Misiunea de ţinere a contabilităţii proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile

Consideraţii generale privind contabilitatea fondurilor europene nerambursabile

Beneficiarul fondurilor structurale trebuie să ţină o evidenţă contabilă analitică a proiectului, utilizând

conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la implementarea acestuia, inclusiv

pentru reflectarea cerinţelor privind transmiterea datelor către Autoritatea de Management, în conformitate cu

dispoziţiile legale. Însă, în acelaşi timp cu respectarea reglementărilor contabile în vigoare, beneficiarul trebuie să

asigure şi respectarea condiţiilor contractuale1. Fondurile primite nu pot fi utilizate decât pentru destinaţia pentru

care au fost acordate.

Totodată, beneficiarul trebuie să gestioneze primirea şi utilizarea fondurilor structurale, astfel încât să poată

răspunde cerinţelor de informaţii pe proiect solicitate de finanţator, conform contractelor încheiate. Beneficiarul are

obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile

eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi

naţionale.

Principalele aspecte ce trebuie urmărite în cadrul managementului contabil al proiectului privind accesarea

fondurilor europene sunt:

1 În cazul în care proiectul este declarat viabil, urmează implementarea propriu-zisă a acestuia prin semnarea contractului dintre beneficiar şi finanţator şi respectarea termenilor contractuali.

Asistenţa financiară furnizată de Uniunea Europeană trebuie separată în mod clar în cadrul sistemului

financiar-contabil de alte activităţi desfăşurate de către organizaţie;

Sistemul de contabilitate al Beneficiarului trebuie să reflecte/identifice primirea co-finanţării naţionale

(Tamas, 2009).

Fondurile structurale primite şi utilizate de entităţile din România sunt înregistrate în contabilitate ca

subvenţii. Beneficiarii acestor fonduri vor stabili politici contabile de recunoaştere, evaluare şi prezentare ale

subvenţiilor, atât pe baza prevederile legale specifice activităţii finanţate prin subvenţii, cât şi pe baza prevederile

contractuale stabilite între părţi.

Societăţile comerciale

În OMFP 3055/2009, sunt prezentate două mari categorii de subvenţii:

subvenţii aferente activelor, care sunt subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca

entitatea beneficiară să achiziţioneze sau să construiască active imobilizate;

subvenţii aferente veniturilor, care cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.

Aceste subvenţii pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare

naţionale şi internaţionale.

În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:

subvenţii guvernamentale (contul 4451 „Subvenţii guvernamentale” şi contul 4751 „Subvenţii

guvernamentale pentru investiţii”);

împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (contul 4452 „Împrumuturi nerambursabile cu

caracter de subvenţii” şi contul 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru

investiţii”);

alte sume primite cu caracter de subvenţii (donaţii, plusuri la inventar de natura imobilizărilor) (contul

4458 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii”, contul 4753 „Donaţii pentru investiţii”, contul 4754

„Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” şi contul 4758 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii

pentru investiţii”).

Datorită caracterului lor nerambursabil, subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale

perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.

Recunoaşterea veniturilor într-o perioadă contabilă sau alta depinde de natura lor. Din considerente fiscale,

subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve.

Procedurile contabile pentru derularea fondurilor nerambursabile sunt stabilite în conformitate cu tratamentul

contabil aplicabil atât subvenţiilor aferente activelor, cât şi subvenţiilor aferente veniturilor. Regula de bază

utilizată presupune corelarea corespunzătoare a veniturilor din subvenţii, cu cheltuielile prevăzute a se efectua din

aceste surse (Tamas, 2009).

Recunoaşterea subvenţiilor se face la semnarea contractului. Înregistrarea în contabilitate a fondurilor

nerambursabile se realizează în mod diferit în funcţie de destinaţia acestora, astfel:

ca subvenţii pentru investiţii (subvenţii aferente activelor), în cazul primirii şi utilizării fondurilor pentru

finanţarea investiţiilor (spre exemplu: achiziţia de tractoare, maşini şi echipamente agricole performante,

investiţii pentru modernizarea tehnologiilor de obţinere a produselor agricole);

ca venituri în avans sau venituri din subvenţii de exploatare (subvenţii aferente veniturilor), în cazul

primirii şi utilizării fondurilor pentru finanţarea cheltuielilor (spre exemplu: achiziţia de materii prime şi

materiale necesare începerii procesului de producţie, plata salariilor, sprijinirea activităţilor de formare

profesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor, sprijinirea furnizării serviciilor de

consultanţă şi consiliere pentru ferme).

Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în

bilanţ ca venit amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere, utilizând contul 7584

„Venituri din subvenţii pentru investiţii”, pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori

cedarea activelor. Subvenţiile pentru activele neamortizabile (de exemplu, terenuri) pot fi condiţionate de

îndeplinirea unor obligaţii. În astfel de situaţii, subvenţiile se vor recunoaşte ca venituri de-a lungul perioadelor

care confirmă costul realizării respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru achiziţia unui teren poate fi

condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv, caz în care subvenţia va fi recunoscută ca venit de-a

lungul perioadei utile de viaţă a clădirii.

Subvenţiile aferente veniturilor sunt primite de obicei pentru acoperirea unor cheltuieli.

În condiţiile în care cheltuielile nu au fost încă angajate, fondurile primite pentru finanţarea lor se

înregistrează ca venituri înregistrate în avans. Pe măsura angajării cheltuielilor şi înregistrării lor în clasa 6,

sumele înregistrate anterior în contul 472 “Venituri în avans” se reiau la venituri. În funcţie de natura cheltuielilor

finanţate vor fi utilizate conturilor sintetice de gradul doi ale contului 741 „Venituri din subvenţii de exploatare”.

Sumele de primit în contul partenerilor (ce vor fi virate de către Autoritatea de Management beneficiarului

fondului) vor fi evidenţiate în contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie”, analitic distinct pentru partenerul

respectiv.

În cazul fondurilor nerambursabile care urmează a fi primite drept compensaţie pentru cheltuieli sau pierderi

deja suportate în cursul exerciţiului, fără a exista costuri viitoare aferente, acestea se înregistrează în contabilitate

ca un venit din exploatare în perioada în care devin creanţă (Tamas, 2009). Ca şi în prima situaţie, în funcţie de

natura cheltuielilor finanţate vor fi utilizate conturilor sintetice de gradul doi ale contului 741 „Venituri din

subvenţii de exploatare”.

Prefinanţarea încasată în contul subvenţiilor se va înregistra ca o datorie, în contul 462 „Creditori diverşi”,

deoarece subvenţiile nu au, de cele mai multe ori, un caracter gratuit, încasarea contravalorii lor fiind condiţionată

de îndeplinirea anumitor obligaţii. În cazul în care beneficiarul subvenţiei are un partener, prefinanţarea încasată în

contul său şi virată către el se va evidenţia în contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie”, analitic distinct

pentru partenerul respectiv. Prefinanţarea se închide prin contul 445 „Subvenţii” la încasarea efectivă a fondului cu

caracter nerambursabil.

În cazul în care beneficiarul sau partenerul este neplătitor de TVA şi, conform contractului, va primi suma

reprezentând TVA de la AM, acesta se va evidenţia în contabilitatea proprie în contul 461 „Debitori diverşi”. În

cazul în care există parteneri implicaţi în proiect neplătitori de TVA, TVA ce poate fi decontată de aceştia va fi

evidenţiată distinct de către beneficiar în contul 462 „Creditori diverşi” în corespondenţă cu contul 458 „Decontări

din operaţii în participaţie”.

Corectarea sumelor solicitate autorităţilor de management urmare a autorizării/certificării parţiale a

cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare pentru anul curent se face prin stornarea în

roşu a înregistrării subvenţiei de primit.

Corectarea sumelor solicitate autorităţilor de management urmare a autorizării/certificării parţiale a

cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare pentru anii precedenţi se face prin stornarea

în roşu a înregistrării subvenţiei de primit, în măsura în care aceasta a afectat un cont de venit în avans sau de

subvenţie şi prin utilizarea contului 117 „Rezultat reportat” în măsura în care înregistrarea iniţială s-a făcut pe

seama unui cont de venit.

Virarea sumei reprezentând subvenţii către partener se înregistrează prin folosirea contului 458 „Decontări

din operaţii în participaţie”.

Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat

cu suma rambursabilă. Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează fie prin reducerea veniturilor

amânate dacă există, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. În măsura în care suma rambursată depăşeşte

venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se

recunoaşte imediat ca o cheltuială.

O condiţie generală de eligibilitate pe care trebuie să o îndeplinească un potenţial beneficiar al fondurilor

structurale, este aceea de a contribui financiar şi de a dovedi această contribuţie. Cofinanţarea privată poate fi

asigurată fie din surse proprii, în cazul potenţialilor beneficiari care deţin deja fondurile necesare pentru

contribuţia financiară, fie din venituri provenite din sponsorizări, donaţii etc. dovedite în condiţiile legii, fie prin

credit bancar, în situaţia în care potenţialii beneficiari nu deţin fondurile necesare pentru contribuţia financiară

proprie, dar îndeplinesc condiţiile contractării unui credit bancar.

