, cre�te cu masa unita�ii de suprafa��; se remarc� faptul c� la frecven�� constant� indicele de atenuare cre�te cu 6 dB pentru fiecare dublare a masei.

Figura A2.7. Legea masei

(19) S-a ar�tat anterior c� izola�ia fonic� depinde de frecven�a sunetului f[Hz] �i de masa pe unitatea de suprafa�� m [kg/m2], potrivit rela�iei (26). Un panou separator fonoabsorbant, sub ac�iunea presiunii sunetului, este supus vibra�iilor �i eventual st�rilor de rezonan��, fenomene care îi pot influen�a comportamentul acustic. Astfel, în zonele de înalt� �i joas� frecven�� pot s� apar� pierderi de izolare fonic� datorate frecven�elor de rezonan�� sau coinciden��; frecven�a la care începe s� aib� loc pierderea se define�te ca frecven�� critic� (fc), valoarea sa putând fi calculat�, în cazul în care este cunoscut� viteza de propagare a sunetului în material, cu rela�ia (26):

22

min

12 12crcf

h Eh( �

#

�� (26)

unde E este modulul lui Young pentru materialele folosite, ��coeficientul lui Poisson, � - masa specific�, h - grosimea materialului, c - viteza de propagare a sunetului prin perete.

(20) Coeficientul de transmisie acustic� � este definit de raportul dintre fluxul de energie acustic� a undelor transmise �i fluxul de energie acustic� a undelor incidente pe suprafa�a de separare a celor dou� medii, a�a cum este definit în rela�ia (27):

30

2

40

50

60

35

45

55

m (kg/m2)

R w (dB)

25 3 4 5 6 7 8 9 10 15 20 25 30 40 50 70 80 10060 120140

160180

200 16 33 4512

55 90 110220

260 300 500 480 400

340 130



�

21

zz

) ��

(27)

în care T) � . (21) Deoarece în via�a de zi cu zi ne confrunt�m cu multiple surse de zgomot, este

important s� cunoa�tem efectul cumulat asupra percep�iei umane cauzat de prezen�a surselor multiple de zgomot. Astfel, se stabile�te legea de varia�ie a nivelului de intensitate într-un punct de recep�ie pentru mai multe surse, distincte, pe o lungime de trafic semnificativ�. Se consider� n unde sonore, având frecven�e diferite, fiecare surs� fiind caracterizat� de presiunea eficace,

efj jp p� .

(22) Presiunea eficace efp p� a sunetului complex, pentru toate cele n surse, poate fi scris� sub forma:

2 2 2 2 21 2 j np p p p p� � � � � �� (28)

(23) La suprafa�a de separare a dou� medii diferite, o und� sufer� un dublu fenomen - o parte din ea se întoarce în mediul în care se afl� sursa de oscila�ii, iar cealalt� parte traverseaz� suprafa�a de separa�ie �i trece în cel�lalt mediu, astfel putem defini fenomenul de reflexie, ca fiind fenomenul de întoarcere a undei în mediul din care provine, atunci când întâlne�te suprafa�a de separare a unui alt mediu. Tot la suprafa�a de separare a dou� medii observ�m c� o und� î�i schimb� direc�ia de propagare datorit� schimb�rii vitezei de propagare, putându-se defini astfel fenomenul de refrac�ie.

Figura A2.8. Medii elastice separate

(24) Analizând Figura A2.8, se constat� c� o und� plan� dac� ajunge la suprafa�a plan� de separare (P), în punctul x=0 dintre cele dou� medii distinct notate cu (1) �i (2), sufer� o reflexie, caracterizat� prin faptul c� o parte din energie este reflectat� �i înapoiat� în primul mediu, iar cealalt� parte este transmis� (prin difrac�ie) în cel de-al doilea mediu.

(25) În Figura A2.9 este reprezentat� suprafa�a elastic� de separare sub forma unui plan raportat la sistemul de axe Oxy, în care axa Ox este axa normal� la plan. Astfel, presiunile undelor sonore vor fi: în primul mediu vom avea und� incident� i, care se propag� sub unghiul de inciden�� în raport cu axa normal� Ox, �i o und� reflectat� r care se propag� sub unghiul de reflexie �. În cel de-al doilea mediu presiunile undelor sonore vor fi: und� transmis� t sau unda refractat�, care se propag� sub unghiul de refrac�ie , în raport cu axa normal� Ox:

Figura A2.9. Propagarea oblic� a undelor la o suprafa�� de separare



�

(26) Distan�ele variabile (dr, di, dt) se pot scrie în raport cu sensul axei normale Ox la frontul de und�, sub urm�toarea form�:

cos sincos sin

cos sin

i

r

t

d x yd x yd x y

� �% %

* *

� ��

(29)

(27) Pe baza rela�iilor pentru distan�ele variabile (29), se pot determina expresiile complexe ale presiunilor fronturilor de und�, astfel:

1

1

2

cos sin

cos sin

cos sin

i t k x yi i

i t k x yr r

i t k x yt t

p Ae

p A e

p A e

" � �

" % %

" * *

� � ��

� � � ��

� � ��

�

�

�

(30)

în care Ai este amplitudinea undei plane incidente, Ar – amplitudinea undei reflectate, At – amplitudinea undei transmise, � – viteza unghiular�, [rad/s], t – timpul, [s], k1, k2 – numerele de und� ale celor dou� medii. (28) Viteza particulelor proiectat� pe axa Ox, în cazul fiec�rei unde, este:

(a) pentru unda incident�

1 cos sin1

1 1 1 1 1 1

cos i t k x yi iix

p iAi ik ek c x k c

" � �( ��

� � ��

�� (31)

sau 1 cos sin

1 1

cos i t k x yiix

A ec

" � ��(�

� � ��

� (32)

(b) pentru unda reflectat�

1 cos sin1

1 1 1 1 1 1

cos i t k x yr rrx

p iAi ik ek c x k c

" % %( %� �

� � � ��

�� (33)

sau 1 cos sin

1 1

cos i t k x yrrx

A ec

" % %%(�

� � � ��

� (34)

(c) pentru unda transmis�

2 cos sin2

2 2 2 2 2 2

cos i t k x yt ttx

p iAi ik ek c x k c

" * *( *� �

� � ��

�� (35)

sau 2 cos sin

2 2

cos i t k x yttx

A ec

" * **(�

� � ��

� (36)

(29) Se impun urm�toarele condi�ii, pentru presiunile �i vitezele unei particule ce apar�ine suprafe�ei de contact, �inând seama de cele dou� fe�e ce apar�in celor dou� medii elastice definite, astfel:

pi+ pr= pt, pentru x=0 �i vix+vrx=vtx, pentru x=0 (37)



�

(30) Pe baza condi�iilor impuse (37) �i �inând seama de rela�iile (33), condi�ia pentru presiunea transmis� se poate scrie sub form� simplificat�:

1 1 2sin sin sin .i t k y i t k y i t k yi r tAe A e A e" � " % " *� � �� (38)

astfel, se ob�ine o rela�ie asociat� unghiurilor de propagare, cunoscut� ca fiind legea lui Snellius care spune ca �i formulare uzual� c� “unghiul de reflexie este egal cu unghiul de inciden��”, în cazul de fa��:

sin sin� %� (39) (31) inând cont de impedan�ele caracteristice celor dou� medii, de viteza sunetului c1

în mediul (1) pentru unda incident� �i viteza sunetului c2 în mediul (2), pentru unda refractat� �i de k1, k2 numerele de und� pentru cele dou� medii, putem scrie rela�ia:

1 1

2 2

sinsin

k ck c

*�

� � (40)

(32) Din rela�iile prezentate pentru unda incident�, unda reflectat� �i unda transmis� putem concluziona c� fenomenul de reflexie poate fi caracterizat de doi parametrii, coeficientul de reflexie acustic� (R) �i factorul de transmisie acustic� (T).

