“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 383Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

"USL, PDL /ACEEAŞI COMEDIE"?

Doi într-obarcă:RomâniaşiBulgaria

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

Laptele şibrânzeturiledin pieţe se vorscumpi cupeste 20% dinluna februarie!

Mihai Eminescua fost asasinat?

STS NUMĂRĂVOTURI, NOI NENUMĂRĂMMORŢII

DivertismentPagina 7

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

MAXIMA LUNII"Ceea ce suntem este darul lui

Dumnezeu pentru noi. Ceea ce devenim

este darul nostru pentru Dumnezeu"

Judecãtorii Secþiei penalea Tribunalului Prahova au admispropunerea procurorilor Parchetuluide pe lângã Curtea de Apel Ploieºtiprivind arestarea celor ºase oamenide afaceri din Prahova, ale cãrorfirme au contracte cu autoritãþi pu -blice din judeþ. Astfel, magistraþii auemis mandate de arestare preven-tivã pentru 29 de zile pentru IonescuDragoº Ioan, Onea Nicolae, ÞãrîndãMarian Rãducu, Soare Gheorghe,Þãrîndã Andrei Costin ºi MuºatCostin Gabriel, acuzaþi de sãvâr -ºirea infracþiunilor de evaziune fis-calã, spãlare de bani ºi asociere învederea sãvârºirii de infracþiuni.

Anchetatorii au stabilit cã,prin activitatea lor infracþionalã, ceiºase au creat un prejudiciu de11.154.699 lei prin evaziune fiscalãºi 19.245.201 lei în urma spãlãriibanilor. Potrivit procurorilor, în pe -rioada 2010 - 2013, aceºtia au des -fãºurat operaþiuni comerciale ne re -ale cu societãþi de tip fantomã, ope -ra þiuni pe care le-au înregistrat încontabilitatea societãþilor pe care leadministreazã, cu scopul de a sesus trage de la plata impozitului da -torat bugetului consolidat al statului.

Reprezentanþi ai Parche tu -lui de pe lângã Curtea de Apel Plo -ieºti au declarat cã cei ºase sunt ur -mãriþi penal în dosarul evaziunii de35 de milioane de euro, în care fos-tul angajat al Secretariatului Generalal Guvernului, Marcel Pã vã leanu, afost arestat preventiv a nul trecut,alãturi de alte persoane. În acelaºidosar sunt cercetate sau urmãritepenal peste 130 de firme, printreacestea numãrându-se firme care demulþi ani încheie în mod constantcontracte pentru diverse lu crãri cuautoritãþile din judeþul Pra hova.

În plus, în acelaºi dosareste pusã sub urmãrire penalã ºiFabioara Ionescu, administrator pu -blic al judeþului Prahova ºi preºe -dintele organizaþiei de femei a PSDPrahova, iar peste 130 de societãþicomerciale sunt puse sub urmãrirepenalã.

În 19 octombrie, fostulangajat al SGG Marcel Pãvãleanu ºialte persoane, respectiv VictoriaEnicã, Cecilia Cristina Stroe,Bogdan Ionuþ ªerban, Elena Giluelaªtefãnescu ºi Emilia LoredanaDobreanu, au fost arestaþi preventivsub acuzaþiile de evaziune fiscalã ºi

spãlare de bani. Potrivit anchetato-rilor, ei ar fi fãcut achiziþii ºi livrãride mãrfuri ºi servicii prin aproxima-tiv 60 de societãþi comerciale dinBucureºti ºi judeþul Prahova, unelede tip "fantomã", prejudiciul fiindde 149.800.000 de lei.

Extinzând cercetãrile, pro -cu rorii au început urmãrirea penalãîn acelaºi dosar ºi împotriva admi -nistratorului public al judeþului Pra -hova, Fabioara Ionescu, fiind urmã -ritã penal pentru evaziune fiscalã ºicomplicitate la spãlare de bani,fapte pe care le-ar fi comis în pe ri -

oada în care era director al ParculuiIndustrial Ploieºti, instituþie deþinutãde Consiliul Judeþean Prahova.

În acest dosar procuroriifac cercetãri faþã de 132 de societãþicomerciale, printre firmele faþã decare a început urmãrirea penalãnumãrându-se Roºia Montanã GoldCorporation, dar ºi mai multe soci-etãþi care au contracte de lucrãri cuautoritãþile locale, respectiv Con -siliul Judeþean Prahova þi alte insti-tuþii publice din judeþ.

Andreea UNTURICÃ Daciana ILIE

Evaziune de 35 milioane de euro în Prahova!

Pe data de 30 iunie,absolvenþii de clasa a XII-a vorîncepe probele scrise de la exa -menul de Bacalaureat 2014.Examenul se va desfãºura dupãurmãtorul calendar:Sesiunea iunie-iulie 2014:

26 - 30 mai - înscriereacandidaþilor

30 mai - încheierea cur-surilor pentru clasa a XII-a/aXIII-a

10 - 12 iunie - evaluareacompetenþelor lingvistice decomunicare oralã în limbaromânã - proba A

11 - 13 iunie - evaluareacompetenþelor lingvistice decomunicare oralã în limba mater-nã - proba B

16 - 20 iunie - evaluareacompetenþelor digitale - proba D

23 - 27 iunie - evaluarea

competenþelor lingvistice într-olimbã de circulaþie internaþionalã- proba C

30 iunie - limba ºi lite -ratura românã - proba E) a) -proba scrisã

1 iulie - limba ºi literatu-ra maternã proba E) b) - probascrisã

2 iulie - proba obligato-rie a profilului - proba E) c) -proba scrisã

4 iulie - proba la alegerea profilului ºi specializãrii -proba E) d) - proba scrisã

7 iulie - afiºarea rezul-tatelor (pânã la ora 12.00)

7 iulie - depunerea con-testaþiilor (orele 12.00 - 16.00)

8 -10 iulie - rezolvarea

contestaþiilor11 iulie - afiºarea rezul-

tatelor finaleSesiunea august-septembrie 2014:

14 - 18 iulie - înscriereacandidaþilor la a doua sesiune deexamen

18 - 19 august - evalu-area competenþelor lingvistice decomunicare oralã în limbaromânã - proba A

18 - 19 august - evalu-area competenþelor lingvistice decomunicare oralã în limba mater-nã - proba B

19 - 20 august - evalu-area competenþelor lingvisticeîntr-o limbã de circulaţie inter-naþionalã - proba C

21 - 22 august - evalu-area competenþelor digitale -proba D

25 august - limba ºi lite -ratura românã - proba E) a) -proba scrisã

26 august - limba ºi lite -ratura maternã - proba E) b) -probã scrisã

27 august - proba obliga-torie a profilului - proba E) c) -probã scrisã

29 august - proba laalegere a profilului ºi specia -lizãrii - proba E) d) - probã scrisã

1 septembrie - afiºarearezultatelor (pânã la ora 12.00) ºidepunerea contestaþiilor (orele12.00 - 16.00)

2 - 3 septembrie -rezolvarea contestaþiilor

4 septembrie - afiºarearezultatelor finale

BACALAUREAT 2014

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

ANUNŢ IMPORTANTConsiliul de Administraţie al Spitalului

Orăşenesc "Sfânta Filofteia" din Mizil organizează con-curs pentru ocuparea funcţiei de manager - persoanăfizică, în data de 10.02 a.c., începând cu ora 10.00.

Detalii pe site-ul Primăriei oraşului Mizil.

ORAŞELE-FANTOMĂ,PUTIN ŞIVÂNĂTORUL-ŞEF

MIZILUL

ŞTIRI"DOTARE"?

Militarii români ar puteabeneficia de armament donat detrupele americane ce se retrag dinAfganistan. Retragerea din Afga -nistan se va face prin România,astfel cã o parte din tehnica mili-tarã a americanilor ar putea rã mâ -ne gratis la noi în þarã, transmiteministrul Apãrãrii, care spune cãare deja pregãtitã o listã cu tehni-ca pe care ºi-o doreºte pentruArmata Românã. Tot ce mai aº -teaptã acum este o decizie în acestsens din partea Pentagonului.

PĂCATE?Pe mai multe site-uri, fie

ale bisericilor, fie de ortodoxie îngeneral, existã o listã cu 193 depãcate, care se numeºte "îndreptarde spovedanie". Lista ar fi un ghidde pãcate, pe care, înainte despovedanie, oamenii ar trebui sã ociteascã ºi sã-ºi noteze pãcatelelor. Printre pãcatele menþionatesunt: vânzarea de þigãri, neplatalucrãtorilor la timp, credinþa reîn-carnãrii din om în animal, chel-tuirea banilor pe lucruri de lux,"ameþirea la cap cu bãuturi alcoo-lice" ºi "vãrsãtura dupã aceea",machiajul, vopsirea pãrului, pur -ta rea bijuteriilor.

ALEGERIUSL a decis cuplarea

alegerilor europarlamentare cureferendumul naþional pentru va -lidarea noii Constituþii - este foar -te posibil ca referendumul sã fieorganizat pentru douã zile. Ale -gerile europarlamentare vor fi or -ganizate pe 25 mai, iar referendu-mul pe 25 ºi 26 mai. Alegerilepre zidenþiale vor fi decalate, eleavând loc la începutul lunii no -iembrie, dar intrarea în mandat seva face la termenul constituþional.

HOTĂRÂREÎn urma mai multor

reacþii venite din partea unor stateprecum Marea Britanie, Polonia,România ºi Estonia, care dorescdiversificarea resurselor de ener -gie, Comisia Europeanã ar putearenunþa la impunerea unor regulistricte pentru explorarea ºi ex -ploatarea gazelor de ºist. Proiectulse aflã pe masa CE. Autoritãþilede la Bruxelles vor înlocui direc-tivele europene, care impun regulistricte, cu o recomandare, fãrãcaracter obligatoriu, care vainclude un set de cerinþe.

DECIZIE Curtea Constituþionalã a

decis în unanimitate cã modi-ficãrile aduse Codului Penal îndecembrie de Camera Deputaþilorsunt neconstituþionale. Deciziavine în urma unor sesizãri trans-mise de Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, precum ºi de 50 de parla-mentari PDL. Este vorba de treimodificãri ale legii penale princare parlamentarii primeau osuperimunitate faþã de anchetelepenale ºi dezincriminarea conflic-tului de interese, precum ºi desprereducerea sau eliminarea unorpedepse pentru infracþiunile careproduc prejudicii bãneºti.

ÎMPRUMUTURIRomânia va împrumuta

428 de euro în fiecare secundã din2014, cu 11% mai puþin decât în2013, reiese din calculele fãcutepe baza celor mai recente infor-maþii ale Ministerului FinanþelorPublice. În total, statul va împru-muta anul acesta circa 60,1 mi -liarde de lei, echivalentul a ...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

E criminal sã adormi o naþiuneminþind-o, ºi apoi sã-i cânþi

"Deºteaptã-te, române!"

Cu toate cã multe (ºiimportante) voci considerau mult-trâmbiþata încârdãºire politicã întresocialiºti ºi liberali drept un veri-tabil "anus contra naturii", într-onebunie generalizatã ea s-a produstotuºi. În acelaºi timp, este adevãratcã neimplicarea activã a opoziþiei deatunci în politica pãguboasã atandemului Bãsescu - Boc ar fi lãsatsenzaþia electoratului anti-bãsist cãeste abandonat definitiv mãsurilorantipopulare care nu conteneau,aceastã Uniune constituind o ne spe -ratã oportunitate pentru populari,iar cei interesaþi au ºtiut sã profitede ea. Deci, mai pe scurt, "aceastãUniune importantã" s-a format"pentru a se opune partidului-statcare devenise la un moment datPDL-ul, condus de Traian Bãsescudirect din funcþia de preºedinte, ºipentru a se opune unui sistem dejustiþie unde politicul dicta". Deasemenea, cu aceastã ocazie, s-afãcut un contract între "pãrinþii"acesteia, înþelegere pe care mulþi o

doreau sã fie întru totul respectatã.În contractul acela s-a spus: cel dela liberali va candida la preºedinþie,iar cel de la PSD devine premier,contractul fiind fãcut cu poporulromân, care l-a ºi votat în proporþiede 70%.

Iniþial, pe occidentali i-aucam lãsat reci miºcãrile politice dela Bucureºti, dar când, alertaþi debãsistele isterizatele din Parla -mentul European, care vorbeaudespre o "loviturã de stat în Ro -mânia", au considerat cã e timpul sãse implice. Au fãcut asta nu pentruBãsescu, de el îi "durea-n bascã", cipentru a-ºi proteja investiþiile ºiinteresele, atât cele deja active, câtmai ales cele viitoare. Probabil,dacã Ponta avea atunci experienþa(curvia) politicã a lui Iliescu dindecembrie 1989 - când îºi informastãpânii despre ce se petrece înRomânia - deznodãmântul referen-dumului ar fi fost cu totul altul...

Acum, nici n-a apucat bine"cârlanul" sã behãie cã USL-ulcomaseazã alegerile europarla-mentare cu referendumul naþionalpentru validarea noii Constituþii, cãaia micã a jupânului a ºi început sã

orãcãie în plenul forului european,acuzându-i pe guvernanþii de laBucureºti de matrapazlâcuri. Noroccã europenii, fripþi deja cu aiurelileacesteia ºi ale maºterei asexuateMacovei, le-au stopat, prompt ºielegant, aberaþiile.

Unii analiºti politici afir-mau cã dacã PSD-ul ºi PNL-ulanunþã cã merg pe liste separate laalegerile europarlamentare, în -seam nã cã alianþa nu mai poate con-tinua. Acest lucru se va întâmpla,fãrã sã atragã dupã sine rupereaUSL-ului, scopul hotãrârii luatefiind câºtigarea unui numãr cât maimare de mandate, aceastã decizienefãcând altceva decât sã confirmefaptul cã alianþa va continua ºi dupãalegerile europarlamentare. Pânãcând? Nu ºtim. Cine se încumetã sãdea acum un rãspuns, pescuieºte înape tulburi!

