Misterul anului 2012 - Preziceri, profetii si posibilitati

SI PSIBILITATI

juna ArJose Arguelles, Ph. D. Gregg Braden Corinne McLa Carl Johan Calleman, Ph. D James O'Dea Gill Edwards Christine Page, M.D. Barbara Max Hubbard Janosh John L. Petersen Daniel Pinchbec ,ase John Major Jenkins John Lamb Lash Pe ussell Ervin Laszlo Robert K. Sitler Geoff Stray Lewellyn Vaugh-Lee, Ph. D Mag Blackbur - 5' Ph. D

g tific g a m , Ficarii campului magnetic al Rimfintului modul in care aceasta va afecta tot ce inseamn viat. Barbara Max Hubbard gi Peter Russell cerceteaz ritmul accelerat al evolutlei noastre motivul pentru care ne putem, literalmente, transforma intr-o noun specie. Ecologista Joanna R. Macy are o viziune asupra Marii Cotituri" gi cum putem lua parte la aceasta trecere spre o cultura care sa sustina vial a. Daniel Pinchbeck investigheaz modificarea de gtiint'd absolut necesar pentru ca omenirea s supravietuiasca dupa anul 2012. Ce ne agteapt, oare, in 2012? Dar, chiar ne---agteapa-ceva? F sunteti sceptic, adept c in s ns al ace idei, sau doar o pe A curl cartea Misterul anultu 2012 of explorare cuprinztoare gi in posibiliatilor legate de acest cotitur in istoria omenirii, care se apropie cu repeziciune.

1 1 /1 I mE it XI I I A A N T ./ .4X I I 1 21 02preziceri, profecii Si posibilitati(

.. t. :./'

,..sia......40Th

Compilation copyright 2007 by Sounds True care are toate drepturile; nicio parte din aceasta carte nu poate fi folosit sau reprodusa in vreun fel, fail permisiunea scrisa, data de autor Si editura Titlul original The Mystery of 2012, Predictions, Prophecies & Possibilities Tehnoredactare Felicia Dragusin Coperta PDG Advertising Ideea pentru coperra, Julia Kretsch Copyright 2008, Editura For YouDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MISTERUL ANULUI 2012: preziceri, profetii Si posibilitti Bucuresti : For You, 2008 ISBN 978-973-170140-0 133.529

Toate drepturile asupra versiunii it limba roman& apartin Editurii For You. Fleproducerea integral& sau partials, sub oriceform, a textului din aceast carte este posibila numai cu acordul prealabil al Editurii For You. Tel./fax. 021/6656223; 0311001455,

Editura For Youmobile phone 0744352963; 0724212690; e-mail [email protected]; edituraforyou@bastralso website: http://www.editura-foryou.ro Printed in RomaniaISBN 978-973-1701-40-0

M I S 'J r E M t J IM . .1 1 .N M T ijIIA 21 02preziceri, profetii Si posibiliati(rn.,...,...,

,,,,s.....0,4

Traducere Darla Vasilescu Laura Cristiana Monica Visan

Editura For You

Mihaela lvcinus

IntroducereTam! Simon Prima clad and am auzit de misterul anului 2012 a fost pe la mijlocul anilor '80, ca'nd i-am luat un interviu expertului in calendarul maya, Jose Argiielles, pentru postul de radio Boulder County. Tema seriei de doudsprezece parti a fost Modificarea Patnantului", iar subiectul sau a fost Convergenta Armonica din data de 16-17 august 1987. Potrivit lui Jose, aceasta convergentd a marcat intrarea Planetei Pamant in perioada de doulzeci i cinci de ani, care ne va aduce, in anul 2012, la incheierea Marelui Ciclu din Calendarul Maya. Jose a descris anul 2012 ca pe o perioadd de uriaa

schimbare in evolutie, ce va afecta intreaga planeta - o perioada pe care el a numit-o sincronizarea galactica", in care planeta Pamant va trece printr-o modificare de proportii astronomice, care o va face sa se alinieze cu puternice forte ale schimbarii. Sunt o fire pragmatics i nu m-am fasat imediat convinsa. insa trebuie sa recunosc ca eram foarte curioasa. Intr-un fel, ma simteam insufletita de posibilittile pe care le descria el - i aveam o multime de intrebari. Oare, toti expertii in calendarul maya erau de aceeai *ere in ceea ce privete data de sfarit, 2012, i semnificatia pe care o avea? Calendarul maya se dovedise a fi, i in trecut, o metoda profeticd sigurd? Ce insemna o uriaa schimbare in evolutie", cum va fi ea shntita i cum va arata ea in anul 2012? Era, intr-adevar, Kmantul intr-o relatie cu forte nevdzute - forte superioare, care aveau un interes in ceea ce privea viitorul nostru? Si, probabil cea mai imp ortanta intrebare: era posibil ca o lume atat de impovarata de conflicte Si lacomie sa tread printr-o modificare atat de semnificativd. i de pozitiva, intr-o perioadd atat de scurta de timp?

____________________________Tami Simon________________________

N u a m p r im it r d s p u n s u r i la t o a t e a c e sniciin t r ele-am i, c e e d r e p t , t e nu b r i dutat foarte mult. Pentru mine, lucrarea de transformare clipi-declip pirea mult mai captivant, deck teoretizarea a ceea ce se putea intampla, sau nu, in viitor - i mi-am concentrat din nou atentia spre practica spirituals, spre munca mea i spre lucrurile urgente din viati Dar, de-a lungul anilor, intrebarile despre anul 2012 au inceput sd-mi atraga din nou atentia - intrun mod din ce in ce mai insistent. In fiecare an, intknesc tot mai multi practicieni spirituali extrem de inteligenti i serioi, care au vazut - prin clarvedere lkintricA direct - ca planetei i se (Ara o ansa de a evolua in timpul acestei deschideri, care este anul 2012. Ei sunt de pkere ca 2012 okra o poart a posibilitatilor", o ocazie de trezire, care necesita atentia noastr imediati Mai mult deck atk, un numk tot mai mare de scriitori Si ganditori vizionari, din diverse domenii - viitorologi, oameni de tiint, artiti, eco-filozofi i sociologi - scriu despre 2012 i despre deceniul care urmeaza, ca va fi o perioad de schimbki planetare nemaiintknite i accelerate. In cele din urm, 2012 nu mai reprezint un moment dintr-o perioad indelungat din viitor; el se afll chiar dupd colt. Dad" a existat vreodati un moment pentru a investiga posibilitatile lui 2012 i pentru a ne pregki pentru ansele pe care ni le aduce, acel moment este, in mod evident, acum. Aadar, orick de mult a vrea s nu formulez teorii despre viitorul necunoscut i imposibil de aflat, misterul lui 2012 pare a fi un fenomen care bate la ul i cere atentie i gndire limpede. Uspunzind la aceasta chemare, compania Sounds True* a adunat aceasti colectie de eseuri, care analizeaza misterul anului 2012, dintr-o gaml largd de perspective. Obiectivul nostru a fost cel de a crea un manual de texte de investigatii" - o carte creat sa ajute o persoani cu mintea deschisa s exploreze misterul anului 2012, intr-un mod eficient, amAnuntit i analizat din diverse puncte de vedere.

_________________________Introducere________________________ In c e e a c e m a p r iv e t e , c o n t in u i s a fdescoperit .ca ama ia r a m iu s c e p t i c a B c h intrebam dad nu cumva este un lucru nechibzuit sa ne fixlm privirile asupra posibilitatilor lui 2012, ca pe o perioadi de mare transformare colectiva. Asta, deoarece, dad interpretarn in mod greit predictiile despre 2012, ca pe o permisiune de a ne teal vietile ca nite spectatori ateptand sa vine catastrofele, sau ca o raze galactica dintrun alt sistem solar s ne rezolve toate problemele de pe planet - atunci promisiunea i oferta lui 2012 s-au transformat intr-o justificare a non-actiunii. E interesant ca acesta este un punct subliniat de ate multi dintre scriitori care au contribuit la aceasta colectie. In aceasta carte, 2012 este de cele mai multe on descris ca un punct al alegerii, o perioada de posibilitate i Hansa marite, mai degrabal deck o bombe apocaliptica, menita sal explodeze la miezul noptii, pe data de 21 decembrie 2012. Apelul pe care ni-1 fac aceti vizionari, in timp ce investigdm anul 2012, este de a fi extrem de atenti, sensibili i angrenati, in mod creator, in posibilitkile care apar in jurul nostru. Acestea fiind spuse, v incurajez sa porniti in calkoria oferita de aceasta antologie, cu o curiozitate puternica. Am descoperit perspectiva ample oferita de multi vizionari axati pe anul 2012 poate avea un efect de extindere a mintii. Scrierile for m-au ajutat sa-mi modific propria perspectiv, de la dimensiunea istorica, umana a schimbarii, ckre o perspectival mai vasty - una plina de dimensiuni energetice, vibrationale i invizibile, care ne pot infuza eforturile umane, cu o energie ce nu a mai fost accesata pang acum. A ne deschide fats de posibilitatile anului 2012 inseamna sa ne deschidem spre mister, spre puterile cosmosului, care le intrec pe cele umane. Parerea mea este ca aceste puteri ne pot inspira i sustine actiunile. * SOUNDS TRUE este o companie multimedia, infiintata de Tami Simon in 1985, cu scopul de a rispndi intelepciune spirituali

____________________________Tami Simon_______________________

I n e s e u l s a u , a u t o r u l D a n i e l P i n c h b e c pe dun cmomentl 2 0 1 2 c a k e s rie a n u pentru intoarcerea lui Quetzalcoatl", legendarul arpe cu pene din America centrals, ce simbolizeaza intalnirea dintre arpe i pasare, sau dintre Pamant i Cer. Tocmai de o astfel de intalnire avem nevoie. Doar cu picioarele ferm infipte in pamantul situa;iei noastre imediate, putem sa atingem intelepciunea i puterea de dincolo i sa ne aliniem cu ele. Fie ca aceasta colectie de eseuri s inspire o asemenea intalnire in voi ingva, pe masura ce traim impreuna misterul lui 2012. Tami Simon Editor,

Sounds

True

ex/nn

1, n N-1 3n

Punctul de alegere, 2012

Intalnire cu fereastra de emergentiNe dam Gregg Braden

e masurd ce and predictiile despre 2012, multi oameni se intreabil dad" exist?'" # dovezi .tiintifice in acest sens. Gregg Braden exploreazd posibilitatea ca anul 2012 sel aducii o inversare a polilor magnetici ai Pdmntului - $i ce-ar putea insemna o asemenea inversare, pentru cel mai mare numdr de oameni care a existat vreodatape Pdmdnt. In eseul de mai jos, folosind ca punct de plecare incredibilele realizari i predictii ale mamilor, autorul cerceteazd ceea ce ftim in prezent, cdutand dovezi gintifice di magnetismul planetei va fi inversat 1 cd petele solare, sau furtunile solare, indica o schimbare ce e pe cale de a se petrece. Braden analizeazd dovezile fizice, teoria cuantica .i tendintele istorice, pentru a estima dacd, in 2012, se va produce o distrugere masivii, sau va apdrea o noud realitate, care ne va da fold. Dupd ce clintdrege dovezile, autorul ne spune at alegerea ne apartine.Detine, oare, straVechiul calendar maya, secretul unui eveniment deosebit, care va avea loc in timpul vietii noastre? Dad da, oare acel eveniment detine cheia viitorului nostru i, posibil, chiar a propriei supravietuiri? Un numdr tot mai mare de dovezi sugereazd ca raspunsul la aceste intrebri este Da". Acum trebuie s ne intrebam: De ce?" De ce, cu aproximativ o mie cinci sute de ani in urmA, a