(33) Coeficientul de reflexie R �i factorul de transmisie T pot fi determina�i pe baza urm�toarelor rela�ii:

r

i

ARA

� �i t

i

ATA

� (41)

(34) Dac� se noteaz� cu 2 2

1 1

czc

��

� impedan�a acustic� relativ� dintre cele dou� medii,

ob�inem urm�toarele rela�ii pentru, coeficientul de reflexie R �i factorul de transmisie T: cos coscos cos

r

i

A zRA z

� *� *�

� ��

(42)

2 coscos cos

t

i

A zTA z

�� *

� ��

(43)

(35) În func�ie de unghiul de inciden��, �, avem rela�ia:

2

1

22cos 1 sin 1 sincc* * �� (44)

�i astfel putem exprima coeficientul de reflexie R �i factorul de transmisie T, astfel :

2

1

2

1

2

2

cos 1 sin

cos 1 sin

ccr

cic

zARA z

� �

� �

� ��

� � (45)

2

1

2

2 cos

cos 1 sin

t

cic

A zTA z

�

� ��

� � (46)

(36) Luând în considerare modalit��ile de diminuare a zgomotului transmis se define�te caracteristica fonoizolant� �i caracteristica fonoabsorbant� a dispozitivelor de reducere a zgomotului astfel:

(a) Imposibilitatea unei p�r�i a energiei acustice de a traversa anumite materiale, similar altor materiale care sunt slab conduc�toare de c�ldur� �i electricitate, reprezint� capacitatea fonoizolant�. Aceast� capacitate este determinat� de masa materialului, fiind limitat� de anumite caracteristici mecanice care, pentru anumite frecven�e, au ca rezultat o transparen�� pentru sunet, cauzând efectul de rezonan��.



�

(b) Capacitatea unui material de a transforma energia acustic� în energie termic� (vibra�ii), reflectând o parte minim�, reprezint� capacitatea fonoabsorbant�. Pe baza experimentelor efectuate de cercet�tori în domeniu s-a constatat c� în spa�ii construite cu materiale tradi�ionale ca marmura, c�r�mida �i sticla, ce nu posed� o capacitate fonoabsorbant� ridicat�, se observ� fenomenul de ecou, datorat reflexiei undelor sonore, rezultând o cre�tere general� a nivelului de zgomot, cu consecin�e grave pentru ocupan�ii spa�iilor respective. În spa�ii protejate fonic se poate eviden�ia o senza�ie de confort acustic.

A.2.7. Caracteristici neacustice ale panourilor acustice (1) M�sur�torile �i determinarile, pentru panoul acustic, privind caracteristicile

neacustice (încarcarea din vânt, ac�iuni dinamice la desz�pezire, impactul pietrelor, greutatea proprie în stare umed� �i stare uscat�, înc�rcarea aerodinamic� datorat� vehiculelor cu diverse viteze) s-au efectuat cu respectarea condi�iilor de m�surare specificate în standardele de referin��: SR EN 1794-1:2011 �i SR EN 1794-2:2011. Conform prevederilor standardului SR EN 1794-1:2011, dispozitivele de reducere a zgomotului provenit din traficul rutier sunt expuse la o varietate de ac�iuni ale vântului, presiunii dinamice a aerului provocat� de circula�ie �i de greutatea proprie a elementelor. De asemenea, aceste dispozitive pot fi supuse la �ocuri provocate de pietre sau de alte obiecte proiectate de ro�ile vehiculelor �i în anumite ��ri, for�ei dinamice a z�pezii proiectate de utilajele folosite iarna pentru degajarea drumurilor.

(2) Pentru determinarea performan�elor neacustice m�sur�torile trebuie efectuate conformitate cu prevederile paragrafelor A.2.1, A.2.2, B.2.1 �i E.3.2 din standardul SR EN 1794-1:2011.

(3) Pentru determinarea performan�elor neacustice sunt necesare urm�toarele tipuri de încerc�ri:

(a) Verific�ri la înc�rcarea din vânt (paragraful A.3 din SR EN 1794-1); (b) Verific�ri la înc�rcarea din presiunea dinamic� datorat� autovehiculelor (paragraful A.2 din SR EN 1794-1); (c) Verificarea la înc�rcarea dinamic� datorit� desz�pezirii (anexa E, figurile E.1 �i E.2 din SR EN 1794-1); (d) Verificarea la impactul cu pietre (anexa C, figura C.1 din SR EN 1794-1);

(4) Conform standardului SR EN 1794-1:2011, încovoierea elastic� orizontal� maxim� dhmax, în milimetri, sub înc�rcarea din vânt de proiectare, trebuie s� fie mai mic� de:

,max 150S

hLd � pentru Hnrd > 4,5 m (47)

unde dh,max este încovoierea elastic� orizontal� maxim�, (mm) LS = cea mai mare lungime a unui element structural, (mm) Hnrd = în�l�imea total� a elementelor acustice care constituie ansamblul dispozitivului

de reducere, (mm). (5) M�sur�rile �i determinarile pentru determinarea amprentei la încercarea impactului

cu agregate, sunt efectuate în conformitate cu prevederile din standardul SR EN 1794-1:2011, anexa C, paragrafele C.2 �i C.3.



�

ANEXA 3

(Informativ�)

DOMENIUL DE UTILIZARE A PANOURILOR ACUSTICE (1) Una din m�surile legislative este HG 321/20053) care abordeaz� într-un mod unitar,

la nivel na�ional, evitarea, prevenirea �i reducerea efectelor d�un�toare provocate de zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, prin implementarea urm�toarelor m�suri:

(a) monitorizarea problemelor de mediu prin întocmirea h�r�ilor de zgomot, pentru �osele, c�i ferate, aeroporturi �i aglomer�rile urbane importante, utilizând indicatori de zgomot armoniza�i precum nivelul de zgomot în perioada de zi, nivelul de zgomot în perioada de sear� �i nivelul de zgomot din perioada nop�ii;

(b) punerea la dispozi�ia publicului a informa�iilor privind zgomotul ambiant �i efectele sale, precum �i a m�surilor ce se pot lua pentru combaterea efectelor negative ale acestuia;

(c) adoptarea, pe baza datelor din h�r�ile de zgomot, a planurilor de ac�iune, având ca scop prevenirea �i reducerea zgomotului ambiant, în special a nivelurilor de expunere care au efecte d�unatoare asupra s�n�t��ii �i confortului popula�iei.