Decizia USL-ului de acomasa referendumul pentruschim barea Constituþiei odatã cueuroparlamentarele ºi trecerea înnoul protocol încheiat în interiorulUniunii a faptului cã Antonescueste candidatul la preºedinþie, iarPonta premierul, este, în mod cert, o

ultimãîncercarede a salvaalianþa de ata -curile lui Bãsescu,atacuri care au în -ceput când, prin diversemanevre politico-consti-tuþionale, Bãsescu a tergiver-sat adoptarea unei noi Constituþii,amânând legea referendumului cuparticiparea a numai 30% dintre ceiînscriºi pe liste.

Cu o nouã Constituþie,prin care atribuþiile preºedinteluivor fi serios diminuate în favoareapremierului, PSD-ul se mulþumeºtecu funcþia de prim-minstru. Practic,dacã s-ar adopta noua Constitiþie,PSD-ul nu ar mai avea nicio pro -blemã cu susþinerea lui Antonescula preºedinþie. În acest caz, capaci-tatea de joc politic a ipocrituluiBãsescu se diminueazã semnifica-tiv. Numai spargerea USL-ului i-armai permite acestuia sã mai joacevreun rol în alegerea noului preºe -dinte, rãmânânând astfel la vârfuljocului politic.

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

"USL, PDL/ACEEAŞI COMEDIE"?

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Odatã cu avionul luiAdrian Iovan s-a prãbuºit ºi statulromân de mucava. Doi oameni aumurit cu zile, o studentã la Me -dicinã - cu lacrimile îngheþate peobraz. Atât a putut face statulromân la 25 de ani dupã des -prinderea de comunism: sã nuajungã la timp la un avion prãbuºitpe teritoriul României, deºi numi -tul stat are la dispoziþie miliarde deeuro anual pentru Servicii, Armatã,ROMATSA, STS, MAI, Jandar -merie, operatori de telefonie mo -bile º.a.m.d. Demisiile posibile, darpuþin probabile, nu vor aduce în locoameni competenþi, ci tot oameni

de partid. Brusc, ne-am dat seamacã, în afarã de represiunea politicã,statul nu e capabil de mare lucru. Înaceste zile nu raþiunea este aceeacare dicteazã, ci emoþia.

Sã dea Dumnezeu ca,dupã ce trece emoþia, cineva, uncap limpede, sã încerce sã punã capla cap niºte proceduri de inter-venþie. Sau mai bine sã le copiempunct cu punct pe cele ale po -lonezilor, cehilor sau ungurilor.Statul român a dat chix, când unmic avion s-a prãbuºit. Îngheþ lagândul cã urmeazã sã vinãcutremurul cel mare…

Bogdan CHIRIEAC

Victor Ponta a spus cãPSD îºi propune sã dãrâme,cãrãmidã cu cãrãmidã, ce a rãmasdin regimul lui Traian Bãsescu.Pânã una alta, cãrãmizile se simtbine, zidul nu are fisuri, iar mulþidintre cei care ar trebui sã îl dea jos,dau cu capul în el.

Ca sã demolezi un sistemconsolidat timp de douã mandateprezidenþiale, cum nu am mai avutdupã 1989, trebuie sã te bazezi pemuncitori calificaþi ºi cinstiþi. ªi sãloveºti la temelie, dupã un plan.Miºcãrile pripite, loviturile orbeºtinu-þi aduc decât cucuie.

De exemplu, revolta ma -gistraþilor, pornitã în 2012, a încer-cat sã modifice raportul de forþe dinCSM, înainte sã fi fost schimbatraportul de forþe din CCR. "Cãrã -mi zile" au rezistat, cum era de aº -

tep tat. Nici nu au altã ºansã. Suntobligate sã rãmânã împreunã, sã sespri jine una pe alta, sã refuze încer-cãrile de a fi înlocuite cu noi struc-turi. Unde mai pui cã unii au ºidreptatea de partea lor. Luãm, de e -xemplu, scandalul provocat de de -putatul Coman, recent inculpat. Di -rectorul care l-a denunþat era, celmai probabil, o "cãrãmidã". Ori îldãrâmai, dacã aveai argumente, oriîl lãsai la locul sãu. Scandalul dinBu zãu nu e doar o patã de noroi pefaþa unui parlament uninominal. Eºi un semnal pentru "cãrãmizi". Nuau decât sã cearã ajutorul procuro -rilor, se vor gãsi destui tâmpiþi caresã încerce ilegalitãþi. Avantajul"cãrã mizii" este cã nimeni nu maiare curaj sã o scoatã din zid, dupãaceea.

Val VÂLCU

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

Un stat prăbuşit

Cărămizile nu stau degeaba

Doi oameni au murit înzãpadã, aºteptând ºase ore Sal -varea. "Îmi pare rãu cã s-a întâm-plat în timpul mandatului meutragedia", a gãsit de cuviinþã sãspunã Radu Stroe, ministru deInterne. Dacã ar putea, cred cã aceioameni admirabili, care au plecatîn cer luptând sã salveze alte vieþi,i-ar rãspunde. Poate, cu un mesajasemãnãtor celui care l-a adus peStroe la Putere: "Vã rugãm sã nescuzaþi cã murim când guvernaþi".În acestcon text de -misia mi -nistrului nuconþine ni -cio fãrâmãde onora-bilitate, eafi ind deter-minatã doarîn urma u -nor presiu-ni de facturã politicã. Ultima sadeclaraþie, cea care a marcatdemisia sa din funcþie, este o crasãmostrã de stupiditate ºi aroganþã:"Încep prin a transmite sincerecondoleanþe familiilor celordecedaþi. Am decis sã îmi depundemisia în semn de onoare ºi pen-tru apãrarea demnitãþii pompie -rilor din IGSU. Ei sunt eroii careau salvat ºi vor salva în continuareviaþa oamenilor. Chiar ºi înApuseni au fost salvate cinci vieþi.Aceºti salvatori de meserie nu tre-buie sã pãtimeascã din cauza deci-denþilor politici. Localizarea

epavei avionului aparþine exclusivaltor instituþii, ºi nu MAI. Îmi cerscuze tuturor celor cãrora le-amcreat impresia de om relaxat,indiferent sau care þine de scaunulde ministru, prin declaraþii ne -potrivite. Plecarea mea trebuie sãreprezinte un fapt de normalitateîntr-o þarã democraticã". Penibilfinal de mandat!

Jurnalistul Cristian TudorPopescu, vorbind despre "demi -terea" ministrului de Interne, a

spus: "Nuºi-ar fi datd e m i s i adacã nu ar fifost supuspresiunii or -dinului ºe -filor de par-tide, pentrucã pierdereaelectora lãeste vizibilã

în fiecare orã atât pentru PNL, câtºi pentru PSD. Deci, fiecare orã încare acest om a rãmas în funcþie aînsemnat un vot de blam la adresaUSL. Nu e vorba nici de justiþie,nici de dreptate, nici de onoareaici, este vorba de descarcerareadomnului de Stroe de pe scaunulpe care se afla, din considerentecinice, electorale ale liderilorUSL. Nu erau decât trei posibi -litãþi: omul ãsta ori este tâmpit, orieste o bestie, ori ºi una ºi alta.Înclin spre cea de-a treia".

V.V.ª.A.

Gura bate... funcţia!

Pagina 3 MIZILUL

13,5 miliarde de euro, sumãsuficientã pentru a plãti pensiile peun an ºi trei luni. La un cost mediude 6 milioane de euro pe kilo-metru, România ar putea sã-ºitripleze reþeaua de autostrãzi cuaceeaºi su mã. Banii pe care statulîi va împrumuta în 2014 sunt sufi-cienþi pentru a construi 2.250 dekilometri.

MAJORAREDirectorul general interi-

mar al SRTv, Stelian Tãnase, a de -cla rat cã a transmis ministrului deFinanþe un proiect privind majora -rea taxei TV, propunere pe care ova prezenta ºi premierului Ponta.

ACHIZIŢIEMinisterul Apãrãrii Na -

þio nale va organiza, la 10 martie, olicitaþie pentru cumpãrarea unuisistem naþional de protecþie a infra-structurilor IT&C de interes naþio -nal faþã de ameninþãrile provenitedin spaþiul cibernetic, contractulfiind estimat la 14,3 milioane deeuro. Cu o duratã de 12 luni, pro -iectul va fi finanþat din fonduri eu -ro pene nerambursabile.

PODURIInvestitori români ºi bul-

gari ºi-au exprimat interesul pentruconstruirea a trei noi poduri pesteDunãre. ªeful Guvernului de laSo fia a explicat cã cele trei poduri- Silistra-Cãlãraºi, Oryahovo-Bechet ºi Nikopol-Turnu Mã -gurele - sunt in cluse în planulComisiei Euro pene privind imple-mentarea Stra tegiei UE pentruRegiunea Dunãrii.

REACTOAREVicepreºedintele Senatu -

lui, Nicolae Moga, a anunþat recentla Constanþa, când vor fi încheiatenegocierile dintre autoritãþileromâ ne ºi cele chineze pentrufinalizarea lucrãrilor de construirea unitãþilor 3 ºi 4 de la CentralaNuclearã din Cernavodã. Con -tractul va fi semnat în luna mai, iarpartea chinezã va investi pestecinci miliarde de euro. Acesta aprezentat ºi beneficiile de care seva bucura þara noastrã odatã cufina lizarea construirii celor douãreactoare nucleare.

DACIAÎn 2013, în Europa s-au

vândut 12.308.215 maºini noi, cu1,8% mai puþin decât în 2012. Ceamai mare creºtere din Europa esteînregistrata de marca Dacia, cu294.422 unitãþi vândute în Europaîn 2013, Dacia a înregistrat un pro-gres de 22,8%, cel mai mare de pevechiul continent!

PROIECTMinistrul Transporturilor

Ramona Mãnescu, a declarat cãmi nisterul pe care-l gospodãreºte,îm preunã cu partenerii chinezi, arputea finaliza în acest an proiectultronsonului românesc al trenuluide mare vitezã Viena-Budapesta-Bu cu reºti-Constanþa.

ANUNŢPreºedintele Consiliului

Judeþean Prahova, Mircea Cosma,a anunþat cã viitorul buget aljudeþului este construit astfel încâtprimãriile cu arierate sã poatã sã-ºiachite datoriile. "Este vorba de deBuºteni, cu 633.000 lei, Comarniccu 388.000 lei, Mizil cu 49.000 lei,Sinaia cu 362.000 lei, Apostolachecu 75.000 de lei, Chiojdeanca cu61.000 lei, Filipeºti de Târg cu126.000 lei, Jugureni cu 25.000lei, Mãneciu cu 120.000 lei ºiSângeru cu 48.000 lei".

ŞTIRI

c

Ia sã vedem noi cum a fostrezolvatã problema câtorva zeci desate din România, devenite oraºedoar cu numele. Înainte de inte-grarea în UE, oficialii de laBruxelles arãtau cu degetul spreRomânia, pe motiv cã ar avea preamulþi locuitori în mediul rural.Miºcate de gest ºi ca sã fie pe pla culmai-marilor de la uniune, auto -ritãþile române au transformat pestenoapte zeci de comune în oraºe-fan-tomã, cu toate cã nu îndeplineau cri-teriile minime de urbanizare pre-vãzute de lege: canalizare, apã pota-bilã, strãzi asfaltate ºi curent elec-tric. 55 de comune au cãpãtat astfelstatut de oraº, dar numai pe hârtie.Þãranii au fost chemaþi la referen-dum. Li s-a promis asfalt în loculglodului ºi canalizare în locul pri-vatei din fundul grãdinii. În reali-tate, totul a rãmas nemiºcat. Doartaxele þãranilor s-au ridicat la nivelurban ºi, cum nu se putea altfel,salariile funcþionarilor de la pri -mãrie s-au ridicat la acelaºi nivel.Ce sã mai zic de ultima creºtere desalarii a primarilor? Circul electoralse apropie ºi roþile carului trebuiauunse din vreme. Condiþiile de trai aurãmas cam tot aceleaºi în oraºele-fantomã. Ici, colo, câte un gospodarcu posibilitãþi ºi-a mai luat rolul înserios, în rest..., urbanizarea pro -misã sãtenilor, la mila primarilor.

Electrificarea gospodãri-ilor ºi satelor, domnule PrimMinistru, domnule Preºedinte, totpe hârtie se aflã! În mileniul trei,montarea unor stâlpi ºi a unor fireconducãtoare de electricitate repre -zintã pentru guvern o problemãechivalentã cu trimiterea uneirachete pe Marte. Ca sã nu mai vor-bim de tonele de cabluri care stau

suspendate haotic ºi inestetic pestâlpi, în micile ºi marile oraºe aleÞãrii. Electrificarea satelor, ca nor-malitate a civilizaþiei, a devenit odificilã problemã naþionalã. ÎnRomânia existã 97.805 de gos -podãrii neelectrificate, ampla sate în2.284 de localitãþi strãbãtute de uliþeneasfaltate. Din total, 2.822 degospodãrii se aflã în 97 de localitãþicomplet neelectrificate. Din cinciromâni de la sat, trei se spalã înlighean sau în butoi, ºi au pe post detoaletã o groapã sãpatã în pãmânt,pentru cã fondurile destinate mo -dernizãrii satelor s-au "evaporat laprimãrii". Iar agricultura? În modsigur merge ºi mai bine odatã cuvânzarea de terenuri agricole strã -inilor. De aceea ºi Ministerul agri-culturii are un sediu luxos, cubadiguarzi (sic!) "unu ºi unu" laporþi, de nu trec nici muºteleþãranilor ºi unde foto grafiatul esteinterzis. Dacã tot le-am dat strã -inilor, mai mult pe degeaba, o mareparte a terenurilor agricole, de ce n-ar fi potrivit un ministru polonez,ungur, israelian, englez sau din spiþãregalã. ªi aºa bieþii români au ajunshãitaºii asasinilor economici aiÞãrii. Au ajuns "gonacii" marilorboieri ºi moºieri capitaliºti, caredorm pe saci de bani ºi sfideazãpoporul cu obrãznicie. Prin foc ºisabie vor trece toþi cei care ºi-auîmpãrþit pãmântul Þãrii ca pe un tortsau l-au vândut, ºi cei ce nu pricepcã România va sta tot timpul înpicioare, de sine stãtãtoare!

