mm

TOTULDESPREPWXXK&&K-&Xg&XMpsrr"{&Ls6t g ApLteATA ?n* lnngcl rut

Editor consultant Jo Hemmings

O EE ITIE LITEFIA

PenguinRarldomHouse

How Psychology WorksCopyright O 2018 Dorting Kinderstey Limited

0 companie Penguin Random House

EditorseniorRedactori

D€signeri

D irector a rtisticCoperti

Design coperti

Kathryn HennessyAnna Chiefetz, Jemima 0unne,Anna Fischet, Joanna Micklem,Victoria Pyke, Zod RuttandPhit Gambte, Vanessa Hamitton,Renata LatipovaKaren Setf

CLare GeLi

Sophia I,4TT

*cEditura Litera

0.P.53; C.P.212, sector4, Bucure5tj, Romaniatet.: 021 319 6390; 031 4251619;0?52548372:

e-mait: comenziOtitera.ro

Totul despre psihologie

Copyright O 2019 Grup Media Literapentru versiunea in [imba romen;

Toate dreptLlrite rezervate

Traducere d n timba engtezE:lrina Brandabur/0raaL Sof t

Editor: Vidragcu 9i fiiiRedactori: Teodora Nicolau, lties CempeanuConsuttant de specialitate: Carmen VasiLe

Corector: Georgiana EnachePrelucrare copert:: Vtad Panfitov

Tehnoredactare si prepress: Marin popa

Descrierea CIP a B;btiotecii Nationate a RomAniei

Totut despre psihotogie: psihologie apticatt in imagini/ed. consuLtant:Jo Hemmings. - Bucuregti: Litera,2019

tsBN 978-606 _33_3461 -0

l. Hemmings, Jo led.]159.9

Ne pute!ivizita pe

TULBURPS]HICE

PSIHOLOGIAVIATA DEZI CU ZI

I

IZIAUTOR]

Jo Hemmings (editor consultant)este psiholog comportamental.A sludiat la universitdlile dinWarwlch qi Londra. Este autoarea numeroase volume desprepsihologia relaliilor, scrie articolein ziare si reviste nationale, areemisiuni la TV si la ndio $i delineun cabinet psihologic in Londra.Este consultant psihologicIa postul de televiziune lTV dinMarea Bdtanie, unde participdla emisiJnea Good Momjng Bikin.

Cathedne Collin este psihologciinician, director al Outlook SW Ltd(IAPT) gi proiesor asociat la Universi-tatea Plymouth. Domeniile de interessunt sendtatea mentald qi terapiilecognitiv-comportamentale.

Joannah Ginsburg Ganz estepsihoterapeut clinician qi jumalist,cu o expedentd de peste 25 de aniin sectorul public qi privat. Scrieregulat in publicatii de psihologie.

Merrin Lazyan este producdtoareradio, scriitoare, editoare qi intercretdde muzice chsicd, absolventd depsihologie Ia Harvad. A scds cd4ide flctiune $i non-ficliune caleacoped o vastd game de subiecte.

Alexandra Black este autoarefteelancer, care abordeazanumercasesubiecte, de la istoie la afacei.Cadera de scditoare a putat-o inilialin Japonia, apoi a lucrat la o editurdin Australia, dupe care sra instalatla Cambridge, i\4area Britanie.

ffi[Ifi,'1,'j1,",Majoritatea marilor descoperiri din psihologie sunt foarte recente(circa 150 de ani), insd rdddcinile acestui domeniu se gdsesc in filosofiadin Grecia anticd gi din Persia. Majoritatea abordirilor si a ramurilorpsihologiei au cunoscut o evolulie rapidd, ceea ce le-a oferit psihologilorun set de instrumente aplicabile in viata cotidiand. intrucAt societateaa evoluat, au apdrut noi aplicalii care sd rdspundd nevoilor oamenilor.

cca 15oo i.Hr. 'r'lPaprrusultberS

(papirus medical .'egiptean)menlio- ,i

neazd depresia. rr.

FILOSOFI DINGRECIAANTTA

470-370 i.llr. Democritface distinclalntreintelect Sicunoa$teresenzoriale;Hipocratintroduce principiuimedicinei gtiinlif ice.