În contabilitate, primirea cofinanţării private se înregistrează utilizând: contul 581 „Viramente interne” în

cazul cofinanţării realizate din fonduri proprii şi un analitic al contului 461”Debitori diverşi” în cazul altui tip de

cofinanţare decât cea din surse proprii.

Baza legală:Baza legală:

Principiile şi procedurile contabile vor fi reglementate de acordurile încheiate cu Autoritatea de Certificare, cu

reglementările Comisiei Europene şi se vor afla în concordanţă cu:

Legea contabilităţii nr.82/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal al României, cu modificările şi completările ulterioare.

Cazul instituţiilor publice

Pentru plăţile efectuate din cheltuielile prevăzute în buget, eligibile a fi acoperite din Fonduri externe

nerambursabile postaderare, beneficiarul-ordonator de credite va solicita Autorităţii de Management

rambursarea cheltuielilor efectuate (Legea bugetului de stat).

Sumele aferente rambursărilor de la Comisia Europeană se fac venit la bugetele din care au fost finanţate

proiectele respective şi se virează de către Autoritatea de Management şi de Autoritatea de Certificare şi Plată la

aceste bugete, după certificarea cheltuielilor conform prevederilor legale, comunitare şi naţionale (Legea

bugetului de stat).

Sumele alocate bugetelor locale reprezentând contribuţia Uniunii Europene, rămase neutilizate la sfârşitul

exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi, respectiv, în fondul de rulment, şi vor fi utilizate în

anul următor cu aceeaşi destinaţie pt care au fost acordate, până la finalizarea proiectelor respective (Legea

bugetului de stat).

Pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare a proiectelor finanţate din

fonduri externe nerambursabile, unităţile administrativ-teritoriale pot contracta finanţări rambursabile sau pot

utiliza disponibilităţile fondului de rulment (Legea bugetului de stat, OUG nr.64/2009).

Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite pentru finanţarea proiectelor din FEN sunt

destinate exclusiv acestui scop şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea altor naturi de cheltuieli prin redistribuire cu

ocazia rectificărilor bugetare şi/sau prin virări de credite sau prin cedarea la Fondul de rezervă bugetară la

dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat (Legea bugetului de stat). Redistribuiri de fonduri se pot face

doar între proiectele finanţate/propuse la finanţare în cadrul titlului corespunzător acestora din clasificaţia

bugetară sau se pot vira la acest titlu sume alocate iniţial altor titluri sau capitole de cheltuieli, pentru a se asigura

implementarea corespunzătoare a acestor proiecte.

Prefinanţarea acordată se restituie de către beneficiar Autorităţii de Management/Autorităţii de Certificare

şi Plată dacă nicio cerere de rambursare nu a fost depusă de acesta în termenul stabilit conform prevederilor

contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare (OUG nr.64/2009). Prefinanţarea acordată beneficiarilor care au

calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, rămasă neutilizată la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în

excedentul bugetului local şi, respectiv, în fondul de rulment şi va fi utilizată în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Proiectele trebuie să ţină o contabilitate precisă bazată pe un sistem de contabilitate în dublă partidă.

Proiectele au posibilitatea de a ţine această contabilitate în sistem clasic sau electronic, deşi este în mod clar

preferabil a se ţine în format electronic.

Beneficiarul va trebui să ţină un registru şi o evidenţă contabilă clară a implementării acţiunilor folosind

sistemul de contabilitate în dublă partidă ca parte integrantă sau ca ajutor pentru contabilitatea beneficiarului.

Acest sistem de contabilitate trebuie să se desfăşoare în conformitate cu procedurile stabilite în practica

profesională. Trebuie evidenţiate în mod distinct în conturi analitice corespunzătoare, veniturile şi cheltuielile.

Trebuie de asemenea să se evidenţieze distinct dobânzile provenite din fondurile nerambursabile.

Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă folosind conturi analitice distincte pentru proiect,

întocmind o balanţă de verificare distinctă. Sistemul contabil utilizat va fi în conformitate cu legislaţia naţională în

vigoare şi va asigura, unde este cazul, evidenţa contabilă distinctă a activităţilor economice şi non–economice

(cheltuieli, venituri, cont de rezultate).

Precizare: conform punctului “1.4.3. Registrele de contabilitate” din OMFP Nr. 1917 din 12 decembrie

2005, MODIFICAT DE OMFP NR. 2021/2013 în cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără

personalitate juridică care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de

către unităţile subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii.

Aceste unităţi fără personalitate juridică care vor implementa proiecte finanţate din fonduri

nerambursabile vor organiza deci o activitate contabilă pe proiect, în mod independent, până la balanţa de

verificare.