Înainte de vremuri, vânã-toarea era un mijloc de trai, vânatulasigurând hrana vânãtorului ºi afamiliei sale. E, oare, aºa de flã -mând magnatul furnizor de clauzeºi comisioane abuzive clienþilor, de

invitã anual la Balc pe unii dintreexploatatorii Europei, ca sã împuºteanimale ce nu se pot apãra? Tre -cerea bruscã a fostului tenisman dela sportul alb, care i-a adus glorie, lasportul roºu al amatorilor de plãcerisângeroase, e de neînþeles. Anual, înþarcul de la Balc, bancherul dãadunarea boierilor cu mofturi aiEuropei la mãcelul mistreþilorimportaþi de pe unde ºtie el, inclusivdin fondul cinegetic al României,þinuþi închiºi cu gard electrificat. Fieel domeniu privat, adicã o fermã deporci ca oricare alta, tot braconaj senumeºte. De ce? Animalele nu auºansa de a se apãra, de a fugi. Pentruaceºti milionari ai Europei, cãroraziarele le fac reclamã ºi spectacoldoar pentru cã dau buzna la împuº-cat, nu conteazã decât banii,gloanþele ºi instinctul bestial de aucide. Romsilva tace, nici n-are ceface, iar cei cu competenþe în sto-parea acestui bal sângeros seemoþioneazã dacã rostesc impresio-nantul nume al vânãtorului-ºef. Înloc sã militeze pentru sãnãtateamediului înconjurãtor, chiaburiiaceºtia infatuaþi, apãruþi ca ciuper-cile pe dealurile Þãrii, ucid ani-malele cu carabine încrustate cu aur.De ce doar în þãri din lumea a treiase organizeazã partide de masacrarea animalelor, nu ºi în þãrile aºa-ziscivilizate? Nu-i chiar o cinste cãbancherul acesta vânãtor e român.Un român adevãrat nu loveºte înpoporul din care face parte, nici cuarma animalele, nici cu clauze ºidobânzi frauduloase. Vã daþi seamace suflete au aceºti killeri? Anulacesta, militanþii pentru protecþiaanimalelor au chemat poliþia laBalc, prezentând ca motiv faptul cãnu ar exista un aviz de la Minister,

folosirea armelor de vânãtoare fiindinterzisã într-un þarc, chiar ºi demari dimensiuni, cum este cel de laBalc. Animalele aflate în captivitatenu pot fi împuºcate. Opriþi circulacesta barbar!

În final, sã ne îndreptãmatenþia la miºcãrile lui Putin, careluptã cu "dolarul imperialist",urmãrind, din motive economice,dedolarizarea rapidã a economieiruseºti. Agenþia de presã Novostianunþa cu puþin timp în urmã cãruºii care deþin dolari ar putea fiobligaþi sã scape de ei, potrivit uneiiniþiative legislative depusã laDuma de Stat de reprezentanþiiPartidului Liberal-Democrat, con-siderând cã, astfel, vor reuºi sã-iconfere rublei statutul de valutãpotrivitã pentru rezervele inter-naþionale. Ar urma ca deþinãtorii denumerar sau depozite în dolari sã-ºicheltuiascã economiile sau sã leschimbe în ruble. În caz contrar,bancnotele americane vor putea ficonfiscate în urma unor controale.Dolarii confiscaþi vor fi preschim-baþi în ruble, iar suma va fi returnatãproprietarilor. "Limitarea circulaþieiºi pãstrãrii dolarului va fi un pasconcret în apãrarea intereselorcetãþenilor ruºi ºi a organizaþiilor deinfluenþã negativã a piramidei dato-riei americane care se prãbuºeºte",se aratã în propunerea legislativã.Concomitent cu mãsura drasticãluatã de islandezi împotriva abu -zurilor bancherilor, ºi aceasta ar fi oidee demnã de aplicat în România!Atunci, adio Nobel pentru corupþiade stat!

Maria Diana POPESCU, Corespondenþã din Stuttgart

www.agero-stuttgart.de

ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÂNĂTORUL-ŞEF OPINII

Desfiinþaþi România, ne -trebnicilor, nu vã mai prefaceþi cãavem o þarã! Nu ne mai minþiþi cãRomânia e un stat suveran ºi nu nemai chemaþi la vot! Ce sã alegem,o gaºcã de târâtoare la porþi strãine?Niºte nevertebrate încolonate, cucãciulile în mânã, la uºa ambasade-lor stãpânitoare aici? De ce sã neamãgim cã vã dãm puterea, când,de fapt, cei de afarã o au ºi oexercitã dupã cum le vine cheful?Cheltuim degeaba bani ºi energie,iluzionânu-ne aiurea cã bãtãlia elec-toralã va decide asupra destinuluinostru. Nouã ne-a rãmas doar drep-tul de a scoate din urnã numeleslugilor, nu altceva.

Inºii ãºtia - parlamentariºi miniºtri, nu-l pomenesc pepreºedintele ilegitim - nu au identi-tate. ªi-au abandonat-o voluntar, canu cumva sã-ºi supere ºefii de laBruxelles ºi Washington. Oamenifãrã chip, niºte contururi amorfe ºiconfundabile unul cu altul, goale.

Copii abjecte ale politicianului nãs-cocit de o Europã globalizatã ºiinsensibilã la tradiþiile naþionale.Legile trebuie sã aibã musai girulocupanþilor, ca ºi mãrimea lefurilor,a pensiilor, nimic nu trece de ochiullor satrapic. Ne-am vândut econo-mia ºi independenþa la ordinele can-celariilor euroatlantice, ne-am tri -mis cetãþenii în pribegie, sã cer -ºeascã o firimiturã de condiþieumanã inferioarã. Suntem monito -rizaþi de ani de zile, de parcã am fiinfractori, ni se interpreteazã, întoate felurile, orice gest ºi miºcare.

Trãdãtorii s-au înmulþit ºicirculã la vedere, unii sunt chiar for-matori de opinie. Statul îi decoreazãºi-i saltã în grade ºi ranguri, sebucurã de onoruri ºi privilegii. Selaudã cu relaþiile lor de dincolo degraniþe ºi, din vocaþia delaþiunii, ºi-au fãcut piedestal. Schengen-ul estesperietoarea cu care ne ameninþãstãpânul, titulatura compromisuluisuprem. "Intraþi în spaþiul nostru

doar goi ºi de-a buºilea, uitaþi cãsunteþi români!" ªantajul politic ebotezat corectitudine politicã, iar denu schimbãm legislaþia internã peplacul afaceriºtilor strãini, iocinvestiþii! Întreprinzãtorii muscaline-au furat, la bucatã, metalurgia,dar nimeni nu le cere socotealã.Subminarea economiei naþionale ºispionajul sunt vini indigene. Pro -curorii români sunt preocupaþi sã-ibage la zdup numai pe afaceriºtiineaoºi. Ceilalþi, sunt curaþi ºi cin-stiþi!

Americanii ne-au chevro -nizat ºi bechtelizat de ni s-a dusbuhul, dar ne predau lecþii demoralã. Parlamentarii bãºtinaºi s-ausculat cu noaptea în cap ºi s-auîmbulzit, spãºiþi, la un ataºat diplo-matic, un þâºti-bâºti trimis de pesteOcean sã ne mãsoare lipsa de dem-nitate. Au cearcãne pãmântii, de lanesomn, ºi le tremurã bãrbãþia defricã. Vocea li s-a piþigãiat ºi pãºescumil în salonul yankeului. Îi explicãpierit cã sunt puterea legiuitoare ºise scuzã cã nu l-au întrebat înainte,cã nu i-au cerut permisiunea de a

legifera. Gazda îi cerceteazã cu dis-preþ ºi mestecã arogant chewing-gum. "Bleah, ce popor de lingãi!"îºi zice în gând individul, care ºi-aataºat la carâmb România. E atâtascârbã în ochii ãstuia cã abia seabþine sã nu scuipe. Alþi câþivadiplomaþi s-au repezit la Palatul dinDealul Arsenalului sã-i ia la refecpe aleºi, sã-i iscodeascã faþã în faþã.Parlamentarii din republica vasalãîºi pun cenuºã în cap, o þin langa cuproasta comunicare ºi promit cã nuse va mai întâmpla. κi iau angaja-ment sã nu-ºi mai necãjeascãsupraveghetorii, ce vreþi, naivii ºi-au imaginat cã procedura de legife -rare le aparþine lor, nu strãinilor !

Nãimitul de la Cotrocenirâde cu gura lãbãrþatã ºi hãhãie cutâlc. Are ºi motive. Pãi, nu le spuneel mereu, useliºtilor, sã fie atenþi cãaltfel îi pârãºte Apusului?! útilalþi,ºi ei aidoma, nu se lasã, fiecareumblã cu turnãtoriile pe afarã. Aºacã desfiinþaþi, netrebnicilor, Ro -mânia, n-o mai batjocoriþi prinoficinele strãinãtãþii !

Marian NAZAT

Desfiinţaţi România!

Plãtim taxe ºi impozitestatului român, cã avem, cã nuavem cu ce. Nu avem maripretenþii. Şi nici nu suntem cetãþenirecalcitranþi. Dacã ne e frig, maipunem o hainã pe noi, dacã nu avemmedicamente în spitale, mergem ºile cumpãrãm, dacã nu avem ºcoli,ne punem copiii în cãruþe sau înportbagajele maºinilor ºi îi ducem

la km distanþã doar sã înveþe carte. Plãtim taxe ºi impozite ºi,

în acelaºi trimp, suntem extrem deindulgenþi cu cei care cheltuie banii,ºi niciodatã în folosul nostru. Nudoream decât sã avem ºcoli, spitale,ºi, dacã se poate, drumuri. Ce dacãºefii furã, au lefuri mari, îºi puncopiii ºi amantele în funcþie, o sãsupravieþuim ºi noi.

Uite cã nu supravieþuimîntotdeauna. Acest stat ºi-a atinsmaximum de incompetenþã, aceststat a eºuat de mult, dar rezistã învirtutea inerþiei ºi a puterii sistemu-lui din spatele lui. Disoluþia statuluis-a vãzut mai bine ca oricând luniîntre orele 16.00 ºi 23, când ºapteromâni, plãtitori de taxe ºi impozitela stat, au fost pierduþi, abandonaþi

la câþiva zeci de km de un mareoraº. Cei care au salvat cinci dintreei au fost sãtenii, moþii din Ardeal.Doi au murit deoarece cei plãtiþi deei nu i-au gãsit la timp.

În aceste condiþii, de ce sãplãtesc taxe statului român, ºi numoþilor care, fãrã sã fie puºi de cine-va, au salvat cinci vieþi, au proce-duri, reguli, instinct ºi determinare?

Oana STÃNCIULESCU

De ce nu vreau să mai plătesc taxe unui stat eşuat

Pagina 4MIZILUL DIVERSE

UE a aruncat România ºiBulgaria într-o aceeaºi barcã. Nu seºtie dacã este o barcã a salvãrii saudimpotrivã, a scufundãrii. Darnimeni nu va mai scoate Româniaºi Bulgaria din aceastã barcã, înciuda strâmbãturilor din nas de pela Bucureºti, aºa ca din partea celuicare se considerã mai mare ºi maifrumos, ºi în ciuda chiþãielilor de pela Sofia, când simte cã pe laBruxelles se pretinde cã Bu cu -reºtiul a cam dat cu bâta în baltã. Lao analizã atentã, plasarea într-oaceeaºi barcã a României ºiBulgariei nu este deloc exageratã.România ºi Bulgaria se aflã laaceeaºi periferie esticã a UE.Ambele sunt cele mai sãrace statedin Europa. κi disputã în oriceclasamente europene ultimele douãlocuri. Li s-a prescris de cãtreOccident acelaºi program de dis-trugere a economiei, îndeosebi aindustriei, cu specificitãþi mai multsau mai puþin semnificative.

Amândurora li s-a progra-mat dezechilibrarea ºi destabili za -rea sistemului energetic. În ambele,distribuþiile de energie au fost prelu-ate de strãini. Ambele au ajuns cla-sice colonii de la periferie ale cen-trului vest-european ºi în contin-uare sunt tratate în bloc. Au fost ac -ceptate împreunã în Uniune ºi suntrespinse împreunã sã facã parte dinspaþiul Schengen. Cu aceleaºi di -versioniste argumente! Sunt tratateîmpreunã ca þãri de rangul doi.

Toate discriminãrile dinUE - unele strigãtoare la cer -divizeazã cele douã þãri. Le-au fostimpuse deopotrivã aºa-zise meca -nisme de verificare, un fel de ºantajoficial. Fermierii lor primesc celemai mici subvenþii din UE, munci-torii lor sunt singurii neacceptaþioficial în mai toate þãrile vestice aleUE. Cele douã þãri sunt "vinovaþii

de serviciu" în tot ceea ce se întâm-plã rãu prin UE, de la cetele deþigani acuzate cã distrug Parisul sauLondra, la suspiciunea cã selivreazã carne de cal în loc de carnede vitã. Tot felul de bandiþi occiden-tali fac nereguli ºi malversaþiunicomerciale ºi financiare fãrã grijipentru cã, fãrã repercursiuni, potarunca vina pe bulgari ºi români.Toate acestea, dincolo de esenþaproblemei: din cauza statutului ce leeste rezervat în imperiu, bulgarii ºiromânii sunt plãtiþi, indiferent dacãla ei acasã sau prin cine ºtie ce alteþãri ale Europei, cel mai slab, întimp ce acasã la ei preþurile sunt lafel ca peste tot în UE. Şi, ca atare,trãiesc cel mai prost din imperiu ºi,în cerc vicios, vor trãi mereu maiprost, rezervându-li-se pe vecistatutul de paria în imperiu.

