MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR AGENTIA DE...

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI MARAMURES

2

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

1.1. Cadrul natural. Caracteristici fizice şi geografice

Judeţul Maramureş este situat în partea de nord - vest a ţării, între paralelele 47020’00” şi 48000’15” latitudine nordică şi meridianele 22052’30” şi 25007’30” longitudine estică, fiind învecinat cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa - Năsăud şiSuceava. La nord este delimitat de frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând graniţa naturală pe o lungime de 62 km.

Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţului este de 160 km, iar dintre cele de nord şi sud este de 60 km, ceea ce conferă Maramureşului o formăalungită în direcţie longitudinală. În limitele geografice judeţul Maramureş are o suprafaţă de 630436 hectare (2,6% din suprafaţa României).

Relieful judeţului Maramureş este extrem de variat: - zona montană - 43 % - dealuri, podişuri şi piemonturi - 30 %, - depresiuni - 27 %. Părţile joase ale depresiunilor coboară până la 135m pe Someş la Seini şi 204m

pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303m) dominăDepresiunea Maramureşului cu peste 1600m, iar Ignişul (1307m) se ridică peste Depresiunea Baia Mare cu peste 1000m.

JUD

EŢ

UL

MA

RA

MU

REŞ

Fig. 1.1.1

3

4

1.2. Resursele naturale ale judetului Maramureş

1.2.1. Resursele naturale neregenerabile

În judeţul Maramureş se găsesc acumulări de minerale cu compoziţii diferite, constituite în zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judeţului sunt reprezentate de:

- minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băita, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic, Băiuţ, Poiana Botizii, Ţibleş, Baia Borşa (Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucăţii) şi Vişeu (Măcârlău, Novicior);

- mineralizaţiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borşa, Vişeu (Măcârlău şi Catarama);

- mineralizaţiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roşie, Dealu Crucii, Şuior, Băiţa ;

- acumulările de minereu de fier şi mangan de la Răzoare ; - depozitele de bentonită de la Răzoare şi Valea Chioarului ; - acumulări de şisturi bituminoase în raza localităţilor Vişeu, Borşa, Săcel, Tg.

Lăpuş ;- roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca

piatră spartă în diverse construcţii şi ca placaje decorative; pietriş şi nisipuri în albiile majore ale râurilor Someş, Lăpuş, Vişeu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

1.2.2. Resursele naturale regenerabile

Resursa de apăRegimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea

hidrografică bogată şi densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2.

În zona alpină scăderea debitelor se datorează perioadelor îndelungate de îngheţ (6-7 luni pe an), prezenţei circurilor şi văilor glaciare datorită cărora pe suprafeţeîntinse se dezvoltă numai cursul principal al râului, cât şi efectului cumpenei de apă,unde se resimte lipsa unei reţele de râuri cu scurgere permanentă.

În zonele mai joase, cu depozite de versanţi mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensă a reliefului. Aici există ape freatice din abundenţă, care asigură alimentarea cu apă a râurilor mici.

Alimentarea pluvială este caracteristică mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.

Reţeaua hidrografică se înscrie în două bazine hidrografice distincte - Tisa si Someş – separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibleş şi munţii Rodnei, care formează o axă ce străbate judeţul pe directia NV-SE, respectiv V-E.

Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de apă de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apăsubterane.

Resursa de sol

5

Învelişul de soluri pe cuprinsul judeţului Maramureş este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiţionează formarea sa. Se remarcăprintr-o întindere mai mare următoarele tipuri genetice:

- Soluri brune argilice - Soluri brune podzolice - Soluri podzolice argilo-iluviale - Soluri pseudogleice - Soluri brune acide - Andosoluri - Soluri gleice - Soluri humico-silicatice - Litosoluri - Aluviuni si soluri aluviale - Regosoluri

Din suprafaţa totală a judeţului de 6304,36 km2, 49,4% reprezintă suprafaţaagricolă, 45,9% - pădurile, 0,9% - apele şi 3,8% - alte suprafeţe.

Flora şi fauna Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafaţă a judeţului, având o

mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiţul munţilor Rodnei – Lychnis nivalis şi Melampyrum Saxosum).

Pădurile reprezintă una din principalele bogăţii ale judeţului. Suprafaţa totală a

fondului forestier este de 263895 ha, din care 257385 ha pădure.

1.3. Elemente privind starea economică actuală a judeţului Maramureş

Locul primordial in economia judeţului Maramureş este deţinut de industrie. Extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase, precum şi metalurgia neferoasă deţin încă o pondere însemnată pe ansamblul ţării la această ramură. Industria judeţului deţine ponderi importante pe ţară în producţia de cupru, plumb, aur şi argint. De asemenea un loc important îl deţine exploatarea şi prelucrarea lemnului, ramurătradiţională, precum şi agricultura.

Principalele probleme legate de calitatea factorilor de mediu sunt determinate de specificul activităţilor industriale: extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase şimetalurgia neferoasă.

Aceste activităţi care se desfăşoară pe teritoriul judeţului de o lungă perioadă de timp, au afectat cu poluanţi specifici (gaze şi pulberi cu conţinut de metale grele) factorii de mediu în zonele Baia Mare şi perimetrele miniere limitrofe, Cavnic, Băiuţ, Borşa.

6

CAPITOLUL 2. AER Zona cea mai afectată din judeţul Maramureş, în ce priveşte calitatea aerului

este Baia Mare, situaţie determinată de emisiile de poluanţi în atmosferă provenite în special de la S.C. Romplumb S.A., unitate cu profil de metalurgie neferoasă (obţinerea plumbului decuprat).

Din activitatea specifică de metalurgie neferoasă se emit în atmosferă gaze cu dioxid de sulf şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu şi alte metale. La acestea se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum şi emisiile de poluanţi în atmosferăprovenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice, de la centralele termice pentru producerea căldurii şi apei calde menajere şi din traficul rutier.

În zona municipiului Sighetu Marmaţiei şi în celelalte localităţi din judeţ,principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unităţile de producere a energiei termice de mică capacitate, majoritatea locuinţelor utilizând surse individuale de încălzire, de arderile combustibililor la agenţi economici şi populaţie, avându-se în vedere tipurile de combustibili utilizaţi (păcură, CLU, lemn şi deşeuri de lemn). Consumatori mai importanţi de combustibili în procesul tehnologic şi în centrale termice din Sighetu Marmaţiei sunt S.C. Sigstrat (păcură, deşeuri de lemn), S.C. Sitel (deşeuri lemn, rumeguş), S.C. Plimob (deşeuri lemn, rumeguş), S.C. ITA (deşeuri lemn), S.C. Xilobaia (deşeu de lemn).

În aceste zone evoluţia emisiilor de poluanţi este determinată de cantităţile de combustibili consumaţi, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.

2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

In urma ratificării prin Legea nr. 3/02.02.2001 a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, România s-a angajat să respecte prevederile acestuia referitoare la limitarea cantitativă şi reducerea emisiilor de gaze care determină efectul de seră, în scopul promovării unei dezvoltări durabile.

Obligaţiile României prevăd reducerea, în perioada 2008-2012 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de referinţă 1989.

Gazele cu efect de seră urmărite în cadrul acestui protocol sunt: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) şi hexafluorura de sulf. Hidrofluorocarburile (HFC) şiperfluorocarburile (PFC) nu sunt incluse în Protocolul de la Montreal privind substanţele care distrug startul de ozon.

La nivelul judeţului Maramureş, având în vedere reducerea activităţilor industriale şi a consumurilor de combustibili, se poate aprecia o scădere semnificativă a volumului emisiilor de poluanţi cu efect de serră în atmosferă.

2.2. Gaze cu efect de seră

Principalele gaze cu efect de seră sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4)şi protoxidul de azot (N2O). Sursele de poluare sunt diverse: arderea combustibililor fosili, silvicultura, transportul rutier, activităţile agricole, transportul gazului natural, fermentarea deşeurilor, procesele industriale.

Efectul global potenţial de seră (PGE) este exprimat în CO2 echivalent, CO2având prin definiţie PGE egal cu 1, CH4 multiplicându-se cu 21 şi N2O cu 310.

7

La nivelul judeţului Maramureş PGE-ul rezultat în urma inventarieii realizate pentru anul 2004 a fost de 788117 tone CO2 echivalent faţă de 759144 tone în anul 2003. Creşterea înregistrată faţă de anul 2003 s-a datorat valorii mai ridicate a emisiilor din traficul rutier.

Ponderea procentuală între cele trei principale gaze cu efect de seră, în CO2echivalent, este: CO2 (76,8%), urmat de CH4 (21,1%) şi N2O (2,1%).

CH4

21,1%

N2O2,1%

CO2

76,8%

Fig. 2.2.1. Ponderea principalelor gaze cu efect de sera în CO2 echivalent

în judeţul Maramureş

Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de seră sunt sectorul industrial cu o pondere de 29%, arderea combustibililor în sectorul rezidenţial – comercial - instituţional 23,3%, traficul rutier 26,2%, distribuţia combustibilului (gaz metan) 13,2 %, agricultura 7% şi altele 1,3%.

Agricultura7% Distr. comb

13,2%

Combustie rezidential institutio-nala 23,3%

Trafic26,2%

Industrie29%

Altele1,3%

Fig. 2.2.2. Ponderea CO2 echivalent pe sectoare de activitate

8

Cele mai importante cantităţi de CO2 provin din industrie, combustie rezidenţial-instituţională şi trafic, iar emisiile de CH4 provin în special de la reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi din agricultură.

In anul 2004 a fost realizată prima inventariere a hidrofluorocarburilor (HFC) şiperfluorocarburilor (PFC) şi a cuprins perioada 1995-2004, astfel:

� Cantitatea de substanţă introdusă în echipamente noi (datele se referă la anul 2004): HFC-23 - 7,488 tone/an, HFC-32 - 3,597 tone/an, HFC41 - 0,290, HFC-43-10 - 0,151 tone/an, HFC-125 - 0,287 tone (pentru întreaga perioadă 1995-2004), HFC-134a - 1,404 tone (pentru întreaga perioadă 1995-2004), HFC-152a - 0,149 tone (pentru întreaga perioadă 1995-2004) şi HFC-143a - 0,326 tone (pentru întreaga perioadă 1995-2004);

� Cantitatea de substanţă utilizată pentru reumplerea unor echipamente aflate în funcţiune (datele se referă la anul 2004): HFC-43-10 - 0,020 tone/an, HFC-134a - 1,344 tone/an, HFC-143a - 0,005 tone/an;

� Cantitatea de substanţă rămasă în echipament la scoaterea acestuia din uz (datele se referă la anul 2004): HFC-134a - 0,068 tone/an, HFC-143a - 0,001 tone/an;

� Cantitatea de substanţă recuperată după scoaterea din uz a echipamentului (datele se referă la anul 2004): HFC-134a - 0,422 tone/an, HFC-143a - 0,001 tone/an.

2.3. Deteriorarea stratului de ozon

Principalele substanţe care determină deteriorarea stratului de ozon din stratosferă sunt clorofluorocarburi (CFC), hidroclorofluorocarburi (HCFC), haloni, tetraclorura de carbon (CCl4), metilcloroformul (CH3CCl3) şi bromura de metil (CH3Br).

La nivelul judeţului Maramureş au fost identificaţi 6 agenţi economici care, în anul 2004, au utilizat 2031,1 kg freon (CFC şi HCFC), iar SC Clima Frigo SRL Baia Mare a recuperat 50 kg freon.

Nu s-au identificat instalaţii automate de stins incendii încărcate cu halon 1211 sau halon 1301 şi nici agenţi economici catre să utilizeze bromura de metil în tratamente fitosanitare. De asemenea nu se foloseşte tetraclorura de carbon în aplicaţii industriale.

În anul 2004 nu au fost identificaţi agenţi economici cu sediul în judeţul Maramureş care au importat substanţe încadrate la poziţiile prevăzute în anexa 2 a Ordinului Comun nr. 1610/1112/2002 emis de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului/ Ministerul Finanţelor Publice.

2.4. Acidifierea

2.4.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de poluanţi: oxizii de sulf

(SOx), oxizii de azot (NOx) şi amoniacul (NH3). Sursele principale sunt arderea combustibililor pentru industrie şi populaţie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX), agricultura (NH3).

La nivelul judeţului Maramureş, în anul 2004, au rezultat conform calculelor, în baza factorilor de emisie din CORINAIR, un total de 6645 tone de poluanţi acidifianţi, din care 726 tone (11%) SOX, 1983 tone (29,8%) NOX şi 3936 tone (59,2%) NH3. Faţă de anul 2003 s-a înregistrat o creştere a poluanţilor acidifianţi datorată traficului rutier.

9

NH3

59,2%

SOx11%

NOx29,8%

Fig. 2.4.1.1. Contribuţia poluanţilor acidifianţi în judeţul Maramureş

Ponderea provenienţei poluanţilor acidifianţi din diferite sectoare de activitate este de 59,2% din agricultură (în totalitate NH3), 30,5% din traficul rutier, 2,2% din combustia rezidenţial-instituţională, 8,1% din industrie.

Trafic30,5%

Industrie8,1%


Agricultura59,2%

Fig. 2.4.1.2. Emisii de poluanţi acidifianţi pe sectoare de activitate

2.4.2. Calitatea aerului ambiant - aciditate Urmărirea nivelului concentraţiilor de dioxid de sulf s-a realizat în 6 puncte

situate pe raza municipiului Baia Mare. Din 1 ianuarie 2003 a intrat în vigoare Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru

aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şiozonului în aerul înconjurător.

Metoda de analiză a dioxidului de sulf este conform STAS 10194 - 89 (nu sunt măsurători în sistem automat, ci măsurători indicative).

10

Raportat la valorile limită şi de prag prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru dioxid de sulf, în anul 2004 s-au înregistrat 8 depăşiri ale valorii limită pentru un timp de mediere de 24 h (VL = 125 µg/mc), 107 de valori situându-se între pragul inferior de evaluare (PIE=50 µg/mc) şi pragul superior de evaluare (PSE=75 µg/mc), 48 valori situându-se între pragul superior de evaluare (PSE) şi valoarea limită (VL).

Valorile maxime zilnice în punctele de măsură, au fost cuprinse între 29 µg/mc şi202 µg/mc, mediile anuale situându-se între 4 µg/mc şi 27 µg/mc.

Concentraţia medie anuală, calculată pentru cele 6 puncte de măsură, a fost de 17 µg/mc.

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog

/m3

120115110105100

959085807570656055504540353025201510

50

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.1. CONCENTRAŢIILE DE SO2 ÎN AER

medii zilnice în punctul 36 Baia Mare - anul 2004

11

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

38

36

34

32

30

28

26

24

22

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.2. CONCENTRAŢIILE DE SO2 ÎN AER

medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2004

Nivelele concentraţiilor de NO2 şi NH3 au fost urmărite într-un punct din Baia Mare. Determinările au fost efectuate prin măsurători indicative, pentru un timp de mediere de 24 ore.

Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2 valori limită, de prag şi marjăde toleranţă pentru timpi de mediere de 1 h şi 1an.

Faţă de valoarea limită prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru un timp de mediere de 1 an (VL=40 µg/mc), concentraţia medie în anul 2004 a fost de 11 µg/mc, valoarea maximă zilnică determinată fiind de 30 µg/mc.

La indicatorul amoniac valoarea maximă înregistrată a fost de 20 µg/mc, media anuală fiind de 2 µg/mc.

12

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

17

16

15

14

13

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.3. CONCENTRAŢIILE DE NO2 ÎN AER


12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.4.2.4. CONCENTRAŢIILE DE NH3 ÎN AER


2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)Cantitatea totală de emisii de metale (Pb, Cd, Zn, Cu, Hg, Ni, Cr, Se, As)

rezultată în urma inventarierii realizată pe anul 2004, în baza factorilor de emisie din CORINAIR şi AP-42, a fost de 21,78 tone.

Sursele principale de emisie sunt producţia de plumb primar, traficul rutier, producţia de cupru secundar, arderea combustibililor.

Cele mai mari cantităţi au rezultat la Pb (9,26 tone), Zn (9,91 tone) şi Cu (2,24 tone). Emisiile calculate pentru mercur au fost de 0,0199 tone iar pentru cadmiu de 0,130 tone.

13

La plumb ponderea principală provine din producţia de plumb primar (4,0 tone faţă de 2,84 tone din traficul rutier şi 2,19 tone din producţia de cupru secundar). La zinc şi cupru ponderea principală provine din producţia de cupru secundar (9,14 tone Zn şi 2,07 tone Cu).

2.5.2 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

In vederea implementării prevederilor HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşisimilari, s-a realizat inventarul echipamentelor care conţin compuşi desemnaţi în concentraţii de minimum 50 ppm la un volum de peste 5 dm3 .

SC Electrica SA Sucursala Baia Mare, respectiv CN Remin SA Baia Mare au elaborat Planurile de eliminare a echipamentelor cu conţinut de PCB-uri pe care le au in dotare, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritorială pentru protecţia mediului. Inventarul este actualizat semestrial. Cantitatea totală inventariată în anul 2004 este de 13,965 tone din care au fost eliminate 0,82 tone, restul de 13,145 tone existând în stoc.