350 i. H r. Aristotel scriedespre suflet (De AnimoJgi introduce conceptulde tabula rd5a a mintii.

705 d.Hr, Primul spitalpentru tulbureri psihiceeste construit la Bagdad-(Alte spitale se construiescla Cairo, in anul800,

I808 Franz Gall scrie despre i.,',.:

frenologie (conform cereia ,.i r''formacraniului gi dispunerea .. r;

protuberanlelor pe scalp ,il 'dau la ivealdtrdsdturi .l

de personatitate) 16g|in Eseu derpre. inLelectul omenesc,

. John Locle descrie

1529-16:13 Rend mrntea umana, care,

Descartes prezinta la nastere este tdbula

teoria dualisia minte roro ( tablii eoalii )vs matene (pp. 24-25), ;

in Tratat desDrc lume1620 Francis Bacon

::q scriedespresubiecteotiholoeice. orintre

1590 Rudolp'r Gdckel <are naiura cunoa5teriiinventeazatermenul l simemoria.

,,psihologre".

1879 WilhelmWundtfondeazi un

laborator la Leipzig,Germania, dedicat

cerceterii psihologice,care marcheaze

inceputulpsihologieiexpe.imentale formale.

din l685Wundtiiareca discipoli pe Hugo

Milnsterberg tiJamesMcKeen Cattell, care

dezvolta psihologia l/O(industrial-organizationale)

(pp.176-187).

1890-1920 Metodelede predare in scolise schimbe odate

cu dezvoltarea psiho-logieieducationale

(pp.166-l7s).

1896 Se dezvoltapsihologiaclinicd odate

cu deschiderea primeiclinici de psihologie

la Universitateadin Pennsylvania.

387i.Hr. Platonpropune ideea.onform.sreia

creierul este sediulproceselor mentale.

cca300-301.Hr.Zenon preda stoicismul,

care a stat la bazaTCC (terapia cogn itiv-

comportamentald)in anii 1960

cca900Ahmed ibn Sahlal Balkh i scrie tratate deboli mentale, care au labazi cauze fizice tilsau

psihologice; al- Razipractice prima forma

de psihoterapie

1025 in Cononulmedicinei, Avicennadescrie tulbureripsihice, printre carehalucinatii, man;i,insomnie tidementa.

850Ali ibn Sahl Rabbanal-Tabaridezvoltiideea psihiatriei clinice,pentru a lrata pacienticu boli mintale.

ti la Damasc, in 1270.)

cunoscuta.

-:.':i.' l'l ,\

l

'''iii.

.i

,:. t:l

""""iiJily""i?[Lt"i 12.; 13 }l$ffi

.r..:,ir':::" - " 'r"'I';rl.i:.:.rf i-: 2O0o La Stockholm are loc Congresul

::..:.: '

.r. .r''.,. . Mondialde Psihologie. Diplomatul. anii 1e2o Med.cJtcart ' anii 1e20 ps hotosut behaviorisr 1'-"-:l':ti:ll^1*i3T^",

Drem fondeala Jn laborator rohn B- wargon incene ln care pslnologrd poatecontr our la r-az.J vare,_ oe psrnotogre sporl va sa tu(reze tn tndusrta

,::':'i'' L J*ir" ip"p uJo-z?lj ;,;ll;il;; ;;;;;^ conrricteror' "i'

..r dinaniile2oForosirea ':..i::iHxglilJ:t"' ll -2ooos".uen1i",""tesrelor psrhomet, ce i"r,;):;;:;i;\:' lgeo1erorre BrJner €enomului umdn

pentrJ Tasurarea publi.a A;ls ol Meaninq descl' de no; 'ai dp

inteligenleiiniliazd -.;,.':,, Fo:ur Lectures on Mtnd an; cercetare a creierului

psihologia identitalii r.lri. i.. Cu/fure, ce im bina filosofia, ll Sicorpuluiuman

desineapp.146-153). : :.;,. lingvislicatiantropoiogia .