La nivelul guvernelor ºiclaselor lor politice, România ºiBulgaria par sã nu conºtientizeze cãse gãsesc în aceeaºi barcã ºi cã nor-mal ar fi sã conlucreze în sãrãcia,nefericirea ºi "durerea" lor, în locsã-ºi dea ghionturi, ba chiar sãîncerce a ieºi separat din barca ceacomunã, spre satisfacþia stãpânilorcare îºi vãd sclavii certându-se. Unsingur lucru deosebeºte Româniade Bulgaria în tot acest concert defrustrãri ºi discriminãri: Bulgaria,spre deosebire de România, estemai sãracã în resurse minerale! Şi anu avea resurse minerale în UE esteastãzi un avantaj imens, pentru cãeºti mai puþin în bãtaia samsarilorvest-europeni. În schimb, a avearesurse minerale este un uriaº han -dicap!

Prin intermediul broke -rilor lor - care sunt FMI ºi Comisiade la Bruxelles - samsarii vest-europeni vor sã acapareze toateresursele coloniilor de la periferie ºisã-i lase "coate goale" pe adevãraþii

posesori ai acestor resurse, astfelîncât aceºtia sã nu mai aibã alteopþiuni decât vãcsuirea ghetelorcelor de pe la Bruxelles. Un instru-ment principal al acestei acþiuni deanvergurã este aºa-zisa liberalizarea preþurilor în energie, impusã de laBruxelles României ºi Bulgariei, înfavoarea numai ºi numai amonopolurilor vest-europene careau pus mâna pe sistemele energeticeale celor douã þãri.

Dupã vulnerabilizarea a -ces tor sisteme, Bruxelles-ul pre -tinde acum consumatorilor dinþãrile respective sã plãteascã ace-leaºi preþuri pentru energie ca înOccident. Cu totul pe nedrept acestlucru, deoarece aici costurile suntmai mici ºi consecinþa este doaraceea cã se realizeazã profiturinemeritate de cãtre companiile vest-europene care au pus mâna pe dis-tribuþiile din sistemele energeticeale acestor þãri! Nemaivorbind deimpactul economic ºi social, cãcisalariile mici de aici nu pot face faþãunor asemenea preþuri. În cazulRomâniei se atinge paroxismulpentru cã obiectul preþurilor forþateartificial la niveluri fabuloase îlconstituie propriile resurse lãsate deDumnezeu românilor ºi nu altcuiva!

Este extrem de importanta se insista asupra acestor aspecte,pentru cã, dupã cum s-a evidenþiat,explozia economico-socialã inevi -tabilã s-a produs deja tocmai înacest domeniu! De jos în sus, bul-garii, spre cinstea lor, au spart buba.Au ieºit în stradã. Fãrã programe ºifãrã conducãtori! Cu alte cuvinte, s-a ieºit în stradã din mânie, dinnevoie, þintind nu pe cineva anume,ci starea de lucruri. Nu împotrivaunui guvern anume sau unui partidanume, ci împotriva stãrilor delucruri! "Sã dãm foc mono -polurilor" a fost sloganul predilect.

Şi era vorba îndeosebi de compani-ile strãine care au confiscat, ca ºi înRomânia, distribuþiile din sistemulenergetic - nu întâmplãtor cele careculeg banii din acest sistem - ºi careau mãrit fabulos preþurile în numeleaºa-numitei liberalizãri în energiedictate de la Bruxelles. La salariilemici din Bulgaria, factura energe -ticã poate ajunge chiar sã ledepãºeascã! În medie, factura ener-geticã a urcat la peste 100 euro, întimp ce salariul mediu este de 300euro ºi pensia medie de 150 euro.Fãrã sã-ºi dea seama, bulgarii autransformat protestele lor în pri -mele manifestãri antisistem - defapt, anticolonialiste spre a le spunechiar pe nume - din UE.

Miºcãrile de stradã dinBulgaria sunt primele contestãrianticolonialiste din UE pornite dejos! Primele, pentru cã acelea ante-rioare din Grecia, au avut un alt ca -racter. Au izvorât din frustrarea faþãde tãierile din ceea ce exista la dis-poziþie. Dar acest ceva la dispoziþiefusese luat de la alþii ºi nu era dinsudoarea sau competitivitatea pro-prie. Fusese luat de la alþii cu min-ciunele sau pur ºi simplu cu împru-mut. A fost supãrarea cã a camînþãrcat bãlaia. La bulgari însã afost din mânie, mânia de a-i luaomului de la gurã, din munca lui!Este o mare deosebire! Impactul pecare îl pot provoca aceste miºcãri ºirevendicãrile lor este superior dis-cursurilor anticolonialiste þintite aleguvernului Orban de la Budapestaºi mãsurilor anticolonialiste luatede acesta (naþionalizarea sistemuluide pensii private, suprataxarea bãn-cilor, telecomului, retailului ºi dis-tribuþiilor de energie, toate confis-cate ca ºi în România de capitalulstrãin). Este superior pentru cã vinede jos ºi nu de sus! Impactul, cu oposibilã contagiune în Est, producefiori reci la Bruxelles. Mai ales cãîn primele rânduri ale protestelor aufost tinerii, conºtienþi cã în þara lor

nu-i aºteaptã decât sãrãcia ºiumilirea de cãtre strãini.

În asemenea circumstanþe,confruntãrile electorale nu au defapt o mizã realã, cãci nu rezolvãnimic. Bulgarii nemulþumiþi, maiales cei tineri, nu au (ca ºi românii)cu cine vota de fapt! Nici un partidprincipal nu le prezintã o autenticãalternativã, ci doar acelaºi drum cualte figuri! O alternativã realã n-arputea oferta decât o forþã politicã cuun program având tente de eliberarenaþionalã de sub colonialism, ºi nuniºte partide care nu au altã preocu-pare decât sã-ºi îmbogãþeascã li -derii ºi, ca o garanþie în acest sens,sã cumpere oblãduirea stãpânilor dela Bruxelles. Similaritatea Româ -niei cu Bulgaria duduie ºi în aceastãprivinþã. România a putut evita deo-camdatã protestele de stradã deamploare pentru cã în plan politiclucrurile s-au învârtit de o asemeneamanierã încât nemulþumirile - defapt ºi pe fond aceleaºi cu cele alebulgarilor - au fost absorbite deînfruntarea dintre forþa politicã ce aimpus austeritatea ºi forþele politicepe care soarta le-a ocrotit prin fap-tul cã atunci erau în opoziþie. Laalegeri, prima a pierdut în modstrãlucit, în favoarea celor din urmãcare au preluat neuzualul 70% dinvoturi. Ajunsã la guvernare, fostaopoziþie nu poate face de fapt nimicpentru a combate marile nemulþu-miri ale românilor, care sunt ace-leaºi cu cele ale bulgarilor: sãrãcia,umilinþa de la Bruxelles, practicilecoloniale ale monopolurilor (bãnciºi companii) vest-europene care auluat în stãpânire þara. Este de discu-tat în termenii "nu poate" doaradmiþând cã ar vrea! Dar, de fapt emult mai rãu: nici nu vrea sã facãceva, fiindu-i mai comod politic sãnici nu crâcneascã, probabil consi -derând cã, fãcând sluj la Bruxelles,îºi asigurã spatele la Bucureºti.

Ilie ªERBÃNESCU

Doi într-o barcă: România şi Bulgaria

Am citit, cu luare aminte,analiza fãcutã de Adrian Nãstase,din puºcãria Rahova, vizitei între-prinse în România de un funcþionaramerican. E vorba de madam Nu -land, subsecretar de stat. Frisonulcreat la Bucureºti a întrecut cu multrangul americancei, câteva izmeneromâneºti, inclusiv cele prezi-denþiale, au ieºit în faþã ca la defi-lare, cu o apretare scorþoasãde parcã ar fi ve nit Obamaîn persoanã sau, din mor-mânt, Lincoln. Departe demine gândul sã reduc statu-ra diplomaticã a, de altfel,simpaticei mesa gere. Dardoamna prea s-a luat înserioase înalþãri de sine,confecþionându-ºi o staturãmai înaltã decât o prezintãfuncþia, ºi noi prea ne-amslobozit în izmene. Avem,cu americanii, un parteneri-at bazat pe egalitãþi dedrepturi, atitudini ºi sim-patie, am visat din prunciela aceastã relaþie ºi nu vãdde ce ne-am înghesui sã sugemfeºtila licuriciului cel mare mereu ºiîntruna, cu atât mai mult cu cât eu,cetãþeanul mioritic, am niºte între-bãri, nemulþumiri ºi neliniºti legatede unchiuleþul Sam care parcã prease înfige la caºcaval. Chestia cugazele de ºist continuã sã mã intrigeºi, personal, mã simt insultat de

ginecologia tip viol pe care oopereazã sondele yankee în bojociiºi ovarele pãmântului românesc. Eunu vreau sã mã sui pe scaun ºi să mãcrãcãnez.

Dacã vrea Bãsescu, sã-ifie de bine. Altfel, vizita a curs nor-mal, fãrã multe întrebãri ºi fãrãrãspunsuri esenþiale. Citind decla -raþii ºi întrebãri, prestaþii politice ºi

frecuºuri ale confraþilor mei dinpresã, n-am înþeles mare brânzã. Oteleviziune zice cã americanca a fre-cat podelele cu politicienii românicare cicã încalecã justiþia (eu ºtiu cãstã cãlare pe ea Bãsescu de amar deani ºi, cu toate strãdaniile, Ponta nureuºeºte sã apuce ºi el de-o bucã peºeaua respectivã) , alta cã e iar lovi-

turã de stat ºi de peste Ocean ne vinatenþionãri ºi somaþii. Alþii zic …dar ce nu zic! Cutremur mare laBucureºti!

Am citit textul scris deAdrian Nãstase la Rahova. Ce con-teazã pãrerea unui deþinut într-o aºachestiune mare? Pãi…E vorba deuna ºi aceeaºi persoanã cu AdrianNãstase, premier ºi niºte ani, mi -

nistru de Externe. Analiza lui ea unui profesor de drept inter-naþional, care n-a predat relaþiidiplomatice doar de la catedrã,ci le-a ºi mâncat pe pâine. Dece nu l-o fi cerând Corlãþean,sau de ce nu Bãsescu în per-soanã, sã-ºi ispãºeascã pe -deapsa la ei, la MAE sau laCotroceni? Vãd cã se poartãcererea de deþinuþi. Unii sãmãture, alþii sã consilieze înfotbal. Nu-i pãcat sã nu uti-lizeze niºte pricepuþi în zone deexcelenþã pe de-a moaca?

Uite aºa, un de þi nut laExterne, fost mi nistru, e dreptacolo, ar desluºi multe ºi ar

lumina întunecimi ºi ceþuri. Zãu, nucostã nimic! Iar la Cotroceni, undepolitica externã miroase a drojdie ºibirt, s-ar mai igieniza viziunile.Doar sã vrea deþinutul, care s-arputea sã refuze, insultat de prece-dente ºi înfrânt de nulitate.

L.A.

E nevoie de un deţinut la Externe! CÂRMACII...................................................................Vai, nenorocitã þarã, rele zile-ai mai ajuns!A lor gheare-nfipte-n pieptu-þi fãrã milã l-au strãpunsªi-n bucãþi împart, infamii, carnea ta, avutul tãu!Tot ce s-a gãsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rãu,úti nemernici fãrã suflet, fãrã nici un cãpãtâi,Þin a tale zile-n mânã, º-a ta cinste sub cãlcâiªi cãlãri pe tine, þarã, se cred zei aceste bestii,Cum se cred ades copiii împãraþi cãlãri pe trestii.Ei sunt mari ºi tari, ºi nu au nici ruºine, nici sfialãCã-ntr-o zi, poate, urmaºii le vor cere socotealãDe-a lor fapte. Ce le pasã? Lopãtari la cârma þãriiSunt stãpâni pe vas, pe vânturi, ºi pe valurile mãrii!ªi când cugeþi c-aceºti trântori, astã haitã de samsariPrin tertipuri ºi prin intrigi au ajuns puternici, mari,ªi când vezi pe-a vieþii scarã unde-au fost ºi unde sunt,Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeþi ºi crunþiPrivesc azi din înãlþime spre norodul tãvãlitÎn mizeriile-n care ei, cãlãii, l-au trântit,Când te uiþi cum se rãsfaþã, cum îºi fac de cap miºeii,Vai, începi sã crezi cã-n ceruri adormita-u de mult zeii!ª-apoi, dupã ce-au dat palme, ºi-au scuipat în faþa þãrii,Dupã ce-a-mbrâncit poporul în prãpastia pierzãrii,Dupã ce n-a rãmas lucru nebatjocorit de ei,Au curaju-n faþa lumii ca sã strige-n gura mare:Ne vrea þara! Îi vrea þara? Auziþi neruºinare!Vai, de-ar fi pe voia þãrii, ºtiþi voi unde v-aþi trezi?Într-o ocnã, da! Acolo oasele v-ar putrezi!Cum sã mai vedem în þarã cinste, muncã, propãºire,Când spoialã azi e totul, când vezi cã prin linguºireªi fãþãrnicii, netoþii, au ajuns aºa departe!Cum sã-þi mai trudeºti viaþa ca sã-nveþi puþinã carteCând te uiþi cã-n astã þarã, datã pradã celor rãi,Înþelepþii sunt victime, ticãloºii sunt cãlãi!....................................................................