Gregg Braden

apdrut brusc o civilizatie avansata, cu cel mai sofisticat ceas galactic cunoscut Ora in timpurile moderne, de ce au clAdit membrii ei o

c iv il iz a t i e m a s iv a , p r e o c u p a t a d e c i c l u r il e au la c t i c e v a De ,ce r a p o i g a disparut? s t e ia acest calendar al lor, care coincide cu cei cinci mii de ani de istorie umanl inregistrata, se incheie la o data atat de precisa: o data din timpul vietii noastre? Care e semnificatia solstitiului de iarna, din 21 decembrie 2012? Pentru a raspunde la aceste intrebari, trebuie sa trecem de granitele traditionale care au separat tiinta, religia, spiritualitatea i istoria i O. unim aceste numeroase surse de cunoagere, intr-o singura intelepciune noua. Cand facem acest lucru, Incepe sa se intample ceva extraordinar. MISTERUL MAYA Din punct de vedere istoric i cultural, civilizatia maya0 reprezinta o anomalie. Inregistrarile arheologice arata ca primii mayai au aparut brusc", in urma cu aproximativ o mie cinci sute de ani, in regiunile Indepartate in care se gasesc astazi Peninsula Yucatan din Mexic, Guatemala i part" din Honduras i Belize. Ceea ce deosebete civilizatia mama de alte culturi din aceeai perioada este ca mayaii par sa fi avut, Inca de la Inceput, o tehnologie avansata, in locul unei tehnologii care sa evolueze de-a lungul unei marl perioade de timp, aka cum ne-am atepta sa se intample. Dei exista multe teorii, nimeni nu a elucidat Inca aa-numita enigma mayaa". In cercetarile sale despre acest mister stravechi, autorul Charles Gallenkamp rezuma ciudatenia prezentei mayailor, astfel: Nimeni nu a explicat multumitor unde sau and a aparut civilizatia mama, sau aim a evoluat ea, intr-un mediu atat de ostil aezarilor omeneti". El descrie pe larg, cat de putine lucruri cunoatem, in realitate, despre stramoii notri indepartati, observand ca orice a fost ceea ce a dus la abandonarea brusca a marilor for orae, in timpul secolului al IX-lea d.Ch. - unul dintre cele mai complicate mistere descoperite vreodati - tidied inca multe ipoteze".1

Punctul de alegere, 2012D e i e x p e r t i i n u s u n t d e a c e e am i op ta i'v eur e c upentru ecare o precis p r i v i r l a r l civilizatie atat de puternica pare sa fi disparut, nu pot sa nu se minuneze cu totii de ceea ce a lasat ea in urma. in orice discutie despre realizarile mayaglor trebuie sa se accepte faptul ca ele contin, fara discutie, cel mai sofisticat artefact din lume: modul unic de a calcula ciclurile cosmice timpul. Inainte de secolul al XX-lea, calendarul maya pare sa fi fost cea mai sofisticata metodi de calculare a timpului galactic. Chiar i in prezent, mayagi moderni urmaresc atat timpul galactic, cat i timpul local, folosind sistemul despre care experti precum Michael D. Coe ne spun ca nu au scipat nici macar o singura zi, in peste 25 de secole"2. Pe langa urmarirea ciclurilor solare i lunare, calendarul maya vechi de cinci mii de ani se pare ca urmarete ceva i mai surprinzator: rara aliniere cereasca a sistemului nostru solar, a soarelui i planetei noastre, cu centrul galaxiei - un eveniment care se va intampla din nou, abia peste alte 26.000 de ani. Explicatia cronometrului galactic" maya a fost o numarare de 260 de zile, numita tzolkin, sau Calendarul Sacru", care interactioneaza cu un alt calendar de 365 de zile, numit Anul Vag"*. Mayaii erau de 'Were ca aceste doua cicluri de timp progresau ca dintii a dou roti, care se roteau panl in momentul rar, and una dintre zilele Calendarului Sacru se potrivea cu aceeai zi din Anul Vag. Acea zi rara i importanti a marcat sfaritul unui ciclu de 52 de ani i a facut parte din perioada mai mare de timp, numita Mamie Ciclu". Potrivit acestei explicatii i traditiei preotilor mayai inii, inregistrarile indica faptul ca ultimul Mare Ciclu a inceput in august 3114 i.Ch. - perioada aproximativa a primelor hieroglife egiptene * Haab este numit Anul Vag, deoarece nu este chiar atat de exact ca i alte numiritori. El este cu 1/4 dintr-o zi, mai scurt deck anul solar obimuit. Este format din 18 luni de cite 20 de zile, plus o perioada de 5 zile, numita Uayeb. n,tr.


- i s e in c h e i e i n v ii t o r u l a p r o p i a t , in a n u l ciclul2 se . incheiei pe e c i s , 201 d Ch. M a pr data de 21 decembrie 2012, and soarele nostru se va alinia direct cu ecuatorul galaxiei Calea Lactee. Oamenii de tiint recunosc ca o asemenea aliniere galacticl va avea loc i ca acest calendar maya marcheaz evenimentul. Intrebarea pus cel mai frecvent este, pur i simplu: Ce inseamna ea? Exists oameni care reduc fenomenul la o simpla ciudatenie interesanta, pe care vom avea norocul sa o vedem in timpul vietii noastre. Altii sugereall c incheierea Marelui Ciclu marcheaza convergenta unor procese cosmice rare, cu implicatii care se aliniaza pe o scald de la imbucuritoare, la alarmante. Dr. Jose Argiielles, un expert in cosmologia mayaa", sugereaz1 c primii ani ai noului mileniu fac parte dintr-un subciclu, care a inceput in 1992, marcAnd aparitia a ceea ce el numete tehnologiile non-materialiste, armonice in plan ecologic ... pentru a saluta noua societate descentralizatl, eliberat de dominatia i controlul mass-media."3. Folosind aceleai informatii, altii avertizeaz c sfaritul calendarului maya coincide cu evenimente ceregi care pot avea consecinte profunde i chiar periculoase, pentru viata de pe Hmant, aa cum o cunoatem in prezent. De exemplu, o revista electronics din India a publicat un articol, in editia din 1 martie 2005, in care descria rezultatele modelului facut de computerul din Hyderabad, pentru ca modificarea polilor sa coincida cu data de sfarit a calendarului. Titlul infricoAtor anunta in felul urmkor: Modelele fa-cute pe computer prezic o inversare a polilor magnetici ai Pamantului, iar soarele poate pune capit civilizatiei umane, in 2012". In articol era descris cel mai cumplit scenariu a ceea ce ar putea sa insemne o lume lipsid de camp magnetic.4 Deg exists multe idei referitore la ceea ce ne putem agepta, pe masura ce ne apropiem de data de sfarit a calendarului maya, majoritatea oamenilor considerl ca se va intampla ceva - intreba-

Gregg Braden

r e a e sCt e :a n u m e ? C e in c e r c a u s a n e s p despre data pe m a y a fi, u n a s tr o n o m ii care niciunul dintre ei nu avea sa o trdiascd in timpul vieii? intrucat 2012 se afla la doar cativa ani distanta, i se intampla sa coincida cu schimbrile fara precedent ce au loc in sistemul nostru solar, un numar tot mai mare de oameni de tiint sugereaza ca e in avantajul nostru sa intelegem ce incercau sa ne spuna astronomii mayai. Probabil ca cel mai bun mod de a descoped ceea ce nu cunoastem este sa arundm o privire asupra a ceea ce cunoactem deja. SA FIE MAGNETISMUL PAMANTULUI, UN LUCRU SIGUR? Atunci and ne gandim la lucrurile care sunt sigure in viata, avem tendinta sa includem printre aceste certitudini i campurile magnetice ale planetei noastre. Din ate ne putem aminti, toti cei care ne aflam acum in viata, de fiecare data and am privit la varful acului unei busole, acesta a indicat mereu aceegi directie - Si anume sus", cand era vorba de polul magnetic nordic al Pamantului. Si chiar dad avem tendinta de a crede ca polii nord i sud ai Pamantului reprezinta un lucru sigur, realitatea e ca magnetismul planetei noastre nu este thug de putin o certitudine. De exemplu, tim ca, din and in cand, se intampll ate un lucru absolut uimitor, aproape incredibil. Din motive care Inca nu sunt pe deplin intelese, cunoscutii poli nord i sud ii schimbd locurile - campul magnetic al Famantului trece printr-o modificare magnetics completa. Dei, in istoria civilizatiilor, inversiunile polare sunt rare, datele geologice arata ca acestea se intampla in mod regulat. Inversarile magnetice au avut loc deja de o suta aptezeci i unu de on in ultimele aptezeci i ase de milioane de ani, iar cel putin paisprezece dintre acele inversiuni s-au petrecut doar in ultimii patru milioane de ani i jumatate.5 Si chiar dad sunt, in mod cert, ciclice, inversarile par sa varieze cu timpul, &and ca momentul urmtoarei inversari sa fie o


in c e r t i t u d in e . I n s a , e x is t s s i m p t o m e c a r e netice, d m o arf ifi a r i l e m a g p r e c e cum d i c schimbarile brute ale climei i slabirea rapids a campului magnetic al planetei - iar ambele au loc chiar acum. Tocmai aparitia acestor simptome in prezent - i faptul ca ne-a expirat termenul", in ceea ce privete producerea unei inversari polare - i-a facut pe tot mai multi oameni de tiinta sa sugereze ca ne dram in fazele incipiente ale unei astfel de inversari. In Julie 2004, ziarul New York Times a luat posibilitatea inversa,"ril magnetice a Pamantului suficient de in serios, pentru a-i dedica o intreaga parte din sectiunea sa tiintifica, in care a descris ce inseamna mai precis o astfel de inversare, cat Si posibilele sale implicatii. In articol se sustinea Prabugrea cimpului magnetic al Pamantului, care protejeaza planeta i-i calauzete pe multi dintre locuitorii ei, pare sa fi inceput cu cel putin o mita cincizeci de ani in urma".6 Nu incape indoiall, cel putin pentru unii oameni de tiinta, ca inversarea a inceput deja. Masuratorile geologice arata Ca, de fapt, intensitatea magneticl a Pamantului a scazut in mod constant, dintr-un varf pe care 1-a avut acum data mii de ani, pans a ajuns in prezent cu 38% mai jos cleat era la acea vreme. Masuratorile ficute Inca de la mijlocul anilor 1800 sustin i ele aceasta scadere magnetics, aratand ca magnetismul planetar a pierdut apte procente din forta sa, doar in ultimii o suta de ani,7 Chiar dad, simptomele unei inversari a polilor sunt prezente, este posibil sa nu fie recunoscute cu uprinti, din mai multe motive, cum ar fi presupunerea ca inversarea, campurilor magnetice ale Pamantului are lac ca un proces lung i lent, care se produce intr-un ritm constant. Noile interpretari ale dovezilor sugereaza, intr-un mod convingltor, ca se poate intampla i altceva. Este posibil ca, pe cat se campul slabete mai mult, pe atat o face mai repede. Dad aa stau lucrurile, este posibil ca inversarile din trecut sa se fi produs mult mai repede deck credem not de fapt. De exemplu, in indepartatele

Gregg Braden

r e g i u n i a le S ib e r ie i, m a m u t li, d e s p r e c a r e intr-o rinversare u f o s t p r in g se c ede ca a a polilor din timpul ultimei era glaciare, au fost gasiti inghetati, avand Inca in gura resturile de mancare de la ultima masa dovada ca schimbarea climatica brusci, ce insotete o asemenea modificare, se poate intampla foarte rapid! In 1993, Science News a publicat un studiu in care se descria cum sarcina de a descoperi o dovada exacta a unei inversari pare a fi i mai dificila, din cauza faptului ca acest camp magnetic slbege considerabil, in momentul in care ii schimba directia", exact aa cum se intampla in prezent.8 Intrebarea ramane: mai precis, cat de slab devine campul Inaintea unei inversari? Dei rlspunsul la aceasta intrebare nu e clar, tim ca astfel de evenimente uriae nu se intampla pe Pamant, doar de dragul de a se intampla. Ele par sa fie legate de evenimentele prin care trec i vecinii notri ceregi posibil, Intreaga galaxie. SOARELE NOSTRU: LINISTEA DE DINAINTEA 1VIARII FURTUNI Inca de and s-au putut observa cerurile - datorita primelor telescoape ale lui Galileo- astronomii europeni au tiut ca soarele nostru trece prin cicluri regulate de furtuni magnetice intense - pete solare - urmate de perioade predictibile de linite. Aceste cicluri au fost observate cu regularitate, Inca din 1610. De cand au Inceput masuratorile, au avut loc douazeci i trei de cicluri de pete solare, aflate cam la unsprezece ani distanta, ultimul incepand in luna mai 1996. Momentul exact in care urmeaza sa se Incheie recentul ciclu a fost un mister - dar asta doar Ora in primavara anului 2006, cand NASA a anuntat evenimentul pe care il ateptau astronomii. Pe data de 10 mai a acelui an, petele solare i flacarile solare s-au oprit dintr-o data, iar Soarele s-a semnaland sfaritul actualului ciclu de pete solare. Linitea, insa, e inelatoare.