I (Psihologie culturala ; '' anii 1930 Psihologul . I pp.214 215). ,

social Mariejahoda L i: aniilgSo psihologiao,,bli.: nrim,,l 1976 Richard Dawkins l: sanatdlii (pp. t12,it5)

9ludiu de psihologle :: -^ _ - _ - -

comunitar; publica Gena e,go\n,.care ... devine o ramuri r-ocl.r

rer6Lewisrermanapli.. roill'ilriJi ,, t':*iJiTlllfi$?:ri;i i noscuteapsihorosiei'

psihologiain sistemul , r:! . : t l :r i . , . . . , . i:' .,, , - - . . . - . . . . . . .

judiciaipo ilie si armatd), . E,,it3:?9, ,, ,r ,, ,

fondand astfel psihologiu .,,, ,.,. -'--:,-'-" ,. .,t,judiciare (pp.l94 203). .,ir din 1l:s nsihotogia ...,:t,

. 1935 Kur t Ko"ka b ologrca apare 1971 0 tomoErafieca drsarDlrn.lpublrca Pnncp le L-_-::'^^l_ 1965Are locConferinla r,, comPuterizai;I *^i;i?,,in""i{rii \pp 22-21)

i:f.'}jtrJ# :,;:Tli::,1::"". lgl3John B. Watson public; 1938 Terapia psihologilor comunitatii il

psihotooia asa cum a vdtl , . electro-convu siva ,'(pp 147 143)este . 1960 Te' dpia srslem cabehovrorntii, undp pune :' | : _, -_'_

bazele behaviorismului folosita,pentru anii1960 lnteresulcres.rl ,. (defamilie)ianagtere

(pp. 16-17). orirra data 'ata de p.ihologra (a dor-lenlu de cTud 'r

I.i.;., i comunitalrr(pp 214-2:3) ". (PP 138141):: .r r] duce la migcari politice- :ii: l.l.1ll1yl9Llllr.

.... .. ,j rere erinorogi"",go_:',o...ir 'r,r le6oAaronr Beck

no."i(pp.iea t"93) r,f. l9s6ceorseA. Mitter .,. P'":,!"1"J!c-sedezvoltein alDoilea Lr aolca osrholosicoenrtiva te rapla cogn ltlv-

l913 CarlJJng rupe nirU. V""ai"i"*,r,legaiurile cu (blesul ,:li"i, p" -ri"i;r,

'" ;;;:r;";;;" i;; (pac. r2s).

sauFreudt rtidezvolta construiJsca iisa opeleze ,. sau miinus doi. :: .

propriile teoriidespre armamenisi masinirii ij: i:,1

irconsLiert{p. 120). comDtex-" .rlrconlLrerrt\P rzul complexe. i: ,t.tl:;,..,.,...,.!,,_.,,.._. .......PSIHOLOGIEt6tiiirv:i-din1909aparepslhologiai.l'....:'.,nrunopstxoLoett]..

dezvoltarir(pp. 146 153). .- ----.-care se bazeaza pe sturdi:le 1954 Abraham Maslowlrerdiene asupra impor tanter anii 1950 \eurologur pubhca Molivdlreexperienlelo r din copilarie. :,i1 Wilderc Penfleld si personalitate, in carc

anii 1950 Sunr . ' in studiile sale despre considere umanismuldelvo tare pnmele : epi epsie. lace legatura a treia to'la in psihojogie

medicam-"nte i:r intre activitatea chimice (pp.l8re).1900 SrRmund Freud oslhoacllve: acrelerululsr Ienomenele

I"tiJl" i.""" --- psiholarmacoiogia psn ce (po. :l-:l; , pstfolitcte

lnteryretareaviselar ment pentru boli

1pp. ia-ts). mentale (pp. 142143). til:... ,^-- - ajir.l9s4.Gordon Allport. 1952 Este publicata prima edifie ...i identifice stadiile

, . .-,- ,.-..,,::...,-,..... .i:., din Diagnostic and Statistical _1,- p rej udecAlilo r sociale,PSIHANALIZA I ' :.. Manual af Mental Disorders :,.iJ" relevante in psihologia

psihoactive; acreieruluisifenomenele

ffireoriaffipsihanaliticdAceastd teorie psihologicd sustine cd, de fapt, conflicteleinconstiente ale minlii determind modul in care se dezvoltdpersonalitatea Ei dicteazd un anumit comportament.

MOdgl tOpOgfafiC visele sunt considerate canate

Freud descrie trei niveturi de conrtiinta ate mjnlii. til::":il[1] il::"ffffi:l:Mintea conttientA nu este decat o mica parte din intreg.