Alexandru VLAHUÞÃTârgoviºte, 1881, iunie

Pagina 5 MIZILULOPINII

Am cunoscut, în ultimavreme, mulþi copii ºi mi-am datseama cã fiecare dintre ei poateintra cu uºurinþã în rândul oame-nilor extrem de inteligenþi pe care i-am întâlnit de-a lungul timpului.Mintea le sclipeºte de curiozitate,fac legãturi vii ºi puternice întrelucruri ºi situaþii pe care noi le luãmde-a gata, observã detalii umitoareîn obiecte banale, sunt avizi sãînveþe tot ce pot despre lucrurilecare-i înconjoarã. Mã uit la lumeadin jur ºi mã întreb cum se face cãsunt atât de mulþi copii sclipitori ºiatât de puþini adulþi despre careputem spune acelaºi lucru? De undeapar acei tineri debusolaþi ajunºi lavârsta majoratului care picã Ba -calaureatul? Sunt fãcuþi copiii deastãzi dintr-un aluat mai specialdecât cei nãscuþi în urmã cu 18 ani?

Înspãimântaþi de eºeculgeneraþiilor puse în faþa examenu-lui de maturitate sau a intrãrii lafacultate, pãrinþii fac tot ce pot sã-ºivadã copilul într-o ºcoalã bunã saumãcar într-o clasã bunã, la o învãþã-

toare bine cotatã. Sunt dispuºi pen-tru asta sã apeleze la artificii care þise par greu de crezut. Învãþãtoarele"bune" sunt în postura de a-ºi alegepãrinþii, iar împreunã cu direc-toarele ºi profesoarele se transfor-mã adesea în zeii capricioºi, pe caretrebuie sã-i îmbunezi pentru a sepurta cum se cuvine cu copilul tãu.

Pãrinþii cu capul pe umerifac pentru ºcoalã tot ce li se cere,fãrã sã crâcneascã, ºi îi îndeamnãpe cei mici sã înveþe ºi sã aibã notebune ca sã reuºeascã în viaþã. Avemproaspãtul exemplu al învãþãtoareidin ºcoala de "fiþe" care se compor-ta precum o boieroaicã cu pãrinþii,deveniþi un fel de vasali datori sã-iaducã tribut. Mulþi dintre ei autãcut, au þinut capul în pãmânt ºi au"cotizat", ca sã-ºi þinã copilul, încontinuare, în acea clasã "bunã", sãnu le "strice viitorul".

A stat cineva sã urmã -reascã dacã ºcolile bune, cu elevi cunote mari ºi rezultate pe mãsurã laexamenele naþionale, au produsacei oameni echilibraþi ºi puternici

care sã le facã sã îºi merite renu-mele? A stat cineva sã vadã dacãdincolo de note ºi examene, eleviiau învãþat sã înveþe ºi folosesc astaîn fiecare clipã a vieþii lor? Dacã, înloc sã fie parte a soluþiei, ºcoalaromâneascã, oricât ar fi ea de binecotatã, este parte a problemei? Sãlãsãm la o parte corupþia ºi sã neuitãm la clasele unde predauoameni integri. Sã privim la volu-mul de lecþii care îi þin pe copiicocoºaþi asupra caietului pânã searatârziu. Manualele absurde, pro -blemele seci ºi frazele lungi ºiîntortocheate ne-ar irita pânã ºi penoi adulþii, dar copilul trebuie sãstrângã din dinþi ºi sã scrie rânddupã rând, ore în ºir, adesea fãrã sãînþeleagã nimic. Îi cerem, nici maimult nici mai puþin, decât sã facãun exerciþiu de obedienþã ºiresemnare, care îi va aduce la finalo notã mare. Dar cu ce preþ?

Copiii sunt curioºi ºi în -treabã câte în lunã ºi în stele desprelumea pe care o þin laolaltã prin-cipii ale fizicii ºi chimiei. În loc sãprofite de curiozitatea lor înnãs-cutã, ºcoala româneascã le-o ucide,dându-le de citit ºi memorat niºteminitratate fãrã sare ºi piper, scrise

într-un stil de neînþeles, pe care tre-buie sã ºi le însuºeascã subameninþarea tezei. Ce cale maibunã vreþi de a le ucide curiozitateaºi de a le face inteligenþa sãlâncezeascã?!

Nimeni nu se uitã la ce auînþeles cu adevãrat elevii din tonelede informaþie, scrisã de vreun uni-versitar doxã de teorie, dar care nuºtie nimic despre felul în care suntstructuraþi copiii. Vorbim adeseadespre ºcolile din strãinãtate undemateria este mai aerisitã, elevii dinclasa a noua învaþã ce învaþã ainoºtri într-a ºasea, au parte de lecþiipractice, de ore de laborator. Suntei mai proºti decât copiii noºtri? Nedãm singuri rãspunsul la aceastãîntrebare când vedem cã univer-sitãþile lor sunt pe locuri fruntaºe întopurile mondiale, iar ale noastre lacoada clasamentului.

Le spunem adesea copi-ilor cã dacã nu învaþã ºi nu suntatenþi la ºcoalã, vor avea de suferitîn viaþã. Ar trebui însã sã avem înminte ºi un alt avertisment, de dataaceasta pentru noi înºine: ºcoalaromâneascã ucide curiozitatea ºipoate dãuna grav inteligenþei!

Raluca ION

AVERTISMENT!

Dupã cum anticipamîntr-un articol anterior, nicipomenealã despre vreo scuzãdin partea autoritãþilor impli-cate în drama din MunþiiApuseni! Cât despre demisia deonoare a tuturor celor cocoþaþiîn vârfurile respectivelor insti-tuþii - nici pomenealã, dovedin-du-se, o datã mai mult, adevãrulvorbei din bãtrâni: "De unde nue, nici Dumnezeu nu cere."

Ca tot românul, aºteptfinalizarea anchetei comisieiguvernamentale ºi, mai ales,aºtept mãsuri clare ºi destituiripe mãsura gravitãþii faptelor.Aºa dupã care aºtept judecareaneîntârziatã a celor vinovaþi ºipedepsirea lor pe mãsura viniilor. Atenþie, am spus: a celorvinovaþi ºi nu a Acarilor Pã -un!…

Fireºte, aºa dupã cumse întâmplã de fiecare datã,comentariile sunt "ºi aºa… ºiaºa". Unii acuzã, fãrã cruþare,autoritãþile iar alþii încearcã sãdreagã busuiocul. Mai mult, obunã parte dintre cei ce aucuvânt acuzator împotrivaautoritãþilor, nu ezitã sã aratecu degetul direct în direcþiaDealului Cotrocenilor, consi de -rând cã "aceluia" i se datoreazãnumirea ºi menþinerea în funcþiea unor personaje incompetentedar devotate "famigliei" cuTraian Bãsescu în suflet, aºadupã cum alþii au ºi trecut laoperaþiunea "dresul busuiocu-lui", perorând cu înfocare slo-ganul "de ce nu scrieþi direct cãi-a omorât Traian Bãsescu?"

Fãrã a face pronosti -curi, îmi permit, totuºi, sã atragatenþia asupra împrejurãrii cãsunt din ce în ce mai mulþi ceicare atrag atenþia cã instituþiacare cumuleazã cel mai marenumãr de acuze, iar, cel puþinpânã acum, argumentele suntfoarte solide, este STS-ul.Motivele se cunosc ºi nu îmiface nicio plãcere sã le rea -

mintesc. Numai cã atunci cândspui STS spui, automat, MarcelOpriº. Iar, când spui MarcelOpriº spui, automat, ºi omul decasã al Pescuitorului Naþionalîn Ape Tulburi. ªi, când spuiasta, spui numaidecât "Opera -þiunea Voturi pentru Zeus".Prietenii ºtiu de ce…

Despre acest veritabil"General al Armatei Moarte" adevenit un loc comun sã sespunã cã este þanþoº nevoiemare, cã este o culme greu deatins a aroganþei, ba chiar atupeului cras. Ceea ce, mai eranevoie sã o spun?, nu are abso-lut nicio legãturã cu onoareamilitarã! Are, în schimb, foartemultã, enorm de multã legãturã,cu spatele pe care i-l asigurãtutorele sãu (i)moral ºi stãpânulsãu absolut. De aici ºi compor-tamentul de vãtaf al lui MarcelOpriº, comportament de fanteºmecheraº ºi tupeist pe carenumeroase secvenþe televizateni l-au prezentat în direct. ªi totde aici maniera absolut inad-misibilã în care STS, aceastãinstituþie supra-bugetivorã, înfrunte cu super-îngalonata eicãpetenie, ºi-a fãcut publicãpoziþia faþã de tragedia de acumcâteva zile. Întrebarea, de ele-mentat bun simþ, este: pânãcând? Adicã, pânã când acestgeneral va mai fi menþinut înfruntea STS-ului ºi pânã cândSTS-ul va avea statut de "satfãrã câini?"

Pentru cã aceasta estelegea regimului fãrã-de-lege allui Traian Bãsescu, pe caretragedia aviaticã din MunþiiApuseni, o dovedeºte cu ocâineascã fermitate: românii îºinumãrã morþii, iar Marcel Opriºle numãrã voturile, lui TraianBãsescu ºi gãºtii sale! ªi, toateastea, în temeiul hãhãituluiprezidenþial: "Sã trãiþi bine!"…

ªerban CIONOFF

În România, pãrinþiielevilor continuã sã ofere banipen tru cadourile oferite cadrelordidactice sau pentru "fondul ºco -lii"! De regulã, pãrinþii nu au nici-un control asupra acestui fond,deoarece nu primesc chitanþe pen-tru banii ceruþi ºi nu le sunt arãtatefacturile pentru bunurile cumpã -rate. Recentul caz al învãþãtoareiDana Blându de la ªcoala nr. 10din Bucureºti a arãtat cât de mulþibani sunt pãrinþii dispuºi sã scoatãdin buzunar, atunci când, în igno-ranþa lor, îºi imagineazã cã în acestmod asigurã un viitor mai bunpentru copiii lor.

Deocamdatã, statutulfondului ºcolii este unul ambiguu.Toamna trecutã, ministrul Edu -caþiei declara emfatic ºi irecon-ciliant cã strângerea de bani pen-tru acest fond este ilegalã: "Esteinadmisibil aºa ceva! Cadreledidactice trebuie sã respecte le -gea! Este inadmisibil faptul cã sesolicitã bani pentru aºa-zisul fondal ºcolii. De fapt, aceia nu suntbani fiscalizaþi, nu existã chitanþe,

nu existã transparenþã în utilizareabanilor, ori fondul clasei ar trebuiesã fie un instrument care þine deopþiunea fiecãrui pãrinte. Eu, capãrinte, pot sã iau decizia sã con-tribui cu ceva, dar ºcoala nu mãpoate obliga!". Corect, dar nesus -þinut de mãsuri adecvate!

Anterior, ministrul anun -þase cã doreºte sã oficializeze fon-dul clasei: "Eu cred cã ar fi foartebine dacã acest fond ar fi scos "la

luminã", ar fi oficializat ºi arexista reguli clare de constituire ºiutilizare a lui. Fondul clasei nupoate sã implice o obligativitatedin partea pãrinþilor de a con-tribui. Cine doreºte contribuie,cine nu doreºte, nu contribuie. Înplus, nici nu trebuie sã existe vreoierarhie a contributorilor, trebuiesã existe o transparenþã a sumelorconstituite ºi a modului de uti-lizare a lor". Recent, ministrul adeclarat din nou cã fondul claseieste ilegal, "dacã este gestionat deºcoalã, prin învãþãtori, profesorisau directori", dar nimeni nu asesizat cã aceastã nouã-vechedeclaraþie însoþeºte dorinþa aces-tuia de a elimina ambiguitateafondului printr-o propunere le -gislativã fãrã echivoc.

Acum câþiva ani, In spec -torul General ªcolar al judeþuluiPrahova a fost sesizat cã în Mizil,cu ocazia susþinerii unei sesiuni aexamenului de bacalaureat, s-acolectat de la elevi o sumã impor-tantã. Pentru ce? Chiar vreþi sãºtiþi? Sesizarea a fost rezolvatã cu

promptitudine: inspectorul l-asunat pe director "sã punã urgentbatista pe þambal", iar cei trimiºisã "cerceteze" problema audeclarat cã "sesi zarea nu s-a con-firmat". Perso najele respective nuse mai aflã acum în funcþiile res -pec tive, dar, în timp, obiceiulcolectãrii de bani în unele ºcolimizilene s-a dezvoltat cu impe -tuozitate ºi aroganþã.

ª.A.

STS NUMĂRĂ VOTURI, NOI NE NUMĂRĂM MORŢII

Expresii şi locuţiuni celebreg PANEM ET CIRCENSES(lat.) - Pâine ºi jocuri de circ.Iuvenal, "Satirae". În perioada dedecadenþã a Romei imperiale,mulþimilor plebee nemulþumite lise ofereau spectacole de circ înarene, la sfârºitul cãrora li seîmpãrþeau gratuit alimente. Înatmosfera de corupþie generalã,însãºi gloata reclama aceste spec-tacole. În sens general, a oferimaselor pomeni neînsemnate decare nu au nevoie, pentru a le dis-trage atenþia de la revendicãrile lorreale.g PANTA RHEI (lat.) - Totulcurge. Formulã prin care a fosttransmisã posteritãþii concepþiadialecticã a lui Heraclit asupramiºcãrii, ca schimbare neîncetatãa universului.g PARTIR, C'EST MOURIRUN PEU (fr.) - A pleca înseamnãa muri puþin. E. Haraucourt,"Rondel de l'adieu".g PARTURIENT MONTES,NASCETUR RIDICULUS MUS(lat.) - Se vor cãzni munþii (îndurerile facerii) ºi se va naºte unbiet ºoarece. Horaþiu, "Ars poeti-ca". Versul caracterizeazã rezul-tatele disproporþionat de mici înraport cu strãdaniile depuse ºitotodatã indicã una din surselegenerale ale comicului.g PATERE QUAM IPSEFECISTI LEGEM (lat.) - Suportãlegea pe care tu însuþi ai fãcut-o.Varianta latinã a unei sentinþeatribuite lui Pittacos, unul dintrecei ºapte înþelepþi ai Grecieiantice.g PAUPERTAS IMPULITAUDAX (lat.) - Îndrãzneala pecare þi-o dã sãrãcia m-a împins (sãfac versuri). Horaþiu, "Epistulae".g PECAVI! (lat.) - Am pãcãtuit!Exprimã recunoaºterea deschisã aunei greºeli.g PER PEDES APOSTOLO-RUM (lat.) - Cu picioarele aposto-lilor. Pe jos, trimis departe,strãbãtând drumurile precumapostolii, pe jos ºi desculþ.g PLAUDITE, CIVES! (lat.) -Aplaudaþi, cetãþeni! Formulã princare actorii ºi autorii latini solici-tau aplauzele publicului la sfârºi -tul spectacolului. Astãzi, are ade-sea un sens ironic.g POLICE VERSO (lat.) - Cudegetul mare în jos. Gest prin carepublicul cerea uciderea gladia-torului învins în luptã. Con -damnare definitivã a cuiva.g POST FESTUM (lat.) - Dupãsãrbãtoare. A sosi prea târziu.g POST MORTEM NIHIL EST(lat.) - Dupã moarte nu e nimic.Seneca, "Toades". Filosoful anticare o atitudine lucidã în faþamorþii, refuzând sã accepte exis-tenþa sufletului nemuritor.g PRIMUM VIVERE, DE IN -DE PHILOSOPHARI (lat.) - Întâisã trãieºti ºi apoi sã filosofezi.Percept antic prin care erauironizaþi cei care îºi iroseau timpulîn discuþii, dispreþuind acþiunea.g PRIMUS INTER PARES(lat.) - Primul între egali. Persoanacea mai înzestratã sau mai onoratãîntr-un grup relativ omogen.g PULVIS ET UMBRA SU -MUS (lat.) - Suntem cenuºã ºiumbrã. Horaþiu, "Ode". Cenuºã înurna funerarã ºi umbrã în inferndevenea omul dupã moarte încredinþa anticilor.