(2) Analizând m�surile de combatere a propag�rii zgomotului, se constat� c� acesta poate avea ac�iune d�un�toare asupra s�n�t��ii �i securit��ii oamenilor. Reducerea nivelului de zgomot a devenit o problem� major�, statele din întreaga lume f�când cercet�ri �i analize din ce in ce mai ample privind dezvoltarea m�surilor de combatere �i diminuare a nivelului de zgomot emis atât de echipamentele utilizate în exteriorul/interiorul cl�dirilor, cât �i de traficul rutier.

(3) Zgomotul poate fi redus astfel: pasiv (prin folosirea materialelor fonoabsorbanate) eficient pentru frecven�e mai mari de 500 Hz, �i activ eficient în special pentru frecven�e joase.

(4) Barierele anti-zgomot trebuie s� fie suficient de înalte �i lungi, pentru ca din punctul care trebuie protejat acustic, autostrada/drumul s� nu fie vizibil�. De asemenea, se au în vedere m�surile necesare pentru respectarea nivelelor echivalente de zgomot, real m�surate, cât mai apropiate de valorile minime prev�zute în reglement�rile na�ionale f�r� a se admite dep��irea valorilor maxime.

(5) Ecranele fonoizolante �i fonoabsorbante se utilizeaza pentru protec�ia îimpotriva zgomotului produs de surse fixe (stadioane, �coli, pie�e – pentru asigurarea confortului acustic) �i de asemenea pot fi montate la marginea unei strazi, pot fi instalate pe post de ecran în zonele industriale cu tehnologii zgomotoase (exemplu: separarea unei p�r�i dintr-o hal� cu utilaje zgomotoase fa�� de o alta parte cu utilaje silen�ioase), pe arterele de trafic (montate pe marginea drumurilor na�ionale, a autostr�zilor/drumurilor, a c�ilor ferate, în aeroporturi), cu dublu rol: fonoizolare – pentru receptorii situa�i pe partea opus� fa�� de surs� (pe marginea arterelor de trafic) �i fonoabsorb�ie – pentru receptorii situa�i pe aceea�i parte cu sursa (autovehicule în trafic).

A.3.1. Analiza spectrului acustic al circula�iei

(1) Parametrii compozi�iei spectrale a zgomotului emis în traficul rutier �i a

zgomotului urban emis de sursele semnificative de zgomot, se pot defini prin analiza compozi�iei spectrale a zgomotului din traficul urban care presupune existen�a unor

3) Hot�rârea de Guvern nr. 321 din 14 aprilie 2005 – privind evaluarea �i gestionarea zgomotului ambiant, republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare



�

înregistr�ri experimentale care se vor detalia în func�ie de categoriile generale de str�zi. Separat se vor analiza înregistr�rile experimentale în cazul c�ilor feroviare.

(2) Standardul SR EN 61672-1:2004, prezint� metoda general� de analiz� a compozi�iei spectrale pentru un semnal înregistrat de zgomot în vederea identific�rii benzilor de frecven�� c�rora le corespund parametrii maximali ai zgomotelor. În func�ie de num�rul �i valoarea compozi�iei spectrale, �inând seama de frecven��, intensitate, presiune, putere, distan�a pân� la receptor �i spectrul sonor standardizat al circula�iei, conform standardului de referin�� SR EN 1793-3:1999, sunt adoptate m�suri corespunz�toare �i specifice traficului rutier/feroviar.

(3) Determinarea compozi�iei spectrale const� în prezentarea metodelor generale de m�surare a zgomotului emis de vehiculele care circul� pe �ine (trenuri, tramvaie, metrou) precum �i zgomotul emis de ma�ini �i echipamente din traficul rutier. În cazul determin�rii compozi�iei spectrale pentru ma�inile �i echipamentele enun�ate mai sus, se face referire la metodologia de încercare �i modul de prelevare al semnalelor care sunt prev�zute în standardele:

(a) SR EN ISO 3095:2006 “Aplica�ii feroviare. Acustic�. M�surarea zgomotului emis de vehicule care circul� pe �ine”;

(b) SR EN ISO 11200:2010 “Acustic�. Zgomotul emis de ma�ini �i echipamente. Ghid de utilizare a standardelor de baz� pentru determinarea nivelurilor de presiune acustic� ale emisiei la locul de munc� �i în alte pozi�ii precizate”;

(c) SR ISO 1996-1:2008 “Acustic�. Descrierea, m�surarea �i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: M�rimi fundamentale �i metode de evaluare”;

(d) SR ISO 1996-1:2008 “Acustic�. Descrierea, m�surarea �i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant” �i a standardelor conexe.

(4) De asemenea, se va �ine seama de prevederile Directivei 2002/49/CE - din 25 iunie 2002, privind evaluarea �i managementul zgomotului ambiant �i de Normativul privind acustica în construc�ii �i zone urbane, indicativ C125-2013. Pentru identificarea spectrelor de zgomot �i identificarea frecven�elor de rezonan�� specifice vehiculelor din traficul rutier se vor prezenta metodele specifice de analiz� spectral� a semnalelor de zgomot.

(5) La analizarea semnalelor înregistrate se va �ine seama de prescrip�iile prev�zute în SR EN 61260:1997, SR EN 1793-3:1999 �i a standardelor conexe.

A.3.2. Cerin�e specifice pentru utilizarea �i montarea panourilor acustice

(1) Modul în care sunt evitate undele reflectate este un factor important privind

amplasarea �i montarea panourilor acustice. În practic� se constat� c� la receptor pot ajunge, al�turi de unda direct�, �i alte unde, provenite din reflexii simple sau multiple, a c�ror intensitate este semnificativ� �i care influen�eaz� negativ gradul de izolare fonic� a receptorului. Evitarea unor asemenea fenomene poate fi ob�inut� prin amplasarea judicioas� a ecranelor atât fa�� de surs� cât �i fa�� de receptor, �i prin adoptarea unor în�l�imi �i unghiuri de înclinare fa�� de vertical�, cu valori corespunz�toare situa�iei concrete.

(2) Trebuie amintit de asemenea, modul în care este realizat� etan�eitatea la asamblare a dispozitivului de protec�ie fonic�. Din acest punct de vedere, sunt trei factori semnificativi ce pot influen�a în mod decisiv gradul de izolare al ecranului considerat, �i anume:

(a) modul de montare, fixare �i executare a jonc�iunilor dintre elementele componente;

(b) profilul terenului pe care va fi montat ecranul �i existen�a unor neregularit��i naturale în zona în care va fi amplasat acesta;

(c) modul de asamblare a elementelor constitutive ale panourilor fonoizolatoare.



