UCRAINEAN - uur.ro 271_272.pdf · Ne putem apropia de stadiul învãþãmântului general...

16
În ultimul sfert de secol, studiul limbii ucrainene a fost revitalizat ºi perpetuat (în grã- diniþe ºi ºcoli) dupã ce totalitarismul l-a dis- trus în bunã mãsurã; au fost fundate secþii de limba ºi literatura ucraineanã la Universitatea Bucureºti, Universitatea „ªtefan cel Mare“ din Suceava ºi la Universitatea „Babeº-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Drumul a fost lung, presãrat cu dificultãþi, dar cu satisfacþii care au compensat eforturile. Când vorbesc de difi- cultãþi iau în calcul ºi scepticis- mul multora dintre cei care, în 2011, când statisticile oficiale arãtau o diminuare drasticã a po- pulaþiei ucrainene, în care nata- litatea, fireºte, era mai scãzutã, puneau sub semnul întrebãrii posibilitatea de dezvoltare a învãþãmântului în limba ucrai- neanã. ªi iatã cã „miraculosul“ a fãcut ca limba ucraineanã sã supravieþuiascã, sã prospere. În cei aproape 25 de ani a fost înfiinþatã o reþea de 93 de unitãþi ºcolare din România în care se studiazã limba ucraineanã. Li- ceul „Taras ªevcenko“ din Sighetu Marmaþiei este un brand al educaþiei în limba ucraineanã, o enclavã în peisajul învãþãmântului românesc care îºi îmbunãtãþeºte an de an calitatea actu- lui educaþional. În anul ºcolar 2014-2015, deschis de cu - rând, limba ucraineanã este studiatã de apro - ximativ 8.500 de elevi, de la prichindei care se pregãtesc pentru clasa întâi pânã la liceeni. Învãþãmântul în limba ucraineanã cunoaºte la noi douã forme principale. Avem unitãþi de învãþãmânt cu limba de predare (parþial) ucrai- neanã ºi unitãþi ºcolare cu limba de predare românã în care studiul limbii ucrainene se face pe clase/grupe. Fãrã îndoialã, o parte însemnatã a popula- þiei ucrainene din România doreºte sã-ºi culti - ve ºi sã-ºi apere limba maternã, în sensul de a o pãstra ºi a o transmite din generaþie în gene- raþie. Din pãcate, într-o serie de localitãþi cu populaþie majoritar ucraineanã, mai ales în judeþele Tulcea ºi Suceava, limba ucraineanã nu se învaþã deloc. Nici pânã în prezent limbii ucrainene nu i s-au aplicat prevederile cuprin- se în partea a III-a din Carta Europeanã a Lim- bilor Regionale sau Minoritare - un tratat unic între statele care s-au angajat sã contribuie la crearea unui viitor favorabil dezvoltãrii lim- bilor: „desfãºurarea unei educaþii preºcolare în limba ucraineanã; desfãºurarea unui învãþã- mânt primar în limba ucraineanã; desfãºurarea unui învãþãmânt secundar în limba ucrai- neanã“. Noi credem cã în domeniul educaþiei în limba ucraineanã se pot realiza progrese sem- nificative. Ne putem apropia de stadiul învãþãmântului general obligatoriu, existent în anii '60 ai seco- lului trecut, dacã autoritãþile, inspectorii de specialitate ºi profesorii de limba ucraineanã vor coopera strâns cu vorbitorii de limba ucraineanã, care joacã un rol esenþial în atin- gerea acestui scop. Dar limba ucraineanã este mai mult decât o disciplinã de învãþãmânt. Limba maternã ucraineanã este cheia regene- rãrii identitãþii ucrainene, un mijloc de afir- mare a identitãþii culturale, naþionale. Acest lucru trebuie sã-l înþeleagã, în primul rând, ca- drele noastre didactice pentru cã sufletul ºi conºtiinþa elevilor se aflã în mâinile lor. Trebuie luate mãsuri urgente pentru revigorarea studierii isto- riei ºi tradiþiilor comunitãþii în ºcoli, alcãtuirii unui manual unic ºi modern. Ucrainenii nu-ºi cu- nosc istoria. Ei n-au avut parte de o instruire sistematicã care sã-i fi educat în spiritul dragostei faþã de neam. Limba ucraineanã este pro- movatã ºi prin organizarea olim- piadei de limba ºi literatura ucraineanã. Este un concurs de excelenþã ºi se adreseazã elevilor care au un interes deosebit pentru dezvolta- rea competenþelor de comunicare în limba maternã, a inteligenþei lingvistice. UUR s-a implicat de fiecare datã în desfãºurarea aces- tui concurs, susþinând elevii de etnie ucrainea- nã în însuºirea cât mai bunã a limbii materne ºi acordând premii ºi menþiuni în bani ºi cãrþi. O modalitate de promovare extracurricularã a limbii ucrainene în rândul copiilor ºi elevilor sunt programele speciale de educaþie pe care le organizeazã, repetat, UUR (Sãrbãtoarea limbii materne, Concurs de recitare a poeziei ucrainene, Concurs de poezie, cântec ºi dans ucrainean etc.). Scopul acestor acþiuni îl con- stituie sensibilizarea elevilor faþã de limba maternã, cultivarea ºi încurajarea învãþãrii ei de cãtre toþi elevii. UUR pune un mare accent pe lãrgirea ariei de cuprindere a tinerilor, venind cu proiecte care sã-i aducã spre comunitãþi. Ion ROBCIUC ModalitåÆi de studiere çi promovare a limbii ucrainene Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România Luptaţi şi veţi învinge! Serie nouã, nr. 271-272 / septembrie 2014

Transcript of UCRAINEAN - uur.ro 271_272.pdf · Ne putem apropia de stadiul învãþãmântului general...

cÎn ultimul sfert de secol, studiul limbii

ucrai nene a fost revitalizat ºi perpetuat (în grã-diniþe ºi ºcoli) dupã ce totalitarismul l-a dis-trus în bunã mãsurã; au fost fundate secþii delimba ºi literatura ucraineanã la UniversitateaBu cureºti, Universitatea „ªtefan cel Mare“ dinSu cea va ºi la Universitatea „Babeº-Bolyai“

din Cluj-Napoca. Drumul a fostlung, presãrat cu dificultãþi, darcu satisfacþii care au compensateforturile. Când vorbesc de difi-cultãþi iau în calcul ºi scepticis-mul multora dintre cei care, în2011, când statisticile oficialearãtau o diminuare drasticã a po -pu laþiei ucrainene, în care nata -litatea, fireºte, era mai scã zutã,puneau sub semnul întrebãriiposibilitatea de dezvoltare aînvãþãmântului în limba ucrai -neanã. ªi iatã cã „miraculosul“ afãcut ca limba ucraineanã sãsupravieþuiascã, sã prospere.

În cei aproape 25 de ani a fostînfiinþatã o reþea de 93 de unitãþiºcolare din România în care sestudiazã limba ucraineanã. Li -ceul „Taras ªevcenko“ din Si ghe tu Marmaþieieste un brand al educaþiei în limba ucraineanã,o enclavã în peisajul învãþãmântului românesccare îºi îmbunãtãþeºte an de an calitatea actu-lui educaþional.

În anul ºcolar 2014-2015, deschis de cu -rând, limba ucraineanã este studiatã de apro -ximativ 8.500 de elevi, de la prichindei care sepregãtesc pentru clasa întâi pânã la liceeni.Învãþãmântul în limba ucraineanã cunoaºte lanoi douã forme principale. Avem unitãþi deînvã þãmânt cu limba de predare (parþial) ucrai -neanã ºi unitãþi ºcolare cu limba de pre dareromânã în care studiul limbii ucrai nene se facepe clase/grupe.

Fãrã îndoialã, o parte însemnatã a popula -þiei ucrainene din România doreºte sã-ºi culti -ve ºi sã-ºi apere limba maternã, în sensul de a

o pãstra ºi a o transmite din generaþie în gene -raþie. Din pãcate, într-o serie de localitãþi cupopulaþie majoritar ucraineanã, mai ales înjudeþele Tulcea ºi Suceava, limba ucraineanãnu se învaþã deloc. Nici pânã în prezent limbiiucrainene nu i s-au aplicat prevederile cuprin -se în partea a III-a din Carta Europeanã a Lim -

bilor Regionale sau Minoritare - un tratat unicîntre statele care s-au angajat sã contribuie lacrea rea unui viitor favorabil dezvoltãrii lim-bilor: „des fãºurarea unei educaþii preºcolare înlimba ucraineanã; desfãºurarea unui învãþã -mânt primar în limba ucraineanã; desfãºurareaunui învãþãmânt secundar în limba ucrai -neanã“.

Noi credem cã în domeniul educaþiei înlimba ucraineanã se pot realiza progrese sem-nificative.

Ne putem apropia de stadiul învãþãmântuluigeneral obligatoriu, existent în anii '60 ai seco -lului trecut, dacã autoritãþile, inspectorii despecialitate ºi profesorii de limba ucraineanãvor coopera strâns cu vorbitorii de limbaucrai neanã, care joacã un rol esenþial în atin-gerea acestui scop. Dar limba ucraineanã este

mai mult decât o disciplinã de învãþãmânt.Limba maternã ucraineanã este cheia regene -rãrii iden titãþii ucrainene, un mijloc de afir-mare a identitãþii culturale, naþionale. Acestlucru trebuie sã-l înþeleagã, în primul rând, ca -dre le noas tre didactice pentru cã sufletul ºicon ºtiinþa elevilor se aflã în mâinile lor.

Trebuie luate mãsuri urgentepentru revi go rarea studierii isto-riei ºi tradiþii lor comunitãþii înºcoli, alcãtuirii unui manual unicºi modern. Ucrainenii nu-ºi cu -nosc istoria. Ei n-au avut parte deo instruire sistematicã care sã-i fieducat în spiritul dragostei faþãde neam.

Limba ucraineanã este pro -movatã ºi prin organizarea olim -pia dei de limba ºi literaturaucrai neanã.

Este un concurs de excelenþãºi se adreseazã elevilor care au uninteres deosebit pentru dez vol ta -rea competenþelor de comunicareîn limba maternã, a inte li genþeilingvistice. UUR s-a im pli cat defiecare datã în desfã ºu rarea aces-

tui concurs, sus þi nând elevii de etnie ucrai nea -nã în însuºirea cât mai bunã a limbii materne ºiacor dând premii ºi menþiuni în bani ºi cãrþi.

O modalitate de promovare extracurricularãa limbii ucrainene în rândul copiilor ºi elevilorsunt programele speciale de educaþie pe carele organizeazã, repetat, UUR (Sãrbãtoarealimbii materne, Concurs de recitare a poezieiucrai nene, Concurs de poezie, cântec ºi dansucrai nean etc.). Scopul acestor acþiuni îl con-stituie sensibilizarea elevilor faþã de limbamaternã, culti varea ºi încurajarea învãþãrii eide cãtre toþi elevii.

UUR pune un mare accent pe lãrgirea arieide cuprindere a tinerilor, venind cu proiectecare sã-i aducã spre comunitãþi.

Ion ROBCIUC

ModalitåÆi de studiere çi promovare a limbii ucrainene

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

UCRAINEAN Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 271-272 / septembrie 2014

2 Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

În linii mari, începutul lunii septembrie (4-5septembrie) a stat sub semnul nevoii de securi-tate, al eforturilor pentru pace, ºi implicit, alcomplexitãþii relaþiilor Est-Vest, determinate decontextul actual din Ucraina.

Susþinerea fermã în favoarea statului ucrai -nean, un pachet de mãsuri care-i va permite sã-ºi asigure mai bine securitatea, ajutorul finan-ciar concret în valoare de 15 milioane de europentru reformele din domeniul apãrãrii, alãturide condamnarea fermã a acþiunilor întreprinsede Federaþia Rusã care au dus la deteriorareacon tinuã a situaþiei din regiunile Doneþk ºiLuhansk, au marcat discuþiile din cele douã zileale Summitului NATO desfãºurat în ÞaraGalilor ºi au adus în prim-plan necesitatea con-turãrii unei noi viziuni de securitate a structuriinord-atlantice.

Plecând de la definirea Alianþei ca sursã esen -þialã a stabilitãþii într-o lume impredic ti bi lã,Declaraþia finalã a reuniunii, adoptatã de ºefii destat ºi de guvern ai þãrilor membre NATO su -bliniazã, încã din primele rânduri, cã acþiunileagresive desfãºurate împotriva Ucrai n ei auschimbat în mod fundamental paradigma referi-toare la integritatea teritorialã, libertatea ºi paceaEuropei. Þinând cont de aceastã extrem de gravã

stare de fapt, pe parcursul Summitului, a fostreafirmat atât spijinul deplin pe care Alian þaNord-Atlanticã este dispusã sã-l acorde Ucraineipentru suveranitatea, independenþa ºi integritateasa teritorialã, în cadrul graniþelor recu noscute peplan internaþional, cât ºi respingerea anexãriiCrimeei de cãtre Rusia, act ilegal ºi nelegitim. Înegalã mãsurã, au fost exprimate îngrijorãriprivind escaladarea conflictului din ul timaperioadã, sprijinul pe care separatiºtii proruºi aucontinuat sã-l primeascã ºi care a avut ca scopevident destabilizarea Ucrainei ca stat suveran.Astfel de acþiuni au fost condam na te de Alianþãîn termenii cei mai fermi, cerându-se Rusiei sã-ºi retragã forþele militare din in te riorul ºi de-alungul graniþei ucrainene ºi sã se conformezeprevederilor dreptului internaþional.

În mod evident, implicaþiile crizei din parteade est a þãrii au constituit ºi constituie un realmotiv de îngrijorare pentru toþi partenerii ves -tici, indiferent de proximitatea lor geograficã.Iatã de ce, depãºind zona de conflict, vom puteaînþe lege cum o Ucrainã suveranã ºi stabilã, an -ga jatã cu fermitate pe calea democraþiei ºi astatului de drept este esenþialã pentru comuni-tatea europeanã ºi mai mult, pentru întreagasecuritate euroatlanticã.

În paralel, armistiþiul încheiat la Minsk, cuseparatiºtii proruºi, vine sã aducã speranþa multdoritei liniºti în zonele atât de greu încercate înultimele luni. Consider cã im plicarea pãrþilorîntr-un dialog constructiv, pe baza Planul depace avansat de preºedintele Poro ºenko, alãturide depunerea de eforturi di plo matice constante,ar fi dus la evitarea pier derilor de vieþi omeneºtiºi a distrugerilor materiale considerabile, înre -gis trate pânã acum. În continuare, trebuie sãprivim cu atenþie ºi sã re flec tãm împreunãasupra a modului în care vor evolua lucrurile înpartea de est a Ucrainei. În contextul dat, limi-ta dintre „a declara“ ºi „a ac þio na“ este deosebitde fragilã, iar o abordare unilateralã nu va finiciodatã în mãsurã a duce la o încetare a con-fruntãrilor.

Deºi încetarea focurilor de arme este privitãcu scepticism ºi nu sunt acordate prea multeºan se armistiþiului, vreau, totuºi, sã sper cã lo -gi ca negocierilor ºi valoarea fiecãrei vieþi uma -ne vor prevala în faþa agresiunilor ºi vor repre -zenta un pas important spre rezolvarea în timpa situaþiei deosebit de grave din aceastã zonã.

Nu în ultimul rând, în numele comunitãþii deucraineni din România, doresc sã transmit tota-la noastrã susþinere pentru independenþa, suve -ranitatea ºi integritatea teritorialã a Ucrai nei îngraniþele recunoscute pe plan internaþio nal, pre-cum ºi speranþa de restabilire definitivã a pãcii.

Despre Summitul NATO din Þara Galilor ºi situaþia din Ucraina

Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UURC o m u n i c a t e d e p r e s ãC o m u n i c a t e d e p r e s ã

In numele comunitãþii de ucraineni dinRomânia, cât ºi al meu personal, doresc sãsalut ratificarea simultanã, în ziua de marþi, 16septembrie a.c., în Parlamentul Ucrainei ºi înplenul Parlamentului European a Acordului deAsociere între Uniunea Europeanã ºi Ucraina,inclusiv a Acordului de Liber Schimb Apro -fundat ºi Cuprinzãtor, ºi sã transmit felicitãriautoritãþilor de la Kiev pentru hotãrârea cucare au ales sã facã acest important pas pentruviitorul european al þãrii.

Prin demararea procedurilor de ratificare încele douã foruri legislative, în aceeaºi zi ºi laaceeaºi orã, s-a transmis un puternic mesaj desolidaritate, coerenþã ºi angajare reciprocã atâtde la Kiev, cât ºi de la Strasbourg, dublat deaducerea în prim-plan a racordãrii definitive aUcrainei la valorile ºi principiile europene.

Votul parlamentarilor ucraineni ºi europenivine sã consolideze alegerea proeuropeanãformulatã în mod liber de cãtre un popor care,în contextul geopolitic actual deosebit decomplicat, se vede nevoit sã lupte pentru a-ºiapãra suveranitatea ºi integritatea teritorialã.Prin sprijinul pe care Uniunea Europeanã îl vaacorda Ucrainei, se va crea un fundamentsolid necesar implementãrii cu bine a refor -melor instituþionale, ceea ce va oferi stabilitatepe termen lung ºi dezvoltare economicã.

Îmi exprim speranþa cã ºi parlamentelecelorlalte state membre ale Uniunii Europenevor ratifica cât mai curând posibil Acordul deAsociere, deschizându-se astfel noi oportu-nitãþi pentru consolidarea dialogului politic ºia cooperãrii în domenii esenþiale pentru celedouã pãrþi.

Ratificarea de cãtre ParlamentulUcrainei ºi Parlamentul European a

Acordului de Asociere a Ucrainei la UE

Materiale semnate de deputatul Ion MAROCICO

Curierul UCRAINEAN 3

În perioada 4-5 septembrie 2014, la TârguMureº, s-a desfãºurat seminarul „Limbile mino -ritare ºi regionale din Europa“ organizat deFundaþia Culturalã „Dr. Bernády György“ alcãrei preºedinte este fostul ministru ºi actualuldeputat László Borbély.

La seminar au fost invitaþi reprezentanþiiminoritãþilor naþionale din România printre careºi cei ai Uniunii Ucrainenilor din România. Laacest eveniment au mai participat PeggyHeikkinen, secretar internaþional al comu ni - tãþii suedeze din Finlanda, Zsig mond Nagy,subprefectul judeþului Mureº, Sma randaEnache, preºedintele Ligii Pro Europa.

Principala temã a seminarului a fostinformarea opiniei publice cu privire laCarta Europeanã a Limbilor Regionale sauMinoritare care este un tratat unic întrestatele angajate sã contribuie la creareaunui viitor favorabil dezvoltãrii limbilor.Carta este un cadru juridic adoptat de maimulte state din Europa pentru protecþia lim-bilor regionale ºi minoritare ºi pentru pro-movarea acelora care sunt ameninþate deposibilitatea de a deveni marginalizate în þãrileîn care aceste limbi au o prezenþã tradiþionalã.

Carta Europeanã a Limbilor Regionale sauMinoritare a fost adoptatã în 1992 ºi a intrat învi goare la 1 martie 1998. România a semnat Car -ta în 1995 care a intrat în vigoare în anul 2008.