Banii negri din învăţământul românesc

Pagina 6MIZILUL SANATATE

Odatã cu trecerea peri oa -dei sãrbãtorilor de iarnã, mulþi din-tre noi îºi doresc sã înceapã noul ancu un organism mai sãnãtos ºi sãîncerce sã elimine urmele lãsate deexcesele alimentare din ultimelesãptãmâni. Detoxifierea devine dince în ce mai popularã la fiecareînceput de an, iar una dintremetodele cele mai agreate esteaceea a bãuturilor care purificãorganismul. Vã prezentãm astãzicâteva dintre cele mai eficientebãuturi detoxifiante.

Ceaiul verde, de mentãsau ghimbir, este un antioxidantnatural care vã protejeazã organis-mul de radicalii liberi, poluanþiinocivi ºi de îmbãtrânire. În plus,

ceaiul verde vã întãreºte metabolis-mul, iar cel de ghimbir ajutã ladigestie ºi la absorbþia nutrimen -telor.

Bãuturile pe bazã de nucãde cocos, realizate din nuci verzi,sunt pline de electroliþi ºi au propri-etãþi naturale izotonice. Acesteasunt adevãrate energizante, conþinvitamine ºi minerale, inclusiv dedouã ori mai mult potasiu decâtbananele.

Sucul de ananas estefoarte bun pentru digestie, spunnutriþioniºtii. Fructul conþine bro -melainã, un anti-inflamator naturalcare încurajeazã digestia sãnãtoasã,ajutând la digerarea proteinelor, darºi tiaminã (vitamina B1), care ajutã

organismul sã transforme carbo-hidraþii în energie.

Apa cu lãmâie curãþãficatul de toxine. Lãmâile sunt osursã foarte importantã de acid ci -tric, calciu, potasiu, magneziu ºifosfor. Dacã beþi suc proaspãt delãmâie cu apã, veþi contribui ladetoxifiere printr-o digestie maibunã, prin stimularea ficatului ºicurãþarea fluxului sanguin.

Sucul de morcovi ajutã lacombaterea balonãrii cauzate deretenþia mare de apã ºi are foartepuþine calorii. În plus, conþine vita-minele C ºi A, dar ºi caroteni, caresunt antioxidanþi foarte eficienþi înrepararea celulelor.

Dr. George POPA

Detoxifierea prin... băuturi?!

Este perioada în caremurãturile ºi varza muratã se gã -sesc din belºug în mai toatecãmãrile gospodinelor. Nutri þio -niºtii susþin cã varza muratã, con-sumatã câteva zile pe lunã, poatereduce riscul apariþiei cancerului lasân, acþionând ca un medicamentnatural asupra organismului. Eaeste o sursã bogatã în vitaminele:B1 - B4, B9, B12 ºi vitamina C,ajutând organismul în lupta îm -potriva rãcelilor, gripelor ºi întãrind

sistemul imunitar, iar vitamina B12protejeazã sistemul nervos, ajutãmemoria ºi încetineºte procesul deîmbãtrânire. În plus, varza muratãajutã organismul în detoxifierea lui,luptã împotriva anemiei, poatebloca apariþia tumorilor ºi he -moroizilor. Este cunoscut ºi re -cunoscut efectul benefic în bolilegastrice, cum ar fi ulcerele sau gas-tritele.

Varza muratã este un me -dicament foarte eficient împotriva

constipaþiei, consumul acesteia înmod regulat poate îmbunãtãþi sãnã-tatea tractului intestinal. Nu uitaþi,acest medicament natural ºi alimenteste foarte potrivit pentru sezonulrece! Nu v-aþi întrebat dacã nucumva secretul longevitãþii buni-cilor noºtri ºi al tuturor bãtrânilor,mai ales a celor de la þarã, care l-auconsumat an de an, þine într-oanume mãsurã ºi de acest alimenttradiþional?

Giorgiana RADU

Varza murată şi beneficiile ei asupra organismului

Reprezentanþii AsociaþieiNaþionale pentru Protecþia Con -sumatorilor ºi Promovarea Pro gra -melor ºi Strategiilor din Româniaau avut curiozitatea sã afle câte E-uri conþin mãrcile de ciocolatã puseîn vânzare pe piaþa autohtonã.Analiza a fost una cât se poate desimplã: s-a luat eticheta ºi s-a cal-culat numãrul de substanþe consi -derate dãunãtoare care se aflã înconþinutul acestor dulciuri.

Conform studiului, peprimul loc în acestã ierarhie a E-urilor conþinute de ciocolatã, cumaximul de opt, se afla Novatini(cu cremã de cãpºuni ºi friscã) ºiPoiana (cu lapte ºi cremã cu aromãde viºine). ªapte E-uri conþin:Primola Fresh Cherry, PrimolaFresh Lemon, Novatini (cea cucaramel ºi cea cu viºine) ºi HeidiGrand Or Florentine. În schimb,Primola Fresh Mint, NovatiniCappuccino, Africana (cu cremãde cãpºune), Africana (cu cremã derom) ºi Poiana (cu friºcã ºicãpºune) au în compoziþie doar câteºase E-uri.

Cinci astfel de aditivi

conþin Schogetten, Anidor, Primola(cu caramel sau cu cãpºuni),Novatini (cu coniac ºi cu rom),Africana (cu cremã de banane) ºiMilka Raspberry Cream. În conti -nuare urmeazã Africana (cu cremãde cappuccino), Poiana (variantasimplã, cea cu cremã de caramel ºicea cu cremã de lichior), Amaretto,Dark Orange, Heidi GourmetteHeidi Cherry, Carrefour - Chocolatnoir fãrã zahãr, cu câte patru E-uri.Alte 37 de mãrci de astfel de dulci-uri au doar "un E".

În schimb, Anidor Intense

Noir cu 80% cacao, AnidorCharme Noir cu 70% cacao, Lindt(ciocolatã albã cu migdale), Lindt(ciocolatã amãruie cu migdale) ºiLindt (lapte 44%, ciocolatã amarã22% cu alune) nu conþin niciun E!

Potrivit lui Gheorghe Men -cinicopschi "E-urile din ciocolatãproduc dezechilibre ale organismu-lui mai ales pe termen lung, nu pro-duc neapãrat efecte imediate. Cutoate acestea, întreaga industrie degen se bazeazã pe astfel de aditiviºi conservanþi".

Criºan ANDREESCU

ŞI CIOCOLATA?...

Dacã vã place sã organi-zaþi din când în când un grãtar cuprietenii sau þineþi o dietã pe bazãde carne la grãtar, medicii vã dauun avertisment îngrijo rãtor: car neafriptã este la fel de toxicã precumga zele de eºapament! Oa me nii deºtiinþã au descoperit cã ea conþinesubstanþe de sute de ori mai toxicede cât se credea.

Medicii ºi nutriþioniºtiidesfiinþeazã mitul potrivit cãruiacarnea la grãtar este sãnãtoasã pen-tru organism. Asta, dupã ce oa me -nii de ºtiinþã americani de la Uni -versitatea Oregon au descoperitcompuºi noi generaþi de anumitereacþii produse de carnea arsã pegrãtar. Iar aceºti compuºi sunt desute de ori mai toxici decât ceicunoscuþi pânã acum. Prin com-paraþie, s-a descoperit cã în carneapreparatã la grãtar se regãsesc sub-stanþe aflate în compoziþia gazelorde eºapament emise de automobile.

Cauza pentru care o frip-turã la grãtar poate fi la fel denocivã ca o "gurã" zdravãnã degaze de eºa pament o reprezintã

grã simea to pitã care se scurge dincarne pe cãrbuni sau lem ne ºi apoise întoarce în carne sub formã defum toxic, care poate a vea efectesevere asupra corpului ºi poateprovoca apariþia unor boli grave. Înplus, nutriþioniºtii dãrâmã ºi eimitul fripturii la grãtar recoman-date în toate dietele, subliniind cãaceasta duce la apariþia celulitei.

Singurele tipuri de grãtarcare nu pun sãnãtatea în pericolsunt rotisorul sau grãtarul cu rezis-tenþã electricã. Sfatul mediciloreste sã consumaþi carnea preparatãla grãtar alãturi de varzã albã culãmâie pentru a reduce risculapariþiei de cancer la stomac saucolon.

Dr. ªtefan AUREL

Producãtorii care vândlapte în pieþe au de ales între a dis-pãrea sau a scumpi marfa cu peste20% din luna februarie, dupã cenormele europene au intrat recentîn vigoare.

"Problema producãtorilorindividuali, care desfac laptele petarabã, este cã pe lângã certificatulde sãnãtate de care aveau nevoiepână acum, vor trebui sã aibã douãbuletine de analizã valabile pe operioadã de o lunã ºi care sã atesteconformitatea laptelui. Aceste cer-tificate vor fi verificate de mediciiveterinari din pieþe ºi problema estecã acestea costã în jur de 180 delei", a declarat Claudiu Frânc,preºedintele Federaþiei Crescã -torilor de Bovine din România.

"Aproximativ 40.000 depersoane vând lapte în pieþele dinRomânia. Aceºtia au de ales între a

creºte preþul laptelui, pentru a-ºiputea acoperi cheltuielile, sau a dis-pãrea din piaþã. La nivelul la careproduc ei lapte, pentru cã în gene ralau 2-3 animale, vor trebui sã crescãpreþurile cu cel puþin 20%. Po -pulaþia va trebui sã aleagã: va plãti20% în plus pentru a avea acces laacest lapte, ori va cumpăra dinhipermarket. Eu cred cã ei vorscumpi laptele ºi cã populaþia vamerge în continuare sã cumpereacest lapte, pentru cã s-a obiºnuitcu el ºi ºtie cã este un lapte de ca -litate. Scumpirile vor începe dinfebruarie", a mai spus ClaudiuFrânc.

Acesta estimeazã cã înRomânia se produc două milioanede tone de lapte pe an ºi aproxima-tiv 30% din aceastã cantitate sedesface în pieþe.

R.C.

Carnea la grătar

Laptele şi brânzeturile dinpieţe se vor scumpi cu peste

20% din luna februarie!

Banal ºi foarte ieftin,bicarbonatul de sodiu, în conformi-tate cu cele mai recente ºi sur-prinzãtoare investigatii de cer -cetare, opreºte ºi amelioreazã can-cerul. În cartea sa, "Câºtigã rãz -boiul împotriva cancerului", Dr.Mark Sircus abordeazã problemabicarbonatului de sodiu, care poatefi folosit pentru a salva nenumãratevieþi în fiecare zi. Bicarbonatul desodiu este cunoscut de mult timp,deoarece este cea mai vechemetodã de a accelera revenirea laniveluri normale ale bicarbonatuluidin corp. Bicarbonatul de sodiu dã

organismului o formã naturalã dechimioterapie, care ucide în modeficient celulele canceroase, fãrãefecte secundare devastatoare ºievitând costurile chimioterapieiconvenþionale. "ªtii care este pro -blema medicilor de a prescrie acestleac miraculos? Este foarte, foarteieftin. Din moment ce nimeni nu semai poate îmbogãþi ºi nu poate faceo mulþime de bani cu ceva atât desimplu, atunci nu o promoveazã",se aratã în cartea sa. Şi companiilefarmaceutice ºtiu cã bicarbonatulde sodiu poate fi folosit în trata-mentul tumorilor pentru a dispãrea

mai repede, iar multe dintre trata-mentele de chimioterapie includ înprezent bicarbonat de sodiu. Dozarecomandatã este de 500 ml de apã+ suc de la trei lãmâi + o linguriþãbicarbonat de sodiu. Se consumãpe stomacul gol, dimineaþa, poate fiîmpãrþitã în douã doze în timpulzilei, dar nu între mese. Se reco-mandã a fi consumatã în fiecare zi,chiar ºi atunci când boala a dis-pãrut, pentru cã aceasta poaterecidiva, ºi este important pentru apreveni reapariþia cancerului.

Ionela CEASLOV

Bicarbonatul de sodiu, leac miraculos contracancerului, ascuns chiar la tine în casă!

Bananele sunt fructe bo -gate în fibre cu o mulþime de be -neficii pentru sãnãtate, au un con -þinut crescut de nutrienþi ºi pot fiuºor inlcuse în dieta zilnicã.