Degi nu este deloc constienta Je ganaurile d in mintea ....: ... .. caci majoritatea sunt Preaincongtientd, ea afect""ra .o,npo'rti.nln;i ' -' tulbu ratoare pentru a fi gestionate

de mintea conrtienta.

.:tli.:: I Con;tient ', :,.

::: Contine.ideile ', ,

: ' i I si emoliile de care..:-.-. -, . - . ... , __- _]l oamenii sunt con$ienti I

PsihanalizriIn acest tip de terapie

(p. 119), clientulii povestegtepsihanalistului amintiriledin copildrie givisele sale,pentru a debloca mintea

incongtientA gi a revela modulin care controleaza saudeclangeazi un com-portament nedorit.

Ce este aceasta?Elaborate de neurologul austiacSigmund Freud la inceputulsecolului XX, teoda psihanaliticespune ce personalitatea si compor-tamentul uman sunt rezultatulconflictelor neincetate din minteaumand. in general, individul nu este

constient de acestea, ceci au loc Ianivel subcon$tient. Freud sugereazace aceste conflicte iau nastere intretrei componente ale minlii umane:sine, supraeu gi eu (dreapta jos).Freud credea cd personalitatea sedezvolta de Ia nastere in cinci etape,pe care el le numeste psihosexuale,

cdci imphce atat dezvoltarea sexu-alitelii, cat qi procesele mentale.In fiecare eiapd, mintea umanese concentreaze pe aspecte diferiteale sexuautetii, de tipul plecediorale a unui bebelus cand suqedegetul. Freud considere cd etapelepsihosexuale genereaza un conflict

Vise

,;. Preconstient,' (subcoigiient)

.r Stocheazeinformatii.r: despre copil5rie, de tipul.:; amintirilor, care potfi

accesate prin psihanaliza.

* "fiJ:'#.,",:ff,lf: 14 / 15 lln

'ite

intre biologie si asteptedle sociale,iar mintea trebuie sd il rezolveinainte ca persoana sd treace ho dezvoltare mentale sendtoase.

EvaluareDeqi modelul lui Freud a avuto influente incontestabile pdvindrolul subconstienl,ului (psjhanaliza.p. 119), s-a dovedit controversat,ceci se bazeazd pe sexualitate camotor al perconalitelii. Muti cdticicred ca modelul este subiectivqi prea simplist, neputand explicanatura complexd a minliisi comportamentului.

rele

.ict

Ce este acesta?

Freud suslinea cdoameniifolosescmecanisme de aperareincon$tient, candse confrunte cu anxie-tate sau emotii nepld-cute. Aceste mecanismeii ajute se facd faldamintirilor $i impul-surilor resjmlite castresante sau neplAcute,

,,pacelindu-i" se creadecd totul este bine.

-c:-::.IlPr.r-li!Eulfoloselte mecanis-me de apirare pentrua-iajuta pe oameni sA

ajungd la un compro-mis mental, cand aude-a face cu lucruricare cauzeazd conflicteinterne. Mecanismelecare deformeazerealitatea sunt negarea,deplasarea, reprimarea,regresia, i ntelectualiza-rea ti proiectia.

Cum funclioneazd?Negarea este unmecanism de apararedes lntalnit pentruajustifica un obiceicare il face pe individse se simtA prost, detipul fumatului. Candcineva spune cA este

,,fumator ocazional",i$i permite se fumezedin cand in cand,fere se admita cd estedependent de fumat.

Lle

le,I,

nate

Model structuralMintea congtiente este doar vdrfulaisbergului, o mica parte dintr-unlntreg. Teoria psihanalitica se bazeazipe id-eea ci inconstientul este structuratin trei componente: sine, eu ti supraeu.Aceste trei componente ,,discute'intre ele pentru a rezolva conflicteemolionale si impulsuri.

ffi) Complexul de infeforitate -

stima de sine este scizute Si

impiedice functionarea normaltr.ldee dezvoltata de psihanalistulneof reudian Alf red Adler.

) Principiul plicerii determindfunclionarea sinelui - oblinereaplecerii ti evitarea suferin!ei.

) Neofreudienii au dezvoltatnoiteorii pe bazele psihanalizeifreudiene. Printre ei, CarlJung,Erik Erikson siAlfred Adler.