Vorbitorii prezenþi la seminar au arãtat cãcele mai multe state europene au semnat Cartatransformând-o în practicã obiºnuitã pentrumajoritatea cetãþenilor europeni. De asemenea,ea se supune principiilor cuprinse în Convenþia

internaþionalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite cuprivire la drepturile civile ºi politice ºi este înspiritul Convenþiei pentru Apãrarea Drep turilorOmului ºi a Libertãþilor Funda mentale a Consi -liu lui Europei ºi al Cartei Drepturilor Funda -mentale a Uniunii Europene.

S-a mai evidenþiat cã în cele 47 de þãri dinEuropa trãiesc aproximativ 340 de minoritãþinaþionale autohtone cuprinzând în total circa

100 de milioane de persoane ºi cã faþã de cele 24de limbi oficiale ale Uniunii Europene, numai încadrul UE existã 60 de limbi regionale saumino ritare, vorbite de circa 40 de milioane deoameni.

În unele þãri limbile ºi comunitãþile mino ritaresau regionale se bucurã de o protecþie suficientãpentru pãstrarea ºi transmiterea acestora cãtregeneraþii viitoare, dar în multe þãri nume roaselimbi au fost marginalizate ºi eliminate din uzulpu blic, ducând astfel la uitarea acestora. Tocmai

datoritã acestui faptunii reprezentanþi aimino ritãþilor naþio na -le prezenþi la acestseminar au susþinutnecesitatea pãstrãrii

limbii lor în cadrul comunitãþilor ºi au reliefatfaptul cã regretã cã în unele familii ºi comunitãþilimba maternã este neglijatã sau chiar uitatã.

S-a mai ridicat problema editãrii manualelorºcolare ºi a materialului didactic pentru mino -ritãþile naþionale din România.

Reprezentantul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, ªtefan Buciuta, a adus la cunoºtinþãcelor prezenþi cu regret cã în urma recensãmân-

tului din anul 2012 numãrul etnicilorucraineni a scãzut conform statisticilor ofi-ciale. Cu acelaºi regret, a arãtat cã în unelelocalitãþi unde exista cândva populaþiamajoritarã de etnie ucraineanã au dispãruttãbliþele bilingve cu denumirea localitãþii,iar la instituþiile publice existã prea puþine.

În cadrul seminarului s-a reiterat ideeacã ar trebui sã se reducã baremul necesarpentru inscripþii bilingve de la 20% la 10%.S-a mai arãtat cã în Finlanda pragul este de8% pentru populaþia minoritarã ca sã se uti-lizeze denumirile bilingve.

În cadrul seminarului s-a discutat cãanul acesta se pregãteºte raportul de mo -

nitorizare asupra progresului privind imple-mentarea prevederilor Cartei în România ºi cãeste de maximã importanþã sã înþelegem naturaCartei Europene a Limbilor Regionale sauMinoritare ca proces de protecþie ºi promovare alimbilor regionale sau minoritare. Dreptul de autiliza o limbã regionalã sau minoritarã în viaþaprivatã sau publicã este un drept inalie nabil.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

Seminar consacrat limbilor minoritãþilor naþionale ºi regionale

Carta Europeanã a Limbilor Regionale sauMinoritare, pe care România a semnat-o încã în1995, este singurul instrument juridic inter-naþional care instituie obligaþii ºi care este foca -lizat pe protecþia limbilor minoritare. Ea aducebeneficii statelor semnatare pentru cã le oferã uncadru comun ºi recunoscut pe plan internaþionalpentru politicile lor lingvistice. De asemenea,oferã o experienþã bogatã despre felul în caredeclinul limbilor poate fi oprit ºi este reversibil.

În materie de învãþãmânt, limbii ucrainene artrebui sã i se aplice prevederile cuprinse în par -tea a III-a din Carta Limbilor. Din pãcate, limbaucraineanã este doar una dintre materiile destudiu într-un numãr limitat de ºcoli; într-o seriede localitãþi cu populaþie majoritar ucrai neanãdin judeþele Tulcea ºi Suceava limba ucraineanãmaternã nu se învaþã deloc; nici în biserici nu seoficiazã peste tot în ucraineanã. De aceea, mulþiucraineni se confruntã cu asi milarea. Recen -sãmântul din 2011 confirmã aceastã afirmaþiepentru cã asistãm la o des creºtere importantã aucrainenilor din România.

Precizãm cã nici dupã cea de-a doua monito -rizare UUR nu a reuºit sã reintroducã, peste tot,studiul limbii ucrainene în grãdiniþe ºi ºcoli.

În cadrul procedurilor penalã ºi civilã (arti-colul 9 - Justiþie) nu se foloseºte limba ucrai -neanã. Dupã cunoºtinþele noastre, nu existãcazuri în care acuzatul sau împricinatul a utilizatlimba ucraineanã în instanþã. Vorbitorii de limbaucraineanã pot prezenta cereri ºi primi rãspun-suri în limba românã, fiind bilingvi.

În ceea ce priveºte capitolul „Administraþie ºiservicii publice“ (articolul 10), ucrainenii dinRomânia sunt reprezentaþi în autoritãþile admi -

nistrative ºi în viaþa publicã (deputat, consilier alprim-ministrului, consilier al MEN, consilier alMC, consilieri la Prefectura Maramureº ºiPrefectura Suceava, primari din partea unor par-tide, viceprimari, consilieri judeþeni ºi locali).Aceºtia sunt „specializaþi“ pentru relaþia cucomunitatea ucraineanã, adresându-se ucraine-nilor în limba lor.

Situaþia demograficã. Conform rezultatelordefinitive ale Recensãmântului populaþiei din2011, s-au declarat ucraineni aproximativ51.000 de persoane. Se constatã, astfel, un re -gres considerabil al numãrului ucrainenilor dinRomânia. În comparaþie cu penultimul recen-sãmânt (2002) se înregistreazã o scãdere a po -pulaþiei ucrainene cu 10 mii de persoane.

Cel mai mult s-a redus numãrul ucrainenilorîn judeþul Suceava (5.698 de persoane). În rea -litate, aceastã cifrã o putem gãsi într-o singurãcomunã, Dãrmãneºti, din acelaºi judeþ, în caremai existã alte aproximativ 40 de localitãþi cupopulaþie majoritar ucraineanã.

În aceste condiþii, procentul populaþiei ucrai -nene a scãzut sub pragul de 20% în multe loca -litãþi faþã de recensãmântul precedent.

Ucrainenilor din România li se permite folo -sirea antroponimelor ºi toponimelor tradi þio naleîn limba ucraineanã (afarã de câteva cazuri dinjudeþul Suceava în care s-a renunþat la denu-mirea localitãþilor în forma tradiþionalã, ucrai -neanã, deºi pragul de 20% a fost atins).

În ceea ce priveºte accesul ucrainenilor lamijloacele de comunicare ºi informare audio -vizuale, în mãsura în care radioul ºi televiziuneaau caracter de servicii publice (articolul 11),situaþia se prezintã în felul urmãtor:

a) Singura emisiune de televiziune dedicatãîn exclusivitate ucrainenilor, cu durata de 30'sãptãmânal, realizeazã Studioul teritorial TVRdin Cluj, putând fi urmãritã, în toatã þara, pe pos-tul TVR 3 la prânz, orele 12:00-12:30, ºirepetatã noap tea târziu. Evident, sunt ore totalnepotrivite. In plus, reportajele transmise îiprivesc numai pe ucrainenii din Maramureº. Ceidin Suceava, Botoºani, Dobrogea ºi din Banatnu se regãsesc în aceste emisiuni. Aceastã situ-aþie nu ne mulþumeºte deloc. Printr-o scrisoare,adresatã conducerii TVR, am cerut mãrireaspaþiului de emisie ºi înfiinþarea unei redacþiipentru ucrai neni, dar n-am primit niciunrãspuns.

b) La radio emisiuni în limba ucraineanãtransmit, sãptãmânal, Radio Sighet (vineri, orele19-20), Radio Timiºoara (duminicã, orele 18-19), Radio Reºiþa (luni, orele 14:20-14:50),Radio Iaºi (orele 15:00-15:30); în judeþul Tulceaucrainenii nu au niciun fel de emisiuni în limbaucraineanã.

Prolificã este presa ucraineanã din România.UUR editeazã, cu sprijinul financiar al Guver nu -lui României, patru publicaþii în limbaucraineanã ºi una în limba românã (toate ediþiibilunare), bine primite în þarã ºi peste hotare.

În ceea ce priveºte editarea de cãrþi, elitaucraineanã oferã, anual, mai multe titluri de cãrþide beletristicã, criticã literarã, folclor, ling -visticã, istorie, muzicã etc., reuºind sã convingãlumea culturalã ºi ºtiinþificã din România ºi dinalte þãri cã este capabilã sã producã valori remar -cabile.

Þara noastrã a fãcut mult în vederea pro-movãrii culturii ucrainenilor (articolul 12). Sepoate vorbi de o revitalizare a ei în România. Înfiecare an, în baza unui plan al proiectelor cul-turale, UUR organizeazã o serie de festivaluri,simpozioane ºtiinþifice, mese rotunde, expoziþiide picturã ºi graficã, prezentãri de cãrþi, întâlniriale scriitorilor ucraineni cu cititorii.

Ion ROBCIUC

Scurt comentariu referitor la

implementarea Cartei Limbilor

4 Curierul UCRAINEAN

În perioada 25-30 august 2014,am efectuat, împreunã cu o echipãa postului TVR 1, o serie dedeplasãri în comunitãþile deucraineni din judeþul Tulcea.

Vizitele au avut loc ca urmare ainvitaþiei adresate de cãtre preºe -dintele filialei Tulcea a UniuniiUcrainenilor din România, dom-nul Dumitru Cernencu, ºi ºi-aupropus atât prezentarea ºi pro-movarea tradiþiilor ºi obiceiurilorucrainenilor din zonã, cât ºi sta-bilirea unui dialog cu membriicomunitãþii, în vederea semnalãriiproblemelor cu care aceºtia seconfruntã ºi a gãsirii de soluþii.Oficial, conform datelor ultimuluirecensãmânt, în judeþul Tulceas-au declarat doar aproximativ1200 de persoane ca fiind de etnieucrai neanã, dar în realitate nu -mãrul acestora este mult maimare, între 8000-10000, ucrai -nenii fiind stabiliþi în zonã de laînce putul secolului al XIX-lea,oda tã cu apariþia primelor aºezãri.

Întâlnirile ºi filmãrile au fostrealizate în municipiul Tulcea (25

ºi 30 august) ºi în localitãþile cuim portante comunitãþi de ucrai -neni precum Criºan, Caraorman(26 august), Sfântu Gheorghe(27 august), Letea (28 august),Par dina (29 august) ºi au încer-cat sã surprindã aspecte specifi -ce din viaþa etniei ucrainene dinzona Deltei Dunãrii: amenajareagos po dãriilor, tainele pescuituluisau ale prelucrãrii stufului pen-tru acoperitul caselor, costumelepo pu lare cu anu mite motive or -namentale, obiec tele de artizanatcon fecþionate de meºterii popu-lari, dansurile, cântecele religi -oa se sau de sãrbãtoare, mân cã ru -ri le tradiþionale - varenyky, ma -lo sol ka, saramura sau borºul depeºte etc.

În mod deosebit, a fost remar-catã activitatea grupurilor vocale„Zadunaiska Sici“ din Tulcea,„Rybalka“ din Criºan, „Veselka“din Caraorman, „Ciorne more“din Sfântu Gheorghe, „Bila roja“din Letea ºi „Dunai“ din Pardina,care au prezentat scurte programeartistice ºi au arãtat odatã în plusim portanþa transmiterii tinereigene raþii a esenþei etnofolcloriceucrai nene. Un rol aparte în sus þi -

nerea activitãþilor acestor an sam -bluri, precum ºi în pãstrarea ºipromovarea specificului ucrai -nean din zonã îl are preºedintelefilialei Tulcea a Uniunii Ucrai ne -

nilor din România alãturi de pre -ºe dinþii or ga nizaþiilor locale vi -zitate: doam na Lucica Gher man,doamna Gabriela Artimov, doam-na Au gustina Ioni þã, domnul IonMaxim ºi domnul DumitruDanilencu.

Cu ocazia acestei deplasãri, ampurtat discuþii atât cu membriicomunitãþii de ucraineni din zonãdespre probleme pe care aceºtia leau, cât ºi cu preºedintele Consi -liului Judeþean Tulcea, domnul

Horia Teodorescu, cu primarii co -mu nelor Criºan ºi Sfântu Gheor -ghe, domnii Ilie Munteanu ºi,respectiv, Valentin Sidorencu,care, la rândul lor, au oferit asi -gurãri pentru acordarea în conti -nuare a sprijinului necesar în di -verse domenii. În acest sens, prinamabilitatea domnului primarSido rencu, a fost pus la dispoziþiaorganizaþiei locale a UniuniiUcrai nenilor, un spaþiu cu titlugra tuit, în incinta Cãminului Cul -tural, unde de acum înain te, ucrai -nenii din Sfântu Gheorghe se vorputea întâlni cu diverse ocazii.

Totodatã, programul a mai cu -prins vizitarea Muzeului de Etno -grafie ºi Artã Popularã din Tulcea,a mu zeelor din Criºan ºi SfântuGheor ghe, care gãzduiesc expo -nate etnografice de la 1800, ce auaparþinut ucrainenilor stabiliþi înacea zonã, a bisericilor din locali -tãþile vizitate, în mod deosebitremarcându-se cea din Caraor -man, unde se aflã icoane adusedin Odesa, în anii 1865-1868, ºicea din Pardina, unde ma rile sãr-bãtori se oficiazã ºi pe stil vechi.

Am transmis mulþumiri pentruprofesionalismul ºi disponibili-

tatea de care a dat dovadã întrea-ga echipã a postului TVR 1, coor-donatã de doamna NicoletaEpure, realizatoarea emisiuniiEuro polis, ºi domnului DumitruCernencu, preºedintele filialei

Tulcea a Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia, pentru întreg programulvizitei, contri bu þia deo sebitã înorganizarea întâlnirilor cu auto -ritãþile locale ºi cu ucrainenii dinlocalitãþile vizitate, precum ºipentru implicarea deose bitã înpromo varea valorilor culturaleucrainene.

***

La 15 septembrie 2014 am par -ti cipat la festivitãþile de des chi -dere a noului an ºcolar la Li ceulUcrainean „Taras ªev cenko“ dinSighetu Marmaþiei.

La eveniment au mai luat parteE.S. domnul Teofil Bauer, amba -sadorul Ucrainei în Româ nia, carea donat manuale noi, în limbaucrai neanã, elevilor din clasa aIX-a, reprezentanþi ai autoritãþilorlocale, inspectorul ºcolar pentruminoritatea ucraineanã, doamnaSimona Malearciuc, consilierulpentru învãþãmântul în limbaucraineanã din cadrul Minis te -rului Edu caþiei Naþionale, doam - na Elvira Codrea, cadre di dac ticeºi numeroºi pãrinþi, alãturi depresa localã ºi de o echipã a pos-tului TVR 1.

Domnul deputat Ion Marocicoa apreciat în mod deosebit organi-zarea întregului eveniment decãtre domnul Casian Piþura, direc-torul Liceului „Taras ªevcenko“,primirea tuturor invitaþilor cupâine ºi sare, precum ºi momentulartistic cu specific ucrainean pre -zentat de un grup de eleve aleliceului.

Pe parcursul discuþiilor pe carele-am avut, cu ocazia acestei vizi -te, cu reprezentanþi ai autoritãþilorlocale ºi judeþene, conducereaLiceului „Taras ªev cenko“ ºi re -pre zentanþi ai Inspectoratului ªco-lar Judeþean Mara mu reº, a fostabordatã cu predilecþie problemapatrimonialã a clãdirii în carefuncþioneazã liceul ºi s-au cãutatsoluþii pentru moderniza rea, câtmai curând posibil, a ulti melorsãli de clasã care se impun adusela stan darde corespunzãtoare des -fã ºurãrii activitãþilor edu caþionale,în cele mai bune condiþii.

În programul deplasãrii înjudeþul Mara mureº a domnuluideputat Ion Marocico, împreunãcu echipa postului TVR1, maisunt prevãzute vizite la ºcolile lacare învaþã copii din comunitateaucrai nea nã, unde domnul deputatur meazã sã împartã aproximativ180 de abecedare.

Ion MAROCICO,deputat

Din activitatea deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 5

(Urmare din numãrul anterior)

Poemul „Fata vrãjitã“ îºi redo -bândeºte titlul potrivit (faþã deNebuna lui Victor Tulbure!) ºi sedeschide solemn, asemeni origina -lu lui, cu vestitul imn despre mãreþiaNiprului, simbol al mãreþiei Ucrai -nei: „Suspinã Niprul larg, se zb a -te/ªi vântul ºuierând tur bat/Apleacãsãlciile-nalte, /Ridicã valu-nvolbu-rat./ ªi luna palidã-n vâltoare/Prinnori se-aratã când ºi când/ Ca barcaîn albastra mare/ Ba apãrând, badispãrând./Nu au cântat cocoºiiîncã/Nimeni în jur nu glãsuia,/Doarbuhele þipau în luncã/ªi-arar arþarulscârþâia“. Drama fetei vrãjite seconsumã pe fundalul Niprului isto -ric, iar poemul formal îi urmeazãcursul, cu strofe de respiraþie largã,când precipitate în stil popular, ase-meni cântului ºi descântului, cândnarativ-dramatice, asemenea vieþii,cu o rimã alternantã, când încru-ciºatã, când asonantã, când paralelãsau monorimã, cu ritm ºi mãsurãvariate în funcþie de zbuciumuleroinei - elemente prozodice de careIon Cozmei þine seama întru totul,ba mai mult, respectã coresponden -þa timpurilor, adeseori ºi a formelorgramaticale, cu mici inerentescãpãri de ordin lexical, semantic ºimai ales simbolic. Ca sã pãstrezefarmecul textului ºevcenkian, enevoit sã adapteze expresii ºi formelexicale româneºti corespondente,fãrã sã afecteze vreodatã dimensiu -nea versurilor ºi a poemului, fãrã aexagera ca Victor Tulbure, caremãreºte poemul cu opt versuri!