�

(3) Un caz special, în ceea ce prive�te solu�ia constructiv� �i eficacitatea izol�rii fonice, este cel al ecranelor joase. Pentru a asigura încadrarea în cerin�a privind amplasarea receptorului în zona de umbr� acustic�, în�l�imea minim� necesar� pentru ecranele joase este de 0.8 ... 1.0 m. Din punct de vedere al eficacit��ii izol�rii trebuie ca valoarea acesteia s� fie cuprins� între 0 �i 5 dB(A), relativ la pozi�ia receptorului �i în�l�imea ecranului.

(4) Pentru anumite cazuri particulare, se pot estima diferen�ele dintre valorile teoretice �i cele experimentale, dar rezultatele nu se pot generaliza datorit� gradului foarte mare de diversitate a situa�iilor de analizat.

(5) În tabelul A3.1 se prezinta valorile impedan�ei specifice, pentru unele materiale

uzuale, �i medii de propagare a undelor acustice.

Tabelul A3.1. Valorile impedan�ei specifice, pentru unele materiale uzuale �i medii de propagare a undelor acustice

Nr.crt. Mediul elastic

Viteza de propagare,

c (m/s)

Densitatea, �0 (kg/m3)

Impedan�a acustic� specific�, Zs

(kg/m2s) 1 Aer (la 200C) 344 1,2 414 2 Aer (la 130C) 1441 1000 144x104

3 Plut� 500 250 12x104 4 Lemn de brad 4700 510 240x104 5 Lemn de stejar 4100 720 290x104 6 Cauciuc 40÷200 1000÷2000 (4÷40)x104 7 Nisip uscat 100÷170 1400÷1600 (14÷27)x104 8 Car�mid� de

zid�rie 4000 1800 720x104

9 Beton 4000 2400 800x104 10 Sticl� 6000 2400 1440x104 11 O�el 5100 7900 4000x104 12 Aluminiu 5200 2700 1400x104 13 Plumb 2130 11400 2428x104 14 Cupru 3500 8900 3100x104

(6) În cazul c�ilor rutiere nou construite, la utilizarea sistemelor de protec�ie acustic�,

trebuie s� se �in� seama, înc� din faza de proiectare, de categoria de drum în care se încadreaz� �i de pozi�ia spa�ial� fa�� de eventualele cl�diri locuite din apropiere.

(7) În cazul în care, utilizarea dispozitivelor de protec�ie a zgomotului vine ca o necesitate de reducere a polu�rii sonore în vecin�tatea c�ilor rutiere �i feroviare, se impune o corelare a caracteristicilor parametrice ale produselor utilizate cu nivelul de zgomot real m�surat/calculat. Astfel, se pot alege materialele fonoabsorbente �i fonoizolante în structur� simpl� sau compozit�, dimensiunile geometrice de gabarit �i modul de pozi�ionare ce pot caracteriza parametrii produsului respectiv în func�ie de caracteristicile acustice �i caracteristicile neacustice (fizico-mecanice). Caracteristicile parametrice ale produselor privind calit��ile acustice de reflexie, absorb�ie, izolare, etc. se pot verifica prin m�sur�ri acustice in situ sau în condi�ii de laborator.



�

(8) Sunt multiple situa�ii în care traficul rutier este dirijat pe poduri �i viaducte, la care se impune echiparea cu dispozitive de protec�ie pentru reducerea zgomotului. Pentru echiparea podurilor suspendate �i a viaductelor cu dispozitive antizgomot, trebuie s� se �in� seama, înc� din fazele de proiectare �i calcul structural, de înc�rcarile masice suplimentare datorate acestor dispozitive. De asemenea, se vor prezenta cerin�ele prev�zute în reglementarile na�ionale în vigoare, privind modul de montaj, fixare �i stabilitate la nivelul podului/viaductului dar �i ac�iunile preventive pentru evitarea c�derilor de buc��i de materiale.

(9) În mod obi�nuit, zgomotul de trafic este rezultatul câtorva contribu�ii principale. De regul� zgomotul sistemului de propulsie este dominant la viteze mici de trafic, �i anume pîn� la 40-50 km/h pentru vehicule mici �i pîn� la 50-60 km/h pentru vehicule grele. La viteze de rulare mai mari, zgomotul de contact pneu/�osea domin� zgomotul de vehicul. La viteze foarte mari (peste 150 km/h), care pot fi considerate condi�ii de deplasare neobi�nuite, zgomotul aerodinamic datorat curentului de aer de jur împrejurul vehiculului produce cea mai mare parte din zgomotul total de vehicul.

(10) Pentru estimarea zgomotului de pneu la rulare, au fost dezvoltate câteva tehnici de m�surare. De exemplu, se poate rula pneul pe un tambur de prob�. Un astfel de echipament poate fi utilizat pentru m�surarea zgomotului radiat �i deasemenea pentru calculul dinamicii pneului. Totu�i, suprafe�ele reale de drum nu pot fi simulate pe suprafa�a tamburului. Din acest motiv, pentru a m�sura „în-situ” zgomotul de pneu la rulare, au fost proiectate remorci speciale care s� evite contribu�ia zgomotului provenit de la trenul de for��.Cu acest echipament se pot efectua m�sur�tori folosind de exemplu holografia acustic� proxim�, cu scopul de-a identifica zonele cu nivel înalt de presiune sonor�. Aceast� tehnic� const� în amplasarea unor senzori pe un plan în vederea refacerii câmpului de presiune pe o suprafa�� distant� care poate fi plat�. M�sur�torile au fost efectuate amplasând sursele principale de zgomot pe suprafa�a lateral� a anvelopei într-o ordine de frecven�e joase �i medii, pân� la aproximativ 600 Hz, �i pe suprafa�a de contact dintre anvelop� �i �osea la frecven�e mai înalte.



�

ANEXA 4

LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT. EFECTELE

ZGOMOTULUI RUTIER ASUPRA OCUPAN�ILOR DIN CL�DIRILE DE LOCUIT DIN VECIN�TATE

A.4.1. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

(1) Limitele maxime admisibile pe baza c�rora se apreciaz� starea mediului din punct de vedere acustic (cf. C125/2013 Partea 3 �i Partea 4 Anexa 1), sunt:

(a) în zona unui obiectiv aflat în exterior (zona industrial�), valoarea maxim� admisibi� pentru nivelul de presiune sonor�, continuu, echivalent, ponderat A, este de 65 dB(A), la limita zonei func�ionale în care se desf��oar� activitatea industrial�;

(b) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe str�zi, m�surate la marginea str�zii (marginea p�r�ii carosabile) se stabilesc în func�ie de categoria tehnic� a str�zilor (respectiv intensitatea traficului) conform tabelului de mai jos:

Tabelul A.4.1. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

Nr. crt.