S f a r s it u l u n u i c ic lu e s t e in d ic iu l c a infurtuni. n n o u ce face n o t c e p e u Ceea c ic lu ca noul ciclu sa fie atat de diferit este faptul ca puterea petelor solare, observate din 1986 Oa in 1996, sugereaza ca urmatorul ciclu va fi unul dintre cele mai intense cicluri inregistrate vreodata. Urmatorul ciclu de pete solare va fi cu 3050% mai puternic deck cel precedent", spune Mausumi Dikpati, de la Centrul National pentru Cercetari Atmosferice, din Boulder, Colorado. David Hathaway, de la Centrul National de Stiinta Tehnologie Spatiala, este de acord sugereaza ca se asteapta ca, in noul ciclu, petele solare create in ciclul anterior sa se amplifice sa reapara ca niste pete solare matt. Dad' va fi asa, furtunile magnetice ale Soarelui le vor del:44i in intensitate doar pe cele din 1958, and aurora boreala a iluminat cerul noptii, pand in Mexic. La acea vreme, ins, nu aveam tehnologia actuall de comunicatie, cum sunt satelitii, care pot fi dereglati de asemenea furtuni. Chiar dad' intensitatea prezisa a noului ciclu solar ar fi, in mod normal, un motiv de ingrijorare, ea devine si mai semnificativa, dad lulm in considerare data la care va avea loc cea mai intens parte a furtunii - maxima solara. Dupa analizarea ciclului din 19861996, Dikpati plaseaza aceasta maxima solarl in 2012, data care coincide cu calculele mayasilor pentru alinierea galactica a Soarelui nostru. intrucat acest fenomen nu s-a mai intamplat, cu populatia i tehnologia pe care le avem in prezent, nimeni nu stie cu siguranta ce efecte ar putea avea aceste furtuni solare, asupra viitorului nostru.

CE INSEAMNA TOATE ASTEA?

Stim ca Soarele trece printr-o modificare magnetics, iar Pamantul pare sa se afle in fazele incipiente ale unei inversari a polilor, Ce legatura an aceste evenimente ceresti, cu calendarul ma-yak? Ce inseamna toate astea? Exists nenumirate intrebari foarte pertinente, care sunt importante, deoarece singurul lucru pe care 11 stim cu siguranta este acela ca tot ce inseamna viata este puternic

Gregg Braden

i n f l u e n t a t d e s c h im b a r i l e m a g n e t i c e . E x i s t s i n e n u t literatura de specialitate, care descriu cum multe specii de animale - de la balene, delfini, la pasari colibri i antilope - depind de autostrazile" magnetice ale Pamantului, pentru a naviga Si a-si gasi locurile de hrnire i de imperechere. Chiar dad noi nu folosim aceste autostra'zi" in acelai fel, se pare ca nici oamenii nu fac exceptie. In 1993, o echipa internationals care studia

magnetorecep-

capacitatea creierelor noastre de a detecta schimbarile magnetice ale Pamantului - au anuntat o descoperire care a facut ca 2012, ciclurile mayge i campurile magnetice ale Pamantului sa fie chiar i mai semnificative decat se credea anterior. Aceasta echipa a publicat descoperiri remarcabile, care aratau ca creierul uman contine milioane de particule magnetice minuscule"9. Aceste particule ne conecteaza - exact cum o fac in cazul celorlalte animale - la campul magnetic al Pamantului, intr-un mod profund, direct i intens. Iar o asemenea legatur are implicatii serioase. Dad, aceste campuri magnetice ale Pamantului se schimba in cadrul de timp oferit de anul 2012, inseamna ca i noi suntem afectati. Stim ca, de exemplu, campurile magnetice au o influent pro-funds asupra sistemelor noastre nervoase, a celor imunitare Si a modului in care percepem spatiul, timpul, visele Si chiar realitatea in sine. Si chiar dad fora campului magnetic al planetei noastre poate fi masurata ca o interpretare generals, ea variaza., local, de la o regiune la alta. Pe la inceputul secolului al XX-lea, tiparele magnetice au fost schitate i publicate de catre oamenii de tiinta, sub for-

lia -


ma unei hard, care are marcate curbele de nivel magnetic ale lumii.1 Harta arata forta liniilor magnetice care acopera continentele i arata locurile de pe Pamant, unde oamenii au parte de cele mai puternice - i cele mai slabe - efecte ale campurilor magnetice. Pentru a intelege de ce este acest lucru important pentru ciclul 2012, nu trebuie sa privim mai departe de insag contiinta noastra.

Gregg Braden

D e i s u n t m u lt e lu c r u r i p e c a r e n u leexistd unul rde ccaret ii n t , t im d e s p e o n suntem siguri: materialul din care e creata cons-Uinta este energie, iar acea energie cuprinde electricitate i magnetism. Chiar dad natura electromagnetica a contiincei este in curs de a fi explorata, pare totui ca magnetismul Nmantului joaca un rol in modul in care acceptam noile idei i schimbarile din viata noastra. Dad ne gandim ca aceste campuri magnetice sunt o forma de liant" energetic, putem folosi aceasta metafora ca pe o posibild explicatie a motivului pentru care unele parti ale lumii - i propria noastra Cara accepta mai greu schimbarea, in timp ce alte locuri par sa accepte imediat ansa de a incerca ceva nou. Modelul nostru de liant magnetic" sugereaza ca locurile cu campuri magnetice mai puternice (mai mult liant) sunt mult mai profund intarite de traditie, de credintele i ideile existente. In locurile unde campurile sunt mai slabe, este adevarat exact contrariul. In aceste locuri, oamenii par a fi fortati s creeze schimbdri. Dei zonele de mica intensitate magnetica pot fi potrivite pentru aparitia a ceva nou, modul in care este exprimata acea schimbare depinde de cei care traiesc acolo. Cunoscand aceste aspecte, o scurta analizare a hattii magnetice globale ne poate ajuta sa intelegem atat locurile care par a fi prinse intr-un conflict permanent, cat i de ce noul i schimbarea par sa apara brusc intr-o anumita regiune, inainte de a se raspandi spre altele. Imediat, vedem ca una dintre legaturi este atat de evident incat aproape ca ne sare in ochi. Locurile din lumea noastra cu cea mai mica intensitate magnetics - cum ar fi curba de nivel zero (gauss magnetic zero) care trece direct pe sub Canalul Suez i Israel - sunt exact locurile unde vedem cele mai mari ocazii pentru schimbare. Uneori, schimbarea vine ca o tranzitie wall de la o idee sau alta. Alteori, vine ca o lupt. In exemplul cu Orientul Mijlociu, vedem lupta care poate rezulta din incercarea de conservare a traditiei stravechi, intr-un loc care obliga la schimbare. Campul magnetic slab nu inseamna


s c h im b a r e a t r e b u ie s is f o r m a u n u i c o n conditiiler pentru o lu , e a o f e r l f lic t ; p u i s im p abordare diferit a lucrurilor. Din nou, modul in care se exprima schimbarea la care invita campurile slabe, depinde de cei ce locuiesc in acele zone. 0 curbs de nivel magnetic zero, shnilard exists i paralel cu Coasta de Vest a Americii. Nu e surprinzator faptul ca aceasta parte a lumii este cunoscuta i ca un focar" de schimbare, dei aceasta e exprimata altfel decat in Orientul Mijlociu. intinzanduse din sudul Californiei, pans in nordul statului Washington, aceasta zond de forts magneticl redusl este privitl, de cele mai multe ori, ca un taram al noii gandiri i al noului in general - iar, odata cu acesta, gasim idei de prima importanta in tiint, tehnologie, mod, muzica arts. La celalalt opal al spectrului, exists zone cu un magnetism extrem de ridicat, unde, din punct de vedere istoric, schimbarea se produce incet, pe parcursul timpului - i, de cele mai multe ori, in urma unei lupte. Spre exemplu, in Rusia centrals, valorile de nivel sunt unele dintre cele mai ridicate din lume, care ajung sa depaeasca 150 de unitati gauss. Experienta recentl a Rusiei, unde reorganizarea politica a coincis cu sfaritul Razboiului Rece, este un bun exemplu pentru modul in care regiunile cu campuri magnetice ridicate au tendinta sa se agate de traditie i sa accepte schimbarea incet, de-a lungul unei perioade lungi de timp. Totui, acest lucru ne arat i ca, de indata ce schimbarea se produce in aceste zone, ea se face cunoscutd intr-un mod care nu poate fi trecut cu vederea. Chiar i fad astfel de dovezi, in mod intuitiv tim ca suntem afectati de fortele magnetice planetare. Orice politist sau medic va recunoate comportamentul agitat - Si, uneori, bizar - pe care it au oamenii in timpul zilelor cu lung plina. Atunci cand forta magnetics se schimba brusc, ea schimba i modul in care ne simtim - iar aceasta schimbare poate fi derutanta, dad' nu intelegem de ce se intampla. Cu toate acestea, pentru cei care inteleg motivul, astfel de momente pot reprezenta un dar important - Hansa de a renunta la

Gregg Braden

t i p a r e le d e c r e d i n t a c a r e a u p r o d u s s u f e r i n t a familie t i lboalau r e r e a din d in v ia a o r , d din trup - i de a accepta credinte noi i pozitive. Artitii i muzicienii cunosc acest lucru i adeseori anticipeaza ciclurile de luny Ora, tiind ca sunt perioade de mare creativitate. Aceste exemple despre legatura dintre contiinta i magnetism ()feel informatii importante, in ceea ce privqte modul in care ne pot influenta schimbarile viitoare ale fortei magnetice, aa cum unii se ateapta s se intample, in timpul ciclului 2012.

RESCRIEREA CODULUI REALITATII Este posibil ca, prin modificarea parerii pe care o avem des-pre ce anume inseamna schimbare in viata noastra, sa putem trans-forma modul in care abordam aumite experiente, cum ar fi predictiile infricoatoare legate de 2012? Dei exists cateva descoperiri noi, care ne arata cum contiinta ne influenteaza, in mod direct, lumea, in general, ele sunt variatii ale experimentului care a avut loc cu un secol in urma, menit sa descopere in ce masura realitatea noastra este influentata de credintele pe care le avem. In 1909, Geoffrey Ingram Taylor, un fizician britanic, a inventat celebrul Experiment cu clod, fante i a ini;iat o revolutie in modul in care ne privitn pe noi inine, in relatie cu universul. Principalul factor al acestui experiment a fost ca simpla prezenta a unei contiinte din incapere - oamenii influenta modul in care se cornportau particulele cuantice (materialul din care e formats lumea noastra}. Pe data de 26 februarie 1998, experimentul lui Taylor a fost repetat de catre oamenii de tiinta de la Institutul de Stiinta Weizmann, din Israel. Nu numai ca au confirmat ca lumea noastra e influentata prin simpla observare, dar au descoperit i ca pe cat se &eau mai multe observari, pe atat era mai mare influenta observatorului asupra a ceea ce avea loc cu adevarat".11 Cu alte cuvinte,


c u c a t c e i p r e z e n t i s e c o n c e n t r a u m a i mcul tatatu influentaur i m e n t u l u i , u a s p ra e x p e mai mult rezultatul. Si aici se afla explicatia care sa ne fad s intelegem ce ne pot spune, cu adevdrat, fizica cuantica i calendarul maya, despre puterea pe care o avem in univers. Lumea, vietile i corpurile noastre sunt rezultatul limbajului cuantic at credintelor, judecatilor, iubirii i fricii pe care le avem in ceea ce privete acele lucruri. Aceleai teorii care descriu ca realitatea noastra este influentata de catre credintele noastre sugereazd ca, dace vrem sa ne schimbam realitatea, trebuie sa ne schimbam modul in care ne privim pe noi inine. in 1957, fizicianul Hugh Everett al III-lea, de la Universitatea Princeton, a dus aceste idei cu un pas mai departe, creand teoria care descrie modal in care concentrarea contientei noastre creeaza realitatea. Intr-o lucrare de referintd, in care ii prezenta i Teoria Lumilor Multiple, Everett a descris simple momente din timp, cand devine posibil sa facem un salt" de la o realitate la alta, prin crearea unei punti cuantice intre cele doua posibilitati deja existente.12 El a numit aceste ocazii puncte de alegere" i le-a descris ca momente in care conditiile fac posibila inceperea unei experiente, iar apoi rezultatele acesteia se schimba, prin schimbarea concentrarii contientei noastre - credintele noastre. Din aceasta perspective, data limita, 2012, pare sa reprezinte un mare punct de alegere cosmic - momentul din sistemul galactic, cand toti parametrii se potrivesc, pentru a ne fi mai uor s alegem un nou mod in care sa ne privim pe noi inine, in relatie cu acest univers - i un nou mod de a fi.PUNCTUL DE ALEGERE 2012: A ADUCE TOTUL LAOLALTA