Poemul Slujnica, dedicat mameieterne, este pur si simplu de o fideli-tate uimitoare, încât citindu-l ai zicecã recunoºti prezenþa cobzaruluivalah, care desigur ar fi ºtiut ºi ro -mâneºte ºi, poate, de aceea a ales-ope Ana idealul devotamentului fe -mi nin, simbolul sacrificiului ma -tern, povestindu-i drama: „Eu nu-ssluj nicã, nu-s Ana, /Eu... ºi amu þeº -te./Plânge Marko ºi se mirã./Ea dinnou tresare./Îl priveºte-adânc ºi tai -nic/lacrimi varsã-amare./ Iartã-mã!-

n strãinã casã/Mi-am trãit eu dra -ma.../Iartã-mã, copile dragã,/Eu...eu îþi sunt mama./ªi-a tãcut...“

În sfârºit, faptele din poemulHaidamacii ne sunt transmise pringura cobzarului valah, martor ocu-lar al evenimentelor, deºi sursarealã care i-a slujit lui ªevcenko înreconstituirea rãscoalei din 1768(Koliivºcina) împotriva ºleahteipoloneze a fost chiar bunicul sãu,iar poemul - cum apreciazã N.Tihonski - „izvorãºte direct dinsufletul poetului. Aceasta nu e olegãturã de versuri moarte, com-pusã de o minte ºi-o panã rece;aces ta e un cânt adânc interiorizat însufletul poetului, întrupat în sunetevii, ce pãtrund în profunzimileinimii noastre (...) cu adevãrat cân-tat de un cobzar.“

Prin urmare, în Haidamaciipaginile se cântã, nu se citesc, deºiaici e ºi poezie ºi prozã, dar totul eritmat muzical, iar traducãtorul aremeritul incontestabil de a-i pãstrastructura vie, muzicalitatea origi-nalã ºi în varianta româneascã,poemul întinzându-se în peste 60 depagini. Atmosfera specificã creaþieiºevcenkiene e recreatã prin folo -sirea unui lexic popular, deseori cuiz arhaic, iar multe dintre expresii,strigãturi, zicale au primit echi -valenþe româneºti fãrã ca textul sãsufere, ci, dimpotrivã, sã fie plãcutºi apropiat originalului ºi, bineînþe-les, cititorului.

Noua versiune a Cobzarului luiªevcenko în româneºte îi restituiegeniului ucrainean adãvarata aurã aunui mare romantic european, ase -me nea lui Eminescu, Byron,Schiller, Miczkiewicz, Puºkin, înfã -þiºându-l ca poetul celor mai pro-funde ºi fine trãiri general uma ne,un biograf al inimii, un artist dintrecei mai rafinaþi, cu adevãrat unmare cobzar universal.

Marele Cobzar ucraineano-ro -mân, apãrut într-o ediþie elegantã aEditurii „Moldova“, Iaºi, 1999, nusatisface nici pe departe nevoilecititorilor bilingvi cu cele 400 deexemplare ºi se impune ca UniuneaUcrainenilor din România, care afinanþat editarea cãrþii, sã ia mã -surile de rigoare, întrucât opera luiªevecenko - spun ucrainenii - e osfinþenie, iar de cele sfinte toþi avemnevoie.“

Emil Simion: Aþi susþinut doc-toratul cu o tezã despre creaþia luiTaras ªevcenko ºi receptarea ei înlimba românã. Ce criterii, ce repereaþi avut în vedere atunci când l-aþiales pe cel mai mare poet alUcrainei?

Ion Cozmei: Dragã domnuleEmil Simion! Povestea tezei melede doctorat e destul de interesantã.M-am înscris mai întâi la Uni -versitatea din Cernãuþi, îndrumã-torul de lucrare urmând sã-mi fiepro fesorul universitar GrigoreBostan, membru de onoare al Aca -

demiei Române. Titlul lucrãrii mi-afost sugerat de un alt membru deonoare al Academiei Române, pro-fesorul universitar dr. ConstantinCiopraga, profesorul meu la Uni -ver sitatea „Al. I. Cuza“ din Iaºi.Coincidenþe romantice la Eminescuºi ªevcenko. Am susþinut chiar aspi-rantura cu Fiolosofia lui Blaga. Dinmotive obiective (examenele ºireferatele trebuiau susþinute la Chi -ºinãu), m-am îndreptat spre Univer -sitatea din Bucureºti, cu teza Tarasªevcenko - poetul naþional alUcrainei ºi receptarea lui în Ro -mânia, sub îndrumarea profesoruluiuniversitar dr. Ion Petricã, pe caream absolvit-o cu menþiunea „Mag -na cum laudae“ în anul 2006. De cel-am ales pe ªevcenko? Este maimult decât normal: aveam deja pu -blicate cãrþi de traducere din poetulnaþional al Ucrainei, dar ºi titlulprimei lucrãri din doctoratul de laCernãuþi conþinea numele lui ªev -cenko. Aºa cã m-am aplecat peactivitatea celui mai mare scriitor alucrainenilor de pretutindeni.

ªi nu-mi pare rãu cã prin tezamea de doctorat ºi prin traducerilemele am devenit, potrivit ºev cen -kologilor din România ºi Ucraina,„cel mai bun traducãtor în limbaromânã al poetului naþional alUcrainei, Taras ªevcenko.“

Emil Simion: V-aº ruga sã pre-cizaþi câteva teme ºi motive din liri-ca ºevcenkianã?

Ion Cozmei: Potrivit lucrãriimele de doctorat, l-am încadrat pe„marele cobzar“ în rândul romanti-cilor europeni. Iatã un citat din lu -crarea mea de doctorat: „Cel care arevoluþionat limba ºi literaturaucraineanã ºi care a consfinþit ade -vã rata conºtiinþã naþionalã a popo -ru lui ucrainean a fost Taras ªev -cenko (...) Taras ªevcenko „cel maimare scriitor ucrainean ºi unul din-tre cei mai însemnaþi reprezentanþiai romantismului literar slav ºieuropean“, nu a beneficiat, de-alungul timpului, de o receptare cri -ticã axiologicã ºi obiectivã, opera sapoeticã fiind marginalizatã în favoa -rea literaturii ruse sau privitã, decele mai multe ori, doar din punctde vedere social, „revoluþionar“, ne -gli jându-se, aproape total, dimen -siu nea existenþialã a mesajului sãupoetic, a spiritului sãu romantic, înconcordanþã cu idealurile ºi esteticaromanticã europeanã (...). Esteaproape de neînþeles cã marii teo-reticieni ai romantismului european(Albert Béguin, Philippe vanTieghem, René Girard, GastonBachelard) nici mãcar nu pome-nesc, în studiile lor, numele lui ªev -cenko Romantismul ºi visul al luiA. Béguin, câtã vreme visul este ocomponentã esenþialã a esteticiiºevcenkiene. Nu altfel s-a întâmplatºi în spaþiul literar românesc, undenumele ºi opera lui ªevcenko aucir culat cu parcimonie, deºi

C o n s t a n t i nDo brogeanu -Gherea, Zam -fir Arbore ºiN. Zubcu -Codreanu aupopularizat înR o m â n i apoezia bardu-lui ucraineanîncã la sfâr -ºitul secolului al XIX-lea. Probabilcã viziunea sociologizantã impusãde Gherea asupra creaþiei ºevcen -kiene, viziune preluatã, tezist, dupã1945, de Mihail Sadoveanu ºiMihai Beniuc a influentat inape-tenþa exegeþilor români faþã deromanticul ªevcenko, tradus înromâneºte timp de peste patrudecenii numai de Victor Tulbure,poet cu un profund simþ prozodic,dar necunoscãtor al limbii ucrai -nene. Poate ºi astfel se explicã fap-tul cã o reputatã exegetã a roman-tismului în România, Vera Cãlin,profesor de literaturã universalã laUniversitatea din Bucureºti, nicimãcar în ediþia revãzutã ºi adãugitãa studiului sãu despre romantism nuaminteºte numele lui ªevcenko,deºi estetica, istorismul, tipologia,folclorul, lirismul, spiritul satiric ºiironia romanticã sunt trãsãturi esen -þiale ale operei marelui ucrainean.

Surprinde, de asemenea, nein-cluderea romantismului ucraineanprin ªevcenko, în primul rând, înIstoria literaturii universale a luiOvidiu Drimba, în cadrul capitolu-lui Romantismul în alte þãri, undeîºi gãseºte loc romantismul din Po -lo nia, Ungaria, Finlanda ºi Bul -garia.

Avem în faþã o monografie mairecentã despre un poet romantic dinspaþiul slav, recunoscut ºi apreciatla nivel universal, polonezul AdamMickiewicz, semnatã de Stan Velea.Realitatea istorico-literarã a confir-mat cã marele poet polonez a înrâu-rit fundamental romantismul ucrai -nean, „care creeazã punþile unorinteresante interferenþe literare pefãgaºul luptelor împotriva auto -craþiei ruseºti pentru cã, la fel ca ºiîn literaturile megieºe (cu excepþialiteraturii ruse), bineînþeles, trãsã-turile esenþiale ale acestui curent înUcraina sunt lupta de eliberare ºirenaºterea întregii spiritualitãþinaþionale. „Aserþiunea lui StelianGruia întãreºte încã o datã „core-spondenþele“ romantismului polo -nez cu cel ucrainean: „De aceea,procesul de sedimentare a roman-tismului în þara de pe Nipru seaseamãnã foarte mult cu celpolonez, cu care dealtminteri se ºiinterfereazã adesea.“

(Continuare în numãrul urmãtor)

A consemnat Emil SIMION

„CEL MAI BUN TRADUCÃTOR AL POETULUINAÞIONAL AL UCRAINEI TARAS ªEVCENKO“2

Doamne bun, în veci tu oareMã dezbari de tine,Îmi întorci în lãturi faþa, Te lepezi de mine?Cât timp sufletu-mi sã-mi chinui, Sã bolesc în viaþã?Cât mã va privi duºmanulªi-mi va râde-n faþã?...Mântuieºte-mã, preasfinte,Sufletu-mi salveazã,Ca sã nu-mi spunã duºmanul:"L-am fãcut sã cazã."Toþi netrebnicii vor râde, Când mâhnit cãdea-voi, Scapã-mã de cazna crudã, Cã eu mã ruga-voiªi voi lãuda de-a pururiFacerile tale,Cu inima mea preacuratã,C-un psalm nou, agale.

Traducere de Ion COZMEI

Psalmii lui David

Interviu cu scriitorul Ion Cozmei, vicepreºedinte al Societãþii Scriitorilor Bucovineni

Curierul UCRAINEAN6

În curând, Uniu -nea Ucrai ne ni lor dinRomânia va împliniun sfert de secol deexistenþã ºi, cum efiresc, la aºa uneveniment ani versar,ea va trebui sã prezinte un bilanþ al activitãþii petoate planurile ºi, în primul rând, pe cel cultural,unul dintre cele mai importante în propãºireaunei comunitãþi etnice. Evident cã va trebui evo-catã acea perioadã de început de drum, un drumsinuos ºi dificil, plin de cãutãri (cã doarucrainenii din România înainte nu au avut drep-tul de a-ºi desfãºura manifestãri culturale pro-prii, decât, eventual, sã participe la unele acþiunimulticulturale cu ocazia „Cântãrii Ro mâniei“,permise de apusul partid comunist). Treptat, înprimii ani de dupã 1989, ucrainenii au început sã

prindã curajul ºi plãcerea de a se organiza ºi dea pune bazele unor proiecte ºi programe cultu -rale noi, uneori chiar de rãsunet naþional ºi inter-naþional, activitãþi care sã le promoveze din plinidentitatea. Am avut satisfacþia ºi plãcuta dato-rie, angajatã fiind din primãvara anului 1992, încalitate de consilier al Minis terului Culturii, de aînsoþi paºii etniei ucrainene din România peacest tãrâm cultural, aproape deloc „bãtãtorit“.

Ceea ce a caracterizat perioada de debut alactivitãþilor culturale ucrainene, în mod cert, afost entuziasmul cu care au fost demarate uneleproiecte culturale ºi sentimentul de adâncã sper-anþã cã prin unitate ºi dragoste faþã de limba,tradiþia ºi cultura noastrã ºi prin lupta de a lerevigora, vom atrage admiraþia ºi respectul dinpartea majoritarilor ºi a colegilor noºtri minori-tari. ªi, dupã cum putem observa, în mare parte,aºa s-a ºi întâmplat.

Au fost multe acþiuni ºi proiecte, iniþiate laun moment dat, ºi materializate cu succes,deve nind o necesitate în a le perpetua ºi cãpã -tând statutul de „tradiþionale“, UUR susþinân-du-le singur sau în colaborare cu alte insti-tuþii, an de an. Aºa s-a întâmplat cu urmã-toarele pro iecte: „Zilele ªevcenko“ desfã -ºurate anual pe plan naþional, începând dinprimãvara anului 1992, „Festivalul de colindeucrainene“ de la Sighet ºi „Festivalul Inter -etnic «Con vie þuiri»“ din Bucovina (ambeledemarate din anul 1993 ºi desfãºurate pânã înprezent în fiecare an), „Festivalul-concurs derecitare a poeziei ucrainene“ din Rona de Sus,desfã ºu rat, iniþial, doar pe plan regional, iaracum ºi pe cel naþional (din anul 2001) ºi„Festivalul Toamnei Ucrainene“ în comunaRemeþi din Maramureº (începând din anul2003), care nu a pierdut, din câte cunosc, nici oediþie. Unele dintre ele au fost susþinute finan-ciar, iniþial, doar de Ministerul Culturii, la soli -ci tarea UUR (pânã în anul 1995, de fapt, MC erasingurul finanþator al proiectelor culturale alemino ri tãþilor naþionale), urmând ca ele sã fiesusþinute în continuare de organizaþia reprezen-tativã a ucrainenilor, UUR, cu finanþare de laGuvern (prin intermediul DepartamentuluiRelaþii Interetnice).

Într-un singur an, 2012, am fost extrem de

vitregiþi din punctul de vedere al culturii dincauza situaþiei create de Dumitru Morhan care adus la blocarea conturilor UUR din mai pânã înlu na noiembrie. În acea perioadã nefastã, cutoate cã MC a avut, prin Programul Prioritar,bani destinaþi pentru 5 proiecte culturale ucrai -nene, dacã UUR nu a putut sã avanseze banii,proiectele s-au pierdut.

Au fost, însã, ºi cazuri în care unele acþiunidemarate de UUR cu mare succes, devenindtradiþionale pe parcurs, fãrã nici un motiv obiec-tiv, ºi-au pierdut din „ritmicitate“, ba chiar au

fost abandonate. Pot sã dau doar câtevaexemple elocvente.

Chiar în primul an dupã Revoluþie afost organizatã de filiala UUR Mara -mureº prima ediþie a „Festivalului fol-clorului ucrainean“ care a reuºit sãstrângã, în comuna Ruscova, câteva for-maþii artistice din judeþ ºi un ansamblufolcloric ucrainean de dincolo de Tisa.A fost un prim semnal fericit cã ucrai -nenii pot fi împreunã, „în cuget ºi-nsimþiri“, ºi pot sã se organizeze singuri.Festivalul a continuat în urmãtorul an încomuna Copãcele din Banat, cu partici-parea formaþiilor artistice bãnãþenecãrora li s-au alãturat ºi confraþi ucrai -neni din Bucovina ºi oaspeþi din Iu -goslavia ºi Cernãuþi. În 1992, el s-a

trans format într-un adevãrat festival fol clo -ric naþional, cu participare inter naþionalã,ceea ce s-a întâmplat în oraºul dobrogeanTul cea, dupã ce am preluat „frâiele“ activi -tã þii culturale ucrai nene. Era lesne de înþe-les cã un festival mare, cu o paradã a por-tului popular adecvatã, cu posibilitãþile deca zare pentru toþi participanþii dinafarã (celpuþin 200 la nu mãr) se poate organiza doarîn localit ãþile urbane care pot oferi astfel decondiþii. Urmãtorul festival care închideaacel cerc al filialelor mari ale UUR (Mara -mureº, Banat, Dobrogea, Bucovina) eraorganizat în Siret, precum ºi în unele loca -li tãþi din apropiere: Negostina, Rogojeºtietc. Spe ram cã dupã acea reuºitã nemai -pomenitã din vara anului 1993, în carechiar ºi participanþii din Ucraina apreciau cã fes-tivalul nostru poate rivaliza cu orice festival de

renume al lor, el va prinde aripi ºi va continua cuºi mai mare succes. Ceea ce, din pãcate, nu s-aîntâmplat. În Maramureº, de pildã, el nu s-a maiîntors nici pânã astãzi. Aceastã idee generoasãde a aduna „sub aceeaºi cupolã“ ansambluriartistice ucrainene reprezentative din toatã þaraºi din strãinãtate nu a mai fost îmbrãþiºatã deînsuºi primul organizator al festivalului.

Am reuºit, totuºi, ca în vara anului 2010,având înþelegerea unor buni colaboratori dincadrul UUR - filiala Banat, sã „resuscitez“

întrucâtva acest festi-val, prin susþinereaMC, aducându-l laTimiºoara ºi Criciova,unde am adunat câte-va formaþii din þarã,în afara celor

bãnãþene, una din Ucraina ºi alta din Serbia,spre marea bu curie a participanþilor, a spectato-rilor ºi a celor implicaþi. Am nãdãjduit iarãºi cãel nu se va mai „poticni“ niciodatã, mai alesdupã ce am reuºit sã-l readucem în 2011 ºi laTulcea unde festivalul, organizat în plinã varã,chiar ºi pentru o singurã zi, s-a dovedit a fi oreuºitã, „gustat“ de spectatori ºi de turiºti aiDeltei. De atunci tot aºteptãm ca festivalul sã seîntoarcã din nou în Bucovina ºi sã-ºi continuecursul. Fricã-mi este cã nici în acest an, în pre-conizata luna august-septembrie, acuºi pe termi-nate, nu se va mai putea realiza, deoarece nu ºi-a pornit adecvat „motoarele“. Un astfel de festi-val, pentru a-ºi atinge scopul, starteazã cu orga-nizarea cu cel puþin 3-4 luni înainte. Oare chiarnu se doreºte sã realizãm ceva mãreþ ºi impor-tant pentru comunitatea noastrã, cum fac alteetnii, chiar ºi mai mici decât noi? Suntem,totuºi, a treia etnie din þarã ºi nimeni nu neîmpiedicã sã ne dezvoltãm, cel puþin din acestpunct de vedere! Iar un astfel de festival de fol-clor al ucrainenilor care sã adune toate forþeleculturale ucrainene contribuie cel mai bine lacunoaºterea reciprocã ºi la colaborarea dintretoþi ucrainenii din România, precum ºi cu cei dinUcraina ºi din diaspora, de la care avem toþi deînvãþat!

Ce-i drept, Ministerul Culturii, în ultimii ani,nu a mai avut un aport atât de semnificativ ca

altãdatã, în acest sens, fiindcã dispune, în con -diþiile crizei mondiale, de tot mai puþini bani.

Sperãm cã la urmãtoarea rectificare de bu -get sã se acorde susþinerea financiarã mãcarpentru câteva dintre proiectele consacrate,destinate minoritãþii ucrainene.

O altã problemã cu care se confruntãcomunitatea noastrã este permanenta amâ -nare a acþiunilor culturale programate, curiscul de a nu mai putea fi uneori realizatedeloc. Din ce am observat la ucrainenii dindiaspora, la ei perioada de desfãºurare aunor acþiuni culturale tradiþionale este, cumse spune, „bãtutã în cuie“, dupã care fiii sat-ului ºi alþi oameni interesaþi de acþiune, seorienteazã în a-ºi programa concediile deodihnã. Este cazul Festivalului „Lemkivskavatra“ din Polonia, al „Sãrbãtorii culturiiucrai nenilor-rusinilor“ din Svydnyk (Slo -vacia), al Festivalului „Cervona kalyna“ din

Kula (Ser bia), la care am avut plãcerea sã par-ticip cândva ºi sã realizez cã acestea nu durau cala noi o zi - douã, ci cel puþin trei.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Iaroslava COlOTElO, consilier al Ministerului Culturii,

vicepreºedinte al UUR

Acþiuni culturale ucrainene care nu trebuie abandonate

7Curierul UCRAINEAN

„Într-o lume aflatã în permanentã schim-bare, Uniunea Europeanã doreºte sã devinã oeconomie inteligentã, durabilã ºi favorabilãincluziunii. În practicã, Uniunea a stabilit cinciobiective majore - ocuparea forþei de muncã,inovarea, educaþia, incluziunea socialã ºi medi-ul/energia - care urmeazã sã fie îndeplinite pânãîn 2020. Statele membre au adoptat propriile lorobiective naþionale în aceste domenii. Diverseacþiuni la nivel european ºi naþional vin în spri-jinul Strategiei“.

