Miscarea de rotatie si revolutie a pamantului

Pamantul, satelitul sau natural Luna impreuna cu toate planetele din Sistemul Solar se invart in jurul celui mai mare astru din sistem – Soarele.Miscarea de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui se numeste miscare de revolutie. Ea are loc pe o linie imaginara din spatiu, de forma apropiata unui cerc, usor turtit.

Aceasta drum prin spatiu al Pamantului se numeste orbita. Orbita Pamantului se numeste elipsa si semana cu un ou.Anul calendaristic este perioada de timp necesara Pamantului pentru a parcurge drumul sau complet in jurul Soarelui.Luna, care se invarte in jurul Pamantului parcurge un drum complet in jurul acestuia in 27 de zile si jumatate.

Pamantul se roteste in tot acest timp in jurul axei proprii, care uneste polii sai.Miscarea Pamantului in jurul axei proprii se numeste miscare de rotatie. O rotatie completa a Pamantului dureaza o zi, adica 24 de ore.

Luna se roteste si ea in jurul axei proprii, insa in 27 de zile si jumatate. Astfel Luna arata mereu aceeasi parte spre Pamant.Oamenii s-au orientat din timpuri stravechi dupa Soare si dupa Luna, pentru a masura durate de timp. Daca ceasurile zile le-au masurat dupa miscarea Soarelui, cu un bat infipt in pamant, zilele le-au numarat dupa fazele Lunii.

Astfel si-au facut primul calendar.In tara noastra primul calendar descoperit a fost facut de preotii daci la Sarmizegetusa, unde mai dainuie si astazi.Modul in care masurau timpul oamenii in antichitate.

Pământul (numit i ș Terra sau „Planeta albastră”) este în sistemul solar a treia planetă ca distan ă fa ă de Soare i a cincea ca mărime. Când desemnează planeta ( i nuț ț ș ș solul), cuvântul se scrie cu majusculă. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, i singura din Univers cunoscută ca adăpostind via ăș ț (controverse legate de existen a vie ii extraterestre continuă să existe).ț ț

Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109) de ani, iar singurul ei satelit natural Luna, numită i Selena după zei a lunii Selene, a început să o orbiteze pu inș ț ț timp după aceea, cu circa 4,533 miliarde (4,533×109) de ani în urmă1. Pentru compara ie,ț vârsta calculată a Universului este de circa 13,7 miliarde de ani. Suprafa a Pământuluiț este acoperită în propor ie de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid i "uscat". Zonaț ș acoperită de apă este împăr ită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente.ț

De la formarea sa Pământul a trecut prin numeroase procese geologice iș biologice majore, astfel încât toate urmele condi iilor sale ini iale au fost terse. Suprafa aț ț ș ț exterioară a planetei Terra este împăr ită în mai multe plăci tectonice, care de-a lungulț timpului se deplasează unele fa ă de celelalte. Miezul planetei este activ (fierbinte iț ș lichid), fiind format din mantaua topită i miezul metalic, generator al câmpuluiș magnetic. Condi iile atmosferice i de la suprafa ă, care au permis apari ia vie ii pe Terra,ț ș ț ț ț au fost la rândul lor influen ate în mod decisiv de către diversele forme de via ă. Acesteaț ț se află într-o balan ă ecologică fragilă, în permanentă schimbare.ț

Între Terra i restul Universului există o permanentă interac iune. Astfel, Lunaș ț este cauza mareelor. În afară de asta, ea a infuen at continuu viteza mi cării de rota ie aț ș ț Terrei. Toate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase spre Terra, for a de atrac ieț ț numindu-se gravita ie, iar accelera ia cu care aceste corpuri cad în câmpul gravita ionalț ț ț se nume te accelera ie gravita ională (notată cu "g" = 9,81 m/sș ț ț 2). Se crede că motivul apari iei oceanelor a fost o "ploaie" de comete din perioada timpurie a Pământului.ț Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat i ele mediul înconjurător într-o manierăș decisivă. Schimbările de orbită ale planetei pot fi considerate răspunzătoare pentru glacia iunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafa a terestră cu un strat deț ț ghea ă. Terra nu are al i sateli i naturali în afară de Lună. Corpul ceresc Cruithne a fostț ț ț calificat în mod gre it drept satelit al lui Terra, fiind în realitate un asteroid. Cruithne aș fost descoperit în 1986; el urmează o orbită eliptică in jurul Soarelui, asemănătoare cu orbita Terrei, i care nu se apropie prea mult de ea. De pe Pământ orbita lui se vede înș formă de potcoavă.