Ajutã la slãbit. Cer ce -tãtorii au demonstrat cã ba nanelese potrivesc perfect într-o curã deslãbire. Sunt sãrace în calorii ºigrãsimi. În plus, au ºi un conþinutridicat de fibre ºi de potasiu.

Previn accidentul vascu-lar cerebral. Una dintre cele maiimportante surse de potasiu estebanana, iar experþii spun cã per-soanele care au în organism o can-titate mare din acest mineral îºiscad riscul accidentului vascularcu 24%.

Combat ulcerul. Con su -mul regulat de banane protejeazãîmpotriva ulcerului. Anumiþi com-puþi pe care îi conþin creeazã obarierã de protecþie în stomacîmpotriva acidului hidrocloric.

Îmbunãtãþesc vederea.Ba nanele conþin vitamina A

importantã pentru protejarea ochi -lor. Con sumul regulat a acestei vi -tamine scade riscul de orbire. Unstudiu publicat în Arhivele deOftal mo logie aratã cã prin con-sumul a trei sau mai multe fructepe zi se previne degenerescenþamacularã, prima cauzã a piederiivederii la persoanele în vârstã.

Luptã împotriva canceru-lui. Potrivit studiilor japoneze, obananã coaptã bine, cu coajapãtatã, produce o substanþã numitãTNF (Factor de necrozã tumoralã),care distruge celulele tumorale.

Leac pentru mahmurealã.De asemenea, se pare cã sunt exce-lente pentru mahmurealã, deoa -rece au un conþinut bogat în pota-siu. "Mânâncã una înainte sã teculci sau dimineaþa, imediat dupãce te-ai trezit ºi vei scãpa de simp-tomele mahmurelii", sunã sfatulspe cia liºtilor.

Roxana DOBRE

Beneficiile bananelor

MIZILULPagina 7

GLUME...m Soþul îºi prinde soþia în pat cucel mai bun prieten al sãu. Fãrã sãstea prea mult pe gânduri, scoatepuºca din dulap ºi-l omoarã peloc.Soþia îi reproºeazã:- Cu o aºa atitudine, ai sã rãmâifãrã prieteni!...m Poliþia a declarat cã s-au gãsitarme ascunse în spatele biblioteciidin Ferentari. Localnicii sunt înstare de ºoc: nu ºtiau cã înFerentari existã bibliotecã.m Dumnezeu a creat cerul ºipãmântul. Restul a fost fabricat înChina.m Soþia se machiazã în faþaoglinzii, pregãtindu-se sã pleceundeva. Soþul:- Unde pleci?- La curse!- Pãi, grãbeºte-te! Calul te-a sunatdeja de douã ori.m Doi prieteni stau de vorba:- De ce eºti supãrat?- M-am certat cu soþia. Nu neînþelegem în legãturã cu concedi-ul. Eu vreau în Thailanda. Ea vreasã vinã cu mine...m Un tip se plânge unui vecin:- Ioane, am prins feciorul tãu lamine în beci!- În beci ºi eu pot sã-l prind.Încearca sã-l prinzi în câmp!m Amenda este taxã pentruceea ce ai fãcut greºit. Taxa este oamendã pentru ceea ce ai fãcutbine.m Un cerºetor a dat un anunþ laziar: "Caut de lucru.. Cerºescimpecabil în opt limbi."m O blondã ajunge la judecatade apoi ºi este întrebatã deDumnezeu:- Ai pãcãtuit?- Nu.- Ai bãut?- Nu.- Ai fumat?- Nu.- Ai preacurvit?- Nu.- Bine. Petre, adu o pereche dearipi!- Vai, ce bine! Mã faceþi înger?- Nu, gâscã …m Una merge agitatã la doctor. - Domnule doctor, nu ºtiu ce am.Fac amor cu unul ºi îmi vine ime-diat sã fac cu altul. Nu închei bine,ºi-mi vine iar sã fac cu al treilea ºiuite aºa într-una. - Femeie, spune doctorul exaspe -rat, dumneata eºti bolnavã! - Aºa domnule doctor, trãi-te-arDumnezeu, dã-mi un certificat cã-s bolnavã, cã toþi zic cã-s curvã.m - Pãrinte, se adreseazã cre -dinciosul preotului, am pãcãtuit. - Ce-ai fãcut, fiule?- Am salvat un evreu, pitindu-l lamine în pivniþã. - Pãi, n-ai pãcãtuit, ai salvat oviaþã! - Da, zice, dar îi iau zilnic 50 dedolari pentru treaba asta. - Nu-i prea creºtineºte, zice preo-tul, dar se iartã.. - Mai este ceva, încearcã enori-aºul. E bine cã nu i-am spus cã s-a terminat rãzboiul?m Soþul ºi soþia dormeau liniºtiþiîn patul conjugal. Pe la treidimineaþa, soþia viseazã cã seîntâlneºte pe furiº cu un alt bãrbat.Apoi, femeia viseazã cã în scenãapare ºi soþul ei. Speriatã, strigãcu voce tare:- A venit soþul meu!Soþul se trezeºte ºi, buimac, sareimediat pe fereastrã!

Credeau mulþi c-o am prea mareºi s-au pus sã mi-o mãsoare.Ca sã vezi ce minte proastã…Puteau veni la nevastã,s-o întrebe cum stã treaba,nu sã mãsoare degeaba…Doar ea putea sã le zicã,de la-nceput, c-o am... micã!O fi ea e cu robotealada-mi þine ºi... socoteala,nu care cumva sã scapºi, bãtrân, sã-mi fac de cap.Cã, dac-o ai... "nesimþitã",poci sã nu pici în ispitã?De-asta zic eu cã muiereaîmi ºtia bine durerea,da` ei, proºtii, ce poci spune,cãzuþi toþi în cap, pã bune,fãrã sã se mai gândeascã,sãrirã s-o ciopârþeascã.

Trecui eu peste necaz,fãrã sã fac prea mult caz,ºi încerc, cum s-o putea,sã îmi fac treaba cu ea.Uneori, când, printre deºte,îmi scapã, dã zici cã-i peºte,simt cã mã ia cu rãcoriºi stau treaz pânã în zori, fãcându-mi plan dupã plan,cum sã mai câºtig un ban,cã ãºtia patru la sutã,daţi de Guvern, la derutã, pensia tot nu-mi ridicãºi rãmâne micã, micã...Minte de pitic, se pare!Zicea cã o am prea mare, când s-au pus sã mi-o mãsoare...Despre ce credeaţi cã-i vorba?Întrebaþi-o pe Ortensia!Nu am descris decât... "pensia"!

DIVERTISMENT

Minte proastă (parodie dupăMiron Radu Paraschivescu)

Pagină realizată de Adriana POPA

Popescu ºi Popeasca îºiserbeazã cea de-a 25-a aniversarea cãsãtoriei într-un hotel luxos.Popescu merge la recepþie sã iacheia de la camerã, unde o tânãrãfoarte frumoasã îi adreseazã câte-va cuvinte, la care Popescureacþioneazã vehement ºi o expe-diazã. Ajung în camerã, undesoþia îl întreabã:

- Cine era tânãra aceeadrăguþã la care te-ai rãstit?

- Era o prostituatã...- Nu îmi vine sã cred, fata

aia draguþã?...- ªtii ce? Dacã nu crezi,

îþi voi dovedi!Ridicã receptorul, for -

mea zã numãrul de la recepþie ºiceru sã i se trimitã fata la camera212, apoi îi spuse soþiei sã intre labaie, cu uºa întredeschisã ºi sãasculte ce se petrece.

În câteva minute se aud

bãtãi în uºã. Intrã tânãra în camerãºi începe sã se miºte lasciv pelângã Popescu.

- Cât mã costã? întreabãel.

- 125 de euro ora, iardacã vrei ceva special, încã 100.

- Eu am crezut cã e 25euro! se enerveazã Popescu.

- Eºti nebun? Cine naibacrezi cã o face cu 25 de euro? ziseea.

- Pãi atunci nu maivreau... La revedere!

Dupã ce fata pleacã dincamerã, iese Popeasca din baie ºiînmãrmuritã spune:

- Nu îmi vine sã cred...- Hai sã uitam cele întâm-

plate ºi sã mergem sã cinãm, ziceel.

În restaurant, dupã cinã,cei doi soþi sorbeau câte un paharde vin, când apare tânãra ºi îi zicelui Popescu:

- Vezi ce primeºti pentru25 de euro?

Popeştii

Un preot care se plim-ba în naturã este prins denisipurile miºcãtoare. Când seafundase pânã la glezne, trecepe acolo o maºinã de pompieri.

- Nu aveþi nevoie deajutor? întrebã ºeful acesteia.

- Nu, mulþumesc,rãspunse preotul. Dumnezeuîmi va veni în ajutor.

Acelaºi rãspuns l-aoferit preotul pompierilor ºi a

doua ºi a treia oarã, când acestase afundase pânã la brâu saucând mai avea doar capul afarã.

Apoi, preotul se scu-fundã complet ºi ajunse în rai.Odatã ajuns acolo, începu sã-ireproºeze lui Dumnezeu:

- Am crezut tot timpulcã îmi vei sãri în ajutor ºi nu mãvei abandona!

- Þi-am trimis de treiori pompierii, tâmpitule! Nuvãd ce aº mai fi putut face înplus!

Copiii sunt fini observa-tori ai naturii umane ºi nu se tem sãspunã lucrurilor pe nume. Replicilelor sunt amuzante, dar nu lipsite decâte-o fãrâmã de adevãr. Cel maides, rãspunsurile copiilor reflectãceea ce ei vãd la adulþii din jurullor, la cliºeele din filmele roman-tice sau sunt pur ºi simplu mani-festãri de spontaneitate ºi sinceri-tate. Iatã cum vãd copiii jocurileiubirii, ce sfaturi le dau oamenilorîndrãgostiþi ºi care sunt (dupã ei)cele mai tari replici de agãþat:

"Îndrãgostiþii se uitã tottimpul unul la altul ºi mâncarea lorse rãceºte. Altor oameni le pasãmai mult de mâncare!"

"Dintr-o datã, le place sãse ducã la cinema, ca sã poatã sãstea unul lângã altul pe întuneric"

"Dacã bãiatul pune mânape nota de platã, înseamnã c-oiubeºte"

"Se iubesc dacã unulcomandã un desert în flãcãri. Leplace sã comande aºa ceva, fiindcăaºa este ºi inima lor: în flãcãri"

"Dacã vrei sã te iubeascãcineva care nu e din familia ta, nustricã sã fii frumos"

"Când vrei sã cucereºti pecineva, spune-i cã ai un lanþ de

magazine de bomboane" "Trebuie sã strigi tare de

tot cã o iubesti… chiar dacãpãrinþii ei sunt lângã ea"

"Nu trebuie sã ai adidaºicare sã putã a picioare nespãlate. Osã-i atragi atenþia, dar aceasta nu eacelaºi lucru cu iubirea"

"Ca sã cucereºti o fatã,trebuie sã o scoþi în oraº sãmãnânce. Şi sã-i dai ce-i place eisã mãnânce!".

"Te iubesc în majoritateatimpului, dar sã nu mã deranjezicând sunt cu prietenii"

"Draga mea, mã gândescnumai la pãrul tãu creþ ºi la jocultãu Nintendo"

"Hm, mie nu-mi prea placfetele, dar de dragul tãu sunt dis-pus sã trec cu vederea cã ºi tu eºtifatã"

"Te-aº iubi, dar tu tescobeºti tot timpul în nas!"

Alina DUMITRU

Un domn distins seduce la un restaurant celebru dinParis, împreunã cu prietena sa, ºicomandã o sticla de MoutonCadet 1928. Chelnerul se întoarcecu sticla, o desface ºi toarnã ocantitate micã într-un pahar pen-tru degustare. Clientul roteºtevinul în pahar, îl miroase, îldegustã ºi îl pune pe masã, cu obufniturã: "Acesta nu este Mou -ton Cadet 1928!" Chelnerul îlasigurã cã este, se încinge o dis-cuþie ºi în curând se adunã încãdouãzeci de persoane în jurulmesei, inclusiv somelierul ºimanagerul, încercând sã con vin -gã clientul cã vinul este MoutonCadet 1928. La un moment dat,cineva îl întreabã pe distinsulclient cum de ºtie cã nu esteMouton Cadet 1928. "Numelemeu este Philippe de Rothschild,e via mea, pivniþele mele ºi eu amfãcut vinul!". Până la urmã, so -melierul recunoaºte cã a turnatMilon Clerc 1928. "N-am pututsuporta gândul de a vinde ultimanoastrã sticlă de Mouton Cadet

1928. ªtiþi, MilonClerc este în aceeasiregiune cu Mouton,culeg stru gurii în ace-laºi timp, folosescaceleaºi utilaje,zdro besc stru gu riiîn acelaºi mod,este îmbuteliat înacelaºi timp însticle similare... Vinurile sunt a ce - leasi, cu ex cepţiaunei mici dife -renþe de lo calizaregeo gra ficã."

Rothschildcheamã somelie -rul spre el ºi îi ºop -teºte discret: "Când te întorci acasã în searaasta, roagã-þi prietena sã-ºi înde-pãrteze lenjeria intimã. Pune undeget într-o deschidere, un altdeget în cealaltã, apoi miroaseambele degete. Vei înþelege cediferenþã face o micã distanþã înlocalizarea geograficã!"

Hiroo Onoda, soldatuljaponez care timp de trei decenii arãmas ascuns într-o pãdure dinFilipine, împreunãcu alþi doi cama-razi, de teamã sãnu cadã în mânainamicilor din celde-Al Doilea Rãz -boi Mondial, adecedat recent lavârsta de 91 deani, la Tokio, înurma unui atac decord.

Trei ca -ma razi s-au refu-giat în jungla de peInsula Lubang dinFilipine, încã din1944, iar Hiroo Onoda, unul dintreaceºtia, a rãmas acolo pânã în1974, pentru cã nu a crezut cãrãzboiul se încheiase ºi primiseordin sã nu se predea, o comandã

de care a ascultat timp de aproapetrei decenii.