Sistemul contabil utilizat va fi în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi va asigura, unde este

cazul, evidenţa contabilă distinctă a activităţilor economice şi non–economice (cheltuieli, venituri, cont de

rezultate).

Utilizarea clasificaţiei bugetare pentru evidenţa fondurilor externe nerambursabile:

1. Cheltuieli:

- Clasificaţia economică, Titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile”:

- art. 01 – 20, pe programe şi fonduri;

- cheltuielile efective (ct. din clasa 6).

2. Venituri din rambursări FEN postaderare:

- cap.45 „Sume primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate”;

- sursa de finanţare 01-10 pe fiecare buget;

- subcap. 01-18, cu detaliere pe fonduri;

- paragraf 01-03, cu detaliere pe fonduri;

- contul 775 „Finanţarea din FEN postaderare”.

3. Venituri din cofinanţare şi TVA (la bugete locale/instituţii publice finanţate din venituri proprii/venituri

proprii şi subvenţii):

- cap. 42.02 „Subvenţii de la bugetul de stat”;

- cap.42.10.39 „Subvenţii de la bugetul de stat către IP finanţate parţial sau integral din venituri proprii pentru

proiecte finanţate din FEN post aderare”;

- contul 7721 „Subvenţii de la bugetul de stat”.

Obligaţiile beneficiarilor:

Beneficiarul va menţine înregistrări periodice şi exacte în contabilitate, referitoare la implementarea

Proiectului, folosind un sistem de evidenţă contabilă în partidă dublă, ca parte a contabilităţii proprii sau adiacent

acesteia. Acest sistem dedicat va fi implementat cu respectarea procedurile impuse de practică profesională.

Pentru fiecare Proiect trebuie realizate înregistrări separate în contabilitate, care să evidenţieze toate veniturile şi

cheltuielile. Înregistrările în contabilitate trebuie să poată oferi cu precizie detalii privind dobânda provenind din

fondurile plătite de Autoritatea Contractantă.

Beneficiarul va permite Comisiei Europene, Oficiului European Anti-fraudă şi Curţii Europene a Auditorilor

să verifice, prin examinarea documentelor sau prin inspecţii la faţa locului, implementarea Proiectului, şi să

realizeze, dacă este necesar, un audit complet pe baza documentelor justificative, a documentelor de înregistrare

în contabilitate şi a oricăror alte documente relevante pentru finanţarea Proiectului. Aceste inspecţii pot să aibă

loc în următorii 5 ani după plata finală, respectiv până la expirarea termenului de 3 ani de la data închiderii

oficiale a POS CCE. În plus, Beneficiarul va permite Oficiului European Anti-fraudă să facă verificări la faţa locului

în conformitate cu procedurile stabilite de legislaţia Comisiei Europene pentru protejarea intereselor financiare

ale Comunităţilor Europene împotriva fraudelor şi a oricăror altor nereguli. În acest scop, Beneficiarul se

angajează să permită personalului sau agenţilor Comisiei Europene, Oficiului European Anti Fraudă şi ai Curţii

Europene a Auditorilor, personalului Organismului Intermediar şi al Autorităţii de Management accesul în locurile

şi în spaţiile unde se implementează Proiectul, inclusiv accesul la sistemele informatice şi la toate documentele şi

bazele de date privind managementul tehnic şi financiar al proiectului. De asemenea, Beneficiarul se angajează că

va lua toate măsurile pentru a facilita munca acestora. Accesul agenţilor Comisiei Europene, Oficiului European

Anti Fraudă şi Curţii Europene a Auditorilor se face în condiţiile păstrării confidenţialităţii faţă de terţi, fără a

prejudicia obligaţiile de drept public cărora le sunt supuse. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi să fie

arhivate astfel încât să permită o verificare uşoară, iar Beneficiarul este obligat să informeze Autoritatea

Contractantă asupra adresei exacte unde acestea sunt păstrate.

1. Documentele la care se face referire mai sus includ:

A. Lucrări, bunuri şi servicii:

- oferte de la furnizori;

- contracte şi comenzi;

- facturi şi dovezi ale plăţii, sau facturi plătite; dacă bunurile provin din stocurile Beneficiarului, facturile

vor reflecta preţul plătit la data achiziţiei; o copie a facturii de achiziţie trebuie să fie ataşată;

- pentru carburanţi şi uleiuri, Beneficiarul va ţine evidenţa distanţelor parcurse, a Consumului - mediu al

vehiculelor folosite, a costurilor carburanţilor şi a cheltuielilor de întreţinere.