Acum avem informatiile - dar Si limbajul - care ar putea raspunde la intrebarea noastra referitoare la semnificatia lui 21 decembrie, 2012. De la Vedele hinduse, vechi de opt mii de ani i ca-

Gregg Braden

le n d a r u i e v r e ie s c , v e c h i d e c in c i m ii d e a n i, la p r oi t iile in d ig e n e din Asia fe din continentele americane, toate sugereaza ca ceva cu adevrat important se va intampla in timpurile pe care le traim noi acum. Este important de remarcat ca toate aceste profetii nu ne spun nimic despre faptul ca insai lumea noastra se va sfari, in mod obligatoriu, la aceasta data. Ceea ce spun ele este ca, la aceasta data, lumea - aa cum am cunoscut-o pang acum - va intra intr-o perioada de schimbare. Modul in care reactionam la aceasta schimbare va hotari cum o vom experimenta i cum ne vom trai vietile, in urmatoarea perioada din existenta noastra. Ceea ce deosebete profetia mama, de predictiile generale ale altor traditii, este ca are o data de sfarit, care va fi in timpul vietii noastre. Ultimul ciclu al intangibilului calendar maya corespunde cu o serie de evenimente tangibile, dintre care unele se intampla deja in prezent. Iata ce c tim cu certitudine: Sfaritul Marelui Ciclu Maya marcheazd o aliniere rard a planetei noastre cu sistemul solar i cu centrul galaxiei - o aliniere care va mai avea loc abia peste alti a 26.000 de ani. Pe data de 10 martie, 2006, s-a incheiat un ciclu de furtuni solare i a inceput un altul. Se prezice ca varful ski va fi atins in 2012, cu o intensitate de 30-50% mai m mare deck cea a ciclurilor anterioare. Oamenii de tiint sunt de aceegi parere in privinta campurilor magnetice ale Pamantului, care se slabesc cu repeziciune, iar unii banuiesc ca ne aflam in stadiul incipient al u unei inversari a polilor. Corelatiile dintre campurile magnetice ale Pamantului i experienta umana sugereaza ca e mai uor pencru noi sa acceptdm schimbarea i sa ne adaptam la noi idei, in locurile cu campuri de magnetism redus.


V a li d a r e a r e c e n t a a p r in c ip i il o r c u a n t i cne a r a t a c a m o d u l i n care e percepem lumea - ceea ce credem despre experienta noastra, ne influenteaza puternic realitatea Cunoscand aceste aspecte, solstitiul din 21 decembrie 2012 devine o mare deschidere cosmica. Sansa pentru noi este s beneficiem de pe urma experientelor individuale i colective, din ultimii cinci mii de ani de istorie, in timp ce renuntdm la credintele distructive care au creat board i ne-au limitat durata de viatd, au condus la conflictele care ne-au separat, au motivat marile rdzboaie din istorie i au distrus prti din lumea noastri Aceastd posibilitate exista doar atunci cand toti parametri de care avem nevoie pentru o astfel de schimbare converg spre o singura deschidere de timp. Data ultima, 2012, pare a fi un astfel de moment. Dacd (1) prezenta campurilor cu magnetism redus ne instruiete sa ne adaptdm la schimbare i sa acceptam noi experience, (2) pierderea scutului magnetic al Pamantului permite influenta directa a campurilor de inalta energie, care, in mod normal, nu pot aduce schimbarea i (3) ambele se intampla in perioada de timp de 26.000 de ani a alinierii galactice, este ca i cum cosmosul a conspirat sa reverse asupra noastr, forta pe care Jose Arguelles o numete raza de sincronizare" galactica. Ce ocazie rara i bizara! Model in care primim aceast Hansa constituie alegerea pe care o facem in prezent.

In 2005, Scientific American a publicat o editie special, intitulata 0 rciscruce pentru planeta Piimeint, in care era identificat unnumar de scenarii care, dad raman neanalizate, au puterea de a pune capat vietii de pe Pamant, aa cum am ajuns s o cunoatem in prezent. Ideea prezentata era ca, pe langd faptul ca toate scenariile erau catastrofale, toate se intampl in prezent. Este limpede ca alegerile pe care le-am facut - razboiul, epuizarea de resurse, genocidul, abuzul de tehnologie i tehnologia bazata pe

Gregg Braden

combustibili fosili - nu pot fi sustinute timp de inca un mileniu. Pentru a schimba


m o d u l in c a r e t r a i m , t r e b u i e s a n e s c h i m dim. 0masemenea a r e O n bam o d u l in c schimbare poate veni doar dintr-o intelegere puternicd holistica, a cine suntem not in univers. Dintre multele lucruri pe care le reprezintl anul 2012, este posibil ca el sa ofere o deschidere unicd spre exact o astfel de sansa. Oare ne indreptam spre o perioadd de catastrofa., spre o mie de ani de pace - sau spre ambele? Nimeni nu stie cu siguranta. Chiar daca ciclurile solare Si inversarile magnetice sunt foarte reale si au avut loc, cu siguranta, in trecutul nostru, nu s-au intamplat niciodata, cat timp pe planetd tralau case miliarde i jumatate de oameni - Vii, fireste, nu cat majoritatea acelor oameni erau dependenti de tehnologia retelelor energetice, de comunicatie, computere Si sateliti de pozitionare globala. Asa cum incertitudinea insoteste orice nastere, pur i simplu nu stim ce semnificatie poate avea nasterea noastra, in cadrul unei experience atat de uriase, pentru viata, tehnologia, emotiile corpurile noastre. Cu toate acestea, stim ca oamenii din vechime au trecut prin cicluri similare - deli mai putin intense - unele care este posibil sa" fi avut loc chiar acum zece mii de ani. In timp ce traditiile biblice si orale sugereazd ca o asemenea perioada nu este una obisnuit, faptul ca oamenii au supravietuit si au Inregistrat acele cicluri ne spune ca asemenea evenimente pot fi depasite.13 Noile descoperiri care fac legatura intre fizica gandirii i realitate ne spun si ele ceea ce simtim in privinta experientei noastra are un efect direct asupra a ceea ce experimentdm de fapt. In ceea ce priveste intalnirea noastra cu anul 2012, se sugereaza ca, dacd trdim o viata in care ne concentram asupra tuturor lucrurilor negative care se pot intampla, vom pierde experientele fericite - cele care chiar e posibil sa impiedice ca ceea ce este eau, sa se intample. In prezent, cand u intrebdm pe urmasii mayasilor ce li s-a intamplat stramosilor lor, ne spun povestea generatiei de pastrtori ai timpului care, intr-o zi, si-au pardsit templele, observatoarele


p ir a m id e le , a u in t r a t in ju n g le i a u d is p a r u t " , pin r locul im p lu , in t o r candu-se u i s de unde au venit. Indiferent de semnificatia pe care ar putea-o avea povestea for pentru noi, este limpede ca oricine au fost, la Inceput, aceti mayai, la vremea aceea ei tiau ceva ce noi abia incepem sa intelegem, in vremurile noastre. Mesajul este ca secretul for era mai mult decat o reprezentare precise a timpului, pe o dale de plata. Unica parte din intelepciunea lor, pe care nu au putut-o transmite prin mesajul hieroglific, este exact partea care di un inteles sfargtului acestui ciclu. Aceasta suntem chiar noi inine i ideea dad' putem accepta faptul ca suntem o familie in aceasta lume foarte posibil, o parte dintr-o familie mai mare din cosmos - dar i ca perioada de gestatie", despre care Jose Argiielles spune ca reprezintl experienta noastra in cadrul istoriei, s-a incheiat. Din aceast perspective, solstitiul din 21 decembrie 2012 de-vine o deschidere importanta pentru ridicarea noastra colectiva, spre potentialul nostru cel mai malt. Un astfel de moment este atat de rar, incat ne pregtim pentru el de peste cinci mil de ani i vor mai trece inca douazeci i ase de mii de ani, Inainte ca aceegi ansa apara din nou. Pe masura ce sursa noastra de lumina - soarele nostru - se aliniaza perfect cu centrul galaxiei, suntem pregatiti sa primim cel mai mare dar dintre toate: darul adevaratului nostru Sine? Scena este pregatita, alegerea ne apagine, cosmosul ne qteapta. Oare, avem intelepciunea sa unim tiinta, istoria, traditia i credinta, cu miracolul care ne ateapta in ziva de 21 decembrie, 2012?

n n n

#'41

n

O

SINGULARITATE IN TIMP Peter Russelle masura ce discutiile despre 2012 se reispiin____ desc tot mai mult, apar intrebeiri de genul cum se accelereazd evolutia? Se nasc teorii ca timpul se accelereazei cum e posibil aca ceva? Este posibil ca starea noastra de a fi si planeta se se schimbe cu adevdrat, pe ateit de repede pe cat sugereazd uncle dintre teoriile despre anul 2012? In cele ce urmeazd, Peter Russell, renumitul autor al ceirtii De la stiinta, la Dumnezeu, rdspunde la aceste intrebdri ci explicei ceea ce prevede el ca se va inteimpla in urmdtorii ani 0 in anul 2012. El aplicei teoriile evolutiei ci schimbdrii timpului, pentru a en,plica ce se va inteimpla cu tehnologia, planeta ci vietile noastre, in perioada urmeitorilor zece ani dupei aceea. Ritmul vietii se accelereaza mereu. Descoperirile tehnologice se raspandesc in randul societatii, in cateva ani, mai degraba decat in secole. Calculele care, in trecut, ar fi fost fdcute in zeci de ani, acum sunt acute in cateva minute. Comunicarea care era facuta in luni de zile, acum are loc in doar cateva secunde. Aproape in fiecare domeniu al vietii, schimbarea se produce tot mai rapid. ins, aceasta accelerare nu este limitata la timpurile moderne. Desi arhitectura agricultura medievale, de exemplu, au variat foarte putin de-a lungul unei perioade de o suta de ani, schimbarile s-au petrecut mult mai repede decat in vremurile preistorice, cand uneltele au ramas neschimbate, timp de mii de ani. Aceast accelerare nu este limitat la omenire, ci e un tipar care exista Inca de la Inceputul vietii pe Pmant. Primele forme de viata simple au evoluat acum circa patru miliarde de ani. Viata mul-

0 singularitate in timp t ic e lu la r a a a p A r u t a c u m a p r o x i m a t iv utelem cua rsisteme a n i; n ili d d e nervoase centrale - acum cateva sute de milioane de ani. Mamiferele au apArut cu zeci de milioane de ani in urmA. Primii humanoizi s-au ridicat in picioare pe aceasta planetk acum dou milioane de ani; Homo sapiens - cu cateva sute de mii de ani in urmA. Limbajul Si folosirea uneltelor au aplrut cu cateva zeci de mii de ani in urmi Civilizatia, trecerea la orase mid g mari, a inceput cu cateva mii de ani in urmi Revolutia Industriall a inceput acum trei secole. In sfarsit, revolutia modurilor de informare este veche de doar cateva zeci de ani. Fiecare pas succesiv are loc mai devreme decat cel dinainte.DE CE SE ACCELEREAZA EVOLUTIA?