Echipamentele cu conţinut de PCB deţinute de SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Cluj la obiectivele aflate pe teritoriul judeţului Maramureş, au fost transportate de firma SC Pro AirClean SA Timişoara pentru eliminare prin incinerare la incineratorul deţinut de firma transportatoare. Au fost astfel eliminate 28 de bucăţi de condensatori şi transformatori, cantitatea incinerată fiind de 820 kg.

In judeţul Maramureş au fost inventariate ca existând în stoc 26430 kg pesticide degradate sau cu termen de valabilitate depăşit. Din această cantitate totală, se aflăsub formă lichidă un volum de 2390 l şi iar sub formă solidă 24040 kg.

Din inventarierea realizată în judetul Maramureş nu au rezultat domenii de activitate din care se emit cantităţi semnificative de poluanţi organici persistenţi.

Următoarele cantităţi de POPs trebuie menţionate: - incinerarea deşeurilor spitaliceşti

- PCB = 1,371 g - furan = 2,454 g - dioxină = 113,12E - 9 g

- producţia de plumb secundar - dioxină = 24,08E - 3 g - instalaţii de ardere a combustibililor fosili şi deşeuri lemn - PAH = 379,3 kg

2.5.3 Calitatea aerului ambiant - metale grele (plumb, cadmiu) Analiza nivelului concentraţiilor de plumb, în zona Baia Mare, are în vedere tipul

punctelor de control, raportat la poziţia lor faţă de sursele de poluare şi la caracterul zonei supravegheate. Două din cele trei puncte de măsură, urmărite în cursul anului 2004, se află sub impactul direct al surselor de poluare, în zone industriale, fărăcaracter preponderent rezidenţial. Al treilea punct de control se află în zonărezidenţială, nefiind considerat sub impactul direct al surselor de poluare.

Analizele de plumb sunt realizate din pulberi în suspensie totale (TSP) pentru un timp de mediere de 24 h.

Raportat la CMA (24h)=0,7 µg/mc (STAS 12574-87), în cele două puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare (punctul nr. 4 situat în apropierea S.C. Romplumb SA şi punctul 16 situat în vecinătatea CUPROM Bucureşti - Sucursala Baia Mare), în anul 2004, frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnice fiind de 71%, respectiv 52%.

Valorile maxime anuale înregistrate în aceste puncte au fost de 21,598 µg/mc, respectiv 23,609 µg/mc.

Mediile anuale au avut valorile de 2,660 µg/mc, respectiv 1,707 µg/mc, valoarea maximă a mediilor depăşind C.M.A. zilnică de 3,8 ori.

În punctul de control situat în zona rezidenţială, (punct nr. 36 – sediu SGA Baia Mare), frecvenţa anuală de depăşire a C.M.A. zilnică a fost de 25%, valoarea maximă

14

înregistrată fiind de 6,971 µg/mc (de 9,9 ori mai mare decât C.M.A. zilnică), iar media anuală de 0,715 µg/mc depăşind C.M.A. zilnică de 1,02 ori.

Din analiza comparativă a nivelului concentraţiilor de plumb, raportat la tipul punctelor de control, se constată o diferenţă semnificativă între zonele cu impact direct al surselor de poluare şi cel din zona rezidenţială.

Analizând statistic situaţia globală, în municipiul Baia Mare, pentru toate cele trei puncte de control, în anul 2004 s-a înregistrat o frecvenţa anuală de depăşire la indicatorul plumb de 49%, media anuală determinată fiind de 1,694 µg/mc.

S-au efectuat în punctul 4 şi determinări de plumb din PM10 pentru care sunt prevăzute valori de referinţă în Ordinul MAPM 592/2002. În perioada analizatăfrecvenţa de depăşire a sumei valorii limită anuale (VL=0,5 µg/mc) cu marja de toleranţă (MT=0,5µg/mc) a fost de 58%, valoarea maximă determinată fiind de 24,812 µg/mc, iar media de 2,796 µg/mc.

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

222120

19181716151413121110

9876

543210

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.1. CONCENTRAŢIILE DE Plumb(din TSP) ÎN AER


15

01.200512.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

24

22

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.5.3.2. CONCENTRAŢIILE DE Plumb(din PM10) ÎN AER


12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

242322212019181716151413121110

9876543210

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.3. CONCENTRAŢIILE DE Plumb(din TSP) ÎN AER


16

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

7

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.4. CONCENTRAŢIILE DE Plumb (din TSP) ÎN AER


12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

6

5

4

3

2

1

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.5.3.5. CONCENTRAŢIILE DE PLUMB (din TSP) ÎN AER


Evoluţia nivelului concentraţiilor de cadmiu din TSP, (măsurat în aceleaşi puncte cu plumbul), păstrează în general aceeaşi tendinţă cu cea a plumbului, dar la nivele valorice mai scăzute, atât în ceea ce priveşte concentraţiile cât şi frecvenţele de depăşire.

17

Raportat la CMA (24h)=0,02 µg/mc (STAS 12574-87), în cele două puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare, în anul 2004, frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnice au fost de 41%, respectiv 29%.

Valorile maxime anuale înregistrate în aceste puncte au fost de 0,217 µg/mc, respectiv 0,209 µg/mc.

Mediile anuale rezultate au avut valorile de 0,026 µg/mc şi 0,018 µg/mc, valoarea maximă a mediilor depăşind C.M.A. zilnică de 1,3 ori.

În punctul de control situat în zona rezidenţială, (punct nr. 36 – sediu SGA Baia Mare), frecvenţa anuală de depăşire a C.M.A. zilnică a fost de 10%, valoarea maximăînregistrată fiind de 0,096 µg/mc, iar media anuală de 0,009 µg/mc (situată sub C.M.A. zilnică).

Global, calculate pe cele trei puncte urmărite în municipiul Baia Mare, frecvenţaanuală de depăşire a C.M.A. zilnică a fost de 26,8%, iar media anuală de 0,018 µg/mc.

În anul 2004 s-au efectuat în punctul 4 şi determinări de cadmiu din PM10, valoarea maximă determinată fiind de 0,261 µg/mc, iar media de 0,030 µg/mc.

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

0,2150,205

0,195

0,184

0,1740,1640,154

0,1430,133

0,1230,113

0,1020,092

0,082

0,0720,061

0,0510,041

0,0310,02

0,010

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.6.

CONCENTRAŢIILE DE Cadmiu (din TSP) ÎN AER medii zilnice în punctul 4 Baia Mare - anul 2004

18

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

0,246

0,225

0,205

0,184

0,164

0,143

0,123

0,102

0,082

0,061

0,041

0,02

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.5.3.7. CONCENTRAŢIILE DE Cadmiu (din PM10) ÎN AER


12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

0,205

0,195

0,184

0,174

0,164

0,154

0,143

0,133

0,123

0,113

0,102

0,092

0,082

0,072

0,061

0,051

0,041

0,031

0,02

0,01

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.8.


19

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

0,097

0,092

0,087

0,082

0,077

0,072

0,067

0,061

0,056

0,051

0,046

0,041

0,036

0,031

0,026

0,02

0,015

0,01

0,005

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.5.3.9.


12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

0,044

0,041

0,038

0,036

0,033

0,031

0,028

0,026

0,023

0,02

0,018

0,015

0,013

0,01

0,008

0,005

0,003

0

A.P.M. Maramures

Fig. 2.5.3.10. CONCENTRAŢIILE DE CADMIU (din TSP) ÎN AER


2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici

20

Emisii ale compuşilor organici volatili La nivelul judeţului, în anul 2004, s-au inventariat 2282 tone de compuşi organici

volatili (COV) emişi, ponderea majoră provenind din traficul rutier (77,4%), utilizarea solvenţilor (5,1%), arderi industriale şi neindustriale (13,8%).

Emisii ale oxizilor de azot (NOX)Cantitatea totală de NOX, rezultată din inventarierea pe anul 2004, a fost de

1983 tone, provenită din traficul rutier (79,9%), combustia rezidenţial - instituţională(7,2%) şi industrie (12,9%).

In judeţul Maramureş nu s-au efectuat determinări ale concentraţiilor ozonului troposferic.

2.7. Calitatea aerului

2.7.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact Supravegherea calităţii aerului în judeţul Maramureş se realizează sistematic,

efectuându-se determinări asupra unor indicatori specifici într-o reţea în zona Baia Mare şi într-o reţea judeţeană.

În zona Baia Mare urmărirea calităţii aerului prin prelevări de probe şi analize de laborator s-a realizat în 6 puncte pentru SO2, 1 punct pentru NO2 şi NH3, 3 puncte pentru pulberi în suspensie (cu determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier), 7 puncte pentru precipitaţii (11 indicatori analizaţi), 7 puncte pentru pulberi sedimentabile (cu determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier).

În reţeaua judeţeană se efectuează analize ale precipitaţiilor în 7 puncte şianalize ale pulberilor sedimentabile în 12 puncte.

Pe ansamblu, exceptând două puncte din municipiul Baia Mare, toate punctele se încadrează în criteriile de clasificare pentru staţii de fond.

Zona cea mai afectată în ce priveşte calitatea aerului este Baia Mare, situaţie determinată de emisiile de poluanţi în atmosferă provenite în principal de la S.C. Romplumb SA, unitate cu profil de metalurgie neferoasă (producţie plumb primar).

Din activitatea specifică de metalurgie neferoasă se emit în atmosferă gaze cu dioxid de sulf şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu şi alte metale. La acestea se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, de emisiile de poluanţi în atmosferăprovenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice şi de la centralele termice pentru producerea căldurii şi apei calde menajere, precum şi traficul rutier.

În zona municipiului Sighetu Marmaţiei şi în celelalte localităţi din judeţ,principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unităţile de producere a energiei termice de mică capacitate, majoritatea locuinţelor utilizând surse individuale de încălzire, de arderile combustibililor la agenţi economici şi populaţie, avându-se în vedere tipurile de combustibili utilizaţi (păcură, CLU, lemn şi deşeuri de lemn). Consumatori mai importanţi de combustibili în procesul tehnologic şi în centrale termice în Sighetu Marmaţiei sunt S.C. Sigstrat (păcură, deşeuri de lemn), S.C. Sitel (deşeuri lemn, rumeguş), S.C. Plimob (deşeuri lemn, rumeguş), S.C. ITA (deşeuri lemn), S.C. Xilobaia (deşeu de lemn).

În aceste zone evoluţia emisiilor de poluanţi este determinată de cantităţile de combustibili consumaţi, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.

Pe ansamblu, la nivelul judeţului Maramureş, s-a estimat că în gospodăriile populaţiei se ard aproximativ 500000 tone de lemn anual, proces din care rezultăcantităţi importante de poluanţi atmosferici.

21

Poluarea de impact Pentru urmărirea poluării de impact, 2 puncte de monitorizare din municipiul Baia

Mare sunt clasificate ca staţii industrial - urbane. Aceste puncte sunt considerate a fi sub influenţa directă a emisiilor de la principalele surse de poluare ale aerului, S.C. ROMPLUMB S.A. (punctul 4), respectiv S.C. CUPROM S.A. Bucureşti – Sucursala Baia Mare (fostă PHOENIX) (punctul 16), cu menţiunea că aceasta societate nu mai funcţionează cu principalele linii tehnologice poluante din anul 2000, preluicrând doar deşeuri de cupru.

In aceste puncte se urmăresc prin analize de laborator indicatorii SO2, pulberile totale în suspensie (conţinut de metale grele), pulberile sedimentabile (conţinut de metale grele) şi precipitaţiile. În anul 2004, în punctul 4, s-au efectuat determinări de PM10 cu analizarea conţinutului de Pb şi Cd.

22

JUD

EŢ

UL

MA

RA

MU

REŞ

Fig. 2.7.1.1. Reţea de de monitorizare a calităţii aerului inclusiv pulberi (sedimentabile)

MU

NIC

IPIU

LB

AIA

MA

RE

Fig. 2.7.1.2. Reţea de monitorizare a calităţii aerului - municipiul Baia Mare -

23

24

2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

2.8.1. Poluări cu pulberi în suspensie Inventarierea emisiilor s-a realizat în baza factorilor de emisie CORINAIR şi

AP-42, atât pentru particule totale în suspensie TSP, cât şi pentru PM10.Principalele surse de emisie în judeţul Maramureş, pentru PM10, provin din

centralele termice din industrie care utilizează ca şi combustibili păcura şi deşeurile de lemn (97%). Emisiile cele mai importante de TSP au rezultat din industrie (arderea deşeurilor de lemn şi a păcurii în centrale termice industriale, mixturi asfaltice) (88,1%), traficul rutier (11,2%).

La nivelul anului 2004 s-au inventariat în total 1696,4 tone de emisii de pulberi în suspensie (88,9% din industrie, 10,3% din trafic şi 0,8% din combustia rezidenţial - instituţională), emisiile din arderea lemnului de foc în gospodăriile populaţiei nefiind incluse în această situaţie.

Trafic10,3%

Industrie88,9%


Fig. 2.8.1.1. Repartitia pe sectoare de activitate a emisiilor totale de particule

anul 2004

Calitatea aerului ambiant - pulberi în suspensie Pulberile în suspensie (TSP) au fost urmărite în 3 puncte din Baia Mare. Din

pulberile în suspensie s-au determinat valorile concentraţiilor de metale grele specifice poluării provenite din industria de metalurgie neferoasă.

La indicatorul pulberi totale în suspensie nu s-au înregistrat, în cursul anului 2004, depăşiri ale C.M.A. zilnică (150 µg/mc - STAS 12574-87). Valoarea medie anualădeterminată a fost de 50 µg/mc (mai mică decât C.M.A. anuală), maxima anualăînregistrată fiind de 144 µg/mc.

25

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

150

140

130

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.8.1.2.

CONCENTRAŢIILE DE Pulberi în suspensie (TSP) ÎN AER medii zilnice in punctul 4 Baia Mare - anul 2004

Fig. 2.8.1.3. CONCENTRAŢIILE DE Pulberi în suspensie (TSP) ÎN AER


26

12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

90

85

80

75

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

A.P.M. Maramures



12.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

A.P.M. Maramures



În anul 2004 s-au efectuat, în punctul 4, determinări de pulberi în suspensii PM10 (probe de 24 h). S-a înregistrat o frecvenţă de depăşire a sumei valorii limită (VL) cu marja de toleranţă (MT) (75 µg/mc, conform Ord. 592/2002) de 16%. Valoarea medie anuală determinată a fost de 50 µg/mc (mai mică decât VL+MT anuală - 60 µg/mc), maxima anuală înregistrată fiind de 143 µg/mc.

27

01.200512.200411.200410.200409.200408.200407.200406.200405.200404.200403.200402.200401.2004

mic

rog/

m3

140

130

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

A.P.M. Maramures

CMA

Fig. 2.8.1.6. CONCENTRAŢIILE DE Pulberi în suspensie (PM10) ÎN AER


2.8.2. Poluări cu pulberi sedimentabile Pulberile sedimentabile au fost urmărite în 7 puncte din zona Baia Mare şi 12

puncte din zonele Borşa, Vişeu de Sus, Sighetu Marmaţiei, Seini, Bozânta Mare, Băiţa, Ocoliş, Şomcuta Mare şi Valea Chioarului.

În zona Baia Mare, valorile cantitative anuale s-au situat între 23,4 to/kmp/an şi145,75 to/kmp/an, înregistrându-se 2 depăşiri ale valorii lunare admise (17 g/mp lună -STAS 12574-87).

În celelalte zone din judeţ supravegheate, valorile cantitative anuale înregistrate au fost cuprinse între 25,94 to/kmp/an la Borşa şi 74 to/kmp/an la Bozânta Mare. S-a înregistrat 1 depăşire a valorii lunare admise la Sighetu Marmaţiei.

Atât la Baia Mare cât şi în celelalte zone analizate nu s-au înregistrat depăşiri ale C.M.A. anuală (200 t/km2 /an).

Din pulberi sedimentabile se determină cantităţile de metale grele (Pb, Cu, Cd, Fe, Zn şi Mn), concludent privind influenţa surselor de poluare fiind valorile semnificativ mai ridicate înregistrate în zona Baia Mare faţă de celelalte zone analizate.

Zona Baia Mare Alte zone Indicator

minim maxim minim maxim

Pb 0,0 41,698 0,0 12,433

Cd 0,0 2,443 0,0 0,274

Cu 0,022 168,505 0,0 5,143

Tabel 2.8.2.1. Variaţia cantităţilor lunare de metale în pulberile sedimentabile (mg/m2 lună)

28

0

15

30

45

60

75

90

105

120

135

150

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Puncte de măsură

Can

titat

e[g

/m2 /a

n]

Baia Mare

Alte zone

Fig. 2.8.2.1. Pulberi sedimentabile în anul 2004

- comparativ Baia Mare cu alte zone -

2.9. Evoluţia calităţii aerului

Evoluţia calităţii aerului în perioada 1995-2004

Dioxid de sulf Analiza evoluţiei indicatorului dioxid de sulf, în perioada 1995 - 2004, evidenţiază

o scădere semnificativă a nivelului de poluare cu dioxid de sulf, atât ca frecvenţe de depăşire ale C.M.A. cât şi ca valori medii şi maxime înregistrate, această situaţie fiind determinată atât de măsurile luate pentru reducerea nivelului de poluare cât şi de regimul de funcţionare al S.C. Cuprom (fost RGB Phoenix Baia Mare), care începând cu luna iunie 2000 şi-a încetat activitatea cu principalele linii tehnologice poluante.