B. Costurile de personal:

- evidenţa cheltuielilor cu personalul local angajat pe perioadă determinată, menţionând sumele plătite

ca remuneraţie, certificate corespunzător de persoana responsabilă la nivel local, cu detalierea

salariului brut, a taxelor şi contribuţiilor la asigurările sociale şi a salariului net;

- evidenţa cheltuielilor cu personalul din afara ţării angajat în interesul proiectului; cheltuielile vor fi

evaluate pe baza costurilor unitare pe unităţi de timp efectiv lucrate şi verificabile şi vor fi detaliate în

salariu brut, taxe şi contribuţii la asigurările sociale şi salariu net.

Documentele contabile trebuie:

Să fie întocmite pe baza documentelor sursă (facturi, extrase bancare, etc.);

Să specifice tipul documentelor contabile;

Să fie numerotate;

Să detalieze conţinutul tranzacţiilor contabile;

Să specifice valoarea sumelor în LEI şi/sau EURO;

Să fie datate;

Să specifice contul bancar folosit pentru tranzacţie;

Să fie în original.

Toate documentele folosite în timpul tranzacţiilor contabile vor fi parte integrantă a documentelor

contabile. Aceste documente vor fi înregistrate, completate şi arhivate astfel încât să se păstreze legătura dintre

anumite documente.

Baza legală:Baza legală:

Principiile şi procedurile contabile vor fi reglementate de acordurile încheiate cu Autoritatea de Certificare, cu

reglementările Comisiei Europene şi se vor afla în concordanţă cu:

Legea contabilităţii nr.82/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

OMFP nr. 2021/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea

contabilităţii instituţiilor publice şi Planul de conturi pentru IP şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu

modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,

ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea

angajamentelor bugetare şi legale

Ordinul nr.94/26.08.2004 privind reglementarea unor masuri financiare, cu modificarile si completarile

ulterioare.

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal al României, cu modificările şi completările ulterioare.

Controlul tehnic şi financiar al proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile

Beneficiarul trebuie să ţină înregistrări contabile sistematice şi precise referitoare la executarea

contractului. Pentru fiecare obiectiv trebuie ţinută o evidenţiere separată, cu toate veniturile şi cheltuielile pe

perioada de valabilitate a contractului.

Beneficiarul are obligaţia să consimtă la inspecţiile pe bază de documente sau la faţa locului, efectuate de

Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană şi orice alt organism cu atribuţii în domeniu asupra modului de

utilizare a finanţării nerambursabile pe durata de valabilitate a contractului. În acest scop, acesta se angajează să

acorde dreptul de acces la locurile şi spaţiile unde se implementează obiectivele prevăzute în Planul de afaceri,

inclusiv acces la sistemele informatice, precum şi la toate documentele şi fişierele informatice privind gestiunea

tehnică şi financiară. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi arhivate, astfel încât să permită verificarea lor.

Obligaţiile beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile sunt, printre altele:

1.Beneficiarul va permite Comisiei Europene, Oficiului European Anti-fraudă şi Curţii Europene a Auditorilor să

verifice, prin examinarea documentelor sau prin inspecţii la faţa locului, implementarea Proiectului, şi să

realizeze, dacă este necesar, un audit complet pe baza documentelor justificative, a documentelor de înregistrare

în contabilitate şi a oricăror alte documente relevante pentru finanţarea Proiectului. În plus, Beneficiarul va

permite Oficiului European Anti-fraudă să facă verificări la faţa locului în conformitate cu procedurile stabilite de

legislaţia Comisiei Europene pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva

fraudelor şi a oricăror altor nereguli. În acest scop, Beneficiarul se angajează să permită personalului sau agenţilor

Comisiei Europene, Oficiului European Anti Fraudă şi ai Curţii Europene a Auditorilor, personalului OI si AM

accesul în locurile şi spaţiile unde se implementează Proiectul, inclusiv accesul la sistemele informatice şi la toate

documentele şi bazele de date privind managementul tehnic şi financiar al Proiectului. De asemenea, Beneficiarul

se angajează că va lua toate măsurile pentru a facilita munca acestora. Accesul agenţilor Comisiei Europene,

Oficiului European Anti Fraudă şi Curţii Europene a Auditorilor se face în condiţiile păstrării confidenţialităţii faţă

de terţi, fără a prejudicia obligaţiile de drept public cărora le sunt supuse. Documentele trebuie să fie uşor

accesibile şi să fie arhivate astfel încât să permită o verificare uşoară, iar Beneficiarul este obligat să informeze

Autoritatea Contractantă asupra adresei exacte unde acestea sunt păstrate.