José Manuel Barroso, Preºedintele ComisieiEuropene

Într-o Europã multietnicã ºi multiculturalã,eliminarea unor stereotipuri adânc sãpate înmentalul colectiv se poate face doar prin cu -noaº terea ºi acceptarea „celuilalt“ ca partecom ponentã a ceea ce înseamnã istorie comunã.Indiferent cã este vorba de o þarã, o regiune, sauo localitate oarecare.

În spiritul acestei idei, Direcþia GeneralãÎnvãþãmânt în Limbile Minoritãþilor Naþionaledin cadrul Ministerului Educaþiei Naþionale, în

parteneriat cu Departamentul pentru RelaþiiInteretnice din cadrul Guvernului României ºicu Reprezentanþa Comisiei Europene în Româ -nia, a lansat proiectul „Cãlãtoria mea multicul -tu ralã“ destinat unitãþilor de învãþãmânt pre -univer sitar din toatã þara pe categorii de vârstã:primar ºi gimnazial la activitãþi practice cutemele Cunoaºte-mã pe mine! ºi/sau Micii ex -plo ratori! în cadrul cãrora elevii aparþinândminoritãþilor naþionale dintr-o unitate de învãþã -

mânt, prin diverse mijloace ºi metode, trebuiausã promoveze limba, cultura, tradiþiile, obi-ceiurile minoritãþii din care provin ºi/sau sãexperimenteze ºi sã explice din punct de vedereºtiinþific, fenomene din naturã. Activitãþile pro-

puse pentru nivelul primar au avut ca timp dedesfãºurare maximum 60 de minute, iar cele dela nivelul gimnazial maximum 100 de minute.În fiecare activitate trebuiau cuprinºi minimum10 elevi (indiferent de nivelul de învãþãmânt) ºiminimum o minoritate.

Activitãþile s-au desfãºurat în mediu for-mal/nonformal, în limba maternã ºi/sau româ -nã. Fiecare activitate trebuia sã aibã un mesaj(reprezentat prin desen, exprimat prin cuvinte,afiº, o scenetã cu conþinut de educaþie ecolo -gicã/educaþie multiculturalã (max. 7 minuteetc.) în concordanþã cu tema aleasã ºi trebuiafinali zatã cu o broºurã/pliant bilingv/trilingv/ã(dupã caz), care sã cuprindã cuvinte, expresii,ilustrate (max. 20) conform tematicii alese.

Derulat în perioada 21 februarie - 9 mai2014, în colaborare cu inspec-toratele ºcolare judeþene, proiec-tul ºi-a propus „sã promovezeeducaþia bazatã pe incluziunesocialã, multilingvism ºi ino-vaþie“, prin activitãþi specifice,care sã punã în valoare lim ba,cultura, istoria, tradiþiile, obi-ceiurile în contextul sistemului deînvãþãmânt românesc ºi a multi -lingvismului, prin care sã se re -flec te diversitatea culturalã ºilingvisticã, rapor-tatã la cadrul gene -ral al tratatelor UEºi la promovareaeducaþiei transdis-

ciplinare ºi spre o mai bunãcunoaºtere ºi înþelegere a acesto-ra de cãtre majoritari. Proiectul acuprins activitãþi diverse, de lascenete, dansuri, poezii pânã laexpoziþie culinarã, activitãþi careau contribuit la promovarea edu-caþiei inclusive, a diversitãþii, aegalitãþii de ºanse la nivelulcomunitãþii, fiind implicaþi elevi

atât de nivel primar, cât ºi gimnazial, precum ºimai multe cadre didactice din 87 de unitãþi ºco-lare din 22 de judeþe, din care 36 de ºcoli aufost premiate, incluzând 13 minoritãþi, precummaghiari, germani, ucraineni, sârbi, slovaci,

turci, rromi, ruºi-lipoveni, greci, italieni etc.Din partea minoritãþii ucrainene s-au înscrispatru ºcoli din judeþul Maramureº: ªcoalaGimnazialã Re meþi, ªcoala Gimnazialã Ronade Sus, ªcoala Gim na zialã Valea Viºeului ºiLiceul Tehnologic Poienile de Sub Munte, toatecele patru ºcoli având convingerea cã dialogulinteretnic poate fi cultivat cu succes în rândulelevilor, iar bene fi ciul comunicãrii în ambelesensuri fiind dublat de dobândirea unor cunoºt-inte interdis cipli nare. Dispunând de predare înlimba ucrai neanã, douã din aceste ºcoli ºianume ªcoala Gimnazialã Rona de Sus ºiLiceul Tehnologic Poienile de sub Munte aufost premiate ºi au fost invitate sã participe lafestivitatea de premiere.

Vineri, 16 mai, sediul Reprezentanþei Comi -siei Europene la Bucureºti a gãzduit festivitateade premiere a participanþilor Proiectului Naþio -nal „Cãlãtoria mea multiculturalã“. Festi vitateade premiere a constat într-o cãlãtorie multicul-turalã în cadrul cãreia elevii, toþi în costumepopulare specifice fiecãrei etnii au pre zen tat pescurt proiectul ºcolii ºi au fost rãspãtiþi cudiplome din partea ministerului ºi daruri ºi cuvizite la Palatul Parlamentului ºi Muzeul„Grigore Antipa“.

Elvira COdREA,consilier d.G.I.l.M. - M.E.N

Proiectul

„Cålåtoria mea multiculturalå“

Festivalul Internaþional al Educaþiei (FIE),ediþia a II-a, 2014, s-a desfãºurat în acest an înperioada 20-29 iunie ºi s-a dorit a fi o sãrbã-toare a culturii ºi a educaþiei, în contextul aspi-raþiei Iaºului de a deveni Capitala CulturalãEuropeanã în 2021.

Organizatorii FIE 2014 au fost PrimãriaMunicipiului Iaºi ºi Fundaþia Iaºi CapitalaCulturalã Europeanã, iar ambiþia lor, asumatãîn faþa ieºenilor, a fost aceea de a oferi comu-nitãþii cât mai multe evenimente culturale ºieducative, de la concerte de stradã la sim-pozioane cu caracter academic, de la teatruexperimental la conferinþe motivaþionale.

În cadrul acestui festival, la fel ca ºi anul tre-cut, filiala Iaºi a UUR a fost invitatã sã par-ticipe cu ansamblul de dansuri ucrainene„Veselka“.

Pe lângã alte minoritãþi din judeþ, care au

luat parte la acest festival, ansamblul „Veselka“a susþinut 4 spectacole de excepþie, în cele maifrumoase zone ale Iaºului, începând cu parculGrupului Statuar al Voievozilor de lângã Casade Culturã a Studenþilor, în deschiderea festi-valului, ºi terminând cu Bulevardul ªtefan celMare, în faþa Primãriei Iaºi, la închiderea fes-tivalului.

Cel mai cãlduros ºi numeros public, l-amavut în parcul Alexandru cel Bun, Piaþa Voie -vozilor ºi esplanada Oancea din Tãtãraºi.Oameni de toate vârstele au înconjurat scena,urmãrindu-ne cu atenþie, aplaudau încontinuu.Iar copiii din public chiar încercau sã dansezeodatã cu noi, imitând paºii tradiþionalului dansucrainean „Hopak“.

Caracterul internaþional al festivalului a fostdat în acest an nu numai de invitaþii din strãinã-tate, din peste 28 de þãri, ci ºi de organizarea, în

paralel, de acþiuni în cadrul FIE la Cernãuþi. Înacest fel, publicul din Bucovina de Nord ºi Iaºis-a putut bucura de aceleaºi spectacole ºi ma -ni festãri educaþionale, aºa cum este normal sãse întample în Europa secolului XXI, în douãoraºe înfrãþite ºi cu o istorie comunã interesan-tã, care ar merita o atenþie specialã din parteascriitorilor ºi istoricilor noºtri.

Încã un eveniment la care filiala Iaºi ºi-aadus o contribuþie însemnatã fiind apreciatã depublicul spectator ºi de organizatorii eveni-mentului. Noi ne-am fãcut datoria ºi poate cãmun ca noastrã va fi recunoscutã ºi apreciatã ºide conducerea UUR. Aceºti copii minunaþidepun mult suflet în ceea ce fac, sunt recu -noscuþi pe plan local ºi nu numai. Ar fi bine caºi conducerea centralã sã gãseascã posibilitãþide stimulare a tinerilor dansatori ºi a celor cese implicã în menþinerea nivelului de pregãtireal formaþiei la cote ridicate.

Avem convingerea cã va veni „soarele“ ºi pestrada noastrã.

prof . Rodica FãlIªTEANU,coordonator al ansamblului „Veselka“

Festivalul Internaþional alEducaþiei la Iaºi

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale În ciuda cãldurii toride care a

dominat sfârºitul de lunã, finalullunii iulie a avut o importanþãdeosebitã pentru comunitateaucraineanã din nordul Dobrogei.

Aceastã importanþã vine de lafaptul cã împreunã cu prieteniinoºtri din Ucraina am reuºit sãfinalizãm prima parte a filmuluidocumentar despre ucrainenii dinnordul Dobrogei, iar acþiunea depromovare a filmului, printr-o fericitã coinci-denþã, a avut loc pe timpul Festivalului de FilmInteretnic, ediþia a IX-a, festival desfãºurat laTulcea în perioada 21-27 iulie la care au partici -pat minoritãþile trãitoare în judeþul nostru.

De la început trebuie sã remarc faptul cãîmpreunã cu Valentyn Sperkaci ºi VladimirFrolov, ambii din Kiev, Ucraina, specialiºti înproducerea de filme documentare, cãtre sfârºit-ul anului 2013, timp de 3 sãptãmâni am brãzdatîn lung ºi-n lat localitãþile din Delta Dunãrii ºidin partea continentalã, unde au trãit sau maitrãiesc etnici ucraineni cu dorinþa de a gãsi câtmai multe izvoare scrise ºi nescrise referitoarela viaþa ºi activitatea atât a cazacilor zaporojenisosiþi pe meleaguri nord-dobrogene, cât ºidespre ceilalþi ucraineni plecaþi în bejenie dindiferite motive.

Pe timpul efectuãrii filmãrilor am trecut prinsituaþii neprevãzute, chiar hazardate uneori. Amavut un program foarte aglomerat, cu multãalergãturã la propriu ºi la figurat, care în finals-a concretizat într-un material filmat de circadouã ore din care, din lipsã de fonduri, nu amputut realiza, în prima fazã, decât un film do -cumentar de 30 de minute.

Acþiunea propriu-zisã a debutat în seara zileide vineri, 26 iulie, când am aºteptat cu bucuriesosirea unei delegaþii importante din Ucraina înfrunte cu domnul Ivan Draci, erou al Ucrainei ºipreºedinte al Asociaþiei „Ucraina-Lumea“, unuldintre cei mai citiþi poeþi ai Ucrainei, însoþit dedoamna Alla Kendzera, secretar general alacestei asociaþii, Valentyn Sperkaci, regizor ºiproducãtor de film, delegaþie însoþitã de artiºticonsacraþi ai Ucrainei în frunte cu RaisaNedaºkivska însoþitã de interpretele de muzicãLesea Gorova ºi Ruslana Loþman.

A doua zi, împreunã cu oaspeþii, am depusun buchet de flori la monumentul închinatcazacilor zaporojeni de la Dunavãþu de Sus ºiun buchet de flori la bustul poetului Taras ªev-cenko amplasat la Tulcea. În dupã-amiaza zileide sâmbãtã, împreunã cu invitaþii, am participatla premiera filmului documentar „ZadunaiskaSici“ care s-a desfãºurat în cadrul CentruluiCultural „Jean Bart“.

Manifestarea a deschis-o preºedintele filialeiTulcea a UUR, Dumitru Cernencu, care i-ainvitat pe scenã pe Ivan Draci, Alla Kendzera,Valentyn Sperkaci ºi, bineînþeles, pe preºedin-tele UUR, ªtefan Buciuta.

Dupã o scurtã prezentare a delegaþiei ºi un

cuvânt de bine, rostit de fiecare dintre invitaþi,am prezentat câteva din gândurile ºi dorinþelecare ne-au stimulat pentru a produce acest filmdocumentar.

Manifestarea a continuat cu un scurt pro-gram artistic prezentat de copiii noºtri de laansamblul „Zadunaiska Sici“ unde cei mici ºicei mari, coordonaþi de Laura Doroftei,Nichiforov David ºi ªtefana Cernencu au stâr-nit ropote de aplauze prin dansurile ºi cânteceleprezentate publicului.

De asemenea, Laura Doroftei a interpretat omelodie ucraineanã, acompaniatã într-un modaproape profesionist de cãtre cei mai mici copiiai noºtri într-un dans tematic bine conturat. Aurmat un moment artistic unic cel puþin pentrunoi tulcenii oferit de cãtre doamna Nedaºkivskacare a recitat versuri din creaþia Lesei Ukrainka

ºi a lui Taras ªevcenko, versuricare au impresionat întregulauditoriu.

Programul artistic a continu-at cu recitalurile susþinute deLesea Gorova ºi RuslanaLoþman care prin melodiileinterpretate, prezenþa scenicã ºimodul de comunicare cu pu -blicul s-au bucurat de un deo -sebit succes, fiind de departecea mai reuºitã ºi profesionistãprezenþã ucraineanã pe sceneledin Tulcea.

La finalul manifestãrii, peecranul amenajat în incintaCentrului Cultural „Jean Bart“

a fost prezentat filmul documentar „ZadunaiskaSici“, iar dupã încheierea acþiunii ne-amîndreptat cu mic cu mare în foaierul teatruluiunde timp de o orã, în cadrul unei minirecepþiioferite de UUR - filiala Tulceas-a dezbãtut, analizat, lãudat ºicriticat filmul documentar.

Dupã încheierea mani-festãrii de la teatru, ne-amdeplasat spre Hotelul „Egreta“unde delegaþia ucraineanã,împreunã cu domnul ªtefanBuciuta, domnul VeaceslavKuºnir, doamna IaroslavaColotelo ºi scriitorii MychailoMihailiuc, Ivan Covaci ºiMykola Corsiuc, în cadrul uneimese rotunde în prezenþareprezentanþilor presei noastreucrainene (Terezia ªendroiu ºiªtefania Ganciu) a discutatcâteva probleme ºi concluzii legate de activi-tatea cazacilor transdunãreni precum ºi moda -litãþi ca activitatea aceasta sã continue, evident,pe alte coordonate. Astfel a fost reiteratã ideeaconstruirii unui complex muzeal la Dunavãþude Sus în apropierea locului unde în perioada1813-1828, a funcþionat „Zadunaiska Sici“,complex care sã cuprindã o formulã apropiatãcetãþii de odinioarã, iar la nevoie acest complexmuzeal sã poatã fi utilizat în viitor atât dinpunct de vedere turistic, cât ºi ca centru deinstruire - perfecþionare a tinerilor noºtriucraineni atât din þarã, cât ºi din Ucraina.

De asemenea, a fost abordatã ideeaamplasãrii pe dealul din apropierea satului

Dunavãþu de Sus a unuimonument (troiþã) care sãreprezinte chipul MaiciiDomnului pentru a ilustraîncã o datã respectul ºiînchinarea cazacilor za -porojeni faþã de MaicaDomnului.

Personal am adus îndiscuþie faptul cã în zonanoastrã se simte nevoia

din ce în ce mai acutã de literaturã bilingvã[românã ºi ucraineanã], dar ºi faptul cã autorii,poeþii ºi scriitorii, dupã editarea cãrþii respec-tive, sã o prezinte publicului interesat. A douazi, duminicã, începând cu orele 09:00 pe navade pasageri „Delta“ am organizat o excursie înDelta Dunãrii, acþiune la care, pe lângã oaspeþiinoºtri, au participat ºi o parte dintre membriicomunitãþii noastre. În timpul excursiei, dis-cuþiile pe tema problemei ucrainene au conti -nuat, participanþii au socializat, s-au cunoscutmai bine, au cântat, lucru care nu poate decât sãne bucure.

Dupã întoarcerea din excursie, spre searãcãtre orele 20:00, ne-am deplasat în Piaþa„Mircea cel Bãtran“ unde avea loc seara deîncheiere a Sãptãmânii Filmului Interetnic. Înziua respectivã, programul a fost deschis decomunitatea rromã, iar dupã circa 20 de minuteau urcat pe scenã reprezentanþii comunitãþiinoastre unde artiºtii de la „Zadunaiska Sici“coordonaþi de Laura Doroftei, David Nechi -forov ºi ªtefana Cernencu au încântat publiculprin prestaþia lor.

Spre bucuria noastrã, publicul spectator arãsplãtit cu aplauze puternice prestaþia LaureiDoroftei care împreunã cu cei mici, constituiþiîntr-o echipã de autentici balerini, a prezentatpe scenã un program artistic de neuitat. Searamagicã a continuat cu intrarea în scenã a doam-nei Raisa Nedaºkivska care, împreunã cu inter-pretele de muzicã usoarã ºi tradiþionalãucraineanã Lesea Gorova ºi Ruslana Loþman auoferit publicului spectator, pe lângã versurilerecitate de doamna Nedaºkivska din creaþia luiTaras ªevcenko ºi a Lesei Ukrainka, cântecetradiþionale ucrainene interpretate de o manierãproprie de cãtre cele douã artiste.

Momentul artistic oferit de comunitatea

noastrã a arãtat publicului spectator potenþialulde care dispune organizaþia, dar ºi ajutorul ofe -rit de oaspeþii dragi din Ucraina, evidenþiindîncã o datã faptul cã poporul ucrainean, în ciudavicisitudinilor prin care a trecut ºi trece înprezent, gãseºte puterea de a supravieþui.

În final, nãdãjduiesc cã lucrurile vor intra pefãgaºul normal, cã normalitatea va fi la ea acasãatât în România, cât ºi în Ucraina iar noi, comu-nitatea ucraineanã, din Tulcea vom gãsi echili-brul atât de necesar existenþei noastre.

dumitru CERNENCU,preºedintele filialei Tulcea a UUR

Premiera filmului documentar„Zadunaiska Sici“

9Curierul UCRAINEAN

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Sâmbãtã, 23 august a.c., în frumosul oraºbucovinean Câmpulung Moldovenesc de lapoalele muntelui Rarãu s-a desfãºurat a XXI-aediþie a Festivalului Interetnic „Convieþuiri“.

La acest festival, organizat de UniuneaUcrai nenilor din România - filiala Suceava,Pri mã ria oraºului Câmpulung Moldovenesc ºi

Casa de Culturã a Sindicatelor au participat for-maþii ale comunitãþii ucrainene, germane ºi aruºilor-lipoveni din judeþul Suceava, iar ca invi-tat special a fost ºi grupul vocal „Menestrel“ alUniversitãþii „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi.

