Mittel Europa
3
Mitteleuropa este o noţiune ideologică, ceea ce s-ar putea numi o hartă mentală, o realitate istorică, o noţiune care ţine de istoria culturii, de istoria socială, mai mult decât o realitate geografică, ea corespunzând constituirii unei comunităţi culturale pornind de la imperiile centrale care domină această regiune a Europei de la sfârşitul secolului al XVIII-lea până la primul război mondial şi ale căror urme sunt atât de profunde încât nu au putut fi şterse complet nici de cel de-al doilea război mondial, nici de dictatura sovietică stalinistă şi neostalinistă. Poporul din Europa Centrală care se află în cel mai direct contact cu Imperiul German este cel polonez. Or, naţiunea poloneză n-a fost niciodată recunoscută sau susţinută de acesta; ea este socotită un teritoriu german şi polonezilor nu li se dă nici o şansă, ei neputând să aleagă decât între marginalizare şi asimilare. Pentru istoria culturală, noţiunea de Mitteleuropa nu corespunde unei realităţi geografice, ci unei reprezentări a rolului limbii şi a creaţiilor literare şi intelectuale germane din Europa Centrală. Harta mentală a Mitteleuropei are frontiere variabile, la vest şi la est, în funcţie de perioada istorică. Dacă ne gândim la vremea primelor populaţii germane de la est de graniţa Sfântului Imperiu Romano-German, Mitteleuropa se întinde până la hotarele vestice ale Rusiei şi ţărilor baltice. Dacă vom considera că cele două imperii, german şi habsburgic, formează Mitteleuropa începând cu epoca modernă, este necesar să distingem între tradiţia federativă şi multiculturală a Sfântului Imperiu (din care Boemia şi nordul Italiei au făcut mereu parte) şi tradiţia rezultată din dualismul austro-prusac, instituită în epoca Mariei-Tereza şi a lui Frederic al II-lea. Propagarea culturii germane a structurat un spaţiu care, începând din secolul al XIX-lea, a devenit când locul confruntării dintre o Kultur germanică şi celelalte identităţi culturale, când locul interpenetrării germano-slave, germano-evreieşti, germano- ungare. Europa Centrală a secolului XX se prezintă drept acea „altă Europă” a cărei identitate ar fi mai întâi de toate definită prin literatură. Prima configurare a identităţii culturale a Europei Centrale apare în momentul în care Renaşterea şi barocul se răspândesc, în epoca modernă, în Mitteleuropa prin intermediul curţilor de la Viena, Praga, Cracovia, Ofen (Ungaria), care
description
Europa Centrala
Transcript of Mittel Europa
Mitteleuropa este o noiune ideologic, ceea ce s-ar putea numi o hart mental, o realitate istoric, o noiune care ine de istoria culturii, de istoria social, mai mult dect o realitate geografic, ea corespunznd constituirii unei comuniti culturale pornind de la imperiile centrale care domin aceast regiune a Europei de la sfritul secolului al XVIII-lea pn la primul rzboi mondial i ale cror urme sunt att de profunde nct nu au putut fi terse complet nici de cel de-al doilea rzboi mondial, nici de dictatura sovietic stalinist i neostalinist.Poporul din Europa Central care se afl n cel mai direct contact cu Imperiul German este cel polonez. Or, naiunea polonez n-a fost niciodat recunoscut sau susinut de acesta; ea este socotit un teritoriu german i polonezilor nu li se d nici o ans, ei neputnd s aleag dect ntre marginalizare i asimilare. Pentru istoria cultural, noiunea de Mitteleuropa nu corespunde unei realiti geografice, ci unei reprezentri a rolului limbii i a creaiilor literare i intelectuale germane din Europa Central. Harta mental a Mitteleuropei are frontiere variabile, la vest i la est, n funcie de perioada istoric. Dac ne gndim la vremea primelor populaii germane de la est de grania Sfntului Imperiu Romano-German, Mitteleuropa se ntinde pn la hotarele vestice ale Rusiei i rilor baltice. Dac vom considera c cele dou imperii, german i habsburgic, formeaz Mitteleuropa ncepnd cu epoca modern, este necesar s distingem ntre tradiia federativ i multicultural a Sfntului Imperiu (din