Tipul de strad� (conform STAS 10144/1-90)

Nivel de zgomot echivalent

AeqTL (*) dB (A)

Nivel de zgomot într-o perioad� de 10% din

intervalul de timp considerat

10AF TL (*) dB (A)

1 Strad� de categorie tehnic�

IV, cu deservire local� 60 70


III, de colectare 65 75


II, de leg�tur� 70 80

4 Strad� de categorie tehnic� I,

magistral� 75...85 (**) 85...95 (**)

(*) Metoda de m�surare �i timpul considerat (T) sunt în conformitate cu prevederile legisla�iei în vigoare (**) La proiectarea magistralelor trebuie s� se adopte m�surile necesare pentru ob�inerea unor nivele echivalente (real m�surate) cât mai aproape de valorile minime din tabel, f�r� a se admite dep��irea valorilor maxime

(c) valorile maxime permise pentru Lzsn = 70 dB(A) �i Lnoapte = 60 dB(A), sau pentru Lzsn = 55 dB(A) în cazul drumurilor din vecin�tatea parcurilor sau a altor zone lini�tite din interiorul unei aglomer�ri cu peste 100000 de locuitori, care dac� sunt dep��ite, exist� obliga�ia ca autorit��ile publice s� ia m�suri de reducere a zgomotului, inclusiv prin montarea panourilor de zgomot, acolo unde exist� obliga�ia realiz�rii h�r�ilor strategice de zgomot �i a planurilor de



�

ac�iune în conformitate cu prevederile HG 321/2005, republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

(d) în perioada zilei, nivelul de presiune acustic� continuu echivalent ponderat A (AeqT), m�surat la exteriorul locuin�ei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m în�l�ime fa�� de sol, nu trebuie s� dep��easc� 55 dB �i curba de zgomot Cz 50, iar în perioada nop�ii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustic� continuu echivalent ponderat A (LAeqT), m�surat la exteriorul locuin�ei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m în�l�ime fa�� de sol, s� nu dep��easc� 45 dB �i, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

A.4.2. Efectele zgomotului rutier asupra ocupan�ilor cl�dirilor de locuit din vecin�tate

(1) Poluarea fonic� are efect nefast asupra st�rii psihice a omului. Zgomotul din

mediul înconjur�tor se constituie una din cele mai importante probleme de poluare a mediului ambiant cu care se confrunt� în prezent popula�ia globului.

(2) Efectele psihosenzoriale cu caracter progresiv pân� la apari�ia unor forme de maladii provocate de poluarea sonor�, reprezint� un factor de risc major într-o pondere de peste 30% din popula�ia marilor ora�e ale lumii, cu eviden�ierea vulnerabilit��ii în domeniul psiho-fiziologic.

(3) Efectele polu�rii sonore se manifest� prin ac�iunea de iritare, sc�derea autocontrolului �i reduce aten�ia persoanelor care petrec timp îndelungat în apropierea surselor de zgomot.

(4) Zgomotul produs de traficul urban are un caracter discontinuu �i afecteaz� în principal ocupan�ii cl�dirilor din vecin�tatea c�ilor rutiere. Este important �i esen�ial s� se m�soare/calculeze nivelul de zgomot în diferite intervale orare ale zilei �i pentru diferite zone (industriale, reziden�iale, din ora�ele aglomerate, etc.).

(5) În HG 321/2005, republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, este definit nivelul de zgomot aferent perioadei de noapte (Lnoapte) reprezentând indicatorul de zgomot asociat tulbur�rii somnului �i nivelul de zgomot zi-sear�-noapte, (Lzsn) reprezentând indicatorul de zgomot asociat în mod general pentru disconfort, în decibeli (dB), care se calculeaz� cu urm�toarea formul�:

10510 10 10110log 12 10 4 10 8 10

24

noapteziua seara LL L

zsnL��

� � � � � ��

unde:

Lziua = nivelul mediu de presiune acustic� ponderat A pe termen lung, m�surat într-un an (a�a cum este acesta definit în ISO 1996-2:1987, determinat în toate zilele dintr-un an); Lseara = nivelul mediu de putere acustic� ponderat A pe termen lung, m�surat într-un an (a�a cum este definit in ISO 1996-2:1987, determinat în toate serile dintr-un an); Lnoapte = nivelul mediu de putere acustic� ponderat A pe termen lung, m�surat într-un an (a�a cum este definit în ISO 1996-2:1987, determinat pe perioada tuturor nop�ilor dintr-un an); Se considera c� ziua are 12 ore, seara are 4 ore �i noaptea are 8 ore, intervalele orare

ale perioadelor de zi, sear� �i noapte sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 �i 23,00-7,00, ora României



�

ANEXA 5

EVALUAREA �I VERIFICAREA CONSTAN�EI PERFORMAN�EI DISPOZITIVELOR DE REDUCERE A ZGOMOTULUI

A.5.1. Evaluarea �i verificarea constan�ei performan�ei

(1) Evaluarea �i verificarea constan�ei performan�ei dispozitivelor de reducere a zgomotului const� în sistemul de atestare 3, conform Anexei ZA2 a standardului armonizat SR EN 14388:2006.

(2) Responsabilit��ile produc�torului sunt: (a) controlul produc�iei în fabric� (CPF); (b) încerc�ri ini�iale de tip. (3) Evaluarea performan�elor materialelor fonoabsorbante ce intr� în componen�a

dispozitivelor de reducere a zgomotului din traficul rutier trebuie s� fie f�cut� pentru fiecare tip de material în parte. Conform standardelor în vigoare (SR EN 14388, SR EN 14389-1, SR EN 1793-1, SR EN 1793-2, etc.) materialele utilizate în aceste dispozitive nu trebuie s� emane nici o substan�� periculoas� în cantit��i mai m�ri decât nivelurile maxime premise specificate în standardul European corespunz�tor pentru material sau permis în reglement�rile na�ionale ale ��rii de destina�ie.

(4) Evaluarea conformit��ii materialelor fonoabsorbante const� în evaluarea performan�elor componentelor ce intr� în structura de alc�tuire a dispozitivelor de reducere a zgomotului din trafic, dup� cum urmeaz�:

(a) element acustic –a c�rui func�ie principal� este de a asigura performan�a acustic� a dispozitivului de reducere a zgomotului transmis;

(b) element absorbant – este dispozitiv de reducere a zgomotului ata�at de un perete sau alt tip de structur�;

(c) protec�ie – care pe lâng� func�ia de reducere a zgomotului, trebuie s� asigure condi�iile de stabilitate �i durabilitate.

(5) În tabelul A5.1 se prezint� caracteristicile materialelor fonoabsorbante, pentru care se aplic� metoda de încercare cerut� de standardul în vigoare, caracteristici necesare stabilirii performan�elor acestor material.

Tabelul A5.1. Caracteristicile materialelor fonoabsorbante, pentru care se aplic� metoda de încercare cerut� de standardul în vigoare

Caracteristic�

Metoda de încercare cerut� de standard

Formula de calcul Observa�ii

Absorb�ia sunetului,

DL� SR EN 1793-1

0,11

0,11

1010log 1

10

i

i

i

n LSi

n Li

DL�

��

�

� � � ��

unde: n = 18

Valoarea declarat�, în dB, pentru p�r�ile absorbante specificate ale ecranului de absorb�ie a sunetului. Aceasta trebuie f�cut� pe baza modific�rilor sau a deplas�rilor, (dac� este cazul) din compozi�ia sau starea materialului



�

absorbant �i/sau a dispozitivului de reducere a zgomotului, care ar putea afecta performan�a absorb�iei sunetului (ex. Dezintegrarea fibrelor sau a materialelor fragile, praf, satura�ia apei, îngh�/dezghe�, raze UV, efectele loca�iei – amplasare, deplasarea elementelor).