Participanþii ºi invitaþii au fost întâmpinaþide oficialitãþile locale în frunte cu primarul ora -ºului, domnul Mihai Negurã. Printre oas pe þii de

seamã s-au aflat Excelenþa Sa consulul ge ne ralal Ucrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, cu soþiasa Nadia ºi membrii Con sulatului, Bo reslawPe traºuc, preºedintele UUR - filiala Su cea va,

con ducãtorii comunitãþii germane ºi a ruºilor-lipoveni.

Beneficiind de o zi însoritã, care accentuaaspectul sãrbãtoresc al evenimentului, a avutloc parada portului popular a formaþiilor parti -cipante, care s-a desfãºurat în centrul ora ºului,oferind, astfel, locuitorilor sãi ºi turiºtilor aflaþi

ocazional înzonã prilejulde a admiraf r u m u s e þ e acos tumelor na - þionale, de a-ºiîncânta pri -virea cu multi-tudinea de mo -dele ºi culori,cu atât maimult cu cât,pentru uniidintre ei, totce vedeau con -stituia o nou-tate ºi o plã-cutã surpri zã,determi nân du-isã imor ta li zeze

evenimentul cu aparatele foto ºi video.Partea a doua a festi-

valului s-a desfãºurat laCasa de Culturã a ora -ºului unde, în alocuþiu-nile care au pre cedatdes chiderea spectacolu-lui, primarul Mihai Ne -

gurã, Bo res -law Pe tra ºucºi alt e oficia -litãþi au evi-denþiat în -semnãtateaacestui festi-val ca o do -va dã a con -v i e þ u i r i iexem plare ,în Bu covina mul tietnicã aminoritãþilor cu poporul român.

În cu vân tul sãu, Ex ce len þa Saconsululge nerala lUcrai nei

Vasyl Boieciko asubliniat impor-tanþa unor astfel deevenimente, deoa -

rece activi tã þile culturaleîntãresc legãturile de pri-etenie între þãri ºi popoare.Domnia sa a arãtat cãaceastã zi are o du blã în -semnã tate, deoa rece coin-cide ºi cu sãrbãtoarea Dra -pelului Naþional - albastruºi galben - al Ucrainei.

Spectacolul a fost des chis de grupul vocal„Me nestrel“ al Univer sitãþii din Cernãuþi, care acântat re nu mitul cântec „Sotnia celestã“ („Ne -bes na sotnia“) dedicat eroilor care ºi-au jertfitviaþa în evenimentele drama tice din Piaþa Inde -pen denþei din Kiev. Acest cântec are o profun -dã semnificaþie ºi în prezent când Ucraina treceprin momente tragice din cauza luptelor ce auloc în estul þãrii ca urmare a agresiunii militarea Federaþiei Ruse, care atenteazã la integritateateritorialã, securitatea ºi independenþa ei.

A urmat programul de cântece ºi dansuri alereprezentanþilor minoritãþilor. Spectatorii dinsalã s-au delectat cu un frumos ºi bogat pro-gram artistic oferit de formaþiile corale aleUUR - filiala Suceava, „Polonynka“ din Pal -tinu, „Huþulca“ din Moldoviþa, grupul vocal„Edel weiss“ al Forumului German din Câm pu -lung Moldovenesc, formaþia de dansuri „Cer -vona kalyna“ din Negostina, grupul vocal ºisoliºtii ruºilor-lipoveni din Manolea, judeþulSuceava, grupul vocal-instrumental (de man-doline) „Izvoraºul“ din Izvoarele Sucevei ºialtele. Programul tuturor formaþiilor a fost de oînaltã calitate artisticã, alãturi de vârstnicidovedindu-ºi talentul ºi tineri, mulþi de vârstãºcolarã. Mãiestria dansatorilor, cântecele înlimbile ucraineanã, românã, germanã ºi rusã au

entuziasmat spectatorii, care au rãsplãtit cuaplauze tot programul artistic. Sunt sigur cã eiîºi vor aminti cu plãcere de acest spectacol

despre care s-ar mai putea spune multe, dar lasasta pe seama fotografiilor, deoarece se zice cã„o ima gine valoreazã cât o mie de cuvinte“.Con cluzia finalã este una - Festivalul Interetnic,ediþia XXI, a fost un succes spre lauda organi-zatorilor ºi participanþilor.

Iarema ONEªCIUC

Festivalul Interetnic „Convieþuiri" 2014

Participanþii ºi invitaþii înaintea spectacolului

Grupul vocal „Edelweiss“

Formaþia „Huþulca“

Formaþia de dansuri „Cervona kalyna“

Grupul vocal-instrumental „Izvoraºul“

10 Curierul UCRAINEAN

Aceste rânduri trebuiau scrise demult, daram tot amânat din variate motive. Rãsfoindîntr-una din zile unele cãrþi, am recitit câtevapagini, iar lectura urmãtoarelor rânduri m-afãcut sã mã gândesc la subiectul aflat însertãraºul sufletului meu: „Ca un om sãiubeascã pe altul e probabil cea mai greasarcinã care ne-a fost încredinþatã, sarcinasupremã, examenul final, opera pentru caretoate celelalte sunt doar un preludiu...

Iubirea e un imbold pentru fiecare sã sedesãvârºeascã, sã devinã cineva, sã devinã olume el însuºi de dragul cuiva“ - Rainer MariaRilke.

Omul frumos al cãrui portret încerc sã-l con-turez iubeºte, se desãvârºeºte clipã de clipã,devenind o lume - una fascinantã - pentru toþicei care-l cunosc, devine cineva în multedomenii de activitate ºi o face într-un mod atâtde firesc ºi cu o modestie aproape ,,obraznicã",cu multã speranþã cã-n viitor totul va fi multmai bine.

Vine din lumea satului, subliniez acestaspect, deoarece în statistici este comparatmai mereu mediul urban cu cel rural, acopilãrit ºi a urmat cursurile ºcolii din satpânã în clasa a VI-a, apoi, din motive obiec-tive, se mutã la oraº, sufletul însã îi rãmâne„acasã“, aºa cã student fiind se reîntoarcealãturi de cei cu care a copilãrit ºi începetruda pe ogorul frumosului. Din nimic, con-struieºte o poveste ºi creºte flãcãul nostruîntr-o zi cât alþii în ºapte ani, pe unde treceel, rãsar ºi înfloresc florile lucrului fãcut cupasiune ºi profesionalism, canalizeazãenergii nebãnuite, iar atunci când rãmânesingur, asemeni unui Prometeu contempo-ran, îndurã toate problemele cu stoicism, cãcimenirea lui e de a dãrui semenilor sãi „focul“creaþiei care sã le lumineze existenþa.

Arde ca o vâlvãtaie, strãluceºte asemeni uneistele, ultima mare realizare a acestui minunatom pe numele sãu Petru-ªtefan ªoiman a fostparticiparea cu ansamblul „Kozaciok“ la emisi-unea „România danseazã“ difuzatã de Antena1, calificându-se în finalã. Au impresionat ju riulºi telespectatorii (ale cãror voturi i-au ºi susþi -

nut). Presa a fost ºi ea alãturi de ei. Citãm dincâteva publicaþii...

Agenda de Iaºi: „CRBL, Monica ºiConnect-R s-au ridicat în picioare pentru a-iaplauda! Momentul lor, încãrcat de bunã dis-poziþie, de culoare, dar ºi de elemente de dansextrem de greu de executat (dupã cum au apre-ciat juraþii), a fãcut senzaþie pe scenã. Ei, ºidupã un asemenea moment, nu puteau decât sãcurgã steluþele aurii. Pentru cei mici, dar ºi pen-tru antrenorul lor, domnul profesor de sport,care la doar 25 de ani, s-a dedicat trup ºi sufletansamblului. „Schemele“ copiilor l-au scos peCRBL la dans! Pãi cum, sã nu încerce ºi el miº-carea cu picioarele? Concluzia lui: „Într-un ast-

fel de concurs, cu o trupã de street dance, i-aþi face praf!“ Ehee, dragã CRBL, fiecare cu alelui!“

Suceava News: „Judeþul Suceava are încã unmotiv de mândrie. Cei 28 de membri ai grupu-lui de dans „Kozaciok“ condus de coregrafulde 25 de ani Petru-ªtefan ªoiman i-au ridicat înpicioare, cu dansul lor, pe cei trei membri aijuriului din show-ul de televiziune „Româniadanseazã“ de la Antena 1. Grupul a primit, în

urma prestaþiei de duminicã searã, trei steluþeaurii ºi merg mai departe în concurs. „Sunteþiincredibili! Bravo!“, le-a strigat CRBL. „Estecel mai bun moment al serii“, le-a spus ºiConnect-R. Grupul provine din Bãlcãuþi,judeþul Suceava."

Pagina oficialã a emisiunii „România dan -sea zã“: „Doamne, ce ºtiu sã facã aceºti copii!Dansul este viaþa lor, iar culoarea, tradiþia ºibucuria sunt ingredientele cu care ei au reuºit sãconvingã publicul, care i-a trimis în mareafinalã. Au trecut de duel, atunci când micuþiipasionaþi de cultura ucraineanã au fost declaraþiînvingãtori de cei trei membri ai juriului. Apoipublicul i-a votat! Dansul lor popular ucraineana fost la fel de spectaculos ºi acum, iar dacãprima datã au primit cu uºurinþã cele trei steluþeaurii, acum juriul ar fi vrut sã mai aibã câteva“.

Sunt doar câteva citate din multele care s-auscris în urma participãrii ansamblului dinBãlcãuþi la emisiunea ,,România danseazã". E operformanþã pentru satul Bãlcãuþi, e însumarea

unei munci titanice, o muncã care se ba -zea zã pe voluntariat, atât din partea profe-sorului Petru-ªtefan ªoiman, cât ºi dinpartea dansatorilor.

Dar munca domnului profesor nu seopreºte aici, nu e doar instructor al ansam-blului „Kozaciok“. E ºi dansator al ansam-blului „Arcanul“ Suceava, e ºi solist alformaþiei „Luxor“, e ºi coordonatorul gru -pului de folk „Mirsin“, e ºi consilier dinpartea UUR în cadrul Consiliului LocalBãl cãuþi, membru activ în cadrul organi-zaþiei nonguvernamentale cu specificintercultural „Intercoolt“, organizator decompetiþii sportive.

E septembrie, se deschid porþile ºco lilor...Rândurile de mai sus se vor un contraargumentla materialele care spun cã cei mai buni absol-venþi aleg sã plece peste hotare ºi nu intrã încorpul profesoral din România, aici rãmânândcei mai slab pregãtiþi... Nu e chiar aºa, mairãmânem ºi cu modele demne de urmat.

lãcrãmioara GRIGORCIUC

Portret de profesor

Dl Horia Teodorescu, preºedinte al Consiliului judeþului Tulcea, alEuroregiunii „Dunãrea de Jos“ ºi al Asociaþiei de Cooperare Trans -fron ta lierã Euroregiunea „Dunãrea de Jos“, a transmis membrilorEuro regiunii reuniþi la Galaþi sã continue realizarea proiectelor ºi înviitor.

Întrunirea acestora a fost gãzduitã de Complexul Muzeal de ªti-inþele Naturii „Rãzvan Angheluþã“, la ceas aniversar, când Euro -regiunea „Dunãrea de Jos“ a împlinit 16 ani, organismul fiind înfiinþatla data de 14 august 1998.

Cu aceastã ocazie a fost lansat ºi proiectul strategic „Inventarierea,evaluarea ºi remedierea surselor antropogenice de poluare din zonaDunãrii de Jos din Ucraina, România ºi Republica Moldova, al cãruibeneficiar este Odesa (Ucraina).

La reuniune au participat, printre alþii, prefectul Dorin Otrocol,Nicolae Bacalbaºa (preºedintele Consiliului Judeþean Galaþi), AvramMicinschi (preºedintele Consiliului Raional Cahul ºi vicepreºedinte alEuro regiunii „Dunãrea de Jos“ ºi al Asociaþiei cu acelaºi nume), An -drei Malaºevschi (preºedintele Consiliului Raional Cantemir),Oleksandr Stavniciuk (ºef Departament Ecologic ºi Resurse Naturale,Adminis traþia de Stat Regionalã Odesa), Sebastian Costea (directoradjunct, secretar tehnic comun, Biroul Regional de Cooperare Trans -frontalierã Iaºi) ºi, nu în ultimul rând, Florentina Natalia Budescu,director al Asociaþiei de Cooperare Transfrontalierã „Dunãrea de Jos“.

Vichentie NICOlAICIUC-KONTUª

În fiecare an, Centrul deCulturã ºi Artã din judeþulTimiº organizeazã festivalul-concurs „Lada cu zestre“. Înanul 2013, duetul instrumentistdin grupul „Remeteanca“,Nicoleta ºi Nicolae Hrin lavioarã ºi nai care reprezentauetnia ucraineanã din Banat aucâºtigat locul 1. Anul acesta,naistul Nicolae Hrin a ocupatdin nou locul I cu cântecul„Huþulca“ interpretat la nai, fapt pentru care a fost selectat sã participe alã-turi de un ansamblu muzical profesionist din Timiºoara la FestivalulInternaþional din Turcia, reprezentând etnia ucraineanã din România.Festivalul a þinut 5 zile, naistul ucrainean a cântat la data de 25 august cân-tecul „Ciom ty ne pryiºov“, la 27 august „V sadu huleala“, iar la 29 august„Huþulca ucraineanã“, fiind acompaniat de instrumentiºti bãnãþeni. Româniaa participat cu un ansamblu de dansatori ºi un solist vocal, care a dansat ºi acântat din folclorul bãnãþean. La acest festival au participat 16 ansamblurimuzicale din 16 þãri ca Bulgaria, Serbia, Georgia, Lituania, Mexic, India,Germania, Moldova, Rusia etc. Ucraina nu a participat. Toatã cheltuiala a fostsuportatã de Casa de Culturã din Timiºoara, iar în Turcia fiecare participanta primit premii constând în cadouri ºi bani.

Ana HRIN,preºedinta organizaþiei Remetea Micã a UUR

Doi ucraineni talentaþiLansare de proiect

în beneficiuL odesei

511Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul anterior)

Admirãm, cât se poate noaptea, peisajul divinal locului, respirãm aerul sfânt de aici, undeMoise a vorbit cu Dumnezeu, apoi cinãm, neodihnim o orã-douã, ca sã ne sculãm cu noaptea-ncap ºi sã plecãm pe Muntele Sfânt Sinai sprelocul, unde Domnul ne-a dãruit prin profetulMoise Tablele Legii. Suntem conduºi de be -duini, cãrora aici li se zice vlahi - probabil, strã-moºi aduºi de la noi de împãratul Iustinian însec. al VI-lea la muncile Cetãþii Sfinte, asaltãmstâncile de cremene la lumina Lunii pline, cestrãlucea ca ziua, fãcându-ne lanternele de pris-os, ca sã strãbatem hotãrât cei 2250 m pânã lacapela sfântã a lui Ietro, socrul lui Moise, fâcândpopas dupã popas la fraþii beduinilor, ce neaºteptau cu apã, sucuri ºi cafeluþe calde. Cine nuputea urca era dus de cãmilele beduinilor, iarultimele 750 de trepte eram conduºi cu grijã deharnicii colegi de drum, ce-ºi câºtigã cu greuexistenþa atât pentru ei, cât ºi pentru cãmile.

În sfârºit am ajuns pe culmea muntelui sfântSinai, unde Moise a primit Tablele Legii de laDumnezeu pentru poporul evreu, ce rãtãcea de40 de ani, desigur, în locul Sfânt al Paraclisuluiactual, ce strãjuia, cine ºtie de când, muntelesfânt. Frigul nemilos al rãsãritului de soare, cese lãsa aºteptat, ne-am cuibãrit care încotro laadãpost cufundându-ne în rugãciuni tainiceindividuale, în dialog cu Domnul, tocmai aici,unde a coborât cerul pe pãmânt împreunã cuAtotputernicul Dumnezeu, care a adus TableleLegii omenirii sã trãiascã în pace cu dragoste ºifricã de Cel De Sus, Stãpânul cerului ºi-al

pãmântului. La rãsãritul soarelui muntele Sinaise lumina cu lumina divinã, ce se apropia dindepãrtãri cosmice deasupra pustiului Sinai,strãbãtând crestele munþilor pânã la Paraclisullui Ietro în care se þin slujbele o datã pe an, cualtar ortodox, ce marca cel mai mãreþ loc alîntâlnirii dintre Creator ºi Om aici în Þara depiatrã ºi foc. Dupã fotografierea peisajului unicºi dupã instantanee individuale sau pe grupuri,când lumina dimineþii a permis, pãrintele IsaiDaniel a evocat din Sf. Scripturã marilemomente ale Facerii Lumii ºi ale Ruguluiarzând, unde se înalþã Mãnãstirea Sf. Ecaterinaprecum ºi momentul primirii celor zece porunci,care citite aici pe muntele Horeb-Sinai sedãruiau acum cu ajutorul duhovnicului nouãpentru veºnica luare-aminte. Rugãciunea „Tatãlnostru“ rostitã de pelerinii noºtri rãsuna atot-stãpânitor aici, între Pãmânt ºi Cer, în faþaTatãlui Ceresc, alãturi de spiritele prorocilorMoise ºi Ilie. Simþeam cu toþii revãrsarealuminii ºi a cãldurii divine în sufletele noastre -blagoslovenie de o viaþã - cu care coboramMuntele Sfânt fericiþi la culme fãcând loc altuigrup. Trãiam norocul pelerinilor, ce sãrutã zorileºi Lumina Creaþiei pe Sf. Munte, munte de foccu roci topite, ale cãrui versanþi înalþi, goi,mãreþi ºi greu de învins ne aºterneau acum lapicioare cãrarea milenarã a marelui Moise ºi acãlugãrilor rugãtori, ca sã ajungem ºi noi laLiturghia de dimineaþã ºi sã ne închinãm la sfin-tele icoane, vechi de peste un mileniu, dreptmulþumire de izbânda noastrã spiritualã fãrãprecedent. Aºa am ºi fãcut, majoritatea care amcoborât la timp, am stat la Sf. Liturghie, apoi

împreunã cu toþi colegii de drumam sãrutat cu evlavie icoaneleminunate, am sãrutat Moaºtele Sf.Ecaterina ºi am primit cu toþii îndar de la pãrintele stareþ câte overighetã de argint asemeneamiresei Sf.Mc. Ecaterina dinAlexandria - Mireasa lui IsusHristos - pentru a ne lega ºi noimai mult viaþa noastrã viitoare decredinþa ortodoxã ºi Mântuitor,

CEL CE ESTE CALEA, ADEVÃRUL ºiVIAÞA întru Dumnezeu. Trecem pe lângãAltarul Sfânt, unde în sec. al XI-lea a liturghisitSf. Ioan Scãrarul ºi Grigore Sinaitul, descope -rim, stupefiaþi, peste milenii minunea minunilor- RUGUL DE FOC -, verde ºi plin de viaþã, înspatele altarului, ce respirã de veacuri ºi veacurisfinþenie ºi devotament divin. Vizitãm muzeulmãnãstirii, ce adãposteºte poate cele mai vechiicoane ortodoxe din lume ºi alte obiecte de cult.Nu micã ne-a fost mirarea la vizitarea osuaruluiMãnãstirii, unde am vãzut o piramidã mai multdecât milenarã de cranii ºi tãlpi cu glezne roasede vreme prin pustiu ºi, mai ales, jilþul despovedanie în care zãcea ªtefan Sinaitul (sec. alXIV-lea) în exerciþiul funcþiunii, aºteptând parcãsã spovedeascã pe pelerinii din faþa ochilor sãi.Cu gândul la Sfânta Spovedanie ºi Împãrtãºanie- datorii sfinte ale fiecãrui creºtin - ne retragemla masã fericiþi la culme de minunile vãzute ºiproduse în faþa ochilor noºtri ºi plecãm la lunguldrum ce ne aºtepta prin pustiu, cu rugãciuneacolectivã iniþiatã de duhovnicul nostru de drum,pãrintele Isai-Daniel. Ne oprim spre searã laEilat pe malul Mãrii Roºii, unde ne bãgãm ºi-napã caldã-caldã alãturi de neobosiþii peºti exoti-ci, ce strãluceau de frumuseþe, trecem apoi pelângã staþiunea Bok-Rek ºi Marea Moartã, cea aSodomei ºi Gomorei, mai admirãm Iordanul celSfânt ºi dãtãtor de viaþã în pustiu ºi ne îndreptãmspre Ierusalim ºi Betleem, gazdele noastre sfintede peste Sfintele Paºti.