Deºi auziserã cã luptele s-au încheiat, cei trei n-au vrut sã seîntoarcã în þarã, de teamã sã nucadã în mâinile duºmanilor.

Însã în 1950, u -nul dintre camaraziilui Hiroo Onoda amurit, iar celãlalt adecis sã iasã dinascunzãtoare. A -tunci au aflat auto -ritãþile nipone cã înjungla filipinezã semai aflã un militar,doar cã el nu a pututfi convins sã revinãacasã. Abia în 1974,dupã ce fostul sãucomandant de pefront s-a dus la el casã-l convingã cã

rãzboiul se sfârºise de trei decenii,Onoda a pãrãsit jungla ºi s-a întorsîn þara sa, dupã ce a salutatdrapelul japonez ºi a predat sabiade samurai.

Ce cred copiii despre oameniiîndrăgostiţi?

Pentru cunoscători!

Ajutorul divin

LOIALITATE?

MIZILUL Pagina 8

DescriereManifestarea clasicã a

unei migrene este o durere de capacutã pulsantã, care de obiceiîncepe lângã un ochi sau tâmplã.Durerea se poate extinde de-o partesau de ambele pãrþi ale capului ºi,dacã nu este tratatã, poate sã durezepânã la trei zile. De obicei, durerease înrãutãþeºte din cauza unei acti -vitãþi fizice. Semnele incipiente aleacesteia pot fi o aurã (vederea uneilumini strãlucitoare) ºi alte tulbu -rãri vizuale cum sunt petele negre ºipierderea temporarã a vederii per-iferice. Alte semnale de avertizarepot fi greaþa temporarã, slãbiciuneaºi sensibilitatea la zgomote ºi lu -

mini strãlucitoare sau intermitente.Cauze

Deºi în prezent nu secunoaºte cauza migrenelor, existãanumiþi factori care sunt asociaþi cuacest tip de durere. În timpul unuiatac de migrenã, vasele de sângedin creier suferã spasme, care de -ter minã contracþia ºi apoi dilatarearapidã. Acestea declanºeazã elibe -rarea unor substanþe chimice dincreier care produc inflamarea ºi odurere pulsantã. De asemenea, ocomponentã a acestei afecþiuni esteun factor ereditar puternic, careapare mai frecvent la femei.Migrenele pot fi declanºate de înce -tarea consumului de cofeinã, ex -

punerea la lumini strãlucitoare sauintermitente, anticoncep þio naleleorale, medicamentele vasodilata-toare, deshidratarea, modificãrilehormonale ºi consumul de alimentecare conþin anumite substanþechimice.

Simptome- Durere intensã, pulsatilã- Greaþã ºi vomã- Aversiune dureroasã faþã

de luminã- Tulburãri vizuale pre-

cum fulgere luminoase sau liniiondulate, furnicãturi, ameþealã,transpiraþii, frisoane, obosealã,umflarea feþei ºi iritabilitate

Prevenþie ºi tratamentÎn general vorbind, existã

unele dovezi cã la apariþia migre -nelor pot contribui nivelurilescãzute de zahãr din sânge, iarmâncatul regulat este important învederea prevenirii scãderii nivelu-lui acestuia. La unele persoane cumigrene a fost observatã o scãderea nivelurilor de magneziu, iar lasuferinzii cronici de migrene acestmineral lipseºte. Deoarece anumitesubstanþe din alimente pot induceun atac de migrenã, este util sã seþinã o evidenþã zilnicã a consumu-lui de alimente ºi bãuturi, identi-ficând ºi evitând elementele sus-pectate cã ar declanºa migrenele.

Totodatã, încercaþi ºedinþe derelaxare, pentru a înlãtura stresul,adoptaþi o respiraþie amplã, mãrindastfel aportul de sânge în creier.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug a -

vo cado, dovleac, orez, carne depasãre ºi ciuperci. Reduceþi con-sumul de ciocolatã, brânzã, citriceºi alcool.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Afirmã acest lucru cer -cetãtorul Dan Farcaº, preºedinteleAsociaþiei pentru Studierea Feno -menelor Aerospaþiale Neiden -tificate. El susþine cã totul e þinutla secret, pentru a nu se rãspânditeama. România ar fi fost vizitatã,de-a lungul timpului, de maimulte OZN-uri, iar românii susþincu tãrie cã au fost martori la astfel

de apariþii. Imaginaþia româniloreste atât de bogatã, încât descriuîn fel ºi chip OZN-urile. Cei maimulþi vorbesc despre obiectezburãtoare în formã de farfurii,sfere luminioase sau meteoriþi.Cei care au avut prezenþã de spi ritºi au avut la îndemânã aparatul defotografiat, au reuºit sã imorta -lizeze obiectele zburãtoare. "Ce

cautã aceste obiecte ºi de ce apar?Aceste obiecte umblã cu oextremã discreþie. N-ar fi exclusca aceste OZN-uri sã aibã niºteobiective specifice în anumitelocuri, însã este foarte dificil depresupus cã noi vom afla ade-vãratul motiv al unor astfel devizite", a spus Dan Farcaº.

Alina DUMITRU

"Fenomenul OZN există şi în România!"

Conform înregistrãriloroficiale, Li Ching Yuen s-a nãscutîn China în 1677. Principala saîndeletnicire a fost sã culeagãplantele din pãdure ºi sã le vândãoamenilor care sufereau de diferiteboli. În 1930, ziarul New YorkTimes a publicat un articol desprecel mai bãtrân om din lume. Un jur-nalist american descoperise anu-mite documente care atestau cã LiChing Yuen, în 1827, sãrbãtorisevenerabila vârstã de 150 de ani.Conform înregistrãrilor oficiale,

chinezul a murit în ziua de 6 mai1933, la venerabila vârstã de 256 deani. Înainte cu o zi ca moartea sãintervinã, Yuen le-a spus studenþilorsãi cã ºi-a îndeplinit toate sarcinilepe aceastã planetã ºi acum a venittimpul sã plece acasã. Înnenumãrate rânduri a fost întrebatcare este secretul longevitãþii. Yuenle rãspundea curioºilor cã viaþa tre-buie tratatã cu blândeþe pentru cãaltfel timpul trece mult prea repedepe lângã fiecare. Tot ceea ce este viudeþine energie, iar aceastã energie se

împarte în negativã ºi pozitivã. Dacãse provoacã un dezechilibruemoþional puternic sau gândurilenegative sunt superioare celor pozi-tive, atunci intervin ºi diferitele ma -ladii. În acest fel, gândurile noastrenegative sunt cele care declanºeazãbolile, iar gândurile pozitive arputea fi tratamentul universal pentrumajoritatea maladiilor. Pe acestprincipiu s-a bazat Yuen pentru aduce o viaþã cât mai lungã ºi astfel aatins vârsta de 256 de ani.

Roxana DOBRE

Secretul chinezului care a trăit 256 de ani

MISCELANEU

Crucea Caraiman, monu-ment istoric construit între anii1926 ºi 1928, a fost desemnatã ceamai înaltã cruce din lume am -plasatã pe un vârf montan, potrivitsite-ului Guinness World Record.Crucea, situatã în ºaua masivuluiCaraiman, chiar pe marginea a -brup tului cãtre Valea Seacã dinMunþii Bucegi, este un monumentistoric clasat în grupa A, potrivitListei Monumentelor Istorice alcã-tuite de Ministerul Culturii.

Crucea Caraiman este si -tuatã la altitudinea de 2.291 metri,are o înãlþime de 39,5 metri ºiinclude un soclu din ciment de optmetri. Cunoscut ºi sub denumireade Crucea Eroilor, monumentul afost ridicat pentru a cinsti memoriaromânilor care au murit în PrimulRãzboi Mondial.

Monumentul a fost rea -

lizat prin grija Regelui Ferdinand ºia Reginei Maria ai României, înperioada 1926 - 1928, "întru slavaºi memoria eroilor prahoveni cãzuþiîn Primul Rãzboi Mondial, 1916-1918, pentru apãrarea patriei", aºacum stã scris pe placa comemora-tivã fixatã pe partea nordicã asoclului.

Potrivit documentelor dela vremea respectivã, realizatoriistructurii metalice au fost: Direcþiade Poduri din cadrul DirecþieiGenerale CFR ºi secþiile L1 ºi L5Sinaia, proiectanþii - ingineriiromâni Teofil Revici ºi AlfredPilder, iar dirigintele de ºantier -Nicu Stãnescu. Proiectul ansamblu-lui a fost realizat de arhitecþiiConstantin Procopiu ºi GeorgesCristinel, iar Regina Maria aurmãrit îndeaproape execuþia pânãla finalizarea ei.

Soclul monumentului afost realizat în anul 1930 din betonarmat îmbrãcat în piatrã de calcarfasonatã ºi îngrijit rostuitã. Soclul afost construit la doi ani dupãsfinþirea Crucii, pentru o mai bunãîncastrare a ei, iniþial aceasta fiindintrodusã direct în stâncã.

Dumitru BISTIERU

Crucea de pe Caraiman a intrat în CarteaRecordurilor Guinness!

MIGRENA

Românii l-au sãrbãtoritrecent pe Mihai Eminescu, celsupramunit "luceafãrul poezieiromâneºti". Legat de moartea sa,au rãmas o sumedenie de între-bãri cãrora nici pânã în ziua deastãzi nu li s-au gãsit rãspuns.Unii spun cã a murit nebun ºibolnav, alþii zic cã a fost ucis ca

urmare a unei conspiraþii la careau luat parte inclusiv bunii sãiprieteni, Titu Maiorescu ºi IoanSlavici. Sunt ºi persoane caresuþin cã a fost un ziarist incomod,motiv pentru care a fost ucis.

Douã lucruri sunt certe:locul ºi data morþii poetului: 15iunie 1889, Bucureºti. În jurulmorþii sale, roiesc însã o serieteorii ale conspitaþiei care mai decare mai interesante. Unii suntmai tranºanþi ºi susþin cã marelepoet al românilor a fost asasinat.Cei mai mulþi sunt de pãrere cãEminescu, sub un fals diagnos-tic, a fost otrãvit cu mercur,dorindu-se înlãturarea sa dinviaþa publicã. Eminescu era de -di cat complet luptei pentruRomânia, amendând atât libe -ralii, cât ºi conservatorii pentrupolitica de cedare în interesulmarelui capital, în problemearzãtoare ale timpului. Stãpân pesine, Eminescu însufleþea dez-baterea publicã ºi izbea necruþã-tor "iresponsabilitãþile factorilorpolitici, afacerismele, dema-gogia ºi logoreea pãturii super-puse". În scurt timp, Eminescudevine incomod chiar ºi pentruapropiaþi. Situaþia sa la ziardevine criticã în 1880, mai ales

dupã ce atacã proiectul de pro-gram al Partidului Conservator,lansat de Maiorescu, în careacesta pleda pentru subordonareaintereselor României ºi sacrificãromânii aflaþi sub puterea Im pe -riului Austro-Ungar. Amba sadoral liberalilor la Viena, Petre P.Carp are, printre altele, sarcinade a-l reduce la tãcere peEminescu. Într-o scrisoare tri -misã lui Titu Maiorescu, acesta îiatrage atenþia: "ªi mai potoliþi-lpe Eminescu!" Maiorescu pro -testeazã însã, iar în noiembrie1881 Eminescu este înlocuit de laconducerea "Timpului", retrogra-dat, iar noul redactor-ºef îl atacape jurnalist chiar în ziarul pe careacesta il condusese.

În canoanele vremii, a fideclarat nebun era sinonim cuîndepãrtarea definitivã din viaþapublicã. Se lanseazã astfel zvo -nul nebuniei inexplicabile, seinventeazã povestea unei bolivenerice, se insistã pe activitateasa poetica ºi mai puþin pe cea dejurnalist. Urmeazã o serie deinternãri în diferite sanatorii.Este otrãvit lent cu mercur, subpretextul tratãrii aºa-zisei saleboli venerice de care suferea, i sefac bãi reci în plinã iarnã, darpoetul nu voia sã moarã. Dupãce a fost externat, Eminescuscrie un articol ce va zguduigurvernul, fãcându-l pe primul-ministru sã demisioneze ºirupând o coaliþie fragilã a con-servatorilor cu liberalii. Dupã ces-a aflat autorul articolului,"bietul Eminescu" este cãutat,gãsit ºi internat din nou. La 13aprilie 1889, procurorul Mavrosîi cere primului preºedinte alTribunalului Ilfov constituireaunei cure pentru pacientul MihaiEminescu.

Autopsia a aratãt cãrinichii poetului erau albi, iarficatul era modificat, caracteris-tice pentru o intoxicaþie cu mer-cur. Creierul sãu, lãsat pe un per-vaz la soare câteva zile, nu a fostniciodatã evaluat de cãtre VictorBabeº: "Creierul mi-a fost adusde la Institutul Şuþu într-o starede putrefacþie care nu permiteaun studiu fin al structurii". MihaiEminescu a murit la vârsta de 39de ani.

Cristina ALEXANDRESCU

Mihai Eminescu afost asasinat?

"Traiane, mă insulţi pe mine şi-mi insulţi întreaga familie pre -tinzând că eşti preşedinte de ţară. Eşti, tu însuţi, o insultă umblătoare. Oinsultă bipedă, câteodată, o insultă pe care o mai calcă pe degetele dela mână chelnerii. Eşti o ruşine pentru orice funcţie într-un stat demo-cratic. Reprezinţi tot ceea ce este mai rău în administraţia publică. Eşticea mai joasă treaptă pe care poate ajunge un politician. Chiar şi unpolitician. Ai distrus cam tot ce se putea distruge. Ne-ai răpit sereni-tatea vieţii publice. Ai distrus discursul public la nivelul unei întregi ţări.Eşti o ruşine. Du-te mai repede, fugi!"D

ECLA

RAŢ

IALU

NII

Patr

ick

Andr

é de

HIL

LERI

N