v e rte b ra

Motivul acestei acceledri este ca fiecare nod dezvoltare se sprijind pe umerii, ca sA spunem asa, a ceea ce a fost inainte. Un bun exemplu este aparitia reproducerii sexuate, cu un miliard jumdtate de ani in urma. Fla la acea vreme, celulele se reproduceau prin diviziune, fiecare dintre noile surori" fiind clona exacta a originalului. data cu reproducerea sexuatk doua celule se uneau, imparteau din informatia for genetid si produceau vlAstare care contineau o combinatie a genelor lor. Nu a fost nevoie de halite generatii, pentru ca sA aparl o anumita diferenta genetick Diferentele se produceau acum in fiecare generatie, accelerand evolutia de o mie de ori. Un exemplu mai recent este tranzitia de la Era Industriall, la Era Informatiei. Cand a trebuit sa producem computere, nu a mai fost nevoie sa reinventAm fabricile, sau sistemele globale de distributie, intrucat toate fuseserd dobandite deja. A trebuit doar sl le aplicAm in procesul de productie a computerelor. Astfel, Revolutia modurilor de informare s-a instalat mult mai repede. Acest tipar este aranj at in asa fel, incat si continue si in viitor - fiecare noua faza necesitand o fractiune din timpul de care a avut

Peter Russell n e v o i e f a z a a n t e r i o a r li n v ii t o r , n e p u t e m a de p t a c a a c e pe i v o l u m s t e schimbari, la s care 1-am vdzut in ultimii douazeci de ani, sa alba loc in decursul a doar cativa ani, i nu a cateva decenii. Prin urmare, este greu de prezis cum va arata lumea in zece sau douazeci de ani. Acum doul sute de ani, nimeni nu a prezis ca vom avea telefoane sau filme - cu atat mai putin telefoane mobile sau Internet. Cu doar douazeci de ani in urma, foarte putini dintre noi stiam ce este World Wide Webul, sau cat de mult avea sa ne schimbe vietile. La fel, cine stie ce noi descoperiri sau dezvoltri ne vor transforma vietile, peste zece ani? ATINGEREA SINGULARITATII Asadar, unde duc Coate acestea? Unii oameni considerd ca ne indreptdm Care ceea ce se numeste singularitate". Acesta este termenul dat de matematicieni, punctului in care o ecuatie se destrama Si s mai aiba orice inteles folositor. Regulile se schimba. Se intampl ceva cu totul diferit. Un exemplu simplu de singularitate are loc atunci and incercam sa imprtim un numar la zero. Dad impartim la numere tot mai mici, rezultatele vor fi numere tot mai mari. Dar daca imp artim un numar la zero, obtinem un infinit, care nu reprezintai un numar in sensul consacrat al cuvantului. Ecuatia s-a destrmat. Conceptul Ca ar putea exista o singularitate si in dezvoltarea umana a fost sugerat, pentru prima data, de matematicianul Vernor Vinge i apoi de cdtre altii, dintre care merits mentionat Ray Kurzweil, in cartea sa Singularity Is Near*. Acestia afirma ca, daca puterea operatiilor matematice continua sa se dubleze la fiecare optsprezece luni - asa cum a facut-o in ultimii cincizeci de ani - atunci, candva in anii 2020, vor exista computere care pot egala capacitatea creierului omenesc. Din acel punct, va fi nevoie de Inca un mic pas spre un computer ce poate depdsi creierul uman. Astfel, nu va maiSingularitatea este aproape

Peter Russell a v e a n ic i u n r o s t s a p r o i e c t a m a l t e c o m ultra-inteligente tvorg i n i l e p u t e r e , in t r u c a m putea crea computere mai bune, mult mai rapid.

Ce se va had mpla apoi?, este o Intrebare important,. Unii sustin ca oamenii vor fi deveni ceva invechit", iar vor fi avangarda evolutiei. Altii considers ca va exista o contopire Intre inteligenta omului i cea a mginilor - o posibilitate fund descarcarea continutului mintilor noastre, in memoria computerelor. Unicul lucru pe care it putem prezice cu siguranti este ca ceea ce se va intampla va reprezenta o ruptura totals Eta de tiparele trecutului. Evolutia va trece intr-un Wain complet nou.

TIMP A Singularitate FIGURA 1 : Curbs ascendent, care se apropie de singularitate. Dar aceasta tranzitie - oricat de majors ar fi ea - nu va fi Inca o adevarata singularitate, in sens matematic. Evolutia - fie ea a oamenilor, a mginilor sau a unei sinteze a celor clod. elemente - va continua intr-un ritm tot mai accelerat. Perioadele de timp vor continua sa se micoreze, de la zeci de ani la doar cativa ani, de la luni la doar cateva zile. In curand vor ajunge la zero. Apoi, rata schimblrii va deveni infinita. Vom atinge o adevarata singularitate matematica. UNDA TIMPULUI ZERO $1 2012

0 singularitate in timp Ideea ca omenirea se indreapta due un punct de schimbare infinit de rapid, a fost explorata de Terence McKenna, in cartea sa,

Peter Russell

T h e I n v i s i b l e L a n d sac ad p e v .o l t a t o f u n c t i e m a t e pea t i c a f r a c El ez" tall, mcare a numit-o unda timpului" i care parea sa, se potriveasca cu ritmul general de intrare a noutatii in lume. (Intrarea noutatii" este un termen inventat de filozoful Alfred North Whitehead, pentru a descrie noile forme sau dezvoltari care iau natere.) Aceasta unda a timpului nu este o linie simple, ci una cu varfuri ascutite, cu minime i maxime, care corespund cu minimele 1 maximele ritmului de intrare a noutatii, de-a lungul istoriei.Cea mai semnificativa trasatura a undei de timp a lui McKenna este aceea ca forma sa se repeta, insa, la intervale de timp tot mai scurte. Curba arata o cretere a noutatii in jurul anului 500 i.Ch., cand Lao Tse, Platon, Zoroastru, Buddha i altii exercitau o mare influents asupra mileniului ce urma. Natura repetitive a undei de timp a lui McKenna arata ca acelai tipar are loc la sfaritul anilor 1960, cand totul s-a int'amplat de 64 de on mai repede. In anul 2010, tiparul se repet din nou, tot de 64 de on mai repede, iar in 2012 -tot de 64 de on mai repede. Perioada de timp este redusa de la luni, la saptamani i zile, indreptandu-se foarte rapid catre zero un punct pe care McKenna 1-a numit Unda Timpului Zero". insa and va fi, mai exact, acea data? McKenna a facut experimente, cantand de-a lungul istoriei un tipar care sa se potriveasca. In cele din mina, a ales data de 22 decembrie 2012, La acea vreme, nu tia ca i calendarul maya isi incheia cei cinci mii o suta doudzeci i patru de ani, cu o zi mai devreme. McKenna insug nu era foarte ataat de semnificatia datei; a rnarturisit ca ar fi curios ca, in 2012, sa vada ca ipotezele sale despre noutatea infinite se vor dove-di a fi, intr-adevar, corecte. Din pacate, a murit in anul 2000. In ceea ce ma privete, nu sunt foarte preocupat de ce se va intampla, sau nu se va intampla, in realitate, la acea data precise de 21 decembrie 2012. Este adevarat cal aproape fiecare predictie fa* Peisajul invizibil

n.tr.

0 singularitate in timp f a c u t a v r e o d a t a , d e s p r e o a n u m it a d a t a ,interesata sa vaflu. unde m a i n u s - a d e e r it S u n t ne-ar putea duce acest tipar de acceleratie i care sunt implicatiile sale - fie Ca se intampla in 2012, sau in orice alt moment. SCHIMBAREA ARE LIMITE? A.5a cum am explorat in cartea mea din 1992, The White Hole in Time (republicata cu titlul Waking Up in Time)", dad ritmul tot mai accelerat al schimbarii continua, nu vom evolua time de eoni in viitor. Am putea sa ne vedem intreaga evolutie din viitor - cat mai mult progres posibil comprimata intr-o perioada de timp foarte scurta. In doar cateva generatii - poate chiar in timpul vietii noastre - am putea ajunge la finalul calatoriei noastre de evolutie. Saturatie V Crestere incetinit >

Crestere accelerate >

FIGUFIA 2: Odath ce fiecare crestere atinge un punt de saturatie, ritmul sett incetineste si se stabilizeaze. SATURATIE Adesea, se pledeaza in favoarea faptului ca acest lucru nu se va intampla, deoarece ritmul schimbarii are unele limite. Orice Gaura albs din timp, Sd to trezecti in timp n.tr.

Peter Russell dezvoltare va atinge, in cele din urma, un plafon, care nu va avea ca rezultat o curba tot mai inalta, ci una care se indoaie in forma de S". Creterea populatiei este un exemplu bun. De mii de ani, populatia umanl a crescut din ce in ce mai rapid. Acum o mie de ani, populatia mondiala ajunsese la un numar de circa trei sute zece milioane de oameni. Acest numar s-a dublat in anii 1600. In 1800, se apropia de un miliard, iar perioada in care numarul s-a dublat, s-a redus la o suta cincizeci de ani. Prin 1960, se ajunsese la o cifra de patru miliarde, cu o perioada de dublare de doar treizeci de ani. De atunci insa, creterea populatiei a incetinit; linia a inceput sal se indoaie in jos. Daca tendintele actuale continua, probabil ca populatia umana se va stabiliza undeva intre zece i douasprezece miliarde. Linii similare in forma de S" pot fi gasite in aproape fiecare domeniu de dezvoltare. De exemplu, productia de locomotive cu aburi a crescut rapid in timpul primului secol al revolutiei industriale, apoi s-a redus la mijlocul secolului al XXlea, cand a inceput s domine tehnologia bazata pe motor diesel cu combustie interns i pe electricitate. Sau, sa ne gandim la creterea conexiunilor inter-net de mare viteza, in Statele Unite. Rata noilor conexiuni a crescut rapid in primii ani ai acestui secol, iar in 2005, peste o jumatate din totalul de locuinte detinea o conexiune de mare viteza. Acum, in-truck ne aflam aproape de punctul de saturatie, rata de cretere a noilor conexiuni a incetinit. Cu toate acestea, atunci cand vorbim despre o accelerare a ratei generale de schimbare, nu vorbim despre orice curba S", ci despre rata la care curbele S" succesive se aduna Si se aeaza una peste alta. Creterea populatiei a avut nevoie de mii de ani pentru a-i atinge punctul critic. Revolutia industriall a durat dons sute de ani; conexiunile Internet de mare viteza s-au produs in mai putin de zece ani. Deci, intrebarea nu este daca o anumit cre5tere continua sa se dezvolte la nesfarit, ci dad' exists o limits pentru

0 singularitate in timp a c e a s t a r i t m d e i n t r a r e a n o u t a t i i - o r i ucru, la- un i moment a c e s t l u n d e s a r n t a m p la dat.