Izolarea la zgomote

aeriene, DLR

SR EN 1793-2

0,1 0,11

0,11

10 1010log 1

10

i i

i

n L Ri

R n Li

DL�

�

�

� � � ��

unde: n = 18

Valoarea declarat�, în dB. Un indice de evaluare a izol�rii la zgomote aeriene, trebuie s� fie stabilit pentru a indica performan�a produsului. Performan�a produsului poate fi afectat� de: pozi�ia relativ� �i de etanzare între elementele componente, g�uri �i fisuri survenite în timp exploat�rii, perfora�ii, deteriorarea acoperirii, sl�birea elementelor de fixare). Indicii unici de evaluare a reducerii zgomotului trebuie s� fie pondera�i în func�ie de spectrul sonor standardizat al circula�iei, astfel cum este definit în standardul de referin�� SR EN 1793-3.

Rezisten�a la înc�rc�ri - greutatea

proprie a unui element

acustic: ud, cu umiditate redus� sau

uscat, determinat�

pe baza formulelor

sau încerc�rilor

SR EN 1794-1, anexa B

-Instabilitatea torsiunii locale: - deformarea orizontal� ,maxhd , în mm, nu trebuie s� fie mai mare decât

,max 50ae

hhd �

- deformarea vertical�: cu element de protec�ie, a�a cum este utilizat în practic�, deformarea maxim� ,maxd( , în mm, nu trebuie s� fie mai mare

decât ,max 400Ld( � .

Valoarea declarat� - kN/element pentru condi�iile specificate: umiditate, umiditate redus� sau uscat. Pentru elementul acustic uscat este necesar s� se fac� o aproximare a valorii izol�rii acustice a elementului. În cazul în care elementele componente pot absorbi apa, greutatea elementelor ude este foarte important� pentru proiectarea elementelor �i



�

structurilor de sprijin.

Emanare de substan�e

periculoase

SR EN 1794-2 anexa C

Produc�torul are obliga�ia s� declare orice component chimic care ar putea provoca eliminarea unor substan�e toxice în mediul înconjur�tor

-

Durabilitatea prev�zut�

pentru parametrii

acustici

SR EN 14389-1

Pct. 4.3 - Absorb�ia acustic�, izolare fonic�, conform SR EN 1793-2, determinate pe baza claselor tipice de expunere �i condi�iilor climatice.

Modificarea indicelui de reflexie a sunetului DLR �i a indicelui de absorb�ie a sunetului DL� dup� (5, 10, 15 �i 20 ani) / durat� de via�� declarat� (ani)

Durabilitatea prev�zut�

pentru parametrii

non acustici

SR EN 14389-2

Sustenabilitatea, ca parametru non acustic, reprezint� perioada în care este men�inut� performan�a dispozitivului, �i care îi permite s� acestuia s� men�in� caracteristicile de performan�� a�a cum sunt stabilite în SR EN 1794-1, 2,. Sustenabilitatea este evaluat� fie prin durata de serviciu garantat� ca valoarea curent�, la acela�i nivel de performan��, fie ca ultima durat� de serviciu determinat� atunci când performan�ele acustice ale dispozitivului se reduc sub 30%. Atunci când dispozitivul de reducere a zgomotului este supus la condi�ii de mediu a c�ror natur� �i severitatea sunt extrase din standardul SR EN 60721-3-4, toate materialele utilizate la construc�ia dispozitivului trebuie s� fie evaluate în conformitate cu condi�iile de durabilitate din standardul de material adecvat fiec�rui element. Se vor aplica cerin�ele din Anexa 6, parte component� a prezentului document.

Durat� de via�� declarat� (ani)

A.5.2. Controlul produc�iei în fabric�

(1) Produc�torul trebuie s� stabileasc�, s� întocmeasc� documenta�ia �i s� men�in� la zi un sistem de control al produc�iei în fabric� pentru a se asigura c� produsele introduse pe pia�� sunt conforme cu caracteristicil de performan�� declarate de acesta. Sistemul CPF trebuie s� fie alc�tuit din proceduri, inspec�ii precum �i încerc�ri �i/sau evalu�ri �i utiliz�rii ale rezultatelor pentru controlul materiilor prime, altor materiale �i componente care intr� în procesul de produc�iei.



�

(2) În aceste condi�ii produc�torul trebuie s� întocmeasc� o descriere detaliat� a produselor supuse certific�rii care s� asigure informa�iile necesare proiect�rii �i execu�iei dispozitivelor de reducere a zgomotului din trafic. Aceasta trebuie s� cuprind� formularea elementelor descriptive, parametrice �i de performan�� a dispozitivelor de reducere a zgomotului ca produs, în vederea echip�rii c�ilor de trafic rutier pe baza unor explica�ii fundamentate, a prezent�rilor �i formul�rilor am�nun�ite din care s� rezulte rolul �i importan�a parametrilor de sintez�. Standardul de referint�, SR EN 14388, care reglementeaz� cerin�ele specifice de evaluare a conformit��ii pentru dispozitivele de reducere a zgomotului din traficul rutier este aplicabil pentru a demonstra conformitatea acestora, cu detaliile procedurale privind încerc�rile fizico-mecanice, durabilitatea, compatibilitatea produselor cu factorii de agresivitate proveni�i din mediul înconjur�tor, precum �i emanarea de substan�e periculoase.

(3) Criteriile prev�zute stabilesc baza pentru evaluarea conformit��ii dispozitivelor de reducere a zgomotului din traficul rutier, astfel încât decizia final� privind atestarea conformit��ii acestora, s� fie f�cut� într-un mod corect de c�tre un evaluator de specialitate, în conformitate cu cerin�ele impuse de standardele existente. Pentru evaluarea conformit��ii dispozitivelor de reducere a zgomotului din traficul rutier de c�tre un organism de ter�� parte, acestea trebuie s� î�i demonstreze func�ia acustic�, prin încerc�rile efectuate pe elementele componente, �i cerin�ele de proiectare structural� în conformitate cu standardele europene aplicabile, dar �i s� î�i men�in� performan�ele declarate de produc�tor pentru o durat� de serviciu garantat�, rezonabil� din punct de vedere economic.

A.5.3. Rezisten�a la foc

(1) Un dispozitiv pentru reducerea zgomotului poate fi expus unui incendiu provocat de o vegeta�ie uscat� sau de un alt material care se g�se�te în imediata apropiere. Incendii mai mari pot fi provocate prin scurgerea combustibilului în cazul unui accident rutier.

(2) De fiecare dat� când un dispozitiv pentru reducerea zgomotului este situat în imediata apropiere a unei propriet��i, poate fi de asemenea necesar s� se asigure c� incendiul nu se poate propaga dinspre drum.