SupraeuDorette se faca

ceea ce estecorect. Este

con$tiinlamorale care

preia rolul unuiparinte sever.

Eu

Vocea rafiunii,care negociazacu eul5i supraeul.

Conttient

lnconttient

SineCere satisfaclieimediatd, esteca un copilimpulsivcu care teintelegigreu.

w

@[ Abordare behavioristdPsihologia behavioristd ii analizeazd +i ii trateazd pe oameni pornindde la ideea cd, de fapt, comportamentul este ,,dobdndit,,prin inter-acliune cu lumea, iar influenta subconstientului este irelevantd.

Ce este aceasta?Punctul de plecare este compor-tamentul obsewabil al omului,emotiile si gandurile nefiind luatein calcul. Aceasta abordarese bazeaza pe trei presupozilii.in primul rand, oamenii preiaucomporlamentul prin interactiunecu cei din jur, nu il dobandesc lanaqtere. in al doilea rAnd, intrucatpsihologia este o stiinla, teodabehaviodste ar tretJui sd se spdjinepe date obtinute pin expedmentecontrolate si pdn obseryalii. in altreilea rand, orice comportament

este rezultatul unui stimul caregenereaze un respuns specific.Odatd ce psihologul a identificatasocierea stimul-respuns, elpoate prezice comportamentul -ceea ce se numeste ,,condilionareclasicd" (mai jos). in timpulterapiei (pp. 122-129), psihologulfoloseste aceaste predicliepentru a ajuta clientul se isimodiflce comportamentul.

EvaluarePunctul fofie aI aborderii beha-vioriste, anume ca poate fi. dovedite

stiintiflc, spre deosebire de psih-analiza freudiane (pp. 14,15),a fost considerat si punctulseu slab. Multe expedmentebehavioriste au fost efectuatepe cobai si caini, iar umanlqtii(pp. 18-19) au respins presupo-zilia ca oamenii reaclioneaze caanimalele in condilii de laborator.

Psihologia behaviodsta nuia in considerare liberul-arbitrusau factodi biologici (testoste-ronul Ei alti hormoni) qi reduceexperienla umane Ia un seide comportamente condilionate.

Teme ale behaviorismuluiJohn Watson a dezvohat psihologia behaviorista in 1913.Teoria lui Watson se incadra in tendinta stiintifice a seco-lului XX, sprijinitd pe date concrete, nicidecum pe ipotezelesubiective ale mintii, iar abordarea behavioriste avease domine urmatoarele decenii. Psihologii ulteriori auinterpretat behaviorismul intr-un mod mult mai flexibil,dar dovezile obiective au ramas la baza cerceterilor.

BEHAVIORISM METODOTOGIC

c

il"*-'dk

'* Sffi''' f-!f '

Teoria luiWatson a devenit cunos-cutA sub denumirea de behaviorismmetodologic, datoriti metodelorttiinlifice aplicate:

) Watson considera psihologiao Stiinte alcArei scop era prediclia5i controlul comportamentului.

) Este cea mai extremdformede psihologie behavioriste pentrucd exclude moitenirea geneticesau starea mentali a persoanei.

) Pornefte de la ideea cA, la na$tere,m intea oamenilor est e tabula rasa:acegia deprind comportamentulde la persoanele dinjur(condi-tionare clasicA, vezi stanga).De exemplu, un copilzambegtecand itivede mama zambindsau plange cand aceasta lipA.

Pavlov a observat cum cainii salivau la vederea manceriiti a inceput se sune un clopolel de fiecare date candii hrenea. Treptat, cainii au inceput sA saliveze doarla auzul clopolelului, pe care il asociau cu mancarea.t?Stimul Rdsplnsneutru neconditionat

stimulnecondilionat

Stimulcondilionat

?Raspuns

condilionat

*'fffi:Jfs:931i: 16 /17 Dl

Ior.

Aceaste metodd de modificare a comportamentului, in acest caz dresarea unui caine, implicd actiunj pozitivesau negative din Partea stapanului, care se incurajeze sau sA aplice pedepse in func_tie de comportamentul cainelui.

) incurajarea pozitivi Recompensecare sA incurajeze un comportamentbun. De exemplu, cainele prime;teo crochete pentru cd se agazila comandi. Animalul invale cA,prin repetarea comportamentului,va obline alte recompense.

