Miscarile Pamantului

8
Miscarile Pamantului Miscarea de rotatie = miscarea pe care Pamantul o efectueaza in jurul axei sale, de la V la E in 23h56’4’’ Consecinte: 1. Alternanta zilelor si noptilor: Pamantul isi expune pe rand spre Soare cate o parte din suprafata sa; 2. Variatia orei pe Glob: orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24h, descriind un cerc complet - 360 º; ca urmare in fiecare ora parcurge 15 ºde meridian; consecinta:din 15 º in 15 º exista diferenta de o ora; - fasiile de 15 º longitudine se numesc fuse orare; - primul fus orar este cel prin mijlocul caruia trece meridianul 0 º;

description

Miscarile Pamantului. Miscarea de rotatie = miscarea pe care Pamantul o efectueaza in jurul axei sale, de la V la E in 23h56’4’’ Consecinte: 1. Alternanta zilelor si noptilor : Pamantul isi expune pe rand spre Soare cate o parte din suprafata sa; - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Miscarile Pamantului

Page 1: Miscarile Pamantului

Miscarile PamantuluiMiscarea de rotatie

= miscarea pe care Pamantul o efectueaza in jurul axei sale, de la V la E in 23h56’4’’

Consecinte:

1. Alternanta zilelor si noptilor: Pamantul isi expune pe rand spre Soare cate o parte din suprafata sa;

2. Variatia orei pe Glob: orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24h, descriind un cerc complet - 360 º; ca urmare in fiecare ora parcurge 15 ºde meridian; consecinta:din 15 º in 15 º exista diferenta de o ora;

- fasiile de 15 º longitudine se numesc fuse orare;

- primul fus orar este cel prin mijlocul caruia trece meridianul 0 º;

Page 2: Miscarile Pamantului

3. Modificarea temperaturii aerului in 24 h: in timpul zilei suprafata Pamantului se incalzeste, iar in timpul noptii se raceste;

4. Abaterea corpurilor aflate in miscare: spre dreapta in emisfera N si spre stanga in emisfera S (forta lui Coriolis)

Page 3: Miscarile Pamantului

Miscarea de revolutie

 

= miscarea pe care Pamantul o executa in jurul Soarelui in 365z6h9’9’’;

- an calendaristic: 365 zile;

- an bisect: 366 zile;

- 4 momente importante: echinoctiul de primavara (21 martie), solstitiul de vara (22 iunie), echinoctiul de toamna (23 septembrie) si solstitiul de iarna (22 decembrie).

Page 4: Miscarile Pamantului
Page 5: Miscarile Pamantului

Consecinte:

• inegalitatea zilelor si noptilor (cea mai lunga zi a unei emisfere este la solstitiul de vara);

• incalzirea inegala a suprafetei terestre (cantitatea de radiatie solara este mai mare intre tropice si scade spre latitudini mari);

• formarea anotimpurilor (la latitudini medii – 4 anotimpuri);• formarea zonelor de caldura (una calda, doua temperate, doua reci)

Page 6: Miscarile Pamantului

FISA DE EVALUARE

1. Definiti urmatoarele notiuni: miscare de rotatie, forta lui Coriolis, fus orar, echinoctiu, orbita.

2. Miscarea de rotaţie a Pământului are loc în timp de :

a) 150 de zile ; b) 25 ore ; c) 23 h 56 ´ 6´´ ; d) 365 de zile;

3. Viteza de rotatie a Pământului:

a) este egală pe toată suprafaţa planetei; b) scade de la Poli la Ecuator; c) scade de la Ecuator spre Poli; d) creste de la ecuator spre Poli;

Page 7: Miscarile Pamantului

4. În timpul Echinoctiului razele Soarelui cad perpendicular pe:

a) Ecuator; b) Tropicul Racului; c) Tropicul Capricornului; d) Polul Nord.

5. În timpul Solstiţiului de iarnă razele Soarelui cad perpendicular pe:

a) Ecuator; b) Tropicul Racului; c) Tropicul Capricornului; d) Polul Sud

6. Echinocţiul este caracteristic anotimpului de .......................si de ..................................

7. Un fus orar are .......................... grade.

8. Anul bisect are ................... zile.

9. Echinocţiul de toamnă in emisfera nordica este la data de ..................................................

Page 8: Miscarile Pamantului

Autor: prof. Anca Tudor, Liceul Teoretic “Lucian Blaga”, Bucuresti