FIGURA 3: Curbe ,S succesive se produc mai repede, asezandu-se una peste alta. Asa arata totalul de curbe NS, care INTELIGENTA AFLATA IN EVOLUTIE

Unul dintre tiparele recurente, care stau la baza evolutlei, este complexitatea tot mai mare a proceskii informatiei. Codul ADN este o band' de informatii, construit in rastimp de eoni. Reproducerea sexuata a reprezentat un progres in evolutia procesarii de informatie. La fel a fost i dezvoltarea simturilor - iar, mai apoi, a sistemului nervos central. Aparitia fiintelor umane a adus o alta dezvoltare majors in procesarea informatiilor - limbajul simbolic - permitandu-ne sa facem schimb de ganduri i experiente. De-a lungul anilor, realizarile oamenilor in domeniul tehnologiei modurilor de informare - scrierea, tiparul, telefonia, radioul, televiziunea, computerele i Internetul - ne-au mdrit, in mod constant, capacitatea de a aduna, procesa, organiza i intrebuinta

Peter Russell informatia. Organizarea i intrebuintarea informatiilor reprezinta esenta inteligentei. De obicei, ne gandim ca inteligenta apartine, in principal, oamenilor - i, uneori, altor animale. Insd inteligenta, in sensul sau cel mai larg, a evoluat de miliarde de ani. Ceea ce se intampia in prezent, cu propria revolutie a modurilor de informare, nu

0 singularitate in timp e s t e d e c k u lt im a f a z a a u n u i p r o c e s c a r e rea c e p u t o d a t a c u n a t e a In universului. Aadar, intrebarea dad exists limite pentru viteza cu care se produce evolutia nu privete limitele oricarei faze particulare de evolutie; intrebarea este dad exists o limits pentru ritmul de evolutie a inteligentei, orice forma ar lua ea. Din the pot vedea eu, nu exists niciuna. DINCOLO DE ERA INFORMATIEI Dezvoltarea tehnologiilor legate de informatii, create de om, ne poarta cu repeziciune spre un timp cand tot ce inseamna cunoatere umana va putea fi accesat pe loc, de orice om de pe planet, din orice loc. Acesta va fi un creier global, complet functional, in care tehnologiile legate de informatii, precum televiziunea, telefonul i World Wide Webul, vor fi integrate in totalitate. Arhivele audio video mondiale vor putea fi accesate la fel de uor precum sunt accesate, in prezent, textul i imaginile. Motoarele de dutare vor invata din interactiunile for cu oamenii, devenind tot mai sofisticate in reactii. Vom fi legati intre noi, printr-o minte globala aflata in dezvoltare. In acel moment, rata de cretere a cunoaterii umane ii va atinge propriul maxim. Si ea va incepe sa se transforme intr-o curbs S". Insa cunoaterea nu reprezinta punctul final din evolutia inteligentei. Multi au indicat o ierarhie a datelor, informatiilor, cunoaterii i intelepciunii. Informatiile pot fi definite ca fiind tiparele extrase din datele neprelucrate. Cunoaterea reprezinta generalizarea informatiilor la alte situatii. Intelepciunea decide cum este folosita acea cunoatere. Ea presupune discernamant i evaluare. Oare aceasta decizie este luata spre bine, sau spre du? Va ajuta, sau va impiedica bunastarea noastra din viitor? In prezent, omenifea define enorm de mult cuno4tere, dar Inca foarte putinal intelepciune. Fara a ne dezvolta intelepciunea, este foarte putin probabil sa putem evita catastrofa. Dupa cum a in-

Peter Russell d i c a t , i n m o d r e p e t a t , i n v e n t a t o r u l i fne z gram inu c k r n i n s t e r i l o o f u l B fata ultimului examen al evolutiei. Oare specia umana detine, tot ce are nevoie pentru a supravietui? Putem sa ne trezim suficient de mult, pentru a ne putea folosi puterile extraordinare, spre binele tuturor i a multor alte generatii viitoare? O SPECIE TREAZA PE JUMATATE Limbajul simbolic a dus la o alt etapa importanta din intelegerea umana. Am folosit limbajul nu doar pentru a comunica intre noi, dar i in interiorul propriei minti - Si anume, gandirea verbala. Cu aceasta capacitate, puteam reflecta asupra propriilor experience ne puteam planifica viitorul. In plus, puteam reflecta asupra faptului ca suntan contienti. Am devenit contienti de contiinta in sine. Am inceput sa ne trezim spre propriile lumi luntrice. In prezent, insa, suntem doar pe jumatate treji, in ceea ce privete cine i ce suntem noi cu adevarat. Contientizarea propriului sine a adus cu ea un sentiment al eu-lui" individual, care observa lumea i ne initiazd actiunile. Dar ce anume este acest sine? Existenta lui pare a fi un lucru evident, insa, dupa cum au descoperit multi oameni, este greu de definit sau de gasit. Atunci cand suntem intrebati: cine ecti?, majoritatea dintre noi vom raspunde, enumerand diversele lucruri cu care ne identificam - numele nostru, credintele, ocupatia, educatia, rolurile, genul, pozitia social, personalitatea, preocuparile. Dobandim un simt al identitatii din ceea ce avem sau facem in lume, din istoria i circumstantele vietii noastre. Ins orice astfel de identitate dobandita este conditionata i, deci, mereu vulnerabill. Ea se afla, in mod continuu, la discretia imprejurarilor i, in scurt timp, descoperim nevoia de a ne apara, sau de a ne reafirma fragilul respect de sine. Programarea noastra de baza, creata sa ne asigure supravietuirea fizica, este uzurpata de catre supravietuirea noastra psihologicd, ceea ce duce la multe comportamente inutile i, adeseori, disfunctionale.

F u lle

0 singularitate in timp I n p l u s , s u n t e m d o a r p e j u m a t a t e t r e jdespre cnevoile e v o r b a i, a t u n i c a n d noastre mai profunde i despre cum s le obtinem. Ce mai multi dintre noi am vrea sa evitam durerea i suferinta i sa gasim mai mult pace i fericire, insa credem d modul in care ne simtim in interior depinde de circumstantele din exterior. In unele cazuri, acest lucru este adevarat - de exemplu, dad suferim din cauza faptului ca ne este frig sau foame. In lumea moderna, cei mai multi dintre noi putem s ne indeplinim foarte uor aceste nevoi. De obicei, ajunge s apasam pe un buton sau sa facem o vizita la magazin. Dar folosim aceeai gandire Si in ceea ce privete toate celelalte lucruri din viata. Credem ca dad am putea obtine suficient din lucrurile sau experientele potrivite", am fi, in sfrit, Aceasta este raclacina lacomiei umane, dragostea noastra de bani, nevoia noastra de a controla lucrurile (i pe a4i oameni) Si reprezinta cauza unei bune parti din frica i anxietatea noastra; ne facem griji, intrebandu-ne dacd lucrurile vor fi aa cum credem ca ar tre)iui sa fie. Acest mod de gandire sta.' la baza multor moduri in care ne maltratam i, adesea, ne abuzam casa planetard. Criza globala cu care ne confruntam acum este, in esenta sa, o criza de contiinta - o criza nascuta din faptul ca avem puteri tehnologice extraordinare, dar ramanem Inca treji doar pe jumatate. Trebuie sa ne trezim i sa contientizam cine suntem i ce vrem cu adevarat.

PROFETI AI iNTELEPCIUNIIDe-a lungul istoriei omenirii, au existat persoane care pareau a se fi trezit pe deplin. Acetia sunt cei iluminati misticii, vizionarii, sfintii, inteleptii rishi, roshi*i lamagi, care, intr-un fel sau * Roshi in japoneza, Laoshi in chinez, Rishi in sanscritd, este un titlu onorific japonez, folosit in budismul Zen, care inseamn, literalmente, profesor bltrn", sau maestru bdtran" i denot o persoand care este conducatorul spiritual al unei comunititi Zen. n.tr.

0 singularitate in timp a lt u l, a u d e s c o p e r it in in t e r io r u l f o r a d e v a r a t descoperirile ofor i in t e i. Deg a n a t u r a a c n g au fost exprimate in moduri diferite, in functie de perspectiva dominants asupra vietii, din vremurile lor, mesajul esential ramane extrem de consecvent. Aldous Huxley a numit acest lucru filozofia peren" - intelepciunea eternl, care a fost redescoperit, iarag i iardg, de-a lungul erelor. Cei iluminati au inteles natura iluzorie a conceptului unui sine individual. Atunci cand ne examinam experientele cu atentie, cufundandu-ne adanc in natura a ceea ce numim eu", descoperim ca acolo nu exists nimic* - adica, niciun lucru. Acest sentiment al strii lui eu" - pe care it cunoatem cu totii atk de bine Si care ne-a insotit pe parcursul intregii vieti - este doar sentimentul nostru ca existam. Este congienta de sine - atk de familiard i, totui, complet intangibila. Prin urmare, nu poate fi cunoscut", in sensul obi- nuit al cuvantului. intrucat nu intelegem acest lucru, cautam sa-i dam acestui sentiment de sine o forma, ceva material. Il imbracam in diverse veminte psihologice - toate lucrurile care credem ca suntem, sau care am vrea sa credem ca suntem. Acest lucru este inversul povetii cu imparatul care nu are haine pe el. Odata cu adevkata congienta de sine, persoana descoperd ca exists multe haine, dar ca in ele nu se afla niciun imparat.

Cei treziti inteleg i ca natura esentiala a mintii netulburata de griji i paravrageli - este o profunda seninkate, bucurie Si iubire. Fara a recunoate acest lucru, majoritatea dintre noi ageptam ca lumea din jurul nostru sa ne ofere pace i fericire. Dar, in pofida a tot ce incearca sa ne convinga industriile de marketing de publicitate, lucrurile i evenimentele nu aduc fericirea. Dimpotriva, min-tile noastre sunt atat de pline de planuri, intrigi i griji clad vom primi sau nu ceea ce credem noi ca ne va face fericiti, incat rareori trdim pacea i seninatatea pe care le avem in interiorul nostru. * joc de cuvinte nothing =

nimic;

no thing =

niciun lucru. n. tr.

0 singularitate in timp _________________________ l'eter Russell______________________ A t u n c i c a n d n e t r e z im n e c o n O e n t izsunteme v a r a t a n a der d , a m a d eliberati t u dependenta fats de lumea exterioard, atk in ceea ce privete sentimentul de respect de sine, cat starea interioard de bine. Devenim liberi sa action'am cu mai multa inteligenta i compasiune, ocupandu-ne de nevoile situatiei date, mai degraba deck de nevoile ego-ului. Putem accesa intelepciunea ce zace adanc in not toti. Acesta reprezinta urmatorul pas in evolutia inteligentei: trecerea de la acumularea de cunoOnte, la dezvoltarea intelepciunii. INCEPUTUL UNEI ERE A INTELEPCIUNII Deoarece fiecare noua fazA de evolutie a inteligentei are loc intr-o fractiune de timp a fazei anterioare, putem sa ne ateptam ca inceputul unei Ere a tntelepciunii sa apara in cativa ani, mai degraba deck in cateva zeci de ani i se va aeza pe umerii Erei Informatiei. Niciodata pang acum nu am putut accesa atat de multa ince lepciune spiritualA. Acum un secol, unica traditie spirituala dispopentru majoritatea oamenilor era cea care apartinea propriei culturi. Mai mult, cu rare exceptii, ei nu aveau avantajul de a invata de la o fiinta cu adevarat iluminata In prezent, putem accesa invataturile din multe traditii i culturi diferite, putem descoperi adevarurile pe care le au in comun i putem traduce filozofia perenal, in limba i termenii vremurilor de acum. Apare ceva complet nou: o singura invatatura spirituala, care reprezinta o rafinare a traditiilor de intelepciune ale lumii. Aceasta se intrepatrunde i este raspandita la nivel mondial, prin intermediul a numeroase moduri de informare: cArti, casete, pagini web, forumuri online transmisiuni pe Internet.