(3) În cazul utiliz�rii unor sisteme inflamabile se recomand� a se încorpora în dispozitivul pentru reducere a zgomotului un dispozitiv antifoc din materiale rezistente la foc sau alte dispozitive care s� împiedice propagarea incendiului. Aceast� anex� nu este aplicabil� acestor materiale.

(4) Dispozitivul de reducere a zgomotului, dup� ce a fost supus unei încerc�ri prin metoda prezentat� la A.3 - SR EN 1794-2, trebuie s� fie clasificat într-o categorie dup� cum urmeaz�:

(a) clasa 1: dac� deterior�rile suferite de panou sunt mai importante decât cele definite pentru clasele 2 �i 3;

(b) clasa 2: dac� zona deteriorat� situat� deasupra uneia din cele dou� surse este mai mic� de 0,06 m2 �i se întinde pe maximum 200 mm deasupra bazei panoului �i dac� panoul nu a ars din loc în loc;

(c) clasa 3: dac� nu exist� nici o alt� deteriorare decât o decolorare. (5) Elementele acustice cu cel pu�in 2 m lungime pe 1,5 m în�l�ime trebuie s� fie

supuse la o încercare prin expunere la surse de foc localizate la baza lor, respectiv în apropierea fe�elor anterioar� �i posterioar�. Aceste panouri trebuie s� fie lipsite de apa absorbit� înaintea încerc�rii; în cazul elementelor de lemn, con�inutul de umiditate trebuie redus la 18% printr-o metod� de uscare omologat�.

(6) Masa �i dimensiunile panoului supus la încercare trebuie m�surate �i panoul trebuie fotografiat. Un panou identic trebuie examinat pentru determinarea structurii; dimensiunile elementelor acestuia, inclusiv grosimile pere�ilor sec�iunilor cu concavit��i, trebuie m�surate �i notate pe o schi�� la scara 1/20.



�

(7) Încerc�rile trebuie executate în sal� de încerc�ri ignifugat� închis�, la ad�post de curen�i de aer �i cu un volum de minimum 150 m3.

(8) Este permis� instalarea dispozitivelor de extragere a fumului în plafon sau în apropiere, dar trebuie s� se împiedice între�inerea fl�c�rilor în timpul încerc�rii.

(9) Temperatura s�lii înainte de începerea încerc�rilor, inclusiv a solului, trebuie s� fie între 15oC �i 25oC. Aceast� sal� trebuie echipat� cu un vizor sau o alt� fereastr� într-o pozi�ie corespunz�toare pentru observarea panoului în timpul încerc�rii.

(10) Trebuie preg�tite dou� surse identice de foc astfel: (a) un co� rectiliniu din plas� metalic� de 300 mm pe 200 mm �i în�l�ime 300 mm

confec�ionat din plas� de sârm� de o�el sudat� ale c�rei ochiuri p�trate sunt de o�el tras cu diametrul 3 mm, distan�ate la 50 mm;

(b) în plus, trei sârme cu diametrul 3 mm �i lungime 300 mm trebuie fixate vertical în interiorul co�ului, cu un spa�iu echidistant în lungul axei dimensiunii celei mai mici.

(11) Materialele inflamabile trebuie constituite din be�e de brad cu grosimea 0,2 mm, l��imea 2 mm �i lungimea aproximativ de 50 mm. Materialul trebuie s� fie lipsit de a�chii �i s� aib� un con�inut de umiditate de maximum 30%; acesta trebuie condi�ionat la o temperatur� de 20oC �i o umiditate relativ� de 65% pân� când masa acestuia este constant�.

(12) Panoul de încercat trebuie men�inut vertical, ceea ce corespunde pozi�iei sale normale de utilizare, pe un soclu pe toat� lungimea lui. Acest soclu trebuie s� fie de zid�rie sau de beton �i trebuie dotat cu o treapt� vertical� situat� la 250 mm deasupra solului. Baza panoului trebuie s� fie în întregime în contact cu soclul �i fa�a supus� încerc�rii trebuie netezit� la margine. Cele dou� surse de foc trebuie amplasate pe podeaua s�lii, dimensiunile cele mai mari ale acestora fiind orientate în fa�a soclului �i panoului de încercat. Cele dou� surse trebuie aprinse simultan �i durata încerc�rii trebuie m�surat� din acest moment.

(13) Performan�a panoului trebuie observat� în timpul încerc�rii �i momentul în care apare o schimbare semnificativ� trebuie înregistrat. Dup� aprinderea complet� a surselor foc �i eventual a unei p�r�i a panoului considerat� ca inflamabil�, panoul trebuie examinat �i întinderea deterior�rilor fotografiat� �i m�surat�. Fa�a opus� a panoului nu trebuie supus� la încercare atât timp cât temperatura sa �i cea a podelei s�lii nu a coborât sub 25 °C.



�

ANEXA 6

CERIN�E PRIVIND INTRODUCEREA PE PIA�� A PRODUSELOR �I UTILIZAREA PRODUSELOR

A.6.1. Introducerea pe pia�� a produselor

(1) Introducerea pe pia�� a produselor reglementate de prezenta specifica�ie tehnic� �i

emiterea documentelor necesare se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European �i al Consiliului privind stabilirea unor condi�ii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construc�ii. (2) Dispozitivele de reducere a zgomotului se introduc pe pia�� înso�ite de declara�ia de performan�� (conf. Anexa 3 a Regulamentului (UE) nr. 305/2011) �i marcaj CE (conf. Anexa ZA3 a standardului armonizat SR EN 14388:2006).

A.6.2. Cerin�e pentru asigurarea mentenan�ei

(1) Panourile de reducere a zgomotului trebuie s� fie proiectate astfel încât s� necesite un cost minim de între�inere în timpul exploat�rii. Pentru asigurarea mentenan�ei este necesar ca panourile s� aib� o procedur� opera�ional� de montare/demontare care s� permit� cu u�urin�� înlocuirea componentelor de panou sau elemente structurale ce necesit� înlocuire, reducîndu-se astfel timpul alocat repara�iilor, adic� pentru durate scurte de timp.

(2) Materialele folosite de produc�tor pentru dispozitivele anti-zgomot trebuie s� fie adecvate amplasamentelor unde aceste se monteaz�. Astfel panourile care vor fi montate în locuri cu condi�ii meteo nefavorabile, vor avea în componen�� materiale mai dure decât cele montate în locuri cu condi�ii meteo favorabile.

(3) Accesoriile metalice trebuie atent selectate astfel înc�t s� ofere o bun� rezisten�� a culorii împotriva eroziunii �i a coroziunii chimice. Celelalte componente trebuie s� ofere rezisten�� împotriva impactului cu agregate, a focului cauzat de vegeta�ia uscat�, a transmisiei luminii, a culorii pentru suprafe�ele vopsite, a ac�iunii vântului.



�

ANEXA 7

REFERIN�E TEHNICE �I LEGISLATIVE

A.7.1. Legisla�ie Not�:

1. Referin�ele datate au fost luate în considerare la data elabor�ri prezentei reglement�ri tehnice;

2. La data utiliz�rii reglement�rii tehnice se va consulta ultima form� în vigoare a referin�elor legislative �i tehnice.

Nr.crt.

Acte legislative Publica�ia

1. Legea 10/1995 privind calitatea în construc�ii Monitorul Oficial nr.12 din 24.01.1995

2. Hot�rârea de Guvern nr.321/2005 – privind evaluarea �i gestionarea zgomotului ambiant, republicat�

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.358 din 27.04.2005 republicat� in Monitorul Oficial, Partea I, nr.19 din 10.01.2008

3. Hot�rârea de Guvernului nr.1260/2012 pentru modificarea �i completarea Hot�rârii Guvernului nr.321/2005 privind evaluarea �i gestionarea zgomotului ambiant

Monitorul Oficial, Partea I, nr.15 din 09.01.2013

4. Hot�rârea de Guvern nr. 1236/2012 privind stabilirea cadrului institu�ional �i a unor m�suri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European �i al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condi�ii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construc�ii �i de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.876 din 21.12.2012

5 Legea securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr.319/2006

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 26.07.2006

6 Ordinul nr.119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien� �i s�n�tate public� privind mediul de via�� al popula�iei

Monitorul Oficial, Partea I, nr.127 din 21.02.2014

A.7.2. Standarde

Nr.crt.

Standarde - Indicativ Denumire

1. SR EN 14388:2006 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier. Specifica�ii

2. STAS 10144/1-90 Str�zi. Profiluri transversale. Prescrip�ii de proiectare 3. STAS 1957/1-88 Acustic�. Acustic� fizic�. Terminologie 4. STAS 1957/2-87 Acustic�. Acustic� psihofiziologic�. Terminologie 5. STAS 1957/3-88 Acustic�. Acustic� în construc�ii �i transporturi.

Terminologie 6. SR EN ISO 80000-4: 2013 M�rimi �i unit��i. Partea 4: Mecanic� 7. SR EN ISO 80000-8: 2007 M�rimi �i unit��i. Partea 8: Acustic�



�

8. SR EN 61672-1:2004 Electroacustic�. Sonometre. Partea 1: Specifica�ii 9. SR EN 1793-3: 1999 Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul

rutier. Metod� de încercare pentru determinarea performan�ei acustice. Partea 3: Spectrul sonor standardizat al circula�iei

10. SR EN ISO 3095:2006 Aplica�ii feroviare. Acustic�. M�surarea zgomotului emis de vehicule care circul� pe �ine

11. SR EN ISO 11200:2010 Acustic�. Zgomotul emis de ma�ini �i echipamente. Ghid de utilizare a standardelor de baz� pentru determinarea nivelurilor de presiune acustic� ale emisiei la locul de munc� �i în alte pozi�ii precizate

12. SR ISO 1996-1:2008 Acustic�. Descrierea, m�surarea �i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: M�rimi fundamentale �i metode de evaluare

13. SR ISO 1996-2:2008 Acustic�. Descrierea, m�surarea �i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant

14. SR EN 61260:1997 Electroacustic�. Filtre de band� de octav� �i de band� de frac�iune de octav�

15. SR EN 14389-2:2005 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier. Metode de evaluare a performan�elor pe termen lung. Partea 2: Caracteristici neacustice

16. SR EN 1794-1:2011 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier. Performan�e neacustice. Partea 1: Performan�e mecanice �i cerin�e de stabilitate

17. SR EN 60721-3-4: 2006 Clasificarea condi�iilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agen�i de mediu �i a gradelor de severitate ale acestora. Sec�iunea 4: Utilizarea sta�ionar� în spa�ii neprotejate împotriva intemperiilor

18. SR EN 1793-1: 2013 Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metod� de încercare pentru determinarea performan�ei acustice. Partea 1: Caracteristici intrinseci ale absorb�iei acustice

19 SR EN 1793-2: 2013 Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metod� de încercare pentru determinarea performan�ei acustice. Partea 2: Caracteristici intrinseci ale izola�iei la zgomote aeriene în condi�ii de camp difuz

20. SR EN 14389-1:2008 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier – Proceduri de evaluare a performan�ei pe termen lung. Partea 1 – Caracteristici acustice

21. SR EN 1794-2:2011 Dispozitive de reducere a zgomotului din traficul rutier. Performan�e neacustice. Partea 2: Cerin�e generale de securitate �i mediu

22. SR EN 1991-1-4:2006 /AC:2010/A1:2010

Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale – Actiuni ale vantului

23. SR EN 1991-1-4:2006 /NB:2007

Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale – Actiuni ale vantului. Anexa nationala

24. SR EN 1317-2:2000 Dispozitive de protec�ie la drumuri. Partea 2: Clase de performan��, criterii de acceptare a încerc�rilor la �oc



�

�i metode de încercare a parapetelor de siguran�� 25. SR EN 60651:2002 Sonometre 26 SR EN 1317-2:2010 Dispozitive de protec�ie la drumuri. Partea 2: Clase de

performan��, criterii de acceptare a încerc�rilor la impact �i metode de încercare pentru parapetele de siguran��

Prezenta specifica�ie tehnic� cuprinde o serie de texte reproduse din standardele de referin�� susmen�ionate, identificate prin precizarea sursei în parantez� (enun�uri, rela�ii de calcul). A.7.3. Reglement�ri tehnice

Nr.crt.

Reglementare tehnic� Publica�ia

1. Normativ pentru producerea betonului �i executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat, indicativ NE 012/1-2007, Partea 1: Producerea betonului, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii lucr�rilor publice �i locuin�elor nr.577 / 29.04.2008

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 bis din 16.05.2008

2. Ghid de proiectare �i execu�ie privind protec�ia împotriva coroziunii, indicativ GP 121 – 2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i administra�iei publice nr.27/2014

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.120 �i 120 bis din 18.02.2014

3. Normativ privind proiectarea construc�iilor din lemn (revizuire NP 005-96), indicativ NP 005 – 2003, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului nr.303/2003

Monitorul Oficial, Partea I, nr.671 din 23.09.2003 Buletinul Construc�iilor, nr.14/2004 �i nr.14/2006 - Anexa.

4. Cod de proiectare. Evaluarea ac�iunii vântului asupra construc�iilor, indicativ CR 1-1-4/2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr.1751/2012

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.704 �i 704 bis din 15.10.2012.

5. Cod de poiectare. Evaluarea ac�iunii z�pezii asupra construc�iilor, indicativ CR 1-1-3 / 2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr.1655/2012

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.704 �i 704 bis din 15.10.2012.

6. Normativ privind acustica în construc�ii �i zone urbane, indicativ C 125-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr.3384/2013

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.812 �i 812 bis din 20.12.2013



Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 bis/22.V.2015 conține 60 de pagini. Prețul: 31,40 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|837461]


mo354bis2015

Documents

Transcript of mo354bis2015