) Pedeapsa pozitive Stepanulface un lucru neplecut pentrua descura.ja un comportamentneadecvat. Cand cainele estein lese titrage de ea, aceastaii creeaze o senzatie de disconfort.

) incurajarea negativi Stipanulinlature ceva reu pentru a incurajaun comportament adecvat.De exemplu, lesa este lejerecand cainele merge lange stiipan,invetand astfelse mearga la piciorpentru a evita sufocarea-

) Pedeapsa negativa Stepanulpriveare cainele de ceva ce ii place.descurajand un comportamentinadecvat. De exemplu, iiintoarcecaineluispatele pentru a-l privade atentie dace !opeie. Caineleinvatd sa nu mailopiie.

I BEHAVIORISM RADICAL

ln anI IYJU, ts.F. Skrnner dezvolUbehaviorismul radical, care ducela dezvoltarea ulterioare a psiho-logiei biologice:

) Ca gi Watson, Skinner considerace abordarea cea mai pertinentase baza pe observarea $tjintificda comportamentului uman

ti a factorilor declan$atori.

) Skinner dezvolti teoria clasicA a

condi_tionArii ti propune ideea de,,incurajare" - un comportament

incurajat printr-orecompensA aremai multe tansede afi reprodus(v. conditionareaoperante, sus).

EEHAVIORISM PSIHOTOGIC

o

ilj: ,: ..1't.,

-t'..j : ]],

...

EXTERN

CUNOASTERE

TEMOTIE

Conceput de Arthur W Staats,behaviorismul biologic a cattigatteren in ultimele patru decenii.Este o abordare des folosite,mai ales in educalie:

) Personalitatea este modelat;de comportamentele pe care ledeprindem, de geneticd, de stareaemotionale ti de modulin carecreierul proceseaze informajiiledin Iumea inconjuratoare.

) Staats a studiat importanlapdrinlilor in dezvoltarea copilu lui.

) Staats a demonstrat ca formarealingvistici 5i cognitiva timpuriecontribuie la dezvoltarea avansatAa limbajului, iar copiii au rezultatemult mai bune latestele deinteligente.

:..'' :.: :. '|

\:

EXTERN BIOLOG{E BIOLOGIE

@!umanismSpre deosebire de alte aborddri psihologice, umanismul pune accentpe importanla punctului de vedere al individului, incurajdnd intrebdrile,,Cum md vdd pe mine insumi?", nu cele de tipul ,,Cum md vdd altii?,,.

Ce este acesta?Psihologia behaviodste observecomportamente extedoare, iar psih-analiza sondeazd subconstientul,dar umanismul este o abordareholistice, punand accent pe modulin care o persoana iFi percepecomportamentul si interpreteazaevenimentele. Acesta se concen-treazd mai degrabe pe viziuneasubiective despre sine a individuluis.i cum i-ar pHcea se fle, nu pe vizi-unea obiective a unui obseruator.

Carl Rogerc qi Abmham Maslowsunt pioniedi umanismului, care,in anii 1950, oferea o altemativala modul in care ar trebui inteleasenatura umand. Principala premiseeste ce dezvoltarea personale

,,Via{a buni este un proees,nu o stare de a fi."Carl Rogers, psiholog umanist american

si implinirea sunt cele mai impor-tarte obiective ale omului, iarsterib emolionale Si mentale debine provin din implinirea acestora.Liberul-arbitru in alegedle perso-nale este si el o cheie.

EvaluareRogers qi alli psihologi umaniqtipropun metode si investigaliide tipul chestionarelor cu rdspunsdeschis (pentru care nu exista res-punsud,,corecte"), al interviudlor,

al ut izerii jumaleld personalepentru consemnarea gandudlorqi sentimentelor. Psihologii umaniFticonsidere ca singura modalitate dea cunoaste pe cineva este dialogul.

Umanismul susline terapiacentrate pe persoana (p. 132) -una dintre cele mai utilizatein uatarea depresiei. Abordareaumanista este folosite qi in educalie,pentru a-i lncuraja pe copii sdexerseze liberul-arbitru si sd facealeged personale se cercetezeqi sd inleleaga motivaliile.