Maxima mediei anuale (186 µg/mc) s-a înregistrat în anul 1995, iar minima (16 µg/mc) în anii 2001 şi 2002. Maximele zilnice anuale s-au situat între 5723 µg/mc în anul 1995 şi 146 µg/mc în anul 2002. Frecvenţa anuală de depăşire a C.M.A. zilnică ascăzut de la maxima de 13%, în anul 1995, la 0% în anul 2002, primul an în care nu s-a înregistrat nici o depăşire a C.M.A. zilnică. Menţionăm că analiza evoluţiei concentraţiilor de dioxid de sulf în perioada 1995 - 2002 s-a efectuat raportat la valorile de referinţă prevăzute în STAS 12574-87 (CMA-24h=250 µg/mc; CMA-an=60 µg/mc).

Începând cu anul 2003 analiza s-a realizat raportat la valorile limită şi de prag prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru dioxid de sulf. În anul 2004 s-au înregistrat 8 depăşiri ale valorii limită pentru un timp de mediere de 24 h (VL = 125 µg/mc), 107 de valori situându-se între pragul inferior de evaluare (PIE=50 µg/mc) şipragul superior de evaluare (PSE=75 µg/mc), 48 valori situându-se între pragul superior de evaluare (PSE) şi valoarea limită (VL).

Valorile maxime zilnice în punctele de măsură, au fost cuprinse între 29 µg/mc şi202 µg/mc, mediile anuale situându-se între 4 µg/mc şi 27 µg/mc.

Concentraţia medie anuală, calculată pentru cele 6 puncte de măsură, a fost de 17 µg/mc.

Raportat la valorile maxime şi medii înregistrate, nivelul concentraţiilor de dioxid de sulf nu prezintă diferenţe semnificative faţă de anul 2003.

29

0

50

100

150

200

µg/m

3

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Concentratiile de SO2 in aer

Fig. 2.9.1. Concentraţiile de SO2 în aer

Medii anuale 1995 - 2004

0

5

10

15

%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Frecventa de depasire a valorii admise la SO2

Fig. 2.9.2. Frecvenţa anuală de depăşire a valorii admise la SO2

1995 - 2004

Dioxid de azot şi amoniac Analize pe probe zilnice pentru aceşti indicatori s-au efectuat începând cu anul

2000. Dacă în anul 2000 s-au înregistrat frecvenţe de depăşire ale C.M.A. zilnică(conform STAS 12574-87: CMA-NO2=100 µg/mc/24h; CMA-NO2=40 µg/mc/an; CMA-NH3=100 µg/mc/24h) de 4% la NO2 şi 5% la NH3, în anii 2001 şi 2002 nu s-au mai înregistrat depăşiri, valorile medii anuale situându-se la un nivel scăzut (20,6 µg/mc în anul 2002 faţă de 25,5 µg/mc în anul 2001 la NO2, şi 10 µg/mc în anul 2002 faţă de 16,5 µg/mc în anul 2001 la NH3).

Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2, începând cu anul 2003, valori limită, marje de toleranţă şi valori de prag pentru timpi de mediere de 1 h şi 1 an (VL=40 µg/mc/an şi MT=20 µg/mc/an).

Determinările efectuate în perioada 2003-2004 sunt pentru un timp de mediere de 24h. Valorile medii anuale determinate în anul 2004 au fost de 10,76 µg/mc la NO2,faţă de 11,79 µg/mc în anul 2003 şi de 2,37 µg/mc la NH3 faţă de 3,49 µg/mc în anul precedent.

30

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

µg/m

3

2000 2001 2002 2003 2004

Concentratiile de NO2 in aer

Fig. 2.9.3. Concentraţiile de NO2 în aer Medii anuale 2000 - 2004

0,005,00

10,0015,0020,0025,00

µg/m

3

2000 2001 2002 2003 2004

Concentratiile de NH3 in aer

Fig. 2.9.4. Concentraţiile de NH3 în aer Medii anuale 2000 - 2004

Pulberi în suspensie (TSP) Analizând evoluţia concentraţiilor de pulberi în suspensie (conform STAS 12574-

87), în intervalul 1995 – 2004, se poate evidenţia că, până în anul 1999, nu prezintădiferenţe semnificative în ceea ce priveşte frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnică şi valorile medii anuale înregistrate. În intervalul 2000 - 2004 se înregistrează oscădere importantă atât a concentraţiilor medii anuale cât şi a frecvenţelor anuale de depăşire a CMA zilnică. Media anuală maximă (113 µg/mc), precum şi frecvenţele anuale maxime de depăşire a C.M.A. zilnică s-au înregistrat în anii 1997 şi 1999, pentru ca în anii 2001 şi 2002 media anuală să ajungă la cca 61 µg/mc, frecvenţele anuale de depăşire a C.M.A. zilnică fiind de 0,28% (trei depăşiri) în anul 2001 şi 0,73% (opt depăşiri) în anul 2002. În anii 2003 şi 2004 s-au înregistrat cele mai scăzute concentraţii medii anuale (57 µg/mc, respectiv 50 µg/mc), neînregistrându-se nici o depăşire a CMA zilnică (150 µg/mc), în ultimii 4 ani valorile medii anuale situându-se sub CMA anuală (75 µg/mc).

În anul 2004 s-au efectuat în punctul 4 şi determinări de PM10, pentru care sunt prevăzute valori de referinţă în OMAPM 592/2002.

Valoarea maximă înregistrată în această perioadă, la PM10, a fost de 143 µg/mc media fiind de 50 µg/mc. Frecvenţa de depăşire a valorii limită (VL) plus marja de toleranţă (MT) (75 µg/mc) a fost de 16%.

40

60

80

100

120

µg/m

3

Concentratiile de pulberi in aer

CMA 75 µg/m3

31

Fig. 2.9.5. Concentraţiile de Pulberi în suspensie (TSP) în aer


0

5

10

15

20

25

%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Frecventa de depasire a valorii admise la pulberi

Fig. 2.9.6. Frecvenţa anuală de depăşire a valorii admise la Pulberi în suspensie (TSP)

1995 – 2004

Plumb (din TSP) Evoluţia concentraţiilor de plumb este influenţată în mod determinant de modul

de funcţionare al S.C. Romplumb SA Baia Mare. S.C. Romplumb SA Baia Mare se confruntă de o lungă perioadă de timp cu

probleme tehnologice datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor utilizate în procesul de producţie, uzina fiind intr-un amplu proces de retehnologizare.

Valorile concentraţiilor la plumb prezintă mari variaţii în intervale scurte de timp, fiind influenţate în mod determinant şi de factorii meteorologici.

Evoluţia concentraţiilor de plumb, în perioada anilor 1995 – 2004, nu a prezentat diferenţe semnificative de la un an la altul, menţinându-se la un nivel relativ ridicat.

Frecvenţele anuale globale de depăşire (calculate pentru cele trei puncte de măsură), ale C.M.A. zilnice=0,7 µg/mc (STAS 12574-87), s-au situat între 49% (2001) şi 79% (2003), mediile anuale globale înregistrând valori cuprinse între 1,6 µg/mc (1999) şi 3,177 µg/mc (2002), în anul 2004 fiind de 1,694 µg/mc. Mediile globale anuale s-au menţinut la nivele valorice comparabile.

În acest interval de timp, concentraţiile maxime zilnice anuale s-au situat între 13,921 µg/mc (1999) şi 51,58 µg/mc (2002), maxima înregistrată în anul 2004 fiind de 23,609 µg/mc.

În anul 2004 s-au efectuat, în punctul 4, determinări de plumb din PM10 pentru care sunt prevăzute valori de referinţă în OMAPM 592/2002. În perioada analizatăfrecvenţa de depăşire a sumei valorii limită anuale (VL=0,5 µg/mc) cu marja de toleranţă (MT=0,5µg/mc) a fost de 58%, valoarea maximă determinată fiind de 24,812 µg/mc, iar media de 2,796 µg/mc.

32

0,00

1,00

2,00

3,00

µg/m

3

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Concentratiile de Plumb in aer

Fig. 2.9.7. Concentraţiile de Plumb (TSP) în aer Medii anuale 1995 - 2004

01020304050607080

%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Frecventa de depasire a valorii admise la Plumb

Fig. 2.9.8. Frecvenţa anuală de depăşire a valorii admise la Plumb (TSP)

1995 – 2004

Cadmiu (din TSP) Analizând evoluţia concentraţiilor de cadmiu, în perioada anilor 1995 – 2004, se

constată că, în ceea ce priveşte frecvenţa anuală globală de depăşire a C.M.A. zilnică,aceasta s-a menţinut la un nivel comparabil.

Frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnice s-au situat între minima de 25%, în anul 2001 şi maxima de 44% în anul 1997, în anul 2004 fiind de 27%. Acelaşiaspect prezintă şi evoluţia mediilor anuale, care au înregistrat valori cuprinse între 0,016 µg/mc în anul 2001 şi 0,027 µg/mc în anul 1997, în anul 2004 fiind de 0,018 µg/mc.

În acest interval de timp, concentraţiile maxime zilnice s-au situat între 0,183 µg/mc (2003) şi 1,640 µg/mc (1995), maxima înregistrată în anul 2004 fiind de 0,217 µg/mc.

În anul 2004 s-au efectuat, în punctul 4, determinări de cadmiu din PM10. În perioada analizată frecvenţa de depăşire a C.M.A. zilnice=0,02 µg/mc (STAS 12574-87) a fost de 43%, valoarea maximă determinată fiind de 0,261 µg/mc, iar media de 0,030 µg/mc.

Se constată o diferenţă semnificativă între nivelul concentraţiilor de plumb şicadmiu din zonele de impact direct al surselor de poluare, comparativ cu cel din zona rezidenţială controlată.

Nivelul concentraţiilor de plumb şi cadmiu se menţine în continuare ridicat, sursa principală fiind S.C. Romplumb, cauzele fiind de natură tehnologică, precum şi de natură meteorologică, condiţiile de dispersie din zona Baia Mare fiind total nefavorabile.

33

0,00

0,01

0,02

0,03

µg/m

3

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Concentratiile de Cadmiu in aer

Fig. 2.9.9. Concentraţiile de Cadmiu în aer


0

10

20

30

40

50

%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Frecventa de depasire a valorii admise la Cadmiu

Fig. 2.9.10. Frecvenţa anuală de depăşire a valorii admise la Cadmiu

1995 – 2004

2.10. Sistem de monitorizare a calităţii aerului

2.10.1. Reţele automate de monitorizare a calităţii aerului Pentru reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Baia

Mare echipamentele necesare sunt prevăzute a se achiziţiona în anul 2005. Aparatura şi echipamentele se achiziţionează de M.M.G.A. cu fonduri asigurate prin credite B.D.C.E.

2.11. Monitorizarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere

În judeţul Maramureş nu sunt în funcţiune instalaţii mari de ardere. CAPITOLUL 3. APA

Regimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea

hidrografică bogată şi densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2.

În zona alpină scăderea debitelor se datorează perioadelor îndelungate de îngheţ (6-7 luni pe an), prezenţei circurilor si văilor glaciare datorită cărora pe suprafeţeîntinse se dezvoltă numai cursul principal al râului, cât şi efectului cumpenei de apă,unde se resimte lipsa unei reţele de râuri cu scurgere permanentă.

34

În zonele mai joase, cu depozite de versanţi mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensă a reliefului. Aici există ape freatice din abundenţă, care asigură alimentarea cu apă a râurilor mici.

Alimentarea pluvială este caracteristică mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.

Reţeaua se înscrie în două bazine hidrografice distincte – Tisa si Someş –separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibles şi munţii Rodnei, care formează oaxă ce străbate judeţul pe direcţia NV-SE, respectiv V-E.

Tisa Superioară drenează toţi afluenţii care au izvoarele pe versanţii sud vestici ai munţilor Maramureş şi nordul munţilor Rodnei, precum şi numeroase pâraie care provin din munţii Gutâi – Ţibleş. La ieşirea din munţi, Tisa primeşte din stânga râul Vişeu. De la confluenţa acestor două râuri până dincolo de Teceu Mic, pe o lungime de 62 km, Tisa formează graniţa naturală între România şi Ucraina.

Vişeul izvorăşte din apropierea pasului Prislop, având ca afluenţi mai importanţi: Negoiescu, Repedea, Cisla, Izvorul Dragoş, Vaser, Ruscova, Frumuşaua şi Bistra.

Vaserul aduce Vişeului la vărsare aproximativ 27 % din debitul mediu (9 m3/s) şiare ca afluenţi mai importanţi Catarama, Făina, Ştevioara, Botizu şi Novicioru.

Iza izvorăşte de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Bătrâna. Are ca afluenţi Rona, Ieud, Slătioara. La Vadu Izei primeşte pe cel mai important afluent al său, Mara.

In aval de Iza, Tisa primeşte ca afluent mai important Săpânţa. Someşul curge în judeţul Maramureş între Benesat şi Seini pe 50 km. Aici

primeşte afluenţi mai importanţi: Lăpuşul unit cu râul Săsar, Sălajul, Bârsăul şi Băiţa. Râurile judeţului Maramureş, datorită diversităţii reliefului şi regimului

precipitaţiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect primar degradarea albiilor şi malurilor.

3.1. Resursele de apă

3.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile Comparativ cu situaţia la nivelul ţării, resursele de apă utilizabile din bazinele

hidrografice Someş - Tisa se încadrează în categoria medie, ele cifrându-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar dacă resursele totale de apă se ridică la valoarea de 3.200 m3/loc./an. În ţară valoarea resurselor totale de apă este de 1.680 m3/loc./an, în Europa este de 2.700 m3/loc./an, iar în lume este de 3.000 m3/loc./an.

Resursele de apă tehnic utilizabile din B.H. Someş – Tisa: a. B.H. Someş: apă de suprafaţă = 650 x 106 m3

apă din subteran = 150 x 106 m3

Total = 800 x 106 m3

b. B.H. Tisa: apă de suprafaţă = 250 x 106 m3

apă din subteran = 50 x 106 m3

Total = 300 x 106 m3

Suprafaţa totală a B.H. Someş este de 15207 km2 din care 3067 km2 sunt în judeţul Maramureş (20,2 %).

Suprafaţa totală a B.H. Tisa (până la vărsarea în Dunăre) este de 157220 km2,cei 3237 km2 aferenţi judeţului Maramureş reprezentând cca. 2,1%. Dacă ne raportămla punctul Teceu (ieşirea din judeţul Maramureş) suprafaţa b.h. Tisa este de 6500 km2,cei 3237 km2 reprezentând în acest caz 49,8 %.

35

Raportat la suprafaţa judeţului, bazinul hidrografic Tisa reprezintă 51,34%, cu o scurgere de suprafaţă de 22,8 l/s/km2, iar bazinul hidrografic Someş 48,66%, cu o scurgere de suprafaţă de 8,26 l/s/km2.

Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de apă de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, iar Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apăsubterane.

3.1.2. Prelevările de apăÎn anul 2004 s-au prelevat următoarele volume de apă:

Total = 37754,554 mii m3 din care: - din surse de suprafaţă = 32293,027 mii m3

- din subteran = 5461,527 mii m3

Pe destinaţii situaţia se prezintă astfel: - apă de suprafaţă pentru potabilizare = 14469, 370 mii m3

- apă de suprafaţă pentru metalurgia neferoasă şi minerit = 7315,722 mii m3

- apă de suprafaţă pentru alţi agenţi economici = 10507,935 mii m3

Total = 32293,027 mii m3

- apă din subteran pentru populaţie = 3624,971 mii m3

- apă din subteran pentru alţi agenţi economici = 1836,556 mii m3

Precizăm că volumele de mai sus nu includ şi volumele de apă captate de cetăţeni prin sisteme locale de alimentare cu apă sau din surse individuale.

Din cei 37754,554 mii mc de apă prelevaţi la nivelul judeţului, 18094,341mii mc au fost destinaţi pentru potabilizare şi 19660,213 mii mc pentru industrie din care 7315,722 mii mc pentru metalurgia neferoasă şi minerit. Municipiul Baia Mare este alimentat cu apă potabilă şi industrială din acumularea Strâmtori - Firiza. În anul 2004, pentru potabilizare, s-au prelevat din acumulare cca 16427,192 mii mc apă brută, din care pentru populaţie 7420,343 mii mc, pentru agenţi economici 6880,843 mii mc şi pentru instituţii 2126,006 mii mc.

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic în domeniul apelor este reglementat de Legea apelor nr. 107/1996, completată şi modificată de Legea nr. 310/2004, prin care Administraţia Naţională “Apele Române“ este desemnată administrator al apelor din domeniul public.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale “Apele Române“. Sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţiprecum şi categoriile de produse şi servicii de gospodărire a apelor sunt stabilite prin hotărâri ale Guvernului.

3.2. Starea calităţii apelor de suprafaţă

3.2.1. Starea calităţii râurilor interioare Reţeaua hidrologică a judeţului Maramureş face parte din două bazine

hidrografice, SOMEŞ şi TISA. Controlul calităţii apelor se realizează prin monitorizare în flux rapid şi lent

(analize fizico - chimice şi biologice) în cadrul S.G.A. Maramureş şi expertize fizico-chimice şi biologice în cadrul A.P.M. Maramureş după metode standardizate.

