8/16/2019 Mitul Iubirii Romantice

1/2

  Lavinia Gu uș  Master II

Mitul iubirii romantice

  În sensul originar mitul presupune contactul cu o lume supraomenească, a valorilor,

oferind un model comportamental, Însă accepţiunea mitului în epoca modernă trimite la ceva

ce trebuie descoperit , revelat, pentru a afla adevărul.

Deoarece am ales să propunem discu iei problematica mitului iubirii romantice, a aț ș

cum este el receptat în societatea contemporantă, este important să conturăm încă de la

început traseul pe care vom porni. A adar, abordarea acestui subiect impune două tipuri deș

discurs, discursul oficialactual !pune accentul pe tactil, pe vi"ual# fiind dublat de cel

mitologic !moral#. Discursul oficial, al societă ii contemporane, trebuie să impresione"eț

organele de sim nobile, trebuie anali"at de la distan ă. Însă mitul nu ia na tere doar dinț ț ș

 procese intelectuale, ci i"voră te i $straturile mai ad%nci ale fiin ei umane&, fiind necesară oș ș ț

reînnoire i readaptare constantă.ș

'aport%ndu(ne la iubire în contemporaneitate, observăm că e)presia unui sentiment nu este

sentimentul însu i, ci emo ia transmisă de o imagine, o concreti"are a e)perien ei sociale, maiș ț ț

degrabă, dec%t a celei individuale. Iubirea este unul dintre cele mai discutate i celebrateș

ideatic i artistic fenomene umanem imaginea sa fiind asiduu cultivată de mass(media, înș

 programele *+ , în film i în literatură c-iar i domeniile care nu se încadrea"ă în aceastăș ș

sferă regăsim trimiteri la aceasta, la anali"a i interpretarea ei.ș

  Mitul iubirii romantice a fost masiv studiat i anali"at, în special prin raportare laș

 perioada romantică, însă cum este el perceput i în eles astă"i Au"im at%t de des despreș ț

înt%lnirea sufletului(perec-e, despre pove ti de dragoste unice, despre lipsa condi ionării deș ț

orice fel atunci c%nd vine vorba de iubire, despre inefabilitatea acestui concept...

Într(un studiu apărut în /012, 3etru Ilu afirma că $societatea modernă i post(modernăț ș

 promovea"ă din plin ideea individualită ii, a libertă ii de e)primare, a apetitului pentru a fiț ț

unic, special&, astfel înc%t, parado)al, credin a în unicitatea propriei pove ti de dragoste areț ș

note esen ial comune. 4amenii au tendin a de a rotun5i firul evenimentelor, de a le pre"enta caț ț

 pe o poveste cu început, punct culminant i final fericit, de i ele pot si $"ig"agate, dispersateș ș

i fără logică înternă.& 3referăm oric%nd să nuan ăm povestea primei înt%lniri dec%t să cădemș ț

în prăpastia banalului.

 

8/16/2019 Mitul Iubirii Romantice

2/2

  Lavinia Gu uș  Master II

  6redin a în alegerea liberă, personală este asimilată tot de mit, consider%ndu(se ilu"orieț

$iubirea este determinatp de o configura ie de factori&7 pro)imitatea spa ială, circumstan a deț ț ț

înt%lnire, percep ia potrivirii, aspectul fi"ic, statutul social, educa ional, economic etc. 8untemț ț

a%t de limita i în alegeri, înc%t noi nu mai percepem aceste constr%ngeri obiective. $Miracolul&ț

dragostei constă tocmai în faptul că, ba"%ndu(se strict pe emo ii, iubirea nu ar putea avea caț

obiect altă persoană, ceea ce ne conferă unicitatea pe care o r%vnim încă de mici.

Mitul iubirii romantice este ani-ilat i de mitul utilitarist, al pragmatismului, căci iubirea,ș

rela ia de dragoste se manifestă pe principiul reciprocită ii, al sc-imbului social, multiplu iț ț ș

variat7 sc-imbul material, psi-ologic i spiritual. Însă, $această coordonată a e)isten ei umaneș ț

refu"ă calculele mesc-ine&, prefer%nd ideea sacrificiului i a altruismului.ș

9)isten a i durabilitataea rela iei de iubire este, totu i, condi ionată de reciprocitate,ț ș ț ș ț

dragostea nu poate supravie ui dacă nu este dublată i de fapte concrete.ț ș

  Dragostea romantică, ce se caracteri"ea"ă prin ideali"area celui iubit, prin puterea iubirii

de a învinge orice obstacol, este un construct social, căci dragostea se na te, înflore te iș ș ș

dispare la confluen a factorilor ce in de conte)t, personalitate i timp.ț ț ș

4bservă, de(a lungul timpului nevoia oamenilor de a( i confirma iubirea, de a o celebra prinș

intermediul unor rituri sociale. Astfel, aceste rituri creea"ă o realitate fără de care ele nu ar 

însemna nimic, este o rela ie de interdependen ă. 6ontinua sc-imbare i propulsare a acestor ț ț ș

rituri în societatea contemporană arată, în antite"ă cu menirea lor, tocmai opusul a ceea ce ele

se străduiesc să confirme7 iubirea, care ine de spirit, nu poate fi e)primată conceptual, esteț

sărbătorită la cel mai înal nivel al societă ii de consum. A adar, $riturile se modifică în func ieț ș ț

de modul în care grupurile sociale le dau o fa ă nouă&.ț

  'evenind la ilu"ia iubirii romantice, observăm evolu ia acestea pe scara v%rstei7 de laț

dragoste pasională la dragoste compasională !ra ionali"area nevoilor i sentimentelor#.ț ș

Ideali"area partenerilor începe să fie contrapunctată de imperfec iunea umană, se înstalea"ăț

rutina i mitul iubirii romantice începe să fie spulberat de lipsa corespondentului în realitate.ș

Bibliografie:

1. 6assirer, 9rnst,  Func iile mitului în via a socială a omuluiț ț    în vol.  Mitul statului,

Istitutul 9uropean, Ia i, /001ș

/. Ilu , 3etruț  , Dragoste, familie i fericire: spre o sociologie a seninătă iiș ț  , 3olirom, Ia i,ș

/012

:. 8egre, Moni;ue,  Mituri, rituri i simboluri în epoca contemporanăș , Amarcord,*imi oara, /000.ș