Ioan CHIdEªCIUC

Mãrturii din leagãnul creºtinismului

Pelerinaj între Betleem ºi Sinai

Sâmbãtã, 16 august a.c., foºtii absolvenþi aiªcolii Pedagogice Ucrainene din Siret s-au întâl-nit din nou pentru a marca împreunã 60 de anicare au trecut de la absolvirea acestei presti-gioase instituþii de învãþãmânt pedagogicucrainean.

Cei 44 foºti colegi de generaþie ºi profesieprovin din urmãtoarele 13 localitãþi ucrainene dinBucovina (judeþele Botoºani ºi Suceava): Bãl -cãuþi (Gherasim Ion, Haureº Vasile, HumeniucAlexandru, Usatiuc Vasile), Cãlineºti-Cuparencu(Antonovici Gheorghe, Corduban Modesta,Seserman Aurora), Cãlineºti-Enache (MaidanVeronica), Cândeºti (ªoucaliuc Domnica), Dã -nila (Maleº Traian, Pauliuc Ana, Tcaciuc Maria,Tcaciuc Oltea, Zaharciuc Elena), Dãrmãneºti(Cuºnir Victor, Perhinschi Victor), Ipoteºti (GuleiLidia, Hostiuc Elena, Smetaniuc Eufrozina),Mãriþei (Moscaliuc Gheorghe, Uhrec Ilaria),

Negostina (Cozariuc Victor, Fediuc Mihai,Grigoraº Ion, Maidaniuc Nicolae, ªoucaliucEugen), Sinãuþi (Zapotoþchi Emilia), Siret(Boiciuc Valerian, Goraºciuc Tamara, HaiuraErna, Isacov Petru, Marianciuc Tit, MateiciucElena, Maþner Wilhelm, Olar Silvia, Popovici

Victor, Racec Ana,Scutelnic Zina), ªer -bãuþi (Goraº Nicolae,Hapenciuc Olga,Smo cot Constantin,Ta na siciuc Vasile),V㺠cãuþi (IuricecGheorghe).

Prima parte a întâl-nirii, cea a amintirilordin anii de ºcoalã, aavut loc în sala profe-sorilor de la Liceul„Laþcu Vodã“ din Si -ret. Aici, în jurul uneimese rotunde, au fostpovestite fel de fel deîntâmplãri din anii de

ºcoalã, din activitateaprofesionalã.

S-au fãcut glume, s-acântat, s-au fãcut foto -grafii etc.

Colegul nostru C o za -riuc Victor a dãruit tutu -ror colegilor volumul sãuintitulat „Istorie ºi me -mo rie din Bucovina“.

Partea a doua a întâl-nirii a avut loc la cantinaliceului unde s-a servit

masa comunã, toate cheltuielile fiind suportate defamilia Silvia ºi Nicolae Maidaniuc.

La finalul întâlnirii ansamblul „Cervona kaly-na“ din satul Negostina a prezentat o frumoasãsuitã de dansuri populare ucrainene, toþidansatorii fiind recompensaþi cu aplauze.

De menþionat cã la aceastã întâlnire a partici-pat în calitate de invitatã ºi învãþãtoarea LiviaCovaci, originarã din satul Dãnila, stabilitã defi -nitiv în comuna Ruscova din judeþul Maramureº.

Viitoarea întâlnire a absolvenþilor din pro-moþia 1954 va avea loc în prima sâmbãtã din lunaseptembrie 2015. Întâlnirea va avea loc la sediulfilialei Suceava a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi la Restaurantul „Naþional“ dinSuceava.

Traian MAlEª

Dupã 60 de ani

Curierul UCRAINEAN12

Este vorba despre douã volumede poezii, primul apãrut în 2013, aldoilea anul acesta.

Autorul se numeºte VasileMan ge lovschi ºi este din Mãriþei,co mu na Dãrmãneºti, judeþul Su -ceava.

Aºadar, un nou condeier! A sereþine cã n-a cerut sã fie ajutat nicide UUR, nici de cine ºtie cine... Afãcut eforturi mari ºi a scos cãrþilecu cheltuialã proprie.

Vasile I. Mangelovschi (Þeliosau Þelek) s-a nãscut la 15 martie1948 în satul Mãriþei, comunaDãrmãneºti, judeþul Suceava.

ªcoli absolvite: cursurile liceale(diplomã bacalaureat), apoi cursu -rile ºcolii militare de maiºtri ºi

subofiþeri de artilerie 2 ani,plus alte cursuri militare (ar -mament-muniþie).

În privinþa calificãrilor,meseriilor ºi ocupaþiilor no -tãm: acordeonist, operator(pro iecþionist) cinema 16+35mm, zidar, zugrav, sobar, te -ra cotist, subofiþer artilerie ºirachete, registraturã ds, con-tabil, ºef grup magazii mu -niþii artilerie, electromecanic(diplomã), depanator radio tv,fotograf (atelier personal),pictor diletant, desenatortehnic, ºofer „B“. Actual men -te cadru militar în rezer vã, nupensionar.

Locuri de muncã: Su -ceava, Bacãu, Medgidia, Si -biu, Bucureºti, Vatra Dor nei,Focºani ºi Iaºi. Iatã ce spune

autorul: „Cãlãtorind în tre nul vieþiisimt o tainicã conspiraþie, între tor-tura su fleteascã ºi armonia naturii,sub strãlucirea unui curcubeu bol -tit, ori sub clar de lunã, a câmpuluisau pãdurii, transfigurate de razelepalide rãsfrânte de selene.

Senectutea aduce o tristeþe su -biec tivã, care, inexplicabil, vacreº te mereu. Vai de bãtrâneþeacelui care n-are amintiri duioasedin tinereþe. Prin versurile mele am

vrut sã dezvãlui o parte a sim þã -min telor lãuntrice, referitoare laamintirile magicului trecut, combi-nate cu unele realitãþi din prezent.

Am trãit o viaþã mai mult ade-vãratã decât fireascã“.

Autorul versificã extraordinarde uºor, iar eu nefiind critic literar,mã rezum în a exemplifica cu douãpoezii.

Kolea KURElIUK

CoborândÎn realitatea schematicã Pe care ne-o oferãOchiulÎn anticiparea internã a vieþiiSimt rãcori selenareÎntre cer ºi miºcareHipnotizatDe proiecþia fantasticãA lucrurilor pe orizontRãsãrite spontan de nicãieriCãpãtând acumDeformaþii halucinante

Misterul Metamorfozeazã apariþiile în

viziuneTulburãtoareÎn sentimentala atitudineBucolicã,Acceptatã ca o fatalitateÎn ancestrala...Înnoire.

Spiritul În transparentã înþelegere,Ca reflecþie a vieþii,Este pragmatic dezvãluit,Subiectivismul viziuniiDominãSenzaþia infinitului,A veºniciei...Spiritualizând materiaÎn viziune bucolicã.Purificat de o tristeþe,Cosmicã,Accept destinul Acum când în lumea umbrelorCade... amintirea.

De la „scormonind prin amintiri“la „nostalgii pe aripi diafane“

O c h i u lO c h i u l

PurificarePurificare

Cu acest titlu, ªtefan Buciutapublicã prima ºi, poate, cea maiimportantã carte a vieþii sale depublicist ºi parlamentar reprezen-tant al ucrainenilor în Sfatul þãrii,de neobosit ºi veºnic luptãtor pen-tru interesele conaþionalilor sãi,ucrainenii. El a urmat la condu -cerea Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia lui ªtefan Tcaciuc, o per-sonalitate cul turalã recunoscutãunanim ºi greu de întrecut. ªtefanBuciuta i-a urmat cu brio, ba chiarl-a ºi depãºit în unele privinþe. Îlcunosc pe deputatul ªtefan Bu -ciuta din 1969, din Tg. Lãpuº, pen-tru ca apoi drumurile noastre sã seîntretaie ºi la Baia Mare, unde s-amutat cu serviciul, fiind repre -zentantul pe 6 judeþe al între-prinderii la care lucra, ElectronicaBucureºti. Un titlu mai bun cãrþiisale decât „O viaþã în slujbaucrainenilor“ nici nu se putea gãsi,pentru cã întreaga sa viaþã ªtefan

Buciuta ºi-a dedicat-o, din umbrãºi, mai ales, din perioada vizibilãde dupã 1989, pãstrãrii limbii ºiculturii ucrainenilor de pe terito -riul României, în acest sens avânddin partea soþiei sale, Valeria, nunumai înþelegere deplinã, ci ºi aju-tor ºi sprijin moral în momentelecele mai grele. Pentru cã ªtefanBuciuta este, în acelaºi timp, nunumai un veºnic luptãtor pentruinteresele ucrainenilor, ci ºi unfamilist convins. Cartea lui ªtefanBuciuta nu este o zvâcnire deorgoliu, ci este o carte care trebuiascrisã, este o carte document nece-sarã despre ucrai nenii din judeþulnostru ºi din þarã, prin care îºi face,scriind-o, ºi o datorie faþã de cul-tura românã, faþã de români ºi faþãde ucrainenii sãi, pe care îi doreºteaºezaþi cultural ºi etnic pe locul pecare îl meritã. Pentru cã a observat,încã de pe când era copil, cã limbaucraineanã nu este cunoscutã de

toþi colegii, cãîncet-încet ucrai -nenii îºi pierdceea ce-i defi -neºte. Cartea esteun strigãt cãtreconaþionali ca sã-ºi pãstreze identi-tatea naþio nalã. O

asemenea carte nu putea fi scrisãca un roman, de aceea, autorul apreferat o structurã eterogenã, încare gãsim capitole referitoare laistoria ucrainenilor în România, laorganizarea postdecembristã înUniu ne etnicã, la pãstrarea, apã -rarea ºi dezvoltarea identitãþiiucrai nene, participarea la viaþa co -muni ta rã, la relaþiile ºi colaborarearo mâno-ucraineanã, la cooperareatransfrontalierã, întã rirea legãtu ri -lor Uniunii cu organizaþiile euro -pe ne ºi mondiale, la propria acti -vita te parlamentarã ºi multe al tele,pe care, în cei peste 20 de ani deactivitate în Uniunea Ucrai ne nilordin România pe care i-a des fã ºurat,a reuºit sã le publice sub diferiteforme jurnalistice în presa delimba ucraineanã ºi în cea de lim -ba românã. Citind cartea, putemspune cã aproape nimic nu i-a scã-pat autorului din ceea ce s-a petre-cut demn de luat în seamã în anii la

care se face referire. Este un motivîn plus ca cele 500 de pagini alecãrþii, în care se regãsesc nume ºipersonalitãþi locale, naþionale ºiinternaþionale, sã fie citite de câtmai mulþi ucraineni, pentru cã aciti o astfel de carte este nu numaio obligaþie, ci ºi o onoare, în ace -laºi timp. Suntem siguri cã despreaceastã carte mulþi vor mai scrieîncã.

Andrei FãRCAª

O viaÆå în slujba ucrainenilor

13Curierul UCRAINEAN

Consideratã de unii ca ultimaperioadã a verii, de alþii ca înce -putul toamnei, prima jumãtate alunii septembrie are farmecul sãudatorat, printre altele, atât bogãþieiproduselor agricole, viticole, cât ºifrumuseþii naturii, caracterizateprin cãldurã încã darnicã a soare-lui, cer senin, verdele pajiºtilor,frun ze neatinse încã de culoriletoam nei. Toate acestea, dar ºi ne -nu mãrate alte motive, fac ca na turasã fie ºi acum frumoasã ºi îm -bietoare, invi tând la excursii, dru -meþii ºi petreceri în aer liber. Aºaera ºi în una dintre zilele pri meidecade a lunii septembrie din acestan, când a avut loc întâmplareacare ur meazã.

Deºi sunt septuagenar de maimulþi ani, iar unele persoane chiarîmi recomandã sã mã mai liniºtesc,adicã sã stau cuminte acasã, fireamea neastâmpãratã, natura fosteimele meserii de silvicultor mãdeterminã sã nu rãmân pasiv încasã contemplând de aici fru-museþile naturii. Aºa cã, „înarmat“,ca de obicei, cu aparatul fotografic,într-o astfel de zi frumoasã de sep-tembrie, m-am hotãrât sã fac o dru -meþie, în realitate, o ascensiune peun vârf de munte din apropiereaoraºului în care locuiesc.

Odatã ajuns sus de unde seputea contempla în voie panoramaîmprejurimilor, am avut plãcereasã constat cã nu departe, într-o po -ie niþã, pãºtea o turmã de oi, câtevacapre ºi un þap, bineînþeles, fiindprezent ºi un câine ciobãnesc bu -co vinean.

Pentru cei care încã nu ºtiu, pre-cizez cã fotografiile cu subiect pas-toral executate într-un splendiddecor natural constituie întotdeau-na o realizare remarcabilã, râvnitãde toþi fotografii profesioniºti sauamatori, astfel de fotografii avândîntotdeauna succes la cei care leadmirã fie într-o expoziþie, fie într-o colecþie particularã.

Mânat de dorinþa realizãrii unorastfel de fotografii, m-am apropiatcu precauþie de turmã deoarece

ºtiam din experienþã cã din parteacâinilor ciobãneºti te poþi aºtepta lareacþii imprevizibile cu atât maimult, cu cât în cazul de faþã cio -banul se afla tocmai în parteaopusã a turmei ºi la nevoie nu ar fiputut interveni imediat.

Precauþiile mele nu ºi-au avutrostul, deoarece temerile legate dereacþia presupus neprietenoasã acâinelui s-au risipit atunci când el,apropiindu-se de mine, lãtrând darfãrã semne vãdite de agresivitate,m-a adulmecat mirosindu-mi ºimâna în care þineam aparatul foto.Rãmâ nând nemiº cat, fãrã sã mãagit ºi vor bin du-i continuu l-amlãsat sã facã „cu noº tinþã“ cu mineîn mod paºnic, cunoºtinþã dupãcare câi nele m-a lãsat îndepãrtân-du-se în direcþia tur mei.

Încurajat de acest prim succestactic, bucurosmã pregãteam sãfotografiez tur -ma ºi, cãutândunghiul cel maipotri vit pentru arealiza artisticfoto grafia, amfost nevoit sãmã las pe vine.Abia reuºisemsã fac câtevafotografii când,în mod neaºtep-tat, am avutparte de o maresurprizã. Amvãzut îndreptân-du-se spre mi -ne… þapul, un exemplar masiv, deculoare neagrã. Ideea de a-l fo to -grafia în cadrul general al ima gi niisau numai singular m-a bucurat,bucurie care însã avea sã disparãrepede atunci când acesta s-a apro -piat mai mult de mine. La începutam crezut cã þapul, poate curiosdin fire, vrea ºi el sã facã „cunoº -tinþã“ cu mine în mod similar cucel al câinelui cu câteva minutemai înainte. Deja eram pregãtitpentru o astfel de întâmpinarepaºnicã dar, cu stupoare, am vãzut

capul þapului aplecat înainte cucoarnele îndreptate spre mine, eltot continuând sã se apropie. S-aoprit totuºi, foarte aproape, încât aºfi putut sã-l ating cu mâna ºirãmânând aºa cu capul ºi coarneleîndreptate ameninþãtor spre mine,a început sã scoatã niºte suneteciudate lovind în acelaºi timppãmântul cu copitele din faþã.Atunci am observat cã vârfurilecoarnelor erau tãiate, dar compor-tamentul ameninþãtor al þapului nu

putea fi ignorat.Eu, în schimb, nuºtiam ce sã faccãci, fiind orã -ºean, nu eramfamiliarizat cucomportamentulani malelor cor-nute din gos po dã -riile þãrã neºti, iarþapul continua sãse manifesteparcã cu ºi maimare îndârjire.

Situaþia aceas -t a a durat maimulte mi nute,timp în care euam rãmas nemiº -

cat tot aºa, pe vine. Dupã un timp,vãzând cã nu reacþionez în niciunfel, poate plictisit sau poate pãrân-du-i-se cã „intrusul“ din faþa lui nuare intenþia sã-i încalce teritoriul,þapul s-a mai domolit. La început aîncetat sã scoatã acele sunete ciu-date ºi sã loveascã pãmântul culabele, apoi a ridicat capul ºi aînceput sã mã priveascã cu niºteochi care atunci mi se pãreau sata -nici. Aºa am rãmas o perioadã detimp faþã-n faþã, cercetându-ne re -ci proc miº cãrile. În acest timp,

sfidând pericolul, cu miºcãri lente,am dus aparatul la ochi ºi l-amfotografiat aºa cum stãtea ºi mãprivea fix parcã vrând sã-mi afleintenþiile.

Ajungând, probabil, la conclu -zia cã eu nu prezint nici un pericolpentru capre s-a retras îndreptân-du-se spre protejatele sale.

Între timp a venit ºi ciobanul(„badea Mitruþ“, dupã cum s-aprezentat singur) ºi, auzind celeîntâmplate, zâmbind, a recunoscutcã, într-adevãr, þapul are tendinþeagresive ºi de aceea a fost nevoitsã-i reteze vârful coarnelor.

Se spune cã totul e bine când seterminã cu bine. Aºa a fost ºi înacest caz, cãci ciobanul ºi-a vãzutde treaba lui, iar eu am plecatbucuros cã mi-am realizat dorinþa,fotografiind acea turmã, dar tot cugândul la întâmplarea cu þapul,care pentru mine ca fotograf a fosto experienþã ineditã prin care amtrecut.