Totusi umanismul ignore biologia,mintea inconstiente qi influenlaputernicd a hormonilor. CTiticii maisustin si ca abordarea este neqtiin-lifica deoarece scopul realizeriide sine nu poate fi mdsurat exact.

Calea spreimplinireCarl Rogers identificd trei aspecte alepersonalitalii care determine shreapsihologice a unui individ: stima desine, imaginea de sine si sinele ideal.Cand sentimentele, comportamentulti experienjele se potrivesc cu ima-ginea de sine 5i reflecte ce ne-arplicea si fim (sinele ideal),ne simlim multumiti. Daceexista o incongruenleintre aceste aspecte,

lnfluenlate de umanism, psihologiagestalt examineazd modulin caremintea umanA folosegte mici bucetide informalie pentru a cladi un intregsemnif icativ Aceasta abordarepsihologice pune accentul peperceplie - legile care guverneazamodulin care percepem lumea.

O parte din terapia gestalt constein aretarea unor imagini clienlilorpentru a observa cum le percepacettia. lluzia numita,,vaza luiRubin" este cel mai bun exemplu.Ea ilustreazi legile ,figurii" gi ale,,fundalului": mintea noastracaute si distinga figuri (cuvinte,de exemplu) de pe fundal (o paginialba) stabilind astfel ce anume esteprioritar in procesul perceptiei.

VAZA LUI RUBIN ii ofere privitoruluialegerea perceptive de a vedea doueprofiluri umanesau o vazd albe.

suntem nemultumili.

cg gsTg p5&{0}"t}Gllt?Umalism 1,8 /19 DT

Umanismul provine din teoria occidentala a identitatiipersonale gi a implinirii de sine, denumit; uneori indivi-dualism. Colectivismul subordoneaz, individul unui grup.

lndividualism Colectivism

) ldentitatea definitein termenii unoratributepersonale - generozitate,bunetate, deschidere.

) Scopurile personalesunt prioritare falide ale grupului.

) ldentitatea definiti pringrupul ceruia ii aparlinem.

) Familia si locul de muncisunt cele mai importantegrupuri.

) Scopurile grupului suntprioritare. ffi ffi

ffiffi

rigtide

ul.

r!ie,

i

gta,

Iaiin-

Psihologiecognitivd

Ramurd a psihologiei care considerd mintea umand un computer complex,abordarea cognitivd analizeazd modul cum oamenii proceseazd informatiile.dar si cum aceasta le influenteazd comportamentul si emotiile.

Ce este aceasta?Odata cu apadtia computerului,la sfarsitul anilor 1950, Etiinlacompard procesarea informatiilorartificiale cu modul in careopereaze mintea umane. Psihologiiconsidera ce, aqa cum un computeraccepte date si coduri pe carele stocheazd $i Ie recupereaze,mintea umane preia informatiile,le modifice pentru a le inlelege,le stocheaza, apoi isi amintestede ele la nevoie. Aceastd analogiecu computerul std La bazapsihologiei cognitive.

Teodile din spatele psihologieicognitive poi n aplicate oricdruiaspect al vietii. De exemplu,creierul primeste si proceseazeinformatii senzoriale pentru a emitejudecati (cum ar f, recunoasterea

Procesarea informatieiFolosind date oblinute ln urmaexperimentelor controlate,psihologii au construit modeleteoretice privitoare la modulcum mintea gestioneazd infor-matiile. Potrivit acestora, creieruluman prelucreazi informaliilein aceeagi succesiune pe careo folosegte un computer pentrua prelucra date numerice - dela informatie la transformareadatelor, pane la recuperare.

Dupe ce prjmegte informaliiprin simluri, creierul trebuiesa le trieze, sa le analizeze

ti sA decidA ce anume arede facut in Drivinta lor

Psihologii cognitivisti numescacest proces de,,media!ie",

cici are loc intre (,,mediazd')stimulul exterior 5i reactia

creierului Ia stimul. in cazulavariei unei matini, creierul

analizeaza mirosul de cauciucars;i il asociazd cu un hirossimilar, memorat anterior

faptului cd laptele s-a stdcat,dupd mirosul nepldcut); apelulIa loqicd atunci cend fiebuie luatAo decizie (cum ar fl cumpdrareaunui tricou mai scump, dar care seva deteriora mai greu); depdndereade a canta la un instrument, careajutd la formarea de noi conexiuniEi la stocarea de noi amintiri.