In acelai timp, un numar tot mai mare de oameni incep sa se trezeasd complet i sa dovedesc a fi invatatori excelenti. Multi dintre ei folosesc Internetul pentru a-si impartai intelepciuilea i pentru a-i ajuta i pe altii sa se trezeasca.

invataturile despre practicile care ajuta la trezire se gasesc deja pe Internet i ar putea deveni

0 singularitate in timp m u l t m a i s o f i s t i c a t e . S - a r p u t e a c h i a r c ade r contiintat r a n s f e r u l da shan superioara, din invatatura indiana - sa fie transmis prin intermediul Internetului.

d

TIMP FIGURA 4: Flasuciri succesive ale spiralei inteligentei aflate

in evolutie. De cele mai multe ori, trezirea este un eveniment neateptat. De indata ce persoana e pregatita - cand s-au pus deja bazele necesare, iar circumstantele sunt propice - modificarea poate avea loc aproape instantaneu. Este posibil ca cercetarile despre corelatiile neurologice ale trezirii spirituale sa ne conducl spre metode de promovare directs a procesului. Exists probabilitatea s apara alte descoperiri sau evolutii neprevazute, care sa ne ajute s ne eliberam mintile. Oricare ar fi ele, cu cat invatim mai mult cum s facilitam o modificare de contiinta, cu atat aceasta se va produce mai

repede. Pe masura ce acesta devine un fenomen larg acceptat, oamenii vor interactiona cu lumea in moduri mai intelepte, mai pline de compasiune. Totui, vor mai fi prcbleme. Incalzirea globala nu va inceta dintr-o data; poluarea nu va disparea; speciile care au disparut nu se vor intoarce din senin. Pe de alts parte, am putea avea la

0 singularitate Russell_______________________ _________________________Peter in timp d is p o z it ie n o t t e h n o lo g ii, c a r e n e - a r p u t e blemeles per e z o lv it n p r o a a ju t a a care le-am creat. Nu putem decdt s banuim in ce moduri se va exprima aceasta unire intre tehnologia avansata i contiinta superioar. Nu am mai trecut prin aa ceva, pang acum. DINCOLO DE iNTELEPCIUNE Ar putea acesta sd fie punctul final al evolutiei noastre? Sau va urma o alt curbs a spiralei? Multe dintre traditiile mistice ale lumii sustin c eliberarea mintii de atgamentele sale reprezina doar primul pas al trezirii lAuntrice. Dincolo de acesta, se afld mai multe experience universale ale mintii i perspective fundamental diferite asupra Marii initiati sustin ca lumea materiei nu este reald i ca spatiul i timpul nu reprezintii realitatea supremO. Este interesant faptul aceasta perspectivd este in concordanta cu cercetarile moderne ale fizicii, legate de natura realitatii fizice. Ori de ate on incercOm sd definim esenta materiei, aceasta ne scapi Pare CA nimic nu exists - adic, nimic din ceea ce inseamnd substant materiald. Nici spatiul i nici timpul nu sunt absolute, aka cum am considerat odinioar. Ele fac parte dintr-o realitate fundamentals - continuum-ul spatiutimp. Poate ca acei initiati au descoperit deja natura suprema a realitatii - nu prin cercetarea mai profunda a formelor sale exterioare, ci printr-o explorare proftmdd a spatiului launtric. Dad este destinul nostru colectiv poate fi chiar aceasta eliberare de iluzia materiei - de iluzia ca existah in spatiu i timp. Haideti s nu ne pripim s elhninAm aceasta posibilitate, doar din could ca se afl atat de departe de realitatea noastrd curenti Dad i-ati fi spus lui Mozart ca, in viitor, oamenii vor avea nite cutiute de marimea unei monede, confectionate dintsun fel de material straniu, care nu e nici lemn, nici metal, din

care ies (foul fire care, atunci cand sunt puse in urechi, le permit acestora audd compozitiile, la fel de clar ca i atunci and s-ar afla intr-o

i n c a p e r e c u o o r c h e s t r a , v - a r f i c r e z u t ? considerat , car o b a b i l c a a r f i D in c o n t r a p sunteti nebuni. PUNCTUL OMEGA Una dintre persoanele care a crezut ca destinul nostru este, intr-adevdr, trezirea spirituals colectiva a fost preotul paleontologul francez, Pierre Teilhard de Chardin. Explorand tendintele evolutive cltre o complexitate, o conectivitate i o contiinta tot mai mari, el a afirmat ca omenirea se indreapta ate un Punt Omega" - capatul i scopul final al evolutiei. El era de parere el universul a trecut prin cateva stadii principale de evolutie, incepand cu ceea ce el numea cosmogeneza" - naterea cosmosferei, a universului. Urmatorul stadiu a fost geogeneza" - naterea Pamantului (a geosferei); dupa acesta a fost biogeneza" - naterea vietii (a biosferei). ()data cu fiintele umane, a aparut noogeneza" sau noosfera" - sfera gandirii. El a prezis ca ultima etapa, cea care duce catre Punctul Omega, este Christogeneza". Aceasta va fi naterea contiintei Christice, nu la nivel individual, ci la nivel colectiv - naterea spiritual a omenirii, ca un intreg. Teilhard de Chardin credea ca Punctul Omega va avea loc in viitor, peste mii de ani. Ca multi altii, nu a luat in considerare implicatiile schimbarii care se did' intr-o continua accelerare. In ulthnii ani ai vietii sale, el a scris despre impactul radioului i televiziunii, care va aduce omenirea la un loc. Tehnologii ca acestea, a spus el, aduc Punctul Omega mult mai aproape. Chiar inainte de moartea sa, incepuserd s fie dezvoltate primele computere. Percepand potentialul acestei noi tehnologii, el a prezis ea ea va aduce Punctul Omega i mai aproape de noi. Daca ar fi trait sa vada aparitia Internetului, probabil ca i-ar fi dat seama ca, intr-adevar, Punctul Omega ar puta veni mult mai curand.

0 singularitate in timp _______________________Peter Russell ESEC

SAU PROGRES?

Atunci and privim la ceea ce se intmpla in prezent, in lume, este uor de inteles de ce am putea lua in deradere tocmai ideea unui progres spiritual, la nivel colectiv. Stirile din fiecare zi ar putea foarte bine s ne fad sa credem ca ne indreptdm mai curnd care un eec, deck ate un progres. Aceasta este, intr-adevr, o posibilitate care se poate adeveri. Nu doresc s subestimez situatia stringenti in care se afl lumea. Dad nu vom face unele schimbki radicale, este sigur ca ne vom indrepta inspre un dezastru sau altul. Dar eu cred ca este posibilA i o schimbare pozitivi Dad putem dezvolta intelepciunea de care avem nevoie pentru a ne croi un drum sigur prin aceste vremuri turbulente, potentialele sunt uimitoare i incredibil de vaste. Haideti sa ne unim inimile i mintile, pentru a dovedi ca putem trece ultimul examen de evolutie al lui Buckminster Fuller i c putem deveni o specie cu adevArat magnifid. La urma urmei, not suntem ultima noastri speranti.

nnn

PRIMA PARTE Calendarul maya i cosmoviziunea maya0ORIGINILE REVELATIEI 2012

John Major Jenkins alendarul maya$ reprezintd sursa datei de sfarfit, 2012, iarJohn MajorJenkins este unul dintre cei mai renumiti cercetdtori independenti, care ci-a petrecut intreaga carierd studiind cosmologia mayagi ci semnificatia ei. Dupd ce a cercetat conotatiile mitologice ci spirituale ale monumentelor de la Izapa - un vechi sit maya$ - el ne dezveiluie ce au prezis maya$ii pentru anul 2012. In urmdtorul eseu, John incepe cu o prezentare: Calendarul maya$ pentru Incepdtori". Dupd ce rdspunde la Intrebdrile esentiale despre filozofia maya#1, el it indrumd pe cititor spre o investigare mai profundd a invagiturilor spirituale ale anului 2012.Cand ma gandesc la momentul in care mi-a fost

prezentata notiunea de 2012, imi amintesc de dupa-amiaza unei zile calde de vat* de pe vremea cand aveam doisprezece ani. Am purtat o conversatie cu prietenul meu din copilarie, Joe, care mi-a prevestit cariera - implicarea mea profunda, ca adult, in cosmologia, escatologia may*" si data de sfarsit, 2012. Joe mi-a aratat o carte pe care o citea tatal sau, despre indienii din Mexic. Acestia au fost astronomi Si aveau un calendar care se incheia in anul 2012. 24 decembrie 2011", a spus Joe, iar acea data a rasunat in mintea mea, ca un mister care astepta sa fie elucidat.

Ce putea sd insemne? Avea timpul sd seAm reflectat asupra lui.

John Major Jenkins o p r e a s c a , p u r ,c i s im p lu ? O a r e , lu m eH in rcurios,s am-am euitat la carte, la a u dm a s it r d in a r ? coperta ei groasa, de un albastru inchis, prdfuit. Nu am retinut numele autorului sau titlul complet, insa zece ani mai tarziu, and am descoperit cartea lui Frank Waters, Mexico Mystique*, am avut sentimentul puternic ca o recunosc. Da, aceea era. (In cartea lui, Waters a folosit un calcul eronat i, astfel, a afirmat ca data de sfarit va fi 24 decembrie 2011, cand, de fapt, este 21 decembrie 2012.) Din acea zi petrecuta alaturi de Joe s-a ndscut un lant de &- dud, iar ceva fusese declawt in dezvoltarea mea cognitive. Notiunea de filozofie" fusese plantata - tdramul ideilor i al gandirii cornplexe, al vechilor culturi, al istoriei i timpului stravechi. Si da, a fost plantat i un gand-samanta special - cal, in timpul vietii mele, un calendar al indienilor din Mexic avea sa se incheie. VECHII CITITORI IN STELE, MAYAI Pentru a ajunge la radacina semnificatiei anului 2012, este important sa-i intelegem pe mayasi i calendarul lor. Pastratorii zilelor se urcau in altarele for din varful muntilor si urmareau trecerea sacra a zilelor. Dar faceau mai mult decat sa numere zilele. Ei erau, de asemenea, cititori in stele, cosmologi, filozofi i amani. In calitate de amani, interactionau cu numeroase dimensiuni, pentru a descoperi secrete ascunse, pentru a accesa puteri vindecatoare si a vedea dincolo de valul aparentelor lumeti. Cand evaluam geniul mayailor din vechime, trebuie sa luam in considerare acest taram mistic al aspiratiei umane, care, in timpurile noastre, este adesea greit inteles respins ca fiind primitiv, on legat de superstitii. Asemenea altor societati din Lumea Noua, mayaii practicau amanismul vizionar, ca o preconditie pentru formularea unor* Misticul Mexic. n.tr.

John Major Jenkins

profunde cosmologii Si invataturi metafizice. In randul mayailor Qyiche, amanii vizionari erau numiti nik wak'inel - cei care contempla centrul cosmic. Potrivit lor, centrul timpului i spatiului va fi revelat, atunci cnd Marele Ciclu din calendar va lua sfarit - in 21 decembrie 2012. Cum putem intelege profunda i complicata motenire Fasata de vechii cititori in stele, mayai? Abordarea pe care o sustin eu, pentru intelegerea anului 2012 i a calendarului maya, este evidenta, dar rareori puss in practica: sa ne bazam intelegerea pe documentele mayae autentice, care au legatura cu calendarul 2012 i cu doctrina Epocii Mondiale/ Era unei religii mondiale, care aste atat de intim legata de anul 2012. Aceste documente sunt: Mitul Maya al Creatiei (Popol Vuh), jocul misterios cu mingea,* care este esential in Mitul Creatiei, i monumentele sculptate din cadrul principalului sit ceremonial din cultura may* timpurie, unde s-a inventat calendarul care se incheie in 2012 - un sit numit Izapa. Prin examinarea acestor traditii de bazd, putem reconstrui i reinvia revelatia 2012 originald. Toate traditiile religioase Incep cu o preluarei pura de informatii, sau revelatie, de la sursa transcendentala a tot ce inseamna intelepciune. Din *ate, revelatia inipaid este mereu distorsionata sau diluata, de-a lungul secolelor care au urmat. Midrile se fragmenteazd, factiunile intr in competitie i coruptia incepe sa se infiltreze, iar revelatiile spirituale, rids-cute din experienta mistica directs, sunt codificate in dogme religioase, care au scopul de a controla accesul la adevarul spiritual. Puterea lumeascl ascunde i ea esenta profunda a revelatiilor. Nu ar * In America central, jocul cu mingea era un sport asociat unor ritualuri, care este jucat in continuare, sub diferite forme, de trei mii de ani incoace. El presupune anumite ritualuri, care adesea merg [Ana la sacrificii umane. Jocurile cu mingea din acea vreme sunt strAmoii jocurilor cu mingea care exists in toate tarile moderne. Relatarea religioasA mayad, Popol Vuh, descrie jocul maya cu mingea i importanta lui pentru aceasta civilizatie. n.tr.