Caracterizarea globală a calităţii apelor se efectuează în conformitate cu prevederile "Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii

36

apelor de suprafaţă" aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002, care înlocuieşte STAS 4706/1988.

Conform normativului clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, indicatorii fiind grupaţi după tipul determinărilor astfel: A. Determinări fizico-chimice A1. Indicatori fizici A2. Regimul oxigenului A3. Nutrienţi

A4. Ioni generali, salinitate A5. Metale A6. Substanţe toxice organice B. Determinări fizico-chimice la sedimente C. Analize biologice D. Analize microbiologice

Din analiza calităţii apelor, la nivelul judeţului Maramureş, se constată că în toate secţiunile de control la indicatorii fizici (A1), toate râurile se încadrează în clasa I de calitate, cu excepţia râurilor Ilba, Băiţa şi Firiza, care au prezentat în unele luni (martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie - Ilba, martie - Băiţa, iunie, iulie, august, septembrie - Firiza) pH acid, încadrând astfel aceste râuri în clasa a V-a de calitate.

La regimul oxigenului (A2) râurile se încadrează în clasele I - III de calitate. La nutrienţi (A3), în B.H. Tisa râurile se încadrează în limitele claselor I - III de

calitate, în timp ce în B.H. Someş datorită indicatorului amoniu, acestea se încadreazăîn clasele I - V de calitate.

La categoria ioni generali (A4), în B.H. Tisa toate râurile se încadrează în limitele claselor I - III de calitate, cu excepţii în unele luni (r. Cisla aval Baia Borşa datorităconcentraţiilor de Fe şi Mn, se încadrează în clasele III - V de calitate). În B.H. Someşdatorită încărcării cu Fe şi Mn, râurile se încadrează în limitele claselor II - V de calitate.

Analiza metalelor (A5), având în vedere limitele foarte mici impuse pentru acest grup de indicatori de Normativul 1146/2002, apele uzate evacuate în emisar de industria minieră şi metalurgică, precum şi aportul fondului natural specific zonei judeţului Maramureş, încadrează râurile în limitele claselor III - V de calitate.

Pentru indicatorii analizaţi la clasa substanţelor toxice organice (A6), râurile se încadrează în limitele claselor II - III de calitate.

Analizele biologice (C) şi microbiologice (D) încadrează râurile în clasele I - II de calitate.

Lungimi de râuri (km) pe clase de calitate: calităţi fizico-chimice, biologice (saprobitate) şiecologice - 2004

B.H. SOMEŞ

Râul Secţiunea de monitorizare

Indice chimic de calitate

Indice biologic

(saprobitate)

Indice ecologic

Calitatea generalăpe tronsoane

- la Ulmeni III III III Someş - la Cicârlău III II III de la Ulmeni la Seini - 52 km clasa III

Sălaj - la Sălsig III II III aval Cehu Silvaniei la confl. cu r. Someş - 14 km clasa III

- la Răzoare II II II de la Izvor la confl. cu r.Cavnic - 81 km clasa II Lăpuş

- la Lăpuşel III II III de la confl. cu r. Cavnic la confl. cu r. Săsar - 31 km clasa III

37

- la Buşag IV V V de la confl. cu r. Săsar la confl. cu r. Someş - 7 km clasa V

- amonte Cavnic II II II de la Izvoare la E.M. Cavnic 12 km clasa II

Cavnic - la Copalnic III III III

de la E.M. Cavnic la confl. cu r. Lăpuş - 25 km clasa III

- amonte Baia Sprie II II II de la Izvoare la E.M. Baia Sprie - 12 km clasa II

Săsar - aval Baia Mare IV V V

de la E.M. Baia Sprie la confl. cu r. Lăpuş - 19 km clasa V

Tabel 3.2.1.1. Lungimi de râuri (km) pe clase de calitate: calităţi fizico-chimice, biologice (saprobitate) şi ecologice – 2004 – B.H.SOMES

Râul Secţiunea de monitorizare

Indice chimic

de calitate

Indice biologic (saprobitate)

Indice ecologic

Calitatea generalăpe tronsoane

- la Valea Vişeului II I II Tisa

- la Teceu II I II

de la V.Vişeului la Frontieră -61 km clasa II

- la Poiana Borşa II II II de la Izvoare la confl. cu r. Cisla - 19 km clasa II

- la Bistra II I II

de la confl. cu r. Cisla la Bistra - 53 km 22 km clasa V 31 km clasa II

Vişeu

- la Moisei III V V de la Bistra la confl. cu r. Tisa - 10 km clasa II

- amonte Baia Borşa III I III de la Izvoare la E.M. Baia Borşa- 11 km clasa III

Cisla

- aval Baia Borşa III V V

de la E.M. Baia Borşa la confl. cu r. Vişeu 9 km clasa V

Vaser - amonte de Vişeu II I II de la Izvoare la confl. cu r. Vişeu 48 km - clasa II

- la Săcel II II II de la Izvoare la Săcel - 11km clasa II Iza

- la Vadu Izei II II II de la Săcel la confl. cu r. Vişeu - 70 km clasa II

Mara - la Vadu Izei II I II de la Izvoare la confl. cu r. Iza - 38 km clasa II

Tabel 3.2.1.2. Lungimi de râuri (km) pe clase de calitate: calităţi fizico-chimice, biologice (saprobitate) şi ecologice – 2004 – B.H.TISA

38

Zonele critice din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă sunt cursurile de apă Cisla – aval Baia Borşa, Cavnic – aval E.M. Cavnic, Săsar – aval Baia Sprie. Menţionăm că pe aceste cursuri de apă nu sunt prize de apă sau folosinţe afectate.

Poluarea râurilor Săsar, Cavnic, Lăpuş, din bazinul hidrografic Someş, este determinată de activităţile miniere, in principal de neexploatarea staţiilor de epurare a apelor de mină la parametrii proiectaţi.

În bazinul hidrografic Tisa poluarea râului Cisla este cauzată de activitatea minieră a Sucursalei Miniere Borşa.

Se constată, de asemenea, că unele tronsoane de cursuri de apă (Săsar, Vişeu) au chiar de la izvoare depăşiri la unii indicatori (Zn, Mn), situaţie determinată de fondul natural.

Evoluţia principalilor indicatori monitorizaţi în flux rapid este prezentată în

continuare:

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

mg

/l

Fig. 3.2.1.1. Râu Săsar - Pod Spital Judeţean Baia Mare concentraţiile de Cupru - anul 2004

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00


mg

/l

Fig. 3.2.1.2. Râu Săsar - Pod Spital Judeţean Baia Mare concentraţiile de Mangan - anul 2004

Cla

saa

V-a

deca

litat

eC

lasa

aV

-ade

calit

ate

39

5,50

6,50

7,50

8,50


unităţi

pH

Fig. 3.2.1.3. Râu Săsar - Pod Spital Judeţean Baia Mare Evoluţia pH-ului - anul 2004

3.2.2. Starea calităţii lacurilor În judeţul Maramureş sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone

montane şi depresionare, prezentând interes turistic, precum şi 14 acumulări care, exceptând acumularea Strâmtori - Firiza, sunt de interes local, de agrement şi piscicol.

Amintim lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistriţei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura, Morărenilor, precum şi lacurile de dizolvare şi prăbuşire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la Ocna Şugatag şi Coştiui. Apa este clorurată, sodică, cu concentraţii aproape de saturaţie (30 g/l) şi are proprietăţi terapeutice, la care se adaugă fenomenul de heliotermie.

Lacul Albastru, în apropiere de oraşul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m şi o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prăbuşirea într-o galerie de mină) şi chimismul apei.

Acumulările antropice au o suprafaţă de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurând alimentarea cu apă potabilă şiindustrială în zona Baia Mare - Baia - Sprie, având ca roluri secundare atenuarea undelor de viitură şi producerea de energie electrică. Se află în execuţie sistemul de amenajări hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane m3 apă în final).

Urmărirea calităţii apei lacurilor şi a gradului de troficitate s-a efectuat de S.G.A. Maramureş prin campanii de recoltare, efectuându-se analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice la lacurile Firiza, Mogoşa şi Buhăescu.

LACUL FIRIZA Urmărirea calităţii apei lacului Firiza şi a gradului de troficitate s-a realizat prin

intermediul a 4 campanii de recoltare, efectuându-se analize fizico-chimice, biologice si bacteriologice.

S-au efectuat campanii de recoltare în lunile: mai, iulie, septembrie si octombrie, din 5 puncte de recoltare, la diferite adâncimi, după cum urmează :

- râu Firiza la intrare în lac - coada lacului la suprafaţă - mijlocul lacului la suprafaţă, la 5 m adâncime şi la 10 m adâncime - spre baraj la suprafaţă, la 5 m, 10 m şi 20 m adâncime - lac Berdu

40

Transparenţa apei măsurată cu discul Secchi a fost de maxim 330 cm în luna iulie, culoarea fiind albastru-verzui, fără miros deosebit.

În urma analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice efectuate în cursul anului 2004, s-au constatat urmatoarele:

• Reacţia apei (pH-ul) variază între 6,17-9,35. • Saturatia cu oxigen este de peste 75%. • Concentraţia de oxigen are valorile cuprinse între 7,4 - 12,44 mg/l,

înregistrându-se un deficit mediu de oxigen ce variază între 0,24 - 2,75 mg/l. • Valorile obţinute la CBO5 sunt cuprinse între 1,2 - 3,6mg/l (val. minimă în

mai, val. maximă în septembrie), iar la CCOMn între 1,6 - 4,12 mg/l (minima în mai, maxima în septembrie).

• Media raportului CCOMn/Conc.O2 este de 0,27 (valorile fiind cuprinse între 0,15 şi 0,45) iar media raportului CBO5/Conc.O2 este de 0,24 (valorile maxime şi minime fiind de 0,12 respectiv 0,37 ).

• În ceea ce priveste regimul nutrienţilor, la N mineral total valoarea minimăînregistrată a fost de 0,077 mg N/l, iar cea maximă de 0,746 mg N/l.

• Valorile medii anuale la N min. total sunt de 0,2454 mg N/l. • La P total valorile obţinute sunt cuprinse între 0,00-0,039 mg P/l, valoarea

medie fiind de 0,01361 mg/l P. • Biomasa fitoplanctonică înregistrează valori cuprinse între 0,379 - 9,742

mg/l, valoarea medie a biomasei pe cele 4 campanii fiind de 2,405 mg/l.

Speciile întalnite frecvent în cele 4 campanii de recoltare sunt: - Cyanophyta: Chroococcus limneticus, Oscillatoria brevis, Aphanizomenon

flos-aquae, Trachelomonas sp.; - Diatomea: Asterionella formosa, Fragilaria crotonensis, Synedra acus,

Ceratoneis arcus, Melosira granulata, etc.; - Peridineae: Peridinium cinctum, P. bipes, Sphaerodinium cinctum ; - Chlorophyta: Scenedesmus sp., Cosmarium formulosum, Coelastrum

microporum, Staurastrum commutatum, Crucigenia rectangularis; - Rotatoria: Keratella cochlearis, K. ticinensis, Trichocerca stylata,

Polyarthra remata, Synchaeta longipes, Cephalodella sp., Brachionus quadridentatus;

- Cladocera: Daphnia longispina, Bosmina sp.; - Copepoda: Eucyclops serrulatus, Cyclops strenuus; - Mollusca: Planorbis corneus, Lymnaea stagnalis, Anodonta cygnaea; - Ephemeroptera: Caenis horaria; - Diptera: Chironomus thummi; - Oligochaeta: Stylaria sp.; - Trichoptera: Anabolia nervosa, Limnephillus sp.;

În concluzie lacul Strâmtori - Firiza este încadrat în categoria mezotrof.

Conform analizelor fizico-chimice efectuate, apa lacului are o saturaţie în O2 de peste 75% - categoria lacului – oligotrof.

La regimul nutrienţilor prezintă depăşiri ale valorilor optime la N min. total şi la P total, ceea ce încadrează lacul în categoriile oligotrof respectiv mezotrof (după valorile medii pe cele 4 campanii).

Valoarea medie a biomasei obţinută este de 2,4058 mg/l, ceea ce încadreazălacul în categoria oligotrof.

Indexul saprob planctonic se încadrează între 1,39 ( septembrie) şi 1,93 (iulie).

41

Indexul saprob macrozoobentic pe 2004 este de 1,88 ceea ce încadreaza apa lacului în clasa a II-a de calitate.

Analizele bacteriologice relevă ca starea igienico-sanitară a lacului este bună,apa încadrându-se în clasa I şi II de calitate.

În ceea ce priveste regimul ionilor generali şi regimul de metale, în toate campaniile de recoltare şi pentru toate secţiunile de prelevare, se constată clasa II – III de calitate. Excepţie o constituie campania de recoltare din luna mai, în care indicatorul Pb se încadrează în limitele claselor II –V de calitate.

În urma efectuării celor 4 campanii de recoltare, s-a constatat: Campania din luna mai 2004:

- în urma analizelor s-a observat ca lacul are o saturaţie în O2 de aproximativ 90%, biomasa fitoplanctonică nu depaşeşte 3 mg (excepţie sectiunile coadă lac şimijloc lac-suprafaţă), valorile acestor indicatori încadrând apa lacului în categoria oligotrof ;

- predomină diatomeele: Asterionella sp., Ceratoneis arcus; - indexul saprobic planctonic: 1,64 - la regimul nutrienţilor s-au obţinut valori mari, apa lacului încadrându-se în

categoria ultraoligotrof (regim N2) şi mezotrof (regim P). - la indicatorii bacteriologici s-au obţinut valori corespunzătoare claselor a I-a şi a

II-a de calitate.

Campania din luna iulie 2004: - saturatia în oxigen (aproximativ 90%) - lacul este oligotrof - la regimul nutrienţilor apar depăşiri la N total şi P total (categoria mezotrof-

eutrof) ; - valorile biomasei sunt cuprinse între 0,955 – 3,544 mg/l (categoria oligotrof-

mezotrof), fiind prezente în numar mare diatomee (Fragilaria crotonensis, Asterionella sp., Synedra acus), şi chlorophyceae (Coelastrum, Scenedesmus);

- indexul saprob planctonic are valoarea 1,72; - indexul saprob macrozoobentic are valoarea 1,88 şi este corespunzator clasei

a II-a de calitate; - indicatorii bacteriologici au valori corespunzătoare clasei a I-a si a II-a de

calitate.

Campania din luna septembrie 2004 : - regimul de O2 încadrează lacul în categoria oligotrof ; - la regimul nutrienţilor s-au obţinut valori ce încadrează apa lacului în categoria

mezotrof ; - valorile crescute ale biomasei clasează lacul în categoria oligotrof (excepţie

făcând secţiunile coada lac - suprafaţă, mijloc lac - suprafaţă)- în ceea ce priveşte abundenţa biomasei, pe primul loc se situează peridineele

(Peridinium cinctum) urmând diatomeele (Fragilaria crotonensis, Synedra acus) - indexul saprob planctonic este de 1,56 ;

Campania din luna noiembrie 2004: - la regimul de O2 - lacul se încadrează în categoria oligotrof ; - la regimul nutrienţilor valorile obţinute încadrează apa lacului în categoria

ultraoligotrof ; - valorile obţinute la biomasa au scăzut sub 3 mg/l, deci lacul este oligotrof din

acest punct de vedere ; - sunt frecvente speciile: Asterionella sp. , Fragilaria sp.; - indexul saprobic planctonic are valoarea 1,66.

42

LACUL MOGOŞAÎn urma analizelor fizico-chimice şi biologice efectuate, lacul Mogosa se

încadrează în categoria oligotrof din punct de vedere al regimului de oxigen şi al biomasei şi în categoria mezotrof din punct de vedere al regimului nutrienţilor.

Indexul saprobic la macrozoobentos are valoarea 1,42 încadrând lacul în clasa I-a de calitate.

Dintre speciile identificate enumerăm: - Gasteropoda: Physa sp.; - Ephemeroptera: Caenis horaria, Baetis sp., Ecdyonurus sp.; - Odonata: Enallagma sp.; - Trichoptera: Anabolia nervosa, Sericostoma sp.; - Diatomee: Fragillaria crotonensis, Synedra acus, Gomphonema acuminatum; - Peridinee:Ceratium hirudinella.

LACUL BUHĂESCU Majoritatea indicatorilor analizaţi încadrează apa lacului în categoria oligotrof. Fitoplanctonul este sărac, valorile biomasei corespund categoriei ultraoligotrof,

indexul saprobic macrozoobentic are valoarea de 1,25. Speciile fitoplanctonice identificate în microfitobentos sunt: - Tabellaria fenestrata, Tabellaria floculosa, Amphora ovalis var. gracilis,

Pinnularia microstauron, Diatoma vulgare, Diatoma hiemale, Navicula gracilis.

- Speciile bentonice identificate sunt: - Plecoptera: Perla bipunctata, Amphinemura sulcicollis, - Trichoptera: Stenophylax sp., Anabolia sp.; - Coleoptera: Hydrous sp. La regimul nutrienţilor, apa se încadrează în categoriile ultra şi oligotrof, iar

saturaţia de oxigen este optimă.

43

3.3. Starea calităţii apelor subterane

Calitatea apelor subterane freatice, la nivelul judeţului Maramureş, a fost urmărită prin laboratorul S.G.A. Baia Mare. Probele se prelevează şi se analizeazăsemestrial.

În B.H. Someş sunt 8 foraje de observaţie care au următoarea localizare: - 2 în localitatea Pomi, F3 şi F5; - 2 în Baia Mare, F6 şi F8R; - 2 în Arieşul de Câmpie, F3 şi F4; - 1 în Sălsig, F3; - 1 în Copalnic, F2. În B.H. Tisa sunt urmărite 4 foraje: - 1 foraj de exploatare la frontul de captare pentru municipiul Sighetu

Marmaţiei (Crăciuneşti); - 2 fântâni domestice în Borşa pe Cisla, respectiv în Vişeul de Sus pe râul

Vişeu; - 1 foraj de observaţie F1 în localitatea Bârsana, pe râul Iza. Caracterizarea calităţii apelor subterane se realizează în conformitate cu Legea

458/2002 privind calitatea apei potabile. În anul 2004 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul Mn şi amoniu (în luna

septembrie), la Fe şi Mn (în luna mai) la forajul de la Bârsana. Menţionăm că prezenţafierului şi manganului se datorează fondului natural, iar prezenţa amoniului este influenţată de pânza freatică sau de apele de suprafaţă, întrucât forajele la care sunt depăşiri nu au perimetru de regim sever.

S-au monitorizat în continuare calitatea apelor subterane în foraje de control a poluării pentru unităţile S.C. Cuprom S.A. Bucureşti - 15 foraje, S.C. Transgold S.A Baia Mare - 12 foraje, U.P. Flotaţia Centrală - 4 foraje, E.M. Baia Sprie - 2 foraje, S.C. Romplumb S.A. Baia Mare - 4 foraje, SNP Petrom Sucursala Maramureş - 13 foraje, E.M. Cavnic - 1 foraj şi un dren.

Aceste zone sunt critice din punct de vedere al apelor subterane. În aceste zone şi în apropierea lor nu sunt utilizatori de apă care ar putea fi afectaţi de calitatea necorespunzătoare a apelor subterane. Menţionăm că în cursul anului 2004 situaţia poluării apelor subterane nu s-a înrăutăţit faţă de anul precedent, la o perioadă de cca. 10 ani putându-se trage concluzii privind evoluţia fenomenului.

3.4. Situaţia apelor uzate

3.4.1. Surse majore şi grad de epurare Ponderea majoră a apelor uzate, în judeţul Maramureş, provine din activităţile

unităţilor cu profil de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă, precum şi din apele menajere orăşeneşti.

În bazinul hidrografic Someş sursele principale de poluare a apelor sunt unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase aparţinând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Aurum, E.M. Băiuţ, E.M. Cavnic, Flotaţia Centrală), S.C. Cuprom (fostă Phoenix), S.C. Romplumb, S.C. Transgold (fostă S.C.

44

Aurul Baia Mare), precum şi unităţile de gospodărire comunală care deţin staţiile de epurare a apelor menajere orăşeneşti (Baia Mare, Tg. Lăpuş, Cavnic).

În bazinul hidrografic Tisa principalele surse de poluare provin din activitatea de extracţie şi prelucrare minereuri neferoase de la Sucursala Minieră Borşa.

3.4.2. Reţele de canalizare

Lungimea reţelelor de canalizare existente în judeţul Maramureş este de 312,6 km, din care 186 km în municipiul Baia Mare.

Reţeaua de canalizare din municipiul Baia Mare este 70% în sistem unitar şi30% în sistem divizor. 74% din populaţia cu domiciliul stabil în Baia Mare este legată la reţeaua de canalizare.

Din 61 de aglomerări umane cu peste 2000 l.e., 47 de aglomerări nu dispun de sisteme de colectare a apelor uzate. Până în anul 2018 este prevăzută realizarea a 549,2 km de reţele de canalizare.

3.4.3. Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale

Directiva UE 91/271/CEE, transpusă în legislaţia românească prin H.G. 188/2002 prevede asigurarea cu sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate orăşeneşti a tuturor aglomerărilor umane cu peste 2.000 l.e. (locuitori echivalenţi), la aglomerările cu peste 10.000 l.e. inclusiv cu treaptă de epurare terţiară, iar la cele cuprinse între 2.000 şi 10.000 l.e. cu treaptă secundară de epurare.

În judeţul Maramureş s-au inventariat 61 aglomerări cu peste 2.000 l.e., din care 7 cu peste 10.000 l.e. Din cele 61 aglomerări numai 14 dispun de staţii de epurare, 6 staţii cu epurare secundară şi 8 staţii numai cu epurare primară, 47 aglomerări nu dispun de sisteme de colectare şi epurare.

Datorită infrastructurii existente, a volumului mare de lucrări edilitare şi acosturilor foarte mari pentru finalizarea tuturor lucrărilor s-a stabilit o perioadă de tranziţie de 12 ani.

În anul 2004 în judeţul Maramureş s-a evacuat în emisari un volum total de 35.929,735 mii m3 de ape uzate epurate. Din volumul total menţionat mai sus 23.563,516 mii m3 sunt ape uzate orăşeneşti care sunt epurate în 6 staţii de epurare cu treaptă mecanică şi biologică şi în 8 staţii de epurare numai cu treaptă mecanică.Diferenţa de 12366,219 mii m3 reprezintă ape uzate epurate evacuate în emisari altele decât cele orăşeneşti, din care:

- 9959,851 mii m3 - ape de mină şi ape uzate evacuate din iazurile de decantare;

- 1662,888 mii m3 - ape uzate epurate provenite din metalurgia neferoasă(S.C. Romplumb S.A., S.C. Cuprom S.A.);

- 743,480 mii m3 - ape uzate epurate provenite de la alţi agenţi economici.

3.5. Monitorizarea calităţii apelor

În judeţul Maramureş se urmăresc 329 km cursuri de apă în BH Tisa şi 278 km cursuri de apă în BH Someş.

Calitatea acestora în anul 2004 a fost monitorizată în 25 de puncte, dintre care 8 secţiuni de ordinul I în BH Tisa , 7 secţiuni de ordinul I în BH Someş, 3 secţiuni de ordinul II în BH Tisa şi 7 de ordinul II în BH Someş.

Lacurile monitorizate în anul 2004 de SGA Maramureş au fost Strâmtori-Firiza, Mogoşa şi Buhăiescu. Caracterizarea calitatii apei se face in conformitate cu Ordinul nr. 1146/2002, “Normativul privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata”, efectuându-se analize fizico-chimice, biologice şibacteriologice.

45

Calitatea apelor subterane freatice este urmărită semestrial în 8 foraje de observaţie în B.H. Someş şi 4 în B.H. Tisa. Caracterizarea calităţii apelor subterane se face în conformitate cu Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.

De asemenea s-a monitorizat în continuare calitatea apelor subterane prin foraje de control a poluării pentru unităţile S.C. Cuprom S.A. Bucureşti 15 foraje, S.C. Transgold S.A Baia Mare 12 foraje, U.P. Flotaţia Centrală 4 foraje, E.M. Baia Sprie 2 foraje, S.C. Romplumb S.A. Baia Mare 4 foraje, SNP Petrom Sucursala Maramureş 13 foraje, E.M. Cavnic 1 foraj şi un dren.

3.6. Monitorizarea indicatorilor de poluare pentru implementarea prevederilor Directivei Cadru 96/61/CE

In judeţul Maramureş sunt inventariaţi 10 agenţi economici care desfăşoară

activităţi ce intră sub incidenţa Directivei Cadru 96/61/CE IPPC transpusă prin OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării şi aprobată prin Legea 645/2002. Activităţile desfăşurate în instalaţiile IPPC, conform Anexei 1 a OUG 34/2002 sunt:

Nr. crt. Agent economic Activităţi desfăşurate conform Anexei

1 a OUG 34/2002 Cod

activitate1 SC CUPROM Bucureşti

– Sucursala Baia Mare Instalaţie pentru obţinerea cuprului convertizor (instalaţie cu activitate sistatăşi propusă pentru dezafectare) şiinstalaţie pentru obtinerea cuprului electrolitic Instalaţie pentru obţinerea barelor de cupru şi instalaţie pentru obtinerea aliajului d’Oree şi rafinare electroliticăaur-argint Instalaţie pentru obţinerea etil xantatului de sodiu Instalaţie pentru obţinerea sulfatului de cupru

2. 5. a

2.5.b

4.1.k 4.2.d

2 SC ROMPLUMB SA Baia Mare

Instalaţie pentru obţinerea plumbului decuprat Halda de zgură

2.5.a 5.4

3 SC TRANSGOLD SA Baia Mare

Uzina de extragere metale pretioase Iaz de decantare sterile „Aurul”

2.5.a 5.4

4 SC MECANICA SIGHETU SA Sighetu Marmaţiei

Instalaţie acoperiri metalice 2.6

5 SC ICPM SA Baia Mare Instalaţie de obţinere a reactivilor colectori de flotatie Instalaţie de obţinere a sulfatului de cupru

4.1.k 4.2.d

6 SC CHIMSULFAT Baia Mare

Instalaţie de obţinere a sarurilor de metale neferoase

4.2.d

7 SC AVIMAR SA Baia Mare

Ferma de păsări Seini 6.6.a

46

8 SC COMBIMAR SA Baia Mare

Ferma de păsări Mocira 6.6.a

9 SC TEXEUROKOCK SA Baia Mare

Instalaţie pentru spălare, albire, mercerizare, vopsire şi imprimare textile (unitate inchisă şi declarată falimentară)

6.2

10 CNMPN REMIN SA Baia Mare

Iaz de decantare Plopiş-Răchiţele (EM Cavnic) Iaz de decantare Bloaja (EM Băiuţ)Iaz de decantare Novăţ (EM Borşa) Iaz de decantare Bozânta (UP Flotaţia Centrală)

5.4

Tabel 3.6.1. Activităţile desfăşurate în instalaţiile IPPC, conform Anexei 1 a OUG 34/2002

Calendarul negociat la nivelul APM Maramureş privind emiterea autorizaţiilor

integrate de mediu prevede ca toţi agenţii economici ce desfăşoară activităţi IPPC sădepună solicitarea în vederea emiterii autorizaţiei integrate până cel tărziu în decembrie 2005 astfel încât, potrivit angajamentelor asumate de România în urma închiderii Capitolului 22 Mediu, toate instalaţiile IPPC să funcţioneze în baza autorizaţiei integrate de mediu până la sfârşitul anului 2006.

In cursul anului 2004, APM Maramureş a emis autorizaţia integrată de mediu cu Program de conformare pentru SC CUPROM Bucureşti – Sucursala Baia Mare, pentru Uzina de cupru şi instalaţiile adiacente.

Monitorizarea indicatorilor de poluare a acestor activităţi se realizează, conform legislaţiei în vigoare, prin automonitorizare şi prin programul de monitorizare şiverificare al APM Maramureş, privind emisiile în aer, ape de suprafaţă, gestiunea deşeurilor şi zgomot.

In cursul anului 2004, SC Romplumb SA Baia Mare a pus în funcţiune, în cadrul unui amplu proces de modernizare şi retehnologizare, un nou coş de dispersie de 120 m cu canalele de aducţiune aferente şi dotat cu un sistem de monitorizare automată a emisiilor la coş, proiectat conform cerinţelor BAT în domeniu (măsurare SO2, NOx, CO, pulberi) şi transmitere on-line a datelor la APM Maramureş.

47

Fig. 3.6.1 Coşul de dispersie al SC ROMPLUMB SA Baia Mare şi aplicaţia de transmitere a datelor on-line

SC CUPROM SA Bucureşti – Sucursala Baia Mare realizează de asemenea automonitorizarea emisiilor de gaze şi particule la coşul de dispersie de 351,5 m şitransmiterea on-line a datelor la APM Maramureş (măsurare SO2, pulberi). Urmare a încetării activităţii şi propunerii spre dezafectare a instalaţiei de obţinere a Cu prin convertizare, societatea nu mai emite în atmosferă dioxid de sulf, iar emisia de pulberi a scăzut semnificativ.

Fig. 3.6.2. Coşul de dispersie al SC CUPROM Bucureşti - Sucursala Baia Mare şi aplicaţia de transmitere a datelor on-line

In aceste instalaţii de metalurgie neferoasă se monitorizează continuu şi

evacuarea de ape uzate, prin analiza pH, a metalelor neferoase (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn), sulfaţilor, materialelor în suspensie şi a altor indicatori specifici.

Pentru iazurile de decantare active din cadrul uzinelor de preparare ale CNMPN REMIN SA Baia Mare se realizează automonitorizarea, prin laboratoarele proprii, a evacuărilor de ape epurate (sau parţial epurate), prin analiza metalelor, cianurilor, sulfaţilor şi a altor indicatori specifici, precum şi automonitorizarea calităţii apei freatice prin analiza apei din puţurile de hidroobservaţie.

SC TRANSGOLD SA Baia Mare realizează automonitorizarea evacuării de ape uzate epurate atât din uzină cât şi din iazul de decantare Aurul, în laboratorul propriu, prin analiza metalelor şi a cianurii totale şi libere.

In instalaţiile de obţinere a sărurilor de metale neferoase se automonitorizează în evacuările de ape uzate, în principal metalele ce constituie subiectul sărurilor produse, aciditatea şi materialele în suspensie.

Controlul emisiilor de poluanţi din instalaţiile IPPC este efectuat de APM Maramureş prin laboratorul propriu, dotat cu aparatură performantă dedicată acestui scop.

In vederea asigurării capabilităţii în domeniul managementului riscului şicontrolului poluării, în cadrul proiectului PHARE - "Asistenţă pentru implementarea Directivei IPPC", APM Maramureş a fost una dintre cele 10 agenţii teritoriale de

48

protecţie a mediului care, în anul 2004, a fost dotată cu aparatură portabilă performantăpentru prelevarea de probe şi determinarea emisiilor de poluanţi gazoşi, particule şicompuşi organici volatili la sursele de poluare, astfel:Unitate portabilă de prelevare a poluanţilor gazoşi tip PN5500 (producător AMA Instruments Germania). Echipamentul asigură prelevarea în vase de absorbţie în soluţii specifice, a poluanţilor gazoşi emişi la coş (SO2, NO2, CO2, NH3 şi alţii), analiza ulterioară fiind realizată în laborator;

Fig. 3.6.3. Unitate de prelevare gaze tip PN5500 - AMA

2. Sistem de prelevare izocinetică a particulelor emise la coş, tip Paul Gothe (producător Paul Gothe Messtechnik Germania). Echipamentul permite prelevarea în sistem izocinetic cu corecţie de temperatură, presiune, conţinut de oxigen şi umiditate a pulberilor emise la coş pe filtre. Concentraţia de pulberi, precum şi concentraţia metalelor se determină ulterior în laborator;

Fig. 3.6.4. Sistem de prelevare Paul Gothe (pompa, contor şi cap de prelevare)

3. Analizor automat pentru gaze emise la coş, tip CMA 600 (producător HORIBA Japonia). Sistemul permite monitorizarea emisiilor gazoase la coş prin determinarea concentraţiei momentane de NOx, CO, CO2, SO2 si O2;

49

Fig. 3.6.5. Analizor automat gaze la coş, tip CMA 600 HORIBA

4. Gaz cromatograf portabil cu sondă de prelevare la coş, tip GC3900 (producător VARIAN Australia). Aparatul permite determinarea hidrocarburilor C1-C5, a benzenului, toluenului şi xilenului în emisiile gazoase la coş;

Fig. 3.6.6. Gaz cromatograf portabilGC 3900 VARIAN

5. Kit portabil pentru determinarea poluanţilor gazoşi (producător DRAGER Germania). Kitul permite detectarea şi determinarea semicantitativă pe teren a concentraţiei unor poluanţi gazoşi în aerul înconjurător (inclusiv echipament individual de protecţie).

Fig. 3.6.7. Pompa de prelevare DRAEGER cu tubusoare DRAEGER

Inventarierea emisiilor de poluanţi pentru Registrul poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducereas şi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora, aferent instalaţiilor IPPC din judeţul Maramureş, a fost realizată pentru anul 2004 pentru transmiterea datelor în vederea realizării celui de-al doilea raport al Secretariatului tehnic pentru elaborarea Registrului poluanţilor emişi. Sinteza acestui inventar este prezentată în tabelul următor:

50

Nr. crt. Poluant Emisii

Valoare de prag pentru

raportare conf. OM 1144/2002

kg/an APĂ Emisie directă

kg/an Emisie

indirectă, kg/an1 Arsen şi compuşi 138 5 2 Cadmiu şi compuşi 85,7 5 3 Crom şi compuşi 285 50 4 Cupru şi compuşi 390,3 8370 50 5 Plumb şi compuşi 539 20 6 Zinc şi compuşi 1431,2 769 100 7 Cianuri 497 10500 50

AER Emisie, kg/an

1 Oxizi de sulf (SOx) ca SO2

994000 150000

2 Cadmiu şi compuşi 48 10 3 Cupru şi compuşi 578 100 4 Plumb şi compuşi 2213 50 5 Zinc şi compuşi 1190 200

Tabel 3.6.8. Sinteza Registrului poluanţilor emişi (EPER) - judeţul Maramureş (anul 2004)

CAPITOLUL 5. STAREA SOLULUI

5.1. Fondul funciar Situaţia fondului funciar în anul 2004 este:

Terenuri agricole Terenuri forestiere

Ape de suprafaţă Alte folosinţe

Arab

ile

Vii

Live

zi,G

rădi

ni

Păşu

ni,F

âneţ

e

Alte

tipur

i

Tota

l

Fond

fore

stie

r

Înaf

ara

fond

ului

Tota

l

Tota

l

Supr

afaţ

aco

nstru

ită

Fond

loca

tiv

Căi

deco

mun

icaţ

ie

Alte

le(te

ritor

iine

prod

uctie

)

Tota

l

Tota

l

51

84.0

09

230

6.15

4

220.

784

- 311.

177

289.

179

- 289.

179

5.65

0

11.3

58

- 6.28

7

6.78

5

24.4

30

630.

436

Tabel 5.1.1. Situaţia fondului funciar în anul 2004

5.2. Calitatea solurilor

Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât şi din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activităţile de metalurgie neferoasă şi extracţia şi prepararea minereurilor neferoase. Este estimată o suprafaţă de cca. 30000 ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul poluării chimice a solului se poate evidenţia caracterul cumulativ şi remanent al poluării acestui factor de mediu.

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţeJudeţul Maramureş are o suprafaţă de 630436 hectare (2,6% din suprafaţa

României). Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă are următoarea structură:- Teren agricol: 311177 ha (49,36 %)

- arabil: 84009 ha - păşuni, fâneţe: 220784 ha - vii: 230 ha - livezi, grădini: 6154 ha

- Teren neagricol: 319259 ha (50,64%) - păduri: 289179 ha - suprafata construită: 11358 ha - ape de suprafaţă: 5650 ha - căi de comunicaţie: 6287 ha - altele: 6785 ha

5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Unitatea de pretabilitate a terenului reprezintă arealul rezultat prin gruparea unităţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinţă. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate după folosinţă (arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe). Din acest punct de vedere terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultură până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor după unitatea de pretabilitate cuprinde 6 clase de teren. Aceste clase sunt definite ţinându-se seama de intensitatea limitărilor şi restricţiilor la folosinţe agricole şi se exprimă succint în formula unităţii de pretabilitate.

La nivel judeţului nu există studii complete cu privire la pretabilitatea terenurilor agricole pentru categoriile de folosinţă: arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe.

Conform Ordinului 223/2002 al MAAP, pretabilitatea terenurilor se stabileşte numai pentru folosinţa efectivă a acestora în momentul cartării. Pentru altă folosinţă pretabilitatea se stabileşte la cererea beneficiarului de sol - teren pentru agricultură, în cazul schimbării folosinţei.

Repartiţia terenurilor arabile pe clase de calitate Clasa I-a - calitate foarte bunăClasa II-a - calitate bună

52

Clasa III-a - calitate mijlocie Clasa IV-a - calitate slabăClasa V-a - calitate foarte slabă

I II III IV V Total S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) %

7100 8,5 34200 40,8 39600 47,2 2926 3,5 83826 100

Tabel 5.2.2.1. Repartiţia terenurilor arabile pe clase de calitate

Clase de producţie a pajiştilor şi livezilor Clasa A - producţii bune sau foarte bune Clasa B - producţii satisfăcătoare Clasa C - producţii slabe şi foarte slabe

Pajişti (păşuni şi fâneţe) Livezi

A B C Total A B C Total S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) % S

(ha) % S(ha) %

18100 8,2 39100 17,7 163747 74,1 220947 100 700 11,4 2700 43,7 2771 44,9 6171 100

Tabel 5.2.2.2. Clase de producţie a pajiştilor şi livezilor

5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor La nivelul judeţului Maramureş sunt inventariate următoarele suprafeţe cu

restricţii ale calităţii solurilor: - terenuri poluate – 30000 ha - terenuri cu exces de umiditate - 64800 ha - terenuri acide (pH < 5,8) - 212300 ha - terenuri sărăturate - 125 ha - erodate de apă - 170000 ha - cu eroziuni de suprafaţă semnificative - 170000 ha - cu eroziuni de adâncime - 37000 ha - altele - 2100 ha Menţionăm că există situaţii în care aceeaşi suprafaţă de teren este afectată din

mai multe cauze. Terenuri pe grupe de pantăTeren arabil 0-10% - 44400 ha > 10% - 39426 ha Pajişti naturale 0-10% - 32000 ha > 10% - 188947 ha Livezi 0-10% - 500 ha > 10% - 5671ha Terenuri cu eroziuni şi alunecări Teren arabil - 44500 ha Pajişti naturale - 108500 ha Livezi - 5500 ha Terenuri cu exces de umiditate

53

Teren arabil - 21000 ha Pajişti naturale - 22800 ha Livezi - 800 ha Soluri acide Teren arabil - 31200 ha Pajişti naturale - 82700 ha Livezi - 3500 ha Terenuri cu pietriş, bolovăniş, stâncării Teren arabil - 12400 ha Pajişti naturale - 39300 ha Livezi - 1400 ha Terenuri nisipoase Teren arabil - 2000 ha Pajişti naturale - 2500 ha

5.2.4. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

În judeţul Maramureş, din suprafaţa de 311177 ha teren agricol, aproximativ 68% sunt terenuri moderat şi puternic acide (aproximativ 213000 ha cu pH sub 5,8 unităţi). Aceste terenuri moderat şi puternic acide îşi corectează reacţia prin amendare. În anul 2004 s-a amendat cu CaCO3 rezidual o suprafaţă de 960 ha sol-teren pentru agricultură, suprafaţă pe care OSPA Maramureş a executat studii agrochimice.

Conform H.G.786/1994 se constituie în perimetre de ameliorare, terenurile degradate sau neproductive din punct de vedere agricol, indiferent de forma de proprietate, a căror punere în valoare este necesară din punct de vedere al protecţiei solului, regimul apelor, îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.

S-au realizat referate pedologice pentru 6 perimetre de ameliorare, în suprafaţă de 535 ha, în vederea realizării studiului de fezabilitate.

Pentru 5 din aceste perimetre, în suprafaţă de 499 ha, s-a executat studiu pedologic şi agrochimic în vederea întocmirii proiectelor tehnice.

În urma recomandărilor făcute în proiectele tehnice pe aceste perimetre de păşune se vor executa după caz lucrări de amendare, desecare, însămânţări şireînsămânţări, fertilizări, lucrări pentru Combaterea Eroziunii Solului (CES), etc. Tot în anul 2004 au fost propuse şi s-au încheiat contracte pentru realizarea referatelor pedologice în vederea executării studiilor de fezabilitate pentru alte 10 perimetre de păşune comunală, în suprafaţă de 1231,56 ha.

5.2.5. Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării

Judeţul Maramureş nu dispune de terenuri amenajate pentru irigat în sistem.

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

5.3.1. Îngrăşăminte Îngrăşămintele chimice folosite în general au fost complexe, cu cel puţin 2

elemente chimice, astfel că reacţia neutră a lor nu a influenţat creşterea acidităţii solului. De asemenea, cantităţile mici de substanţă activă utilizată la hectar de cultură,nu au determinat modificări în complexul coloidal al solului, elementele chimice folosite fiind uşor asimilate de plante.

Folosirea în cantităţi normale şi pe o suprafaţă mare a gunoiului de grajd a avut efect benefic asupra refacerii structurii solurilor şi microorganismelor, precum şi la descompunerea erbicidelor antrazinice folosite la erbicidarea porumbului.

54

Nr. crt.

Tip îngrăşământ Suprafaţafertilizatã

(ha)

Cantitate (t/an)

% din suprafaţaarabilã*

Observaţii

1. Organice 41389 896211 49 2. Amendamente 620 1973 0,7 3. Chimice total

-azotoase -fosfatice -potasice

43551 43551 27050 6013

2995 1995 815 178

52 52 32 7

Tabel 5.3.1.1. Îngrăşăminte utilizate

5.3.2. Produse fitosanitare Erbicidarea culturilor s-a făcut atât la sol cât şi pe vegetaţie, în general cu

produse cu remanenţă scăzută şi efect rezidual scazut. În cazul insectofungicidelor, administrarea lor s-a făcut cu cele mai diverse mijloace, nereuşindu-se un control riguros al cantităţii aplicate.

Nr. crt. Tip produs Suprafaţa

(ha) Cantitate

(kg/an) Observaţii

1. Erbicide 10199 34319 În substanţă activă

2. Fungicide 9893 13749 În substanţă activă

3. Insecticide şi acaricide 15137 6515 În substanţă activă

Tabel 5.3.2.1. Produse fitosanitare

5.3.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice Nu s-au identificat suprafeţe semnificative afectate de reziduurile zootehnice. Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate de către

deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor agricole.

5.3.4. Irigaţii In judeţul Maramureş nu s-au realizat lucrări de irigaţii.

5.3.5. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor rezultate în urma

activităţilor din sectorul industrial Principalele surse de poluare a solului din jud. Maramureş, având un caracter

istoric, sunt S.C. Romplumb SA, S.C. Cuprom SA (fostă Phoenix S.A.) (care şi-a întrerupt activitatea cu principalele linii tehnologice în luna iunie 2000), iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de

55

mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă.

5.4. Interacţiunea agriculturii cu mediul

5.4.1. Evoluţia utilizării solului de către agriculturăÎn judetul Maramureş terenurile arabile au fost folosite în proporţie de 100%.

Suprafaţa (ha) Nr.

crt. Categoria de folosinţã 2003 2004 %

1. Arabil 83824 84009 100,2 2. Păşuni şi fâneţe 220972 220784 99,91 4. Vii 230 230 100 5. Livezi 6157 6154 99,95

TOTAL AGRICOL 311183 311177 99,99

Tabel 5.4.1.1. Evoluţia utilizării solului de către agricultură

5.4.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol Nu s-au retras terenuri din circuitul agricol.

5.4.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite În fondul forestier de stat s-au împădurit 373 ha integral şi 94 ha completări

curente, iar la alţi deţinători 10 ha. Prin regenerări naturale s-au realizat 486 ha în fondul forestier de stat şi 10 ha la alţi deţinători.

5.4.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

Efective (nr. de capete) Nr. crt. Categorii de animale 2003 2004 Evoluţie%

1. Bovine total 104774 102654 98 2. Vaci lapte 58468 56609 96,6 3. Alte bovine (bubaline) 6493 6398 98,5 4. Ovine total 152605 148760 97,5 5. Caprine 9992 9981 99,9 6. Porcine 125949 104796 83,2 7. Păsări total 1184369 1189168 100,4 8. Găini ouătoare 834700 846155 101,4 9. Cabaline 18164 17589 96,8

10. Animale blanã 500 290 58

Tabel 5.4.4.1. Evoluţia şeptelului

5.5. Răspunsuri

5.5.1. Reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de diferite procese în urma activităţilor antropice

Lucrarea „Reecologizarea perimetrului Iaz Meda” a fost recepţionată definitiv în anul 2004, valoarea realizată în anul 2004 din surse proprii ale S.C. Transgold S.A.

56

fiind de 9,015 miliarde lei din totalul investiţiei de 31,34 miliarde lei, derulate pe parcursul anilor 2002-2004. Au fost executate:

- lucrări de infrastructură sub covorul vegetal - realizarea sistemului de acoperire multistrat şi a covorului vegetal - realizarea unei bariere reactive pentru reţinerea metalelor grele şi a ionilor

cian - ecran vertical de protecţie S.C. Cuprom SA a realizat ecologizarea haldei Arieşului.

În zona Borşa s-au realizat lucrări de consolidare şi ecologizare la un număr de 4 halde.

5.5.2. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului Datorită amplasării geografice a judeţului Maramureş şi activităţilor tradiţionale

preponderente – extragerea şi prelucrarea minereurilor, agricultura şi zootehnia sunt mai puţin dezvoltate.

Deşi în judeţ au existat ferme zootehnice pentru creşterea în sistem industrial a păsărilor şi animalelor, în prezent efectivul de animale a fost redus foarte mult. Cantităţile de dejecţii animaliere produse au scăzut, dar ele reprezintă, alături de cadavrele de animale, prin lipsa puţurilor seci, o problemă de mediu a judeţului. Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate corespunzător de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor agricole. Stocarea dejecţiilor de animale în gospodăriile individuale până la îimprăştierea acestora pe câmp, poate constitui o potenţială sursă de poluare a apei freatice, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă.

În zonele deluroase se practică viticultura şi în special horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru animale. Există totuşi o tendinţă de deversare a borhotului direct în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ semnificativ asupra calităţii apei şia solului.

5.5.3. Utilizarea durabilă a solului

La nivelului judeţului Maramureş, din datele obţinute, nu se evidenţiazăschimbări semnificative în utilizarea solului.

5.6. Monitorizarea calităţii solului

Pentru stabilirea gradului de încărcare cu poluanţi al solului, A.P.M. Maramureşanalizează următorii indicatori fizico-chimici: pH – ul extractului apos, substanţele organice şi metale grele în formă totală (Pb, Cd, Cu, Zn, Mn).

Dispunerea în teren a punctelor de prelevare a probelor este realizată astfel încât să permită obţinerea de informaţii asupra calităţii solului pe o suprafaţă cât mai întinsă din teritoriul judeţului.

Principalele surse de poluare a solului, având un caracter istoric, din zona Baia Mare sunt S.C. Romplumb SA, S.C. Cuprom SA (care şi-a întrerupt activitatea cu principalele linii tehnologice în luna iunie 2000), iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă.

Rezultatele obţinute la analizele efectuate în anul 2004 au relevat, ca şi în anii precedenţi, concentraţiile semnificativ mai ridicate ale unor metale grele în sol, în zonele aflate sub impactul surselor de poluare. Se diferenţiază în continuare zonele

57

aflate sub influenţa surselor de poluare, unde se înregistrează frecvenţe de depăşire ale valorilor de referinţă mai ridicate, comparativ cu zonele situate în afara influenţei surselor de poluare. Trebuie menţionat că evaluarea reală a nivelului de încărcare a solului cu metale grele, datorită poluării, nu se poate realiza decât raportat la valorile fondului natural.

Zona cu valorile cele mai ridicate ale concentraţiilor metalelor din sol este Baia Mare inclusiv perimetrele limitrofe municipiului, în cadrul acestei zone ieşind în evidenţă probele de sol din vecinătatea S.C. Cuprom şi S.C. Romplumb, cu valorile cele mai mari, ceea ce conduce la concluzia influenţei, în timp, a surselor de poluare asupra calităţii solului.

Pentru a prezenta procentual situaţia depăşirii nivelelor de referinţă, s-au grupat perimetrele analizate în două zone reprezentative: zona Baia Mare cuprinzând şiperimetrele limitrofe pe o rază de cca. 20 km şi celelalte zone din judeţ analizate.

Frecvenţe de depăşire ale nivelelor de referinţă

la cele două adâncimi de recoltare (%)

Soluri de folosinţă sensibilăNumăr probe pentru fiecare adâncime - Baia Mare - 38

- Alte zone - 9 Zona Pct. Nivel de

referinţă Cu Pb Zn Cd Mn

Alertă 26,3 94,7 36,8 31,6 10,5 AD 1 Intervenţie 13,2 76,3 21,0 5,3 0,0 Alertă 26,3 89,5 36,8 15,8 10,5

Baia Mare AD 2

Intervenţie 13,2 76,3 15,8 0,0 2,6 Alertă 0,0 44,4 11,1 0,0 0,0 AD 1 Intervenţie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alertă 0,0 33,3 0,0 0,0 0,0

Alte zone AD 2

Intervenţie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Tabel 5.6.1.

Frecvenţe de depăşire ale nivelelor de referinţă la cele două adâncimi de recoltare (%) Soluri de folosinţă sensibilă

Valorile pH-ului extractului apos s-au situat în proporţie de 82%, în zona Baia Mare şi 22% în alte zone, sub valoarea de 6,5.

Soluri de folosinţă mai puţin sensibilăNumăr probe pentru fiecare adâncime - Baia Mare - 15

- Alte zone - 7

Zona Pct. Nivel de referinţă Cu Pb Zn Cd Mn

Alertă 26,7 60,0 40,0 33,3 0,0 AD 1 Intervenţie 20,0 33,3 33,3 6,7 0,0 Alertă 26,7 60,0 40,0 26,7 20,0

Baia Mare AD 2

Intervenţie 20,0 26,7 40,0 6,7 0,0 Alertă 0,0 28,6 0,0 0,0 0,0 AD 1 Intervenţie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alertă 0,0 40,0 0,0 20,0 20,0

Alte zone AD 2

Intervenţie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Tabel 5.6.2.

Frecvenţe de depăşire ale nivelelor de referinţă la cele două adâncimi de recoltare (%)

58

Soluri de folosinţă mai puţin sensibilă

Valorile pH-ului extractului apos s-au situat în proporţie de cca. 93%, în zona Baia Mare şi 71% în alte zone sub 6,5.

Din datele prezentate rezultă influenţa surselor de poluare în degradarea calităţii solului în timp, dar o evaluare cât mai aproape de realitate asupra ponderii acesteia nu se poate efectua decât cunoscând compoziţia fondului natural. Având în vedere specificul influenţei surselor de poluare asupra factorului de mediu sol, se poate concluziona existenţa poluării remanente a solului în zonele aflate sub impactul surselor de poluare.

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. IDep. A-INedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor admise de Cupru în sol

adâncimea 1 anul 2004 zona Baia Mare

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.


adâncimea 1 anul 2004 alte zone

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cu

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor admise de Plumb în sol


0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Pb

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor admise de Zinc în sol

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.



59

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cd

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor admise de Cadmiu în sol adâncimea 1 anul 2004 zona Baia Mare

80,00

100,00

Dep. I

Dep. A-I


0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Zn

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor admise de Zinc în sol adâncimea 2 anul 2004 alte zone

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Cd

%

Dep. I

Dep. A-I

Nedep.

Frecvenţele de depăşire ale concentraţiilor admise de Cadmiu în sol


80,00

100,00

Dep. I

Dep. A-I

60

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA ŞI PĂDURILE

6.1. Biodiversitatea

6.1.1. Habitatele naturale Habitatele naturale caracteristice spaţiului biogeografic al judeţului Maramureş

sunt: - habitate de ape dulci (cursuri de apă, lacuri naturale, glaciare şi de alunecare şi lacuri antropice);

- habitate de pajişti şi tufărişuri (pajişti aluviale ale râurilor, pajişti calcaroase, alpine şi subalpine, jnepenişuri şi ienupărişuri, fâneţe montane şi împădurite);

- habitate de turbării şi mlaştini (mlaştini oligotrofe şi eutrofe); - habitate de stâncării şi peşteri (pante stâncoase, calcaroase, câmpuri de lavă

şi excavaţii naturale); - habitate de pădure (păduri bătrâne, păşuni împădurite, păduri alpine şi

subalpine, păduri cu stejari pedunculat, păduri aluviale, păduri mixte şi păduri cu castanea sativa).

În Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional, Secţiunea a-III-a - zone protejate, pe teritoriul judeţului Maramureş au fost nominalizate următoarele arii naturale protejate:

Nr. Crt. DENUMIREA TERITORIU

ADMINISTRATIV SUPRAFAŢA

ha

1 Peştera Izei Moisei 0.50

2 Pietrosul Rodnei Borşa - Moisei 3.300

3 Lacul Albastru Baia Sprie 0.50

4 Rezervaţia fosiliferă"Răzvan Givulescu" - Chiuzbaia Baia Sprie - Chiuzbaia 50.00

5 Peştera Vălenii Şomcutei Şomcuta Mare 5,00

6 Peştera cu Oase Băiuţ - Poiana Botizii 0,50

Fig. 5.6.1. Frecvenţe de depăşire ale concentraţiilor admise de metale în sol comparativ zona Baia Mare – alte zone

61

Nr. Crt. DENUMIREA TERITORIU

ADMINISTRATIV SUPRAFAŢA

ha

7 Lacul Morărenilor Ocna Şugatag, Breb 20,00

8 Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele Borşa 5,00

9 Mlaştina Poiana Brazilor Giuleşti 5,00

10 Mlaştina Vlăscinecu Baia Mare 3,00

11 Tăul lui Dumitru Baia Mare - Firiza 3,00

12 Pădurea Ronişoara Rona de Sus 62,00

13 Pădurea Crăiască Ocna Şugatag 44,00

14 Pădurea Bavna Mireşu Mare - Fersig 26,00

15 Pădurea de larice Coştiui Rona de Sus - Costiui 0,70

16 Creasta Cocoşului Deseşti - Mara 50,00

17 Cheile Tătarului Deseşti - Mara 15,00

18 Cheile Babei Coroieni - Baba 15,00

19 Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii Borşa 800,00

20 Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare

Baia Mare - Baia Sprie -Tăuţii Măgherăuş

500,00

21 Izbucul Izvorul Albastru al Izei Săcel 100,00

22 Cheile Lăpuşului (între Groapele şiÎmpreunături) Munţii Preluca 25 km

23 Pădurea cu pini Comja Seini 0,50

24 Arcer-Ţibleş-Bran Groşii Ţibleşului – Dragomireşti Ţibleş

150,00

25 Vârful Farcău-lacul Vinderel - Vârful Mihailecu Repedea 100,00

26 Peştera Boiu Mare Boiu Mare 0,50

27 Poiana cu narcise-Tomnatec-Sehleanu Repedea 100,00

28 Piatra Rea Borşa 50,00

29 Mlaştina Iezeru Mare Deseşti 5,00

30 Coloanele de la Limpedea Baia Mare - Ferneziu 3,00

31 Rozeta de piatră Ilba Cicârlău -Ilba 0,50

32 Dealul Solovan Sighetu Marmaţiei 1,02

33 Mlaştina Tăul Negru Băiuţ 1,00

Tabel 6.1.1.1. Arii naturale protejate

62

Fig. 6.1.1.2 Rozeta de piatră de la Ilba Fig. 6.1.1.3 Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia

- Taxus baccata 5 exemplare - Quercus sessi liflora 1 exemplar - Quercus ceris 1 exemplar - Quercus robur 3 exemplare - Castanea sativa 6 exemplare - Cornus mas 1 exemplar - Populus nigra 1 exemplar - Taxodium distichum 3 exemplare - Ginkgo bilobo 1 exemplar -Platanus occidentalis 1exemplar - Pinus nigra 1exemplar - Acer pseudoplatanus 1 exemplar - Seqoia gigantea 1 exemplar - Tilia tomentoasa argentea 9 exemplare - Acer negundo 1 grup - Thuja orientalis 2 exemplare - Sorbus aucuparia 1exemplar - Fagus silvatica 1 grup

- Acseulus hyppocas-tanum grup - Castanea sativa grup - Sorbus terminalis grup - Gleditsia triacanthos grup - Plopus alba grup - Liliodendron tulipifera grup - Robinia pseudacacia grup - Carpinus betulus grup - Pinus excelas grup - Pinus sylvestris grup - Pseudotsug mensiesii grup - Albies alba grup - Chamaecyparis lawsoniana grup - Platanus occidentalis grup - Aesculus hypocas grup - Juglans nigra grup - Fraxinus excelsior grup

Tabel 6.1.1.4 Lista monumentelor naturii (cuprinde arborii seculari ocrotiţi):

6.1.2. Flora şi fauna sălbaticăFlora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafaţă a judeţului, având o

mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiţul munţilor Rodnei – Lychnis nivalis şi Melampyrum Saxosum).

63

Fig. 6.1.2.1 Smârdar (Rhododendron mirtifolium)

Fig. 6.1.2.2. Bulbuci de munte (Trollius europaeus)

Fauna sălbatică a suferit, în ultimii ani, mari pierderi în efective datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile (ierni foarte grele, viituri mari pe cursurile de apă) şibraconajului. Ihtiofauna a fost afectată cel mai mult pe râurile Vaser, Ruscova (cu afluenţii săi) Vişeu, Tisa şi pe cursurile inferioare a râurilor Lăpuş şi Someş. Conform informaţiilor din teren, efectivele de capre negre (Rupicapra rupicapra carpatica) din

64

Rezervaţia biosferei Pietrosul Rodnei au scăzut drastic. În prezent sunt estimate un număr de circa 60 de exemplare. Situaţia fiind alarmantă, se impun măsuri urgente şieficace pentru stoparea şi refacerea efectivelor.

Conform evaluării Direcţiei Silvice Maramureş situaţia actuală a faunei de interes cinegetic este următoarea:

Nr. crt Specia Nr.

exemplare 1 cerb carpatin (Cervus elaphus) 1247 2 căprior(Capreolus caprelous) 2556 3 capra neagră (Rupricapra rupricapra) 54 4 mistreţ (Sus scrofa) 1283 5 iepure (Lepus europheus) 4482 6 fazan (Phasianus colchicus) 2875 7 urs (Ursus arctos) 206 8 cocoş de munte (Tetrao urogalus) 398 9 lup (Canis lupus) 158 10 râs (Lynx lynx ) 82

Tabel 6.1.2.3. Situaţia actuală a faunei de interes cinegetic (DS Maramures)

Fig. 6.1.2.4. Căprior (Capreolus capreolus)

Situaţia speciilor de plante şi animale sălbatice ameninţate cu dispariţia de pe teritoriul judeţului Maramureş

Datorită faptului că unele specii din flora spontană sunt periclitate cu dispariţia, au fost trecute pe lista speciilor ocrotite. Acestea sunt: Cochlearia pyrenaic, var barzeana, Campanula alpina var ciblesii, Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Fritilaria meleagris, Trollius europeans, Rhododendron kotscyi, Lychnis nivalis, Nigritela rubra, Cypripedium calceolus, Pinus cembra.

65

Speciile din fauna sălbatică incluse pe lista celor ocrotite sunt: Rupicapra rupicapra carpatica, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Corvus corax, Bubo bubo, Tyto alba gutata, Athene noctua, Asio otus, Stryx uralensis, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Hucho hucho.

Fig. 6.1.2.5. Cocoş de munte (Tetrao urogalus)

6.1.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

În cursul anului 2004 au fost valorificate, din punct de vedere economic, următoarele specii din flora şi fauna sălbatică, în cantităţile corespunzătoare: FLORA Specia Cantitate (kg)Albatrelus pescaprae 1000 Arctium lappa – rădăcini – frunze

23000 5000

Artemisia absintium – iarbă 20015 Adonis vernalis – iarbă 7010 Agrimonia eupatoria – iarbă 10000 Alchemilla vulgaris – iarbă 5000 Asarum europeum – iarbă 7000 Aconitum tauricum – rădăcini 500 Armoracia lapathifolia – rădăcini 1500 Acorus calamus – rădăcini 1000 Anthyllis vulneraria – flori 2000 Arnicae montanae (arnica) – flori 7500

66

Allium ursini (leurda) – bulbi flori – frunze

40000 buc 247025

Armillaria mellea (ghebe) 185000 Amanita caesarea (crăiţe) 1500 Achillea millefolium (muşeţel) – flori – iarbă

10000 6000

Atropa belladona (mătrăguna) – rădăcini – frunze

500 4000

Boletus edulis (hribi) 1145000 Boletus reticulatus (hribi) 1500 Berberis vulgaris – coajă 1000 Betula pendula – frunze – coajă

20000 15000

Cicorium intybus – rădăcini 1000 Centaurea cyanus – flori 100 Cantharellus cibarius (gălbiori) 314000 Croccus heuffelianus – bulbi 30000 buc Corylus avelana (alun) – frunze 5000 Craterellus cornucopioides (trâmbiţa pit.) 22000 Cantharellus cornucopioides 3000 Crataegus monogyna (păducel) – frunze

– fructe – flori

5000 85000 5010

Colchicum autumnale – sământă 50000 Cetraria islandica (licheni) 1500 Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) – iarbă 1500 Centarium umbelatum – iarbă 3000 Chelidonium majus – iarbă 3000 Convolvulus arvensis – iarbă

– frunze 3000 1500

Dryopteris filix-mas (feriga comună) – rădăcini 16500 Datura stramonium – frunze 2000 Epilobium hirsutum – iarbă 3000 Equisetum arvense – iarbă 5000 Eryngium planum – iarbă 2000 Fragaria vesca (fragi) – fructe – frunze

36000 5000

Fraxinus excelsior (frasin) – frunze 4000 Filipendula ulmaria – iarbă

– flori 1000 1000

Frangula alnus – coajă 13500 Fagus silvatica (fag) – geme 5000 Galium malugo – iarbă 2000 Galium verum – iarbă 5000 Geranium robertianum – iarbă 4010 Geum urbanum – rădăcini 6000 Hieracium pilosella –iarbă 1000 Hedera helix (iedera) – iarbă

– frunze 4000 6000

Helleborus purpurascens – rădăcini 500

67

Hydnum repandum (burete ţepos) 11500 Hypericum perforatum (sunătoare) – flori – iarbă

17000 13000

Hyppophae rhamnoides (cătină ) – fructe 100000 Hypnum cupressiforme 5000 Inula helenium – rădăcini 1000 Juniperus communis (iuniper) – fructe 4000 Leucojum vernum – bulbi 800000 buc Lenorus cardiaca – iarbă 6000 Lycopodium clavatum (pedicuta) – iarbă 1000 Lamium album – flori – iarbă

1100 3000

Lactarius deliciosus (râşcovi, iuţari) 20000 Marasmisus oreades (bureţi de rouă) 10000 Morchella conica 3000 Morchella rotunda (zbârciog) 1000 Malus silvestris (mere pădureţe) 110000 Melilotus officinalis – iarbă

– flori 6000 1000

Mentha aquaticae – iarbă 3000 Mentha pelegium – iarbă 3000 Matricaria chamomilla – flori 5000 Prunus serotina 40000 Prunus spinosa (porumbe) – fructe ………………………………– flori

315000 100

Primula officinalis – flori – rădăcini

9000 300

Petasites hybridus – rădăcini 15000 Plopus nigra – muguri – geme

6000 5000

Populus silvestris 3000 Pinus silvestris (pin) – muguri 6000 Polygon aviculare – iarbă 6000 Petasites hibridus – rădăcini – frunze

500 1500

Plantago lanceolata (minciună) – frunze 7000 Pulmonaria officinalis – frunze 4000 Pyrus pyraster – fructe 40000 Pleurozium schreberi 3000 Ranunculus ficaria – rădăcini 1.000 Rubus fructicocus (mure)

– frunze – fructe

395000 9000 20000

Rubus idaeus (zmeură) – frunze – fructe

7000 180000

Rosa canina (măcieşe) – fructe 385000 Ribes nigrum (coacăze) – frunze – fructe

3000 20000

Russula virescens (oiţe) 20000 Robinia pseudaccacia (salcâm) – flori 5000 Sorbus aucuparia (scoruşe) – fructe 27.000

68

Sambucus nigra (soc) – flori – fructe

15000 50000

Salix alba – coajă 14000 Symphytium officinale – rădăcini 6000 Trifolium repens (trifoi alb) – flori 100 Trifolium pratense (trifoi roşu) – flori 100 Thymus glabrescens – iarbă 1000 Tilia cordata (tei) – flori – frunze

40000 4000

Tilia tomentosa – flori 8000 Tusilago farfara – frunze – flori

7000 110

Taraxacum officinale – frunze – rădăcini

– flori

14000 15500 7007

Thymus serpyllum – iarbă 6000 Urtica dioica (urzică) – frunze – flori – iarbă

10000 30015 21007

Vinca minor – iarbă 5505 Viscum album (vâsc) – iarbă 9000 Viola sp. – iarbă 1500 Veratrum album – rădăcini 2000 Vaccinium myrtillus (afine) – frunze – fructe

– flori

5000 715000 5010

Vaccinium vitis idaea (afine roşii, merişoare) 130000 Viburnum oxacelus – coajă 2000 Viburnum opulus – coajă 3000 Xanthium spinosum – iarbă 10000

Tabel 6.1.3.1. Specii de floră valorificate în judeţul Maramureş în anul 2004

FAUNA Specia Număr exemplare Anser anser (gâsca sălbatică) 10 Anas crecca (raţa sălbatică) 485 Canis lupus (lup) 12 Conturnix conturnix (prepeliţa) 120 Cervus elaphus (cerb) 22 Columba palumbus (porumbel) 115 Canis vulpes (vulpe) 790 Capreolus capreolus (căprior) 87 Helix pomatia (melci) 10000 kg Lepus europaeus (iepure) 320 Lynx lynx (râs) 6 Meles meles (viezure) 51 Martes foina (jder de copac) 12 Martes martes (jder de piatră) 2

69

Mustella putoris (dihor) 98 Mustella nivalis (nevastuică) 38 Ondatra zibethica (bizam 25 Phasianus colchicus (fazan) 585 Pedrix pedrix (potârniche) 45 Sus scrofa (mistreţ) 222 Scolopax rusticola (sitar) 100 Streptopelia turtur (guguştiuc) 45 Sturnus vulgaris (graur) 205 Tetrao urogalus (cocoş de munte) 16 Turdus iliacus (sturz) 85 Ursus arctos (urs) 4

Tabel 6.1.3.2. Specii de faună sălbatică valorificate în judeţul Maramureşîn anul 2004

6.1.4. Starea ariilor naturale protejate Supravegherea stării ariilor naturale s-a realizat prin efectuarea de controale (14

controale), derulate pe parcursul întregului an, în ariile naturale: Creasta Cocoşului, Lacul Albastru, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, Arcer -Tibleş, Tăul lui Dumitru, Iezerul Mare, Tăul Negru, Poiana Brazilor, Mlaştina Vlăşinescu, Peştera de la Vălenii Şomcutei, Peştera cu Oase, Rezervaţia de castan comestibil de la Baia Mare şi Lacul Morărenilor.

Fig. 6.1.4.1. Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu – Munţii Rodnei

Starea acestora este în general bună, exceptând situaţia din Parcul Naţional

Munţii Rodnei, dar şi acolo se poate observa o schimbare în bine o dată cu constituirea

70

administraţiei parcului, una din măsurile urgente care se impun a fi realizate în prima etapă fiind întocmirea planului de management a parcului.

S-au făcut propuneri de mărire a unor suprafeţe ale ariilor naturale protejate, astfel: Creasta Cocoşului cu circa 100 ha, Arcer - Tibleş cu 280 ha.

Fig. 6.1.4.2. Arcer – Ţibleş – Munţii Rodnei

Fig. 6.1.4.3. Creasta Cocoşului

71

A fost demarată acţiunea de inventariere şi de întocmire a fişelor tehnice ale arborilor ocrotiţi şi declaraţi monumente ale naturii, din judeţ, acţiune ce va continua şiîn anul 2005.

Arboretul de castan comestibil din zona Baia Mare şi implicit din rezervaţia de castan este afectat de fenomenul de uscare datorita cancerului de scoarţă, cauzat de ciuperca Cryphonectria parasitica, aceasta calamitate fiind catalogată drept o catastrofăecologică, impunându-se măsuri urgente şi eforturi financiare susţinute pentru salvarea acestuia. În luna iunie 2004 a avut loc la Baia Mare, Simpozionul cu tema ”Să salvămcastanul comestibil”, în cadrul căruia a fost prezentată lucrarea „Consideraţii asupra situaţiei actuale a rezervaţiei de castan din jurul municipiului Baia Mare”. Cu aceastăocazie s-a realizat o inventariere a celor 36 de parcele de castanet cu regim de protecţie, din cele 3 ocoale, respectiv Baia Mare, Baia Sprie şi Tăuţii Măgherăuş,însumând o suprafaţă de 447,5 ha, faţă de 500 ha câte sunt în Legea nr. 5/2000.

Zonele umede de pe platoul Igniş-Gutâi fac obiectul cercetărilor specialiştilor privind valorificarea şi conservarea diversităţii biologice în cadrul proiectului „O EUROPĂ, MAI MULTĂ NATURĂ”, proiect finanţat de Olanda şi care se constituie într-o bază de date importantă în scopul declarării acestei zone ca sit NATURA 2000. Tot în acest scop s-a realizat o importantă bază de date privind Tisa Superioară – zonăumedă de importanţă transfrontalieră .

Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei este principalul obiectiv de patrimoniu natural din judeţ, având o suprafaţă de 47227 ha, din care în judeţul Maramureş se află 9798 ha. Acest parc adăposteşte o bogată şi variată floră şi faunăsălbatică, unele specii fiind de interes comunitar. Cuprinzând o mare parte din fondul forestier, rezervaţia este în administrarea Direcţiei Silvice Maramureş – O.S.B., care asigură supravegherea şi paza.

Fig. 6.1.4.4. Căldarea Iezer – Muntii Rodnei

În ultimii ani acest obiectiv natural, de o importanţă deosebită, este supus unor presiuni antropice fără precedent, unele chiar scăpate de sub control, cum ar fi

72

demararea unor lucrări fără a fi obţinute în prealabil avizele necesare, extragerea de masă lemnoasă şi braconajul.

Ariile naturale: Lacul Albastru, Rezervaţia Fosiliferă Chiuzbaia, peşterile Vălenii Şomcutei, Peştera cu Oase, mlaştinile Vlăscinescu, Tăul lui Dumitru, Pădurea Crăiasca, Pădurea Bavna, Laricetu de la Coştiui, Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului, Cheile Babei, Peştera şi Izbucul Izei, Defileul Lăpuşului, Poiana cu narcise Tomnatec – Sehleanu, Coloanele de la Limpedea şi Rozeta de piatră de la Ilba sunt supuse unor presiuni din partea turismului, prin abandonarea resturilor menajere în zonă.

Fig.6.1.4.6 Tăul lui Dumitru Fig. 6.1.4.5. Lacul Albastru Munţii Rodnei Munţii Rodnei Rezervaţiile naturale Lacul Morărenilor, mlaştinile Poiana Brazilor, Iezeru Mare,

Tăul Negru şi Pădurea Ronişoara se află într-o stare foarte bună, nefiind afectate de nici o activitate, în afară de cele tradiţionale, care nu le afectează în nici o măsurăstarea naturală.

Fig. 6.1.4.7. Poiana Brazilor – Munţii Rodnei În luna septembrie 2004 a fost demarată acţiunea de evaluare a caprelor negre

din Parcul Naţional Munţii Rodnei, având loc întâlniri cu responsabilii de vânătoare din

73

Direcţia Silvică şi, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic-Satu Mare, în vederea stabilirii datei şi a detaliilor tehnice pentru reuşita acţiunii.

În urma acestei acţiuni comune, la care, în premieră, a participat şi societatea civilă, a fost întocmit un proces verbal, care a fost dat publicităţii. Concluzia finală a fost unanimă, aceea că populaţia de capre negre a scăzut alarmant şi se impun măsuri urgente de stopare a fenomenului. Acţiunea de salvare a caprei negre din Munţii Rodnei continuă cu activităţi de sensibilizare şi conştientizare a comunităţilor locale privind importanţa estetică şi ştiinţifică a acestui mamifer numit şi antilopa Carpatilor.

Parcul Natural Munţii Maramureşului a fost instituit prin HG 2151/2004, în suprafaţă de 148850 ha, zonarea interioară a parcului cuprinzând 10 nuclee de conservare specială, cu cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural, punand astfel bazele suportului legal în vederea propunerii, la UNESCO - MAB, pentru declararea ca rezervaţie a biosferei transfrontieră. Dintre acestea, trei sunt rezervaţii naturale (rezervaţia de cocoş de mesteacăn Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii, Poiana cu narcise Tomnatec- Sehleanu, Vf. Farcău - Lacul Vinderel - Vf. Mihăilecu) şi un monument al naturii - Stâncăriile Sâlhoi, nominalizate în Legea 5 /2000.

Fig. 6.1.4.8 Vârful Farcău – Munţii Maramureşului

Acest parc este constituit în principal cu scopul de protecţie şi conservare a unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă ,cu valoare semnificativă peisagistică, culturală şi cu omare diversitate biologică. El este o arie naturală protejată administrată în primul rând pentru conservarea peisajului şi recreere, corespunzând categoriei V IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii).

74

Fig. 6.1.4.9. Lucrări de reconstrucţie ecologică – Munţii Maramureşului

Cele 10 zone de conservare specială, declarate conform Ordinului MAPAM 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi naturale din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, sunt:

- Nacladovăţ 237 ha - Zaslău - Runcu –Hlubochi 745 ha - Şerban- Pop Ivan- Hututeanca-Tomnatec- Sehleanu 1050 ha - Farcău - Vinderel - Mihăilecu - Petriceaua –Cârligătura 1920 ha - Piatra Socolau 613 ha - Târniţa - Bosotin – Budescu 890 ha - Lutoasa - Pecealu – Băiţa 930 ha - Băiţa-Bardău - Tunel CFF Terchila 1095 ha - Comanu Mic 300 ha - Izvorul Boului – Jupania 265 ha

Activitatea compartimentului Protecţia Naturii si Arii Naturale Protejate din cadrul

A.P.M. Maramureş, s-a desfăşurat în decursul anului 2004, având ca obiectiv principal punerea în aplicare a legislaţiei din domeniul protecţiei şi conservării capitalului natural, precum şi a verificării modului cum este cunoscută şi respectată de către persoanele fizice şi juridice, Legea 462/2001, care aprobă O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

6.1.6. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artăPrin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 231/2004 a fost aprobată Lista

Monumentelor Istorice actualizată, structurată pe 4 categorii, în funcţie de natura lor: 1. Arheologic 2. Arhitectură3. Monumente de for public 4. Monumente memoriale, funerare În această listă judeţul Maramureş este înscris cu un număr de 585 monumente

istorice, din care 179 în grupa valorică A. În patrimoniul mondial (UNESCO) sunt înscrise 8 biserici de lemn: - Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Bârsana

75

- Biserica „Sf. Nicolae” Budeşti - Biserica „Sf. Paraschiva” Deseşti - Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Ieud - Biserica „Sf. Arhangheli” Plopiş- Biserica „Sf. Paraschiva” Poienile Izei - Biserica „Sf. Arhangheli” Rogoz - Biserica „Sf. Arhangheli” Şurdeşti Aceste obiective de patrimoniu se află într-o stare bună, excepţie făcând biserica

de lemn din Bârsana, la care se impun lucrări de restaurare.

6.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Activităţile umane au avut şi au în continuare un impact negativ asupra florei şi

faunei sălbatice. Exploatarea excesivă a unor resurse naturale, fără a avea în vedere necesităţile generaţiilor viitoare precum şi fragmentarea unor habitate naturale, duc la periclitarea vieţii sălbatice.

Toate investiţiile mari, dar şi cele mici, amplasate în zone naturale, trebuie săţină cont, în primul rând, de impactul negativ asupra florei şi în special asupra faunei sălbatice. În acest sens se impun studii de impact bine documentate, făcute de către specialişti în domeniu, punându-se accent pe efectele pe termen mediu şi lung.

O altă activitate, uneori mai greu de controlat, care trebuie stopată, este extragerea excesivă de masă lemnoasă din pădurile private şi de stat, precum şibraconajul, mai ales la speciile de interes cinegetic (urs, cerb, căprior, etc).

Dezvoltarea necontrolată a turismului poate determina o presiune mare asupra cadrului natural, ducând la degradarea acestuia, în acest sens fiind necesar implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate.

Păşunatul în golurile de munte şi cele alpine nu mai reprezintă o presiune asupra florei şi faunei sălbatice, deoarece numărul stânilor este într-o continuă scădere.

6.1.8. Proiecte interne şi internaţionale Este în curs de derulare proiectul „Să salvăm castanul comestibil” finanţat de

Uniunea Europeană prin programul PHARE 2001, arboretul de castani comestibili din zona Baia Mare fiind afectat într-o mare măsură de fenomenul de uscare datorită unei ciuperci, cancerul scoarţei castanului-Cryphonectria parasitica.

Se derulează de asemenea proiectul „O EUROPĂ, MAI MULTĂ NATURĂ”, proiect finanţat de Olanda şi care se constituie într-o bază de date importantă în scopul declarării acestei zone ca sit NATURA 2000, obiectul cercetărilor specialiştilor fiind valorificarea şi conservarea diversităţii biologice ale zonelor umede de pe platoul Igniş-Gutâi.

6.2. Biosecuritatea

6.2.1. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi

operatorii în domeniu Plantele modificate genetic (transgenice) sunt plante de cultură obişnuite, cărora,

prin intermediul unor tehnici moderne de inginerie genetică li se transferă anumite gene (şi prin urmare, caracterele dorite) cu o precizie şi o uşurinţă superioare metodelor clasice de ameliorare.

Pe teritoriul judeţului Maramureş nu au fost făcute studii aprofundate privind cultura plantelor superioare modificate genetic, neexistând suprafeţe cultivate cu această categorie de plante.

76

6.2.3. Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele modificate genetic (OMG) sau părţi ale acestora, direct sau indirect, imediat sau cu întârziere, asupra sănătăţii umane şi asupra mediului

Până la ora actuală, nici un studiu ştiinţific nu a putut demonstra faptul căplantele modificate genetic ar putea dăuna în vreun fel sănătăţii omului sau animalelor. Mai mult, specialiştii sustin că o cultură de plante transgenetice asigură un spor de producţie cuprins între 16 si 50% faţă de o cultură tradiţională.

Aceasta întrucît acest tip de culturi permite o distrugere mult mai eficientă adăunătorilor. Dezavantajul ar fi că seminţele sunt în medie cu 10-15% mai scumpe decât cele obişnuite. Cu toate acestea, nu puţine au fost vocile care au atras atenţia asupra unor potenţiale pericole la care se expune omul consumând produse care au la baza OMG-uri.

În UE şi în România de asemenea, există obligativitatea etichetării produselor ce conţin OMG-uri.

6.3. Starea pădurilor

6.3.1. Fondul forestier

Judeţul Maramureş situat în partea de nord a României, are o suprafaţă de 6304,36 kmp, cu un relief variat, zona montană reprezentând 43% din teritoriu, cu înălţimi mijlocii, exceptând zona înaltă a Munţilor Rodnei, cu Vârful Pietrosul (2303 m); zona de dealuri şi podişuri reprezintă 30%, iar zona joasă - depresiuni, lunci, terase - 27%.

Fondul forestier aflat în administrarea Direcţiei Silvice Baia Mare ocupă osuprafaţă de 264883 ha.

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor Din suprafaţa fondului forestier a judeţului Maramureş, aflată în administrarea

Direcţiei Silvice Baia Mare 259898 ha o ocupă pădurile. Din suprafaţa totală de pădure, 104851 ha reprezintă păduri de protecţie în grupa I, iar 155047 ha sunt păduri de producţie şi protecţie incluse în grupa II-a funcţională.

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic În anul 2004 volumul total de masă lemnoasă recoltat a fost de 453,2 mii mc.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Repartiţia suprafeţelor de pădure după formele de relief este următoarea: - 19510 ha la câmpie - 106193 ha la deal - 134195 ha la munte

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor în anul 2004 Din total suprafaţă de pădure, 2080 ha sunt afectate de poluare şi 98,9 ha de

uscare, din care pe grade de vătămare: 98,9 ha slab şi 2080 ha mediu. 6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

În cursul anului 2004 s-au executat tăieri de regenerare pe o suprafaţă de 1900 ha, tăieri de produse accidentale pe 40343 ha, tăieri de îngrijire pe 7828 ha, din care: degajări 1408 ha, curăţiri 2318 ha, rărituri 4092 ha şi elagaj artificial pe 10 ha.

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

77

Procentul de împădurire pe judeţ depăşeşte media pe ţară, Maramureşul nefiind inclus între judeţele cu deficit.

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Din total fond forestier în cursul anului 2004 s-a scos o suprafaţă de 29 ha.

6.3.9. Suprafeţe de pădure regenerate în anul 2004 În fondul forestier de stat s-au împădurit 373 ha integral şi 94 ha completări

curente, iar la alţi deţinători 10 ha. Prin regenerări naturale s-au realizat 486 ha în fondul forestier de stat şi 10 ha la alţi deţinători.

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea

publicului În anul 2004 a continuat acţiunea de retrocedare a suprafeţelor de pădure către

vechii proprietari. Prin tăieri ilegale s-au sustras din păduri un volum de 20364 mc de arbori, 1,5 ha de păduri fiind afectate de incendii.

În zona Baia Mare starea de sănătate a pădurilor este influenţată de emisiile de poluanţi din activitatea de metalurgie neferoasă. Prin acţiunile organizate în cadrul „Lunii pădurii” s-a sensibilizat publicul privind grija faţă de pădure, păstrarea integrităţii fondului forestier, extinderea suprafeţelor împădurite.

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

În anul 2004 s-a demarat un proiect de extindere a suprafeţelor de zâmbru în Pietrosul Rodnei.

Fauna evaluată în număr de exemplare: - cerb - 1247 - căprior - 2556 - urs - 206 - mistreţ - 1283 - capră neagră - 54 - iepure - 4482 - fazan -2875 - cocoş de munte - 398 - lup - 158 - vulpe - 1532 - pisica sălbatică - 211 - râs - 82

Speciile de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice, de Direcţia Silvică Baia Mare:

Fructe de pădure - 310 to, din care: - afine - 140 to - zmeură - 3 to - mure - 150 to - măceşe - 17 to - ciuperci - 101 tone (80 to hribi, 10 to gălbiori, 11 to ghebe)

Faună - 39 to păstrăv de consum (din păstrăvării) şi 3,1 to carne de vânat.

78

CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN

7.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban

7.1.1 Calitatea aerului în mediul urban 7.1.1.1 Date generale

Impurificarea aerului urban prezintă un rol deosebit pentru topoclima urbană,aducând modificări în potenţialul termic urban şi influenţe asupra plantelor, animalelor şi oamenilo.r

Sursele impurificării aerului urban în zona municipiului Baia Mare sunt determinate, în principal, de gazele cu oxizi de sulf, pulberile cu conţinut relativ ridicat de plumb, cadmiu şi alte metale generate de activitatea din metalurgia neferoasăreprezentată de SC Romplumb SA şi de poluarea istorică generală rămasă în urma desfăşurării pe o perioadă de peste 100 de ani a acestor activităţi. La această stare contribuie şi pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, emisiile de poluanţi în atmosferă provenite din arderile de combustibili de la centralele termice şi din traficul rutier. In condiţiile unei poluări istorice, starea de curăţenie a municipiului conduce de asemenea la modificări ale calităţii aerului.

Fig 7.1.1.1.1 Centrul municipiului Baia Mare

În zonele municipiului Sighetu Marmaţiei şi a celorlalte oraşe, principalele surse de emisii poluante sunt centralele termice ce utilizează combustibili ca: păcura, CLU, lemn şi deşeuri de lemn.

79

Fig 7.1.1.1.2 Centrul municipiului Sighetu Marmatiei.

7.1.1.2 Date de sănătate Conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Maramureş, în anul

2004, în municipiul Baia Mare, s-au înregistrat următoarele date de morbiditate specifică:

- boli ale aparatului respirator – s-a înregistrat o incidenţă de 58326,55 la 100000 locuitori

- boli ale aparatului digestiv - s-a înregistrat o incidenţă de 10542,79 la 100000 locuitori

- boli ale aparatului renal - s-a înregistrat o incidenţă de 9097,86 la 100000 locuitori

- boli endocrine şi metabolice - s-a înregistrat o incidenţă de 2711,45 la 100000 locuitori

- tumori maligne - s-a înregistrat o incidenţă de 308,66 la 100000 locuitori - malformaţii congenitale - s-a înregistrat o incidenţă de