EvaluareDesi psihologia coqnitive puneaccentul pe procesele interne,ea vizeazd rigoarea gtiinliflca,deoarece se bazeazd pe expedmentede laboraior pentru a-Fi suslineteoriile. Totusi, este greu sd aplcamexperimente controlate in viatade zi cu zi. La fe1, presupozitia camintea umand functioneazd ca uncomputer nu tine cont ce oamenii

1:i.: gt'tl p$iH:*l*&r];?Psihologie cognitivA 20 ,'' 21, ;';t:;",'

3.i:,ii!::-'-

obosesc sau devin irascibili. Criticiipsihologiei cognitive consideracA aceasta reduce omul la o simplamasinerie, comportamentul nefi indaitceva decat un proces cognitivprin care memoria stocheazeinformatii. Ei au araLat si ca aceastaabordare face abstractie de biologiesi de geneiice.

Totusi, psihologia coqnitivaeste utila in tratarea amneziilorsi a tulburerilor de atentie seiecliva.

Psihologia cognitiva este impor-tanta si in inlelegerea dezvoltariicopilului, cdci permite planifi-carea unor programe adaptatefiecerei grupe de varsta si stabi-lirea celor mai utile instrumentede studiu. in sistemul judiciar,psihologii cognitivigti suntdeseod solicitali pentru a evaluadeclaratiile martorilor si a deter-mina daca isi amintesc corecto infractiune.

Cand mintea face o eroarede analizd a gdndurilor, rezultatuleste o reactie sau ojudecatAdefectuoasa, cunoscute ca,distorsiune cognitivd'. Ea poate fi legatAde o amintire trunchiata sau de lipsaatenliei, intrucat creierul genereazd

,,scurtaturi mentale" cand functioneaza sub presiune. Distorsiunilenu sunt mereu negative - unelesunt consecinta nevoii de a luao decizie rapida, in scopul supra-vieluirii, de exemplu.

Exempte de distorsiuni) Accesibilitate a informafiei

Creierulacorde mult prea multaimportantA primei pdti dintr oinformatie.

' Eroare de prevalenti Abandonarea unor presupozilil iniliale infavoarea unui nou set de informatii.

) Efect gregar Abandonareapropriilor credinte pentru a porniin directia a ceea ce alli oamenifac sau gandesc.

) Eroare ajucitorului Credintagresitd ca, dace ceva se intamplAmai frecvent acum, se va intamplamai rar ln viitor - de exemplu,dace ruleta se opreste constantpe negru, nu peste mult timpse va opri pe ro5u.

) Decontare hiperbolicAAlegerea unei recompense maimici in prezent, in loc s; atteptemuna mai mare in viitor

) Neglijare a probabilititiilgnorarea probabilitdtii reale,de exemplu cAnd evitdm zborulcu avionul de teama accidenteloidar mergem cu ma5ina, desi,statistic, pericolul este mai mare.

) Menlinere a status quo-uluiCand decidem ca o anumitasituatie sd nu se schimbe sausa o schimbdm cat mai pujin,ln loc si ne asumdm riscuri.

''.:lll i:'.i::;:'..:r'r if :r --r..,':,.iri:.'..:.:r.i', rt,..t ir..:.,

suntdin i:t:lrr':r.r,.

i,;i;:1;r:i:;..t t';r d epe il'lt,r:l't"rri:rr: a!' putea jrr:: lr'r]i.,. i;r.i':L,r:t.

REZULTAT

(comportament 9i emolie)Dupd ce creierul a recuperat suficiente informaiii, poatelua o decizie cu privire la cum sd reaciioneze, fie la nivel

comportamental, fie la nivel emotional. in exemplulcu magina, creierul recupereaz5 amintirile unor accidenteanterioare, dar ti informalii mecanice pe care le a stocat

la un moment dat, :dentificand apoi o listi mentalda posibilelor cauze si solulii. Creierul iti amintegte cd mirosul

de cauciuc ars indica o curea de transmisie defecta,de exemplu. lndividul trage pe dreapta, opregte motorul

siverifica sub capota ma5inii.

5teven Pinker, psiholog cognitivist canadian