care Boemia i nordul Italiei au fcut mereu parte) i tradiia rezultat din dualismul austro-prusac, instituit n epoca Mariei-Tereza i a lui Frederic al II-lea. Propagarea culturii germane a structurat un spaiu care, ncepnd din secolul al XIX-lea, a devenit cnd locul confruntrii dintre o Kultur germanic i celelalte identiti culturale, cnd locul interpenetrrii germano-slave, germano-evreieti, germano-ungare. Europa Central a secolului XX se prezint drept acea alt Europ a crei identitate ar fi mai nti de toate definit prin literatur. Prima configurare a identitii culturale a Europei Centrale apare n momentul n care Renaterea i barocul se rspndesc, n epoca modern, n Mitteleuropa prin intermediul curilor de la Viena, Praga, Cracovia, Ofen (Ungaria), care ntreineau, din secolul al XV-lea mai ales, legturi strnse cu Italia. Alt factor determinant al constituirii unei republici a literelor n Europa de Mijloc ar fi reacia la invazia i ameninarea otomane.Al treilea moment determinant al istoriei culturale a Europei de Mijloc : Reforma i Contrareforma.Propagarea sistemului teoretic al lui Johann Gottfried Herder n snul popoarelor Europei Centrale apare ca una dintre etapele eseniale ale formrii unei Mitteleurope culturale. Intelectualii unguri, romni, polonezi, cehi, srbi, croai, sloveni etc. se impregneaz, n contact cu textele lui Herder, de convingerea c nu exist dragoste pentru patrie fr dragoste pentru limba matern. Acest gnditor i scriitor german a fost unul dintre marii trezitori ai Europei literare n epoca Luminilor. napoiate datorit supunerii fa de marile imperii (german, habsburgic, rus, otoman), naiunile Europei Centrale i revendic emanciparea ncepnd din secolul al XIX-lea, cutnd o cale de a reface legtura cu epocile anterioare de independen i mreie. Aceast contientizare naional trece prin redescoperirea i codificarea unui tradiii culturale, a unei identiti lingvistice i a unui patrimoniu literar.De-a lungul a mai bine de dou veacuri, din secolul al XVIII-lea pn la primul rzboi mondial i chiar dup aceea, germana a fost principala limb internaional, lingua franca a unei regiuni divizate n arii lingvistice i naionaliti multiple. Din punctul de vedere italian, noiunea de Mitteleuropa evoc dezbaterea care a avut loc n ajunul primului rzboi mondial, n nord-estul Italiei, apropo de legturile care i unesc pe italieni, germani, austrieci i slavi ntr-un ansamblu regional sudat prin legturi mai profunde dect cele instituite de dinastia habsburgic. Un loc de prim importan n istoria intercultural a Mitteleuropei i revine transferului cultural germano-polonez. De la finele veacului al XIX-lea i nceputul celui de-al XX-lea, n anumite arii lingvistice ale acestei regiuni germana se adaug limbii naionale ca limb internaional a literaturii, uneori fcnd concuren unei alte limbi internaionale, franceza. Pe msur ce contientizarea naional face progrese, germana nu mai are dect statutul de a doua limb care permite comunicarea internaional n interiorul regiunii central-europene.n secolul XX, dup primul rzboi mondial, statutul limbii i literaturii germane n ex-Mitteleuropa se schimb complet : germanofonii i scriitorii n limba german devin o minoritate n toate rile n care mai exist ca locuitori. Dup al doilea rzboi mondial, ca rspuns la distrugerea Mitteleuropei de ctre al treilea Reich, scriitorii n limba german care rmn n Mitteleuropa sunt sortii unei marginalizri existeniale agravate de cenzur i represiune. Este mai ales cazul Romniei, unde literatura n limba german, decimat de acel Cultura memoriei Heim ins Reich i de antisemitism, va deveni din nou victima dictaturii n epoca romnizrii forate conduse de Ceauescu. Pentru a defini identitatea central-european a literaturii austriece de limb german, este necesar s lum n considerare anumite particulariti ale periodizrii care despart literatura austriac de cea german, apropiind-o de literaturile slave i maghiar. Astfel, stilul baroc s-a rspndit n ntreaga regiune central-european.