John Major Jenkins

f i c e v a s u r p r i n z i ai t ovra t ac tau r i l e s p i r i t u a l e o r i gpaa lsa d e fost I z a n i n e fi la s distorsionate in acelasi fel, pe masura ce civilizatia Maya din Perioada Clasica s-a dezvoltat. De fapt, ralboiul si practicarea tot mai frecventa a sacrificiului uman, de la sfarsitul Perioadei Clasice (circa 900 d.Ch.), reprezinta un indiciu al acestei tendinte de decddere. Din acest motiv, este extrem de important ca monumentele sculptate de la Izapa sa, fie conservate si sa" reprezinte un punct de referinta pentru astronomie, astfel incat sa putem decodifica ceea ce au vrut creatorii acestui calendar s semnifice anul 2012. Aceste monumente au fost construite intre anii 400 1.Ch. si 100 d.Ch. Dup. ce le studiem, in loc sa gasim doar un sistem de referinta invechit si marginit, descoperim, de fapt, o portita prin care ajungem la vastele si profundele adevaruri perene, adoptate de due toate marile religii ale lumii, in esenta for ezotericil cea mai profunda. Nu descoperim doar o cosmologie bazata total pe astronomie, ci si o profetie si o invatatura spirituals potrivite pentru toti cettenii sfarsiturilor de ciclu. Anii care mai sunt pang la 2012 semnaleaza sfarsitul unui Mare Ciclu GHIDUL VOSTRU Principiul de bazd al Calendarului din America centrals este tzolkin-ul de 260 de zile (pronuntat tol-kin, derivat din

termenul mayas Qyiche chol-qih, sau numararea zilelor). Tzolkin-ul este alcatuit din 13 numere si 20 de simboluri ale zilelor. Fiecare simbol al zilei are o semnificatie de oracol, cu sensuri lingvistice criptate referinte metafizice, care ofera o bogata band de date pentru preotii experti in calendarul mayas, cu ajutorul cdrora ei isi formeaza interpretarile.

Calendarul maps cosmoviziunea mayasl

Cei cinci centri, cele trei niveluri, cele sapte chakre

Organe guvernate de ctre cei cinci

centrisi cele cinci elemente

5. Glanda pineali Un corp mic, conic, situat in creier; tesutul sin este similar cu tesutul optic si regleaza serotonina. 4. Plexul gitului Are legatur cu vorbirea si respiratia. 3. Inima Centrul integrativ al iubirii; controleazi circulatia sangvinl. 2. Plexul solar Sistemul nervos simpatic; controleaz organele legate de asimilatie si digestie. 1. Plexul sacral Controleazi organele de eliminare i de reproducere; lAcaul forte! kundalini latente. FIGURA 5: PAG 39 Timpul, spatiul, spiritul si materia, unite in cosmologia mayasa (din cartea 0 incursiune in Ciclurile Creatiei mayase, de John Major Jenkins). Sorii" mayasi sau Epocile Lumii corespondente Miscare Soarele actual, care ii unete pe cei patru dinaintea sa. Problemele epocii noastre sunt simbolizate de glifa Olin. Aceasti epoca a fost distrusa de cutremure.

John Major Jenkins

Cel de-al patrulea soare a fost distrus de ploi torentiale; pentru a supravietui, oamenii au devenit pesti. Ploaie 0 ploaie de lava si foc a distrus aceasta epoca. Pentru a supravietui, oamenii s-au transformat in pasari. Vant Zeul cu cap de crocodil, Ehecatl, guverneaza aceasta epoca. Cand rasa umana, a fost distrusa de uragane, oamenii au devenit maimute. J aguar Aceasta era a fost guvernata de fortele primordiale ale j aguarului. In aceasta, epoca, uriasii erau mancati de catre jaguari. Tzolkin este o cheie care opereaza in multe domenii diferite ale universului. In primul si in primul rand, pastratorii zilelor (preotii care numarau simbolurile fiecarei zi sacre) ofera o explicatie simpla pentru proprietatile magice ale tzolkin-ului. Ei spun ca cele 260 de zile se bazeaza pe perioada de noud luni de gestatie umana. De fapt, moasele mayase folosesc ciclul tzolkin pentru a estima data de nastere a unui copil, prin adunarea a 260 de zile, la ziva in care femeia isi dal seama ca nu mai are menstruatie. Acest lucru arata ca tzolkinul opereaza in cadrul biologiei umane, al dezvoltarii fizice a omului. Mai indica si de ce evenimentele importante din viata au loc adesea in preajma tzolkin-ului zilei de nastere a persoanei: ritmul primordial de 260 de zile al embriogenezei continua ca un tipar rezonant, de-a lungul tuturor momentelor importante din viata. In al doilea rand, intervalul dintre plantarea si recoltarea porumbului, in tinuturile muntoase din Guatemala, este de 260 de zile. In Mitul Mayas al Creatiei, fiintele umane au fost facute din aluat de porumb, deci acest lucru reflect gestatia umana la nivelul agri-


culturii. In al treilea rand, tzolkin-ul reprezinta punctul cheie al almanahurilor mayae, care prezic eclipsele i migarile soarelui, ale lunii Si planetelor. Simbolurile fiecdrei zile i numerele tzolkin-ului fell un cadru calendaristic, prin care pot fi urmdrite mi5cdrile cere5ti. De exemplu, Ziva Sacra a lui Venus, care inaugureaza Rondul Venus de 104 ani, are loc intotdeauna de ziva tzolkin 1 Ahau. Cu aceste trei exemple, e lesne de vazut ca tzolkin-ul este o cheie a ciclurilor umane, a ciclurilor pama'nte5ti 5i a ciclurilor cere5ti. Tzolkin-ul une5te procesele Cerului Si Pamantului i reprezint cheia unei filozofii mistice precum sus, asemenea 5i jos" 5i microcosmosul reflect macrocosmosul". Maya5ii au formulat o viziune mareata 5i cuprinzatoare a proceselor universale, unite printr-un fir numeric comun, ce parcurge intreaga tesatura a dimensiunilor multiple. Maya5ii au alcdtuit 5i un sistem de masurare a timpului, numit Numaratoarea Lunge. Acesta este calendarul in care anul 2012 este descris ca sfar5itul unui vast ciclu de timp - un concept esential in doctrina maya5I despre epocile lumii. Numaratoarea Lunga folose5te cinci valori pozitionale: 1 zi = 1 kin (zi) 20 de zile =1 uinal (lung aproximativa) 360 de zile =1 tun (an aproxirnativ) 7.200 de zile =1 katun (19,7 ani) 144.000 de zile =1 baktun (394,26 ani) Treisprezece baktun sunt egale cu 1.872.000 de zile, care reprezintl un ciclu de Epoca a Lumii (5.125,36 de ani). Observati ca, pentru a atinge un ciclu de Epoca a Lumii, o perioada baktun este inmultita cu 13, 5i nu cu 20. Stim ca perioada de 13 baktuni se incheie pe 21 decembrie 2012, deoarece oamenii de 5tiintl au descifrat modul in care calendarul maya5 se coreleaza cu calendarul nostru gregorian.

John Major Jenkins

S a v a n t i i m o d e r n i f o l o s e s c o n o t a t ie s i m pDe exemplu, a t o r i i Lungi. l a a N u m a r 9,16,4,4,1 inseamna el baktuni, 16 katuni, 4 tuni, 4 uinali i o zi au trecut de la ziva zero a Numaratoarii Lungi, pe care corelarea corecta o stabilete la data de 11 august 3114 i.Ch. Data zero" se scrie 0,0,0,0,0, ceea ce inseamna ca data de sfarit" a ciclului de 13 baktuni se scrie 13,0,0,0,0. Folosirea termenului data de sfarit" da natere la notiunea greit ca acest calendar maya se incheie in 2012. Timpul maya este ciclic i ar trebui s se inteleagd de la sine ca timpul continua i trece in urmatorul ciclu. Noi folosim conventii similare in limbajul nostru, atunci cand vorbim despre sfaritul zilei", insa nu ne ateptdm ca timpul s se opreascd la miezul Dar de unde tim ca 21 decembrie 2012 este data de sfarit, corectd? De ce nu 2230 d.Ch. sau 1740 d.Ch.? Aceastd problema presupune corelarea calendarului maya cu al nostru - o chestiune importanta, care a fost de mare interes pentru primii cercettori ai culturii Maya. Dupd zeci de ani de cercetari, problema coreldrii a fost rezolvata in 1950. Unul dintre rezultatele neateptate al stabilirii acestei coreldri a fost ca cel de-al treisprezecelea baktun avea sa se incheie pe 21 decembrie 2012, in ziva tzolkin de 4 Ahau. Aceasta data din tzolkin a confirmat numrato area zilelor tzolkin, care a supravietuit in regiunile muntoase ale Guatemalei i valideaza sculpturile numite monumente ale Creatiei", care coreleaza mereu 13,0,0,0,0 cu 4 Ahau. Unul dintre lucrurile fundamentale ce trebuie luate in considerare - astfel incat sa actiondm cu totii la unison - este ceea ce eu numesc ecuatia timpului maya": 13,0,0,0,0 = 21 decembrie 2012 = 4 Ahau Aceasta ecuatie" arata cum tzolkin-ul, Numaratoarea Lunga i calendarul gregorian sunt legate intre ele. Dei filozofia mayad legati de timp reprezinta un studiu profund - ce poate deveni foarte complex, pentru a putea intelege semnificatia anului 2012 - este suficient sa tim ca 21 decembrie

9


2012 reprezinta sfdritul ciclului de 13 baktuni din calendarul Numdratorii Lungi, care, in filozofia mayad, este echivalentul unei Epoci a Lumii. In pofida lucrurilor intelese greit i repetate cu for-td de cdtre critici, data de sfdrit, 2012, e ferm stability i este un artefact adevdrat i precis al filozofiei mayge legat de timp. METAFIZICA MAYAS BSI COSMOLOGIE SPIRITUALA

Dupa ce am terminat de prezentat Calendarul maya pentru incepkori", putem trece la explorarea unui teritoriu mai interesant. Aid ne deschidem mintile spre profundele adevdruri metafizice, ascunse in calendarul maya. Filozofie, spiritualitate, metafizia, cosmologie, ritualuri religioase, intelepciune perend i invdtdturi testate in timp, despre transformare - toate acestea se afld in cadrul calendarului maya. Ceea ce obtinem din studierea filozofiei mayae legate de timp nu este nimic altceva deck o mdreata cosmoviziune galactica, nemaiintilnita in traditiile din restul lumii. Totui, traditia mama, in esenta sa, sustine i elucideazd invatkurile de intelepciune universald i perend, care se afld in centrul tuturor marilor traditii spirituale ale lumii.Propria mea experienta legat de calendarul maya a fost ca o aprofundare a unei ai initiatice. La inceputul alkoriei mele, am visat ca eram un bkrn care le vorbea tinerilor. Cand m-au intrebat cine sunt, le-am zmbit i am rdspuns: Sunt - i voi fi mereu - un cercetkor al timpului maya". Aceasta este o cale care se aprofundeaza treptat. Descoperirea este facut atunci and intelegem a invkaturile spirituale mayae nu reprezintd credintele arbitrare ale unui popor necunoscut, ci invataturi care acceseazd marile adevdrud perene pe care toate traditiile spirituale le au in comun. insd traditia maya1 are ceva in plus - ea exemplified o mare realizare tiintifia i spirituall din continentele americane.

John Major Jenkins

Pe msurd ce exploram filozofia mama legatd de timp, lumina noastrd alduzitoare va fi faptul ca intelepciunea perend pro-

f u n d i a t e a p t a s f ie r e c u p e r a t e . C a le n d a r u l m a y a in c o r p o r e a cosmoviziune cuprinzdtoare, o mare teorie unificatA a timpului, spatiului, spiritului, materiei i contiintei. Mayaii erau mult mai aproape de metafizica perenk cunoscuta de elevii invtaturilor ezoterice i misticismului oriental - un fel de amanism elevat al Lumii Noi, ferm inrAdacinat in cunotinte solide de matematica i astronomie. Calendar, mit, astronomie i trezire spirituald: toate aceste teme au fost intretesute in calendarul maya. CENTRE COSMICE BSI ALINIERI GALACTICE Locuitorii Americii centrale erau foarte interesati sl se orienteze corect fate de universul mai extins, iar acest lucru a fost exprimat in arhitectura for i in planurile de construire a orgelor. Acest principiu statea i la baza cosmologiei Si religiei lor. La urma urmei, ei au fost nik wak'inel - cei care contemplau centrul. Dar unde este acest centru? Vechea civilizatie olmeca, cea care a precedat-o pe cea ma-yaps, credea ca centrul era steaua polark in jurul careia par sd se roteasc toate celelalte

Misterul anului 2012 - Preziceri, profetii si posibilitati

Documents

Transcript of Misterul anului 2012 - Preziceri, profetii si posibilitati