Întors acasã, am povestit maimultor persoane peripeþia. Spredezamãgirea mea, unii, ascultân-du-mã, au interpretat cele relatatede mine ca pe o simplã, amuzantã„poveste vânãtoreascã“. Poate aºaar fi rãmas ºi azi, dacã, la data de10 septembrie, printr-o straniecoincidenþã, la postul TV Antena1, în cadrul emisiunii „Observator“de la orele 13:00 nu ar fi fost trans-misã ºtirea intitulatã „Þap diabo -lic“ ºi faptul cã un þap fugit cândvadintr-o gospodãrie ºi sãlbãticit înlibertate a atacat ºi rãnit mai multepersoane, terorizându-i astfel pelocuitorii unui sat de lângã Dej.

Acum, este evident - fapt accep-tat ºi de cei neîncrezãtori - cã dez -nodãmântul aventurii mele dinacea zi putea sã fie altul, mai puþinamu zant. Am scris cele de mai suspentru delectarea dumneavoastrãºi vã asigur cã întâmplarea esteauten ticã, confirmatã ºi de foto -grafia þapului în cauzã.

Iarema ONEªCIUC

SURPRIZĂSURPRIZĂ

Un licurici bea dintr-al ierbii verde potir roua zilei de echinocþiu.Mici fulgere pastelate scapãrã frunzele codrului.Cad primele ghinde; cum cad, cârd de ºoricei par. Motãnaºul

dupã ele!Ochiul boului toatã noaptea n-a clipit. Priveghere cu gândul la

Doamna Toamnã.Adie vântul. Voalurile ghebelor parcã tremurã.Lumânãrica din grãdinã, pe trecute, legãnatã de razele lunii.Sperietoarea din vie poartã pe umeri hainã - poate ºi-un duh

pãzitor.A planat o stea ºi s-a stins fãrã urmã - epitaf cu fiori de toamnã

rece.Tãcut ca sufletul - pas cu pas, ghiozdanul se-ndreapã spre ºcoalã.Zi de primire la ºcoalã - aleea de festivitate, pavatã cu petale de

trandafiri.Ochi se aprind de nerãbdare, înlãnþuind holurile ºcolii - intrare la

clasã.Sonerie „subþire“ - glasul clopoþelui un-doi s-a aprins de intrare la

clasã.

Blând peste tablã cad molecule de cretã - notã cu ton mat!Sãrutãri în rond - fluturi... flori încântate de vizitã.Cruci, prapuri în câmp... Dã, Doamne ploaie!Floarea-soarelui - din amurg spre zenit, elan cu greu, o mai

întoarce...Educatoare meditând - plimbare cu copii printr-un parc.Lacul atingând cu poalele - o libelulã în zbor.ªiroind încã - un pai de supt sucul „respirã“... pe gura copilului!Otavã cu miros de ultimã coasã - ºi flori de câmp, retezate ...Luna înspre zori - gong de aur bate sus, deºteptarea florilor.Vânt ºi ploaie. Gluga copilaºului, parcã ar avea nevoie

de un ºtergãtor de imagine.Într-un ghiozdãnel, la loc de cinste, floricele de porumb. Mama

numãrã câteva.Picioare supte de cãldura verii. Barza-i pe picior de plecare.Primele douã sãptãmâni de toamnã. Raze pe chipuri de statui,

zilnic au pãlit.Loc pentru „canguri“ de-o ºchioapã e mai la fiecare ºotron

desenat.Septembrie este o „eratã“ a începutului de toamnã, care se

autocorecteazã, în perspectiva unei veri prelungite. ...........................................................................Stuful în baltã cu sãbiile scoase - atât de rãzboinic! Ca la noi

în Parlament...

Mihai MATEICIUC

SEPTEMBRIE - JUMÅTATE ÎNCÅ HOINAR, JUMÅTATE ÇCOLAR

Curierul UCRAINEAN14

Clasic al literaturii ucrainene, unul dintremarii maeºtri ai prozei scurte, îndeosebi alschiþei, Vasyl Stefanyk s-a nãscut la 14 mai 1871într-o familie de þãrani cu stare în satul Rusovodin Stanislavºcina (azi, regiunea Ivano-Fran -kivsk) în Ucraina de Apus. În familia sa secunoºtea faptul cã la sfârºitul secolului alXVIII-lea strãbunicul sãu a venit la Rusovo dinUcraina de Rãsãrit, s-a însurat ºi s-a stabilitaici. Astfel, neamul Stefanykilor este un simbolprevestitor al unirii celor douã pãrþi aleUcrainei, separate atunci prin frontierã de stat.

La ºapte ani, Vasyl Stefanyk a început ºcoalaprimarã în satul natal, apoi, din 1880, a conti -nuat învãþãtura la Sneatyn. Pentru cã bãiatulînvãþa bine, dupã terminarea clasei a IV-a, tatãll-a înscris la Liceul Polonez din Kolomyia, undeerau admiºi puþini fii de þãrani, considerându-secã „mitocanii“ ar trebui sã rãmânã „la pãscutporcii“.

La liceu, Stefanyk i-a avut colegi pe alþi doiviitori scriitori: pe satiricul Les Martovyci ºi peMarko Ceremºyna (pseudonimul lui Ivan Seme -niuk). Nemulþumiþi de atitudinea autoritãþilor,viitorii scriitori, împreunã cu alþi colegi, acti vea -zã într-un cerc clandestin, al cãrui scop era ri di - carea conºtiinþei ºi a nivelului de culturã atât alpropriilor membri, cât ºi al þãrãnimii obidite.

Dupã terminarea liceului, la dorinþa tatãlui,Stefanyk se înscrie la Facultatea de Medicinãdin Cracovia, oraº în care va locui între anii1892 ºi 1900. Nefiind foarte pasionat de medi-cinã, el se aratã interesat mai mult de literaturãºi de probleme sociale. De altfel, întreaga savia þã va milita pentru emanciparea þãranilorucrai neni ºi va întâmpina cu entuziasm miº cã -rile þãrãneºti de la sfârºitul secolului al XIX-lea.

Primele încercãri literare ale lui Stefanyk(poezii în prozã, 1897) au fost înrâurite de mo -dernismul occidental. Însã, nemulþumit de aces-te scrieri, tânãrul autor le-a distrus aproape petoate.

Abia la sfârºitul anului 1897, Vasyl Stefanykpublicã în gazeta „Praþea“ („Munca“) dinCernãuþi un grupaj de ºapte schiþe. În primã-vara lui 1898, tot la Cernãuþi, îi apare primulvolum de schiþe - „Cãrticica albastrã“. În anulurmãtor, scoate la Lviv volumul „Crucea de pia-trã“ ºi tot acolo, în 1901, i se publicã volumul„Drumul“, dupã care în activitatea literarã alui Stefanyk intervine o pauzã de un deceniu ºijumãtate, scriitorul dedicându-se cu totul activ-itãþii socia le, culturale, gazetãreºti.

Creaþia sa reflectã starea grea, socialã ºinaþionalã, a þãrãnimii, cauzele dramatice aleemi grãrii în masã a ucrainenilor la sfârºitulseco lului al XIX-lea ºi începutul celui urmãtorspre SUA, Canada ºi Brazilia.

În 1908, Vasyl Stefanyk a fost ales înParlamentul de la Viena ºi supranumit de cãtrealegãtorii sãi „ambasador al þãrãnimii“ înParlamentul austriac.

Dramele provocate de prima conflagraþiemondialã îºi gãsesc ecou în multe dintre scrie -rile lui Stefanyk, precum „Pãcatul“, „Mama“,„Daune de rãzboi“, „Pãþania copiilor“ º.a.

Revoluþia din octombrie 1917 Vasyl Stefanyka întâmpinat-o cu bucurie ºi speranþa reuni fi -cãrii poporului sãu. Dorinþa fireascã de a vizitaUcraina sovieticã nu i-a fost însã îndeplinitã,autoritãþile poloneze refuzându-i eliberareaunui paºaport.

Vasyl Stefanyk moare la 7 decembrie 1936,cu mai puþin de trei ani înainte de momentuleliberãrii þinutului sãu natal.Creaþia lui Stefanyk s-a bucurat încã din timpulvieþii scriitorului de aprecierea marilor sãi con-temporani. Astfel, Ivan Franko constatã: „El pã -trunde cu mare mãestrie în sufletul þãranului dinGaliþia...“ sau „... nicãieri nu gãseºti la el un

cu vânt de prisos“. La rândul ei, Lesea Ukrainkaobservã: „În doar douã-trei creionãri fugare...el ne înfãþiºeazã extraordinar de mãiestrit în -tregi drame“.

„Curierul ucrainean“ prezintã astãzi citi-torului român una dintre capodoperele lui VasylStefanyk.

- Vasylko, ia-o pe Nastea ºi du-o la unchiul;mergeþi pe-acolo, pe cãrare, pe sub pãdure, ºtii tu.Dar s-o þii de mânã uºurel, sã n-o smuceºti: ea emicã; ºi nici sã n-o duci în braþe, cã încã nu poþi.

Se lãsã pe pãmânt, o durea tare, se întinse.- Da? parcã noaptea eu ºtiu pe unde s-o duc?

Dumneata mori, cã noi stãm lângã matale ºi-ompleca abia dimineaþa.

Ai vãzut, Nastea? A ºuierat un glonþ ºi aomorât-o pe mama, da' vinovatã eºti tu: ce te-aiapucat sã urli când soldatul ãla a vrut s-oîmbrãþiºeze pe mama? Ce, era treaba ta? Noi amluat-o la fugã, da' glonþu' ne-a ajuns... Iar de azitu n-o sã mai ai mamã, ai sã ajungi slujnicã...

Uite cã dumneaei nu mai vorbeºte, chiar amurit. Acu' io aº putea sã-þi trag o bãtaie, numaicã de-acuma eºti orfanã. Da' parcã tu eºti bunã laceva? Când a murit vecina noastrã Ivanycha,fetele ei o tot jeleau: „Mãmucã, mãmucã, undesã te cãutãm, de unde sã te aºteptãm sã vii?...“.Da' tu nu te pricepi, iar io îs bãiat ºi nu se cadesã bocesc...

Iote cum sloboade armata luminã de pecelãlalt mal, ca apa prin sitã, doar un licãr - ºigata: zãreºte unde-i soldatul ºi trage un glonþ înel, iar el cade. Ca mama. Culcã-te ºi tu lângãmama, cã acuºi o sã zboare gloanþele. I-auzicum þiuie...

Ia te uitã: ce gloanþe de foc aruncã-n sus sol-daþii dincolo de Nistru, da' le azvârlã sus-sus, iarglonþul arde ce arde ºi-apoi se stinge. Se joacãcu ele. O, ºi ce multe sunt!...

I-auzi tunul: bum-bum-bum, da' el nu trage-noameni, numa' în biserici sau în case, sau înºcoalã.

Tu de tun sã nu te temi. Un glonþ de-al lui ecât mine de mare, iar roþile-s cât roata morii.Da? tu nu ºtii nimic, abia ai învãþat sã umbli, pecând io pot s-o iau la galop ca un cal...

Ascunde-te dupã mama, cã, iote, iar sloboadeluminã, da' albã-albã ca pânza, acuºi o cârmeºtespre noi - uite ce albi suntem amândoi, ºigloanþele au început sã ºuiere. Oho, pe minedacã mã nimereºte un glonþ, o sã mã culc lângãmama ºi-o sã mor, iar tu singurã n-o sã nimereºtila unchiul. Mai bine sã te omoare glonþul petine, cã eu o sã nimeresc, o sã-l anunþ pe unchi-ul, iar el o sã vinã sã vã ia ºi o sã vã înmormân-teze pe amândouã.

Ai ºi început sã plângi, pãi ce, de la glonþdoare? Numai ce þiuie, îþi face o gaurã în piept,iar sufletul iese prin acea gaurã ºi s-a zis cu tine.Nu-i ca acasã, unde zaci de boalã ºi-þi facefrecþie cu rachiu...

Ei, slavã Domnului cã þi-e foame! Pãi, io cesã-þi dau sã mãnânci, dacã nu mai e mama? Sã-þidea mama! Spune-i mamei, ia spune-i. Da' ce,mama nu vorbeºte? Aºa-aºa, ia-o de mânã, iarmâna o sã cadã, nu þi-am spus eu? Of, fatã, cãproastã mai eºti - sufletul mamei a plecat, cã el,sufletul, e cel care vorbeºte, îþi dã pâine, te bate...

Nastea, zãu c-o sã te bat, ce sã-þi dau sãmãnânci? Acu' mai bine priveºte rãzboiul, uitece frumos e, iar mâine dimineaþã o sã mergem launchiul ºi o sã mâncãm ciorbã... Sau ia stai,

mama parcã avea pâine în sân, na ºi mãnâncã,of, ce fatã mâncãcioasã eºti...

Iote, iar sloboade pânza de luminã, ºi ce albãe - ca zãpada. Uite, vine spre noi! Da' tu ce-aipãþit, Nastea? Aoleu, ai gura plinã de sânge; ºimâinile! Te-a nimerit vreun glonþ? Vai, Nasten -ka, sãrãcuþa de tine, uite, culcã-te lângã mama...cã ce sã-i faci, asta e...

Ei, da' vãd cã nu te-a nimerit niciun glonþ -pâinea se umpluse de sânge în sânul mamei. Cãfata asta rea mãnâncã totul, ca porcul, uite cums-a mânjit cu sânge pe faþã ºi pe mâini... Cum osã te duc eu mâine dimineaþã în sat aºa plinã desânge? Da' lasã, când om trece pe lângã pârâu, osã te spãl cu apã atât de rece, cã o sã zbieri ca dingurã de ºarpe, iar io o sã-þi mai trag ºi o bãtaie.

Acum, dacã-ai mâncat, culcã-te lângã mama,iar eu lângã tine, ai sã fii la mijloc, n-o sã temãnânce lupul; aºa, dormi, cã eu mã mai uit larãzboi, iar tu încãlzeºte-te lângã mine...

ªi poate cã vreun glonþ l-o fi ucis de-acum ºipe tata acolo, în rãzboi, iar pânã dimineaþa poateo sã mã omoare ºi pe mine, ºi pe Nastea ºi n-osã mai rãmânã nimeni-nimeni.

A adormit. Pânã sã se lumineze de ziuã,pânza albã de luminã tremurãtoare ba îi aco -perea, ba fugea iarãºi dincolo de Nistru.

Prezentare ºi traducere din limbaucraineanã de Corneliu IROd

Va s y l S t e f a n y k

Pãþania copiilor

În Negostina s-a nãscut Maria,Am cunoscut-o când avea cinci ani,Te cuprindea euforic bucuria,Când o vedeai zburdând printre castani.

Avea doi ochi ca-n ceruri douã stele,Un pãr bãlai, cum nu s-a mai vãzut,Îi plãcea mult sã stea între lalele,Ce lângã geamul casei au crescut.

Dar timpul vechi a modelat-o bine,A devenit înaltã, ca o stea,Parcã venea din veacuri cristaline,Cu toatã frumuseþea ce-o avea.

Am îndrãgit-o, mi-a plãcut Maria,Credeam atunci ca omu-ndrãgostit,Cã îmi va aparþine bucuria,Când eu voi fi cu dânsa logodit.

Dar brumele ºi vântul reci de toamnã,În mine acest vis l-au spulberat,Au ajutat-o sã devinã doamnã,ªi sã disparã din iubitul sat.

S-a scurs o vreme foarte-ndelungatã,ªi într-o zi lângã bãtrâni castani,Parcã zãream un chip frumos de fatã,Ce-am cunoscut-o când avea cinci ani.

Am zis în gândul meu, o fi Maria?ªi am dedus cu greu, era chiar ea,Dar nu mã ajuta atunci tãriaDe-a o-ntâlni ºi de-a o-mbrãþiºa.

ªi-aºa dup-o absenþã-ndelungatã, Aproape de castani ce ruginescCa om cu bãtrâneþea nepãtatãSimþeam atunci cã încã o iubesc.

Mihai VOlOªCIUC

V i t r i n a l i t e r a r ăV i t r i n a l i t e r a r ă

Maria

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul 267/268)

Hnat: Iatã ce. Înainte de toate, beaun pahar de rachiu. El, ºi fãrã mine, teva scoate pe calea cea bunã. (Îi toarnãîn pahar.) Cred cã n-ai uitat cât deinteligent a judecat poetul latin..., no...cum îi spune..., ãla pentru care laFrãþie am primit o bãtaie bunã cu nu -iaua când pãrintele-rector m-a prins cu ver-surile înþelepte ale aceluia în cizmã. Poetulspunea: „Totul e o prostie, în afarã de rachie,uneori ºi de femeie“. Ãsta-i adevãrul! (Bea.)

Nazar: (Cu desconsiderare) Sãracul de tine,suflete nevinovat! Eu credeam cã în tine existãmãcar o fãrâmã de bunãtate, dar tu nu ai niciatâta cât are un animal. O, de-ai putea tu sã teuiþi aici (Îi aratã spre inimã), unde acum niciDumnezeu nu se uitã! Sau nu! Poate cã tunumai mã zãpãceºti, poate cã numai vorbeºtiaºa. Îmi eºti un prieten bun, credincios, cred cãai plâns vreodatã: plânge, te rog, acuma, cumine; mãcar prefã-te cã plângi. Nu mã maichinui, de supãrare îmi crapã inima! Sã râdã ceicare trãiesc în iad: lor le este indiferent; iar tueºti, totuºi, om.

(Se uitã la el cu compasiune)Hnat: Aºa-i, sunt om; dar tu, cu adevãrat,

eºti o babã, þi-o spun încã o datã; nu ºtiu pentruce te zbaþi atâta.

Nazar: Nu ai inimã, eºti de piatrã!Hnat: Gândeºte ºi spune ce vrei, dar eu sunt

mult mai nefericit decât tine, mai nefericit decâtcâinele tãu: el se gudurã pe lângã tine, iar tu-iarãþi iubire, iar eu?.. Cândva ºi eu am fost unprost, iubeam ºi mângãiam femeile-ºerpoaice,plân geam cu lacrimi fierbinþi, eram gata sã morpentru ele... ºi ce-am câºtigat? Vrei sã ºtii?

Nazar: Nu vreau, nu trebuie, nu vorbi! Tunu-l ai pe Dumnezeu în inimã.

Hnat: Dar câdva îl aveam, numai cã în jurulinimii au crescut lichenii ca în jurul unui ciotputred ºi fãrã de folos. Dar timpul tãu va veni ºitotul va fi doar o amintire. (Cu duioºie) Destul,îþi ajunge! Nu privi atât de înnourat; nu-þi vaajuta la nimic. Totul e nimicnicie: ºi prietenia, ºidragostea - naiba sã le ia! Numai proºtii ºi copi-ii cred în versurile latine. Mai bine sã vorbimdespre soartã, iar, între timp, vor sosi aici coþo -fenele cu ochi cãprui, vom bea, vom glumi, ºi -crede-mã - toate prostiile vor zbura din cap. Euºtiu bine toate acestea, necazul m-a deºteptat.

Nazar: (Ridicându-se de la masã) ªi eu amcunoscut necazul, dar nu m-am deºteptat; nuvreau sã te mai ascult; tu eºti mai rãu decâtdiavolul. (Vrea sã plece)

Hnat: Încotro?Nazar: Mi-e frig cu tine, mã duc în iad, ca

sã mã încãlzesc.Hnat: Stai puþin, tu n-ai sã-l gãseºti, eu îþi

arãt drumul.Nazar: Îl voi gãsi ºi singur.Hnat: (Reþinându-l) Tu chiar vrei sã pleci?

Turbatule, þi-ai pierdut minþile!Nazar: Eu n-am sã permit nimãnui sã mã

jigneascã, iar sfaturi proaste nu ascult de lanimeni. Dã-mi drumul.

Hnat: (Devenit treaz cu efort) Încotro,smintitule?

Nazar: (Aprins) Taci! De nu, aici þi-i amin!Hnat: (Fãrã sã-l scape din mânã) La asta ºi

eu mã pricep, dar dupã aia? Cu mortul recedrept în mormânt?

Nazar: ªi la dracu-n mormânt! Dã-mi dru-mul, mã duc la Cihyryn la polcovnic.

Hnat: De ce?Nazar: Sã-l omor!Hnat: ªi dacã n-ai sã-l omori, atunci ce va fi?

Nu va trebui sã-l rogi sã renunþe la Halea, ha?Nazar: Aºa sau nu, eu plec.

Hnat: La diavol în ospeþie! Dar nu-i maibine ca în loc de un burtos de polcovnic, sãcuprinzi trupul subþire ºi mlãdios al Halei? Nute mai încrunta ºi ascultã, ºi fã aºa cum îþi voispune, pentru cã tu astãzi n-ai fost în stare sãgândeºti ca lumea.

Nazar: ªi mai departe?Hnat: (Uitându-se în jur) Oare pereþii de

aici nu ascultã? (Cu jumãtate de voce) O furãmpe Halea ºi asta-i tot. E bine?

Nazar: (A tãcut un timp, apoi a strâns mânalui Hnat) Iartã-mã...

Hnat: Ei, ce mai e?Nazar: Eºti un prieten de nãdejde!Hnat: Despre asta mai târziu. Spune-mi,

facem sau nu?Nazar: Facem! Sunt al tãu; vorbeºte,

porunceºte.Hnat: Ascultã: Halea, desigur, ieºea în grã -

dinã ca sã vã întâlniþi, chiar ºi târziu noaptea ºi,probabil, nu singurã!

Nazar: Cu econoama.Hnat: Ibovnica cea de toate zilele! Nu-þi

murdãresc buzunarul niºte bãnuþi strãlucitori? Nazar: Doi.Hnat: Foarte bine. Ei vor fi ai econoamei

pentru cercei, iar catrinþa i-o promiþi prin vorbefrumoase. Numai vorbeºte cu ea în aºa fel, încâtsã nu afle de mine, pentru cã femeile sunt, cam,limbute; nu pentru ele s-a inventat cuvântul„taci“; în plus, costã foarte mult dacã o rogi.

Nazar: Nu mã voi zgârci, voi da tot ce am.Numai unde o voi gãsi pe econoamã?

Hnat: Ea va fi aici. Ai auzit cum gazda o„binecuvânta“ pentru cã întârzie undeva? Þineminte, dacã vei face totul cum trebuie, eu vã voiaºtepta la marginea cârciumii vechi, cu trei bi di -vii. ªtii unde, în spatele livezii, pe vechiul drum!

Nazar: ªtiu.Hnat: Cârciuma asta este ocolitã ziua cu

semnul crucii, iar noaptea nimeni nu îndrãz -neºte sã se apropie; un loc mai bun nici nu poþigãsi; numai sã vã grãbiþi.

Nazar: Dar dacã ea nu va vrea, - atunci ?..Hnat: Cine, econoama sau...Nazar: ªi una, ºi cealaltã.Hnat: Vor vrea amândouã, numai sã te pri-

cepi sã le convingi. Econoama, pentru un bãnuþde aur, merge sã-l colinde ºi pe satan; iar Halea,numai într-o cãmaºã, merge cu tine ºi la mar-ginea lumii, iar dacã þi se pare asta prea departe,atunci du-o, mãcar, la Zaporojie, iar acolo hat-manul nu-i mai mare decât baciul. Mi se pare cãtu nu ai ieºit din rândurile zaporojenilor!

Nazar: Nu.Hnat: Atunci, ce mai vrei? Apropo, cine este

atamanul unitãþii tale cãzãceºti? Nazar: Sokoryna.Hnat: Îl ºtiu. Bãrbat curajos ºi ambiþios;

într-o picãturã de apã îl îneacã pe diavol, nu-itrebuie Niprul. Ah! Mi se pare cã vine cineva.

Nazar: O, frate, dacã ar ajunge cuvântul tãula urechea lui Dumnezeu!

Hnat: Nimic nu-i mai uºor în lume: numaifã-te mai vesel, fii cazac. Taci. (Tare) Hai sãmai cinstim un pãhãrel pentr-un dulce sufleþel.(Beau)

Gazda: Vai, ce-am mai obosit! Cu greu amgãsit-o pe blestemata de Stecha!

Hnat: Da' ce, tot i se ºtergeau urmele? Gazda: Voi râdeþi, dar vremea s-a mai lin-

iºtit.

Hnat: Uite, primeºte asta pen-tru cã te-ai trudit. (Îi dã unpãhãrel)

Gazda: Naiba s-o ia, vai, ce-am mai obosit!.. Nu, mulþumesc,nu pot... Ei, fie..., doar... pentruvoi. (Încearcã sã bea câte puþin.Hnat o încurajeazã prin gesturi.Ea se preface cã nu poate, sestrâmbã, dar bea ºi ultimele picã-turi le aruncã spre tavan) Ca duº -

manii sã tacã ºi vecinii sã nu afle! (Îi înapoiazãpaharul)

Hnat: (Toarnã ºi-i oferã lui Nazar; acestarefuzã prin semne.) Nu vrei - cum vrei. Dar miemi se pare cã în lume nu existã necaz pe care sãnu-l poþi îneca într-un pahar de rachiu. Aldoilea pãhãrel - ºi dracu-i la fund! Aºa-iKateryno?

Gazda: Sunt unii cãrora nici o cvartã nu-i deajutor.

Hnat: (Cãtre Nazar) Tu... chiar n-ai sã bei?Nazar: Nu.Hnat: Celui liber -libertatea, celui mântuit -

raiul. Pentru sãnãtatea ta! (Bea) Cât adevãrgrãieºte cântecul în care se spune cã dacã bãr-batul n-ar avea femeie, n-ar ºti ce e nazul, dacãn-ar avea rachiu, ce-ar face cu necazul. Aºa cã... în rachiu cu urâtul, blestematul, în rachiu!Deºtept a fost acela care te-a nãscocit, sã ºtii!(Cãtre Nazar) Mi-e silã ºi sã mã uit la tine. Ei,încã una ºi gata. (Toarnã) Mai þii minte cumfugeam noi de la Frãþie cãtre Zaporojie ºi pedrum am întâlnit o bruneþicã, iar tu aproape-aproape erai sã dai libertatea zaporojeanã pesprâncenele ei negre? Vezi? Tu ai uitat, dar euþin minte toate alea ºi încã ce va fi eu voi ghici!

Stecha: (Intrând în grabã) Vai, mãiculiþã,ce-am mai obosit! Credeþi cã-i glumã? Am aler-gat peste tot! (Se uitã în jur) Vai, Doamne, nicinu vãd bine. Bunã seara domniilor voastre! Iatã,nici n-am gândit, nici n-am crezut! Mulþumim,mulþumim, cã nu v-aþi ruºinat de ºezãtoareanoastrã sãteascã.

Aºa cã n-o sã vã miraþi cã la noi totul e maiaºa..., nu ca la dumneavoastrã la Cihyryn.

Hnat: Pãi... la voi e ºi mai frumos.Stecha: Vã rog sã nu mai râdeþi.Gazda: (Intrând) Ei, va veni cineva?Stecha: Cum sã nu? Toþi vor veni!(Hnat o ia de mânã pe gazdã ºi se duce cu ea

într-o parte a încãperii. Nazar se ridicã de lamasã ºi se apropie de Stecha)

Hnat: (Cãtre gazdã.) Pe mine, nu ºtiu de ce,a-nceput sã mã doarã capul; cred cã voi ieºi sãpri vesc luna. Auzi? De un cobzar, cred cã aþiuitat. Ia, fugi repede! Fãrã el nici jocul nu va fijoc.

Gazda: Stecho, l-ai chemat pe Kyryk?Stecha: Mãiculiþããã, am uitat! Fug acuºica.Hnat: Iarãºi ai sã te-mpotmoleºti undeva...

O sã tragã o fuguþã gazda.Gazda: Bine! (Gazda ºi Hnat ies)Nazar: (O ia de mânã pe Stecha.) Stecho,

am o mare rugãminte la tine.Stecha: ªtiu, ºtiu ce fel de rugãminte - sã

spun domniþei sã vinã sã vã întâlniþi în livadã,dupã ce adoarme domnul, dar... acuma nu mai ece-o fost înainte. Doar singur ºtiþi ce s-a întâm-plat nu de mult.

Nazar: Asta nu va încurca lucrurile; trebuiesã-i spun doar un cuvinþel. (Îi dã o monedã deaur) Ia-o... ºi o fotã va fi, dacã-i cu folos.

Stecha: (Ia moneda) Nu-mi vine în cap cumsã fac asta. Ceasul rãu e cã bãtrânul nu vaînchide ochii toatã noaptea. Sãrmana domniþã!ªi cât am plâns ºi eu, cât l-am rugat! Dar el -nu! A fãcut cum a crezut el, bãtrâna satanã.

Nazar: Deci, vei face?.. Aºtept?!

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Eusebie FRASENIUC

NAZAR STODOLEAde Taras ªevcenko

(Dramã în trei acte)

Curierul UCRAINEAN16

„Eu sunt poporul a cãrui forþã-a Dreptãþii Încã de nimeni biruitã nu eraªi orice urgie, orice ciumã m-a seceratAceastã forþã iarãºi înflorea“

(traducere liberã)

Aceste cuvinte sunt într-atât de pãtrunzã-toare, încât te trec fiorii. Ele au erupt din sufle-tul ºi inima marelui poet Tycina cu 71 de ani înurmã. În timpul celuilalt rãzboi. Dar cât de ac -tuale sunt ºi acum, parcã ar fi fost spuse astãzi...

Stimaþi soldaþi ºi marinari,Sergenþi, comandanþi, ofiþeri, generali ºi

amirali, veterani,Luptãtori din cadrul batalioanelor de volun-

tari,Combatanþi ai subunitãþii care participã la

operaþiuni antiteroriste,Dragi concetãþeni,Stimaþi oaspeþi de peste hotare,Evenimentele din ultimele sãptãmâni sunt

pentru noi un adevãrat rãzboi chiar dacã el nu afost declarat. Ele, probabil, aºa vor intra în isto-rie ca rãzboi pentru apãrarea patriei din anul2014. Rãzboi pentru Ucraina, pentru libertateaei, pentru cinste ºi glorie, pentru popor. PentruIndependenþã.

Este un rãzboi pentru „apãrarea Patriei“ pen-tru cã în apãrarea ei s-au ridicat toþi, de la micla mare. Lupta pentru victorie a devenit o miº -care naþionalã, o cauzã a tuturor ºi a fiecã ruia.

Am convingerea cã lupta pentru Ucraina,pentru Independenþã se va încheia pentru noi cusucces datoritã solidaritãþii noastre naþio naleînmulþite cu curajul ºi eroismul ostaºilor noºtri.

În ultimele ºase luni, s-a nãscut, în condiþiide luptã grea ºi istovitoare, noua armatã ucrai -nea nã. Ea este puternicã nu numai datoritãarmamentului ºi talentului ostaºilor, ci ºi da to ri -tã forþei patriotice. Sintagma „apãrãtor al Pa -triei“ a încetat sã mai fie o expresie ab stractã.

Ea este acum plinã de conþinut concret.În analele bogate în victorii ale ostaºilor

ucrai neni figureazã multe lupte ºi date demnede a deveni „Ziua apãrãtorului Patriei“.

Subliniez, Ucraina nu va mai sãrbãtori nicio-datã aceastã sãrbãtoare dupã calendarul istori-co-militar al þãrii vecine. Vom cinsti apãrãtoriiPa triei noastre ºi nu ai celor strãine!

Curajul ºi eroismul, vitejia ºi sacrificiul,rezistenþa înverºunatã ºi camaraderia sunt de -mon strate de ostaºii noºtri zi de zi, ceas de ceas,clipã de clipã.

Forþele noastre Armate, Garda Naþionalã,Ser viciul de Frontierã, batalioanele de voluntariau moºtenit gloria militarã de la deta ºa men telede luptã ale vechilor cnezate ucrai nene, de laarmata zaporojeanã ºi de la luptãtorii din ArmataUcraineanã de Insurgenþi, de la armataRepublicii Populare Ucrainene ºi de la ucrai -nenii care în timpul celui de al Doilea RãzboiMondial au apãrat Ucraina în rândurile ArmateiRoºii.

Adevãrul despre biruinþele participanþilor laoperaþiunile antiteroriste vor fi înscrise cu lite rede aur în istoria militarã a Ucrainei.

Mulþumind tuturor luptãtorilor pentrurespectarea jurãmântului de credinþã, pentruslujirea Ucrainei, pentru apãrarea ei prin jertfã,aº dori sã mã înclin adânc în faþa fiecãrei femeiucrainene.

Bunicã sau mamã,Fiicã sau soþie. Sorã sau prietenã.Fiecãreia care ºi-a pierdut soþul sau fiul,

nepotul ori prietenul. ªi tuturor acelora care, cucredinþã în victorie, aºteaptã întoarcerea acasã acelui apropiat, celui drag, a celui iubit.

Mulþumiri separate activiºtilor din miº ca reade voluntari. Ajutorul vostru a fost extrem deim portant în primele sãptãmâni ale agresiuniicãci noi am primit ca moºtenire un stat fãrãarmatã, fãrã miliþie, fãrã servicii speciale, fãrãarme.

Duºmanul nostru s-a antrenat îndelung ºi cuperseverenþã pentru a ataca Ucraina. ªi iatã cãnoi nu am fost pregãtiþi atunci pentru aceastãmiºelie. Este pentru a doua oarã în o sutã de anicând elita politicã ucraineanã, în condiþiileasaltului iluziilor pacifiste, a subapreciat impor-tanþa întãririi capacitãþii de apãrare. În anii1917-1920 ai secolului trecut, ignorarea peri-colului de rãzboi s-a soldat cu o agresiune dinEst ºi cu pierderea Independenþei.

La rãscrucea secolului trecut ºi a celuiprezent am cãlcat pe aceeaºi greblã. Am crezutdin nou cã lumea a devenit „vegetarianã“. ªichiar am renunþat benevol la armamentulnuclear. Dar rãzboiul a venit iarãºi din aceeaºiparte a orizontului din care, din obiºnuinþã, nune aºteptam.

Oare nu ne-au învãþat înþelepþii romani cã„dacã vrei pace - pregãteºte-te de rãzboi“.

Doborârea de cãtre teroriºti a avionului ma - lay sian, omorârea consulului onorific al Litua -niei, apariþia mercenarilor în serviciul te ro riº - tilor - toate acestea aratã odatã în plus cã agre -siunea împotriva Ucrainei a depãºit limi te lerelaþiilor bilaterale. Ea ruineazã bazele ordi niimondiale. Violeazã dreptul internaþio nal. Puneîn pericol securitatea europeanã ºi globalã.

În centrul Europei, în secolul al XXI-lea afost comisã o încercare insolentã de trecere,fãrã declararea stãrii de rãzboi, a graniþelor unuistat suveran. Lumea parcã s-a întors în anii 30ai secolului trecut, în preziua celui de al DoileaRãzboi Mondial. De altfel, peste o sãptãmânã seîmplinesc 75 de ani de la declan ºarea acestuia.Un secol de la Primul Rãzboi Mondial a fostmarcat în urmã cu aproape o lunã. Al TreileaRãzboi Mondial nu-l putem admite.

Rãzboiul nu este iniþiativa noastrã. El ne esteimpus din exterior. Opþiunea noastrã este pacea,realizarea planului paºnic pentru Donbas pecare l-am elaborat ºi l-am propus în luna iunie.

Dar, paºii spre pace nu pot fi unilaterali. Ei nupot fi realizaþi în detrimentul suveranitãþii, inte -gritãþii teritoriale ºi independenþei Ucrai nei.

Diplomaþia ucraineanã face tot posibilul ºichiar imposibilul pentru a gãsi o cale politicã dereglementare a situaþiei.

Ucraina apreciazã foarte mult susþinerea pecare i-o aratã adevãraþii sãi prieteni - þãrile

membre ale Uniunii Europene, Statele Unite aleAmericii, alte state. Prieteni, cu noi este întrea-ga lume, din Canada pânã în Australia, dinSuedia pânã în Japonia.

Am dovedit sã suntem capabili sã ne apã rãmstatul. Se pare cã într-o perspectivã isto ri cã pre-vizibilã asupra Ucrainei va plana, din pãcate, unpericol militar permanent. Noi nu va tre bui doarsã învãþãm sã trãim astfel. Noi va trebui sã fimîn permanenþã gata sã apãrãm Independenþa.

Pânã la finele acestui an vom aloca miliardede hrivne pentru înnoirea armamentului ºi atehnicii miliatare.

Chiar acum în faþa voastrã de pe Chryº cia tykse va îndrepta direct în zona operaþiunii an -titeroriste o coloanã de tehnicã militarã nouã,cumpãratã sau produsã ori reparatã re cent.Conform planului pe anii 2015-2017, pentru re -înarmare ºi pentru înnoirea tehnicii militareurmeazã sã fie alocate peste 40 de miliarde dehrivne. Aceasta ne va permite sã modernizãm ºisã cumpãrãm avioane, elicoptere, nave de luptãºi ºalupe cu care sã dotãm armata.

ªi acesta este doar un modest început. Sun -tem obligaþi sã întãrim continuu armata noas trã.Cãci, acela care cruþã banii pentru ar mata sa, vatrebui sã hrãneascã o armatã strãinã.

Numai cu preþul unor eforturi colosale aleîntregului popor vom putea apãra Inde pen denþa,viaþa ºi siguranþa fiecãruia, dreptul nostru de atrãi liber pe pãmântul nostru ucrainean.

Peste douãzeci de ani sãrbãtoarea noastrãalbastru-galbenã a Independenþei prindea rãdã -cini ºi acum a devenit cu adevãrat naþionalã.Niciodatã în cei 23 de ani aceastã zi nu a fostatât de mãreaþã ca astãzi. Niciodatã oamenii nuau marcat-o cu atâta sinceritate ca acum, custeguleþe ucrainene arborate la fiecare fereastrã,în fiecare balcon. ªi aceasta în ciuda unor vre-muri grele prin care trece þara.

Sub aspectul solemnitãþii ºi al însufleþiriisãrbãtoarea Independenþei este pentru noi, pre-cum Crãciunul. Cãci ea chiar marcheazã naº te -rea unei þãri noi - Ucraina.

La mulþi ani, prieteni, cu prilejul Zilei Inde -pendenþei!

Glorie Forþelor Armate ale Ucrainei!Glorie poporului ucrainean!Glorie eroilor!Ucrainei glorie!

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul Preçedintelui la parada pr i le juitå de cea de a 23-a aniversare a IndependenÆei Ucrainei