Tranzactii prin intermediul comertului electronicTranzactii bursiere

Trufin Flavius-Andrei Management An III

Cuprins:

1.Definitia tranzactiei bursiere2.Participanii la tranzacia bursier3.Tipuri de tranzactii4.Modul de desfasurare al tranzactiei bursiere5.Studiu de caz: Tranzactiile cu carduri Visa6.Concluzii

DefinitiaTranzacia bursier reprezint totalitatea actelor de vnzare-cumprare ncheiate n ringul bursei. n sens mai larg, tranzacia bursier reprezint totalitatea actelor de vnzare-cumprare realizate n ringul bursei, dar i n afara acesteia, sub forma unor tranzacii speciale care, ulterior, sunt consemnate prin ringul bursei. Tranzaciile bursiere reprezint esena funcionrii pieei bursiere, de al crei volum i valoare depinde eficiena pieei bursiere respective.

Participanii la tranzacia bursierSuntofertanii de: - mrfuri fungibile i standardizabile; - efecte rezultate n urma actelor de comer (efecte de comer); - valori mobiliare, de tipul: aciuni, obligaiuni, bonuri de tezaur, titluri de stat cu dobnd variabil sau fix; - contracte, negociate iniial pe o pia la termen, care devin subiect pentru: tranzaciile speculative, tranzacii cu instrumente financiare (moned, valut), tranzacii pe instrumente derivate (cu opiuni, cu prim), pe indici bursieri. investitorii care doresc s investeasc valorile realizate n valori cu rata profitului mai mare dect rata dobnzii; societile comerciale (corporaii) - care atrag capital prin emisiune primar sau secundar de valori mobiliare; societile care gestioneaz portofolii de valori mobiliare (aciuni i obligaiuni) .

Tipuri de tranzactiiTipurile de tranzacii care se ncheie pe piaa bursier sunt fi variate, n funcie de piaa bursier: tranzacii la vedere, la disponibil pe piaa mrfurilor tranzacii la termen tranzacii pe o pia reglementat

MODUL DE DESFURARE AL TRANZACIEI BURSIERE Elementul de baz al tranzaciei bursiere este ordinul dat de client societii de brokeraj sau intermediere. Ordinul cuprinde mai multe elemente: 1. investitorul; 2. structura obiectului tranzaciei; 3. unitatea monetar (contractul); 4. preul (cotaia).

n funcie de cotaie, ordinele se clasific n: ordine la pia ordine cu limit de pre ordinele de o zi (day-order) ordinele de ntrerupere (stop-order)

Etapele procesului de tranzacionare bursier:

1. Iniierea ordinului dat de client 2. Negocierea contractului 3. Introducerea ordinului n sistemul de negociere 4. Deschiderea edinei 5. ntocmirea raportului de tranzacionare 6.Lichidarea contractului

Funciile casei de compensaii (clearing) sunt: 1. garanteaz tranzaciile efectuate de membrii si; 2. efectueaz decontrile i lichidrile contractelor ncheiate de societile de brokeraj fie membre ale casei de clearing, fie nemembre ale casei de clearing;

Studiu de cazTranzactiile cu carduri Visa

Numarul de tranzactii alVisa Europea crescut, in perioada aprilie-iunie 2009, cu 14% fata de trimestrul al doilea din 2008, la 1,75 miliarde, iar cardurile de debit au devenit o modalitate preferata de plata de tot mai multe persoane.Cardurile de debit sunt preferate din ce in ce mai mult ca metoda de plata, cu o crestere de 19% a numarului de tranzactii, pana la 1,33 miliarde, iar cheltuielile facute pentru mancare, imbracaminte si petrecerea timpului liber continua sa fie semnificative, in ciuda recesiunii.Spre deosebire, in aceeasi perioada din 2008, au fost efectuate 1,53 miliarde de tranzactii cu carduri, din care 1,11 miliarde cu carduri de debit."Cea maimarecrestere procentuala a numarului de tranzactii pe carduri a fost inregistrata la restaurante, cu o crestere totala de 20% si o crestere de 28% pe carduri de debit. Tranzactiile pe carduri in baruri si cluburi de noapte au crescut in total cu 16%, si cu 24% pe carduri de debit. In supermarketuri si alte magazine alimentare, a existat o crestere cu 18% a tranzactiilor pe carduri si cu 21% pe carduri de debit", potrivit Visa Europe.

De asemenea, comertulelectronica continuat sa creasca puternic, inregistrand un avans de 27% la tranzactiile pe carduri. Cresterea tranzactiilor e-commerce pe carduri de debit a fost de 34%.Valoarea totala a tranzactiilor pe carduri de credit si debit in Visa Europe a crescut cu 6% in al doilea trimestru din 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior.Rezultatele se refera la cheltuielile consumatorilor europeni pe carduri Visa, care au fost procesate de Visa Europe, in perioada 1 aprilie - 30 iunie 2009. Din totalul tranzactiilor, aproximativ 75% reprezinta tranzactii pe carduri de debit, se mai arata in comunicat.InEuropa, sunt peste 360 milioane de carduri Visa de debit, credit si business. La sfarsitul anului fiscal 2008, cardurile Visa au fost utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la peste 1,3 mii de miliarde euro, iar 11,4% din cheltuielile din Europa au fost facute cu un card Visa.

Visa Europe este o organizatie detinuta si condusa de cele 4.600 banci membre din Europa. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua corporatie globala Visa Inc., cu o licenta exclusiva, irevocabila si perpetua in Europa. Visa are cea mai mare acceptare la nivel global si Visa/Plus este una dintre cele mai mari retele de ATM-uri din lume care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 170 de tari.

ConcluziiUtilizarea comerului electronic nseamn dezvoltarea unei perspective de afaceri, fie i numai pentru faptul c ofer posibilitatea de a se realiza un schimb de date la toate nivelurile unei organizaii, indiferent de natura lor comercial, financiar sau strategic. Dac ar fi s tratm comerul electronic doar ca o extensie a pieei fizice, impozitarea vnzrilor online a produselor fizice ar fi fost fcut deschis, exceptnd faptul c impozitarea este greu de stabilit pentru vnztori care sunt localizai oriunde n lume Trebuie precizat imensul dispozitiv informaional construit de ctre pnza i milioane de site-uri Web, multiple forumuri i liste de difuzare electronic, numeroase site-uri de fiiere informatizate, noi bilbioteci virtuale. Niciodat nu am beneficiat de o bogaie de informaii, chiar cu o supraabunden de date i de documente.

Comerul electronic este unul din domeniile cele mai dinamice ale Internetului, permite oamenilor s schimbe ntre ei servicii i produse n timp scurt, fr bariera distanei. La orice or din zi i din noapte poi vizita un magazin online i cumpra aproape orice. Tendina comerului elctronic romnesc este ascendent. Numrul magazinelor virtuale crete ca i numrul clienilor care fac cumprturi online. Prin faptul c Romnia se afl n avans fa de alte ri n sectoarele bazate pe cunoatere: inginerie, software, matematic, se poate spune c dispune de o real oportunitate de a-i gsi i ocupa un loc important n economia digital i un prim pas n acest sens este implementarea comerului elctronic, ca perspectiv de dezvolatre a afacerilor.Comerul electronic va avea un viitor puternic i stabil aa cum arat i statisticile pentru c plile online au avantaje evidente i care par cunoascute, dar nu sunt contientizate la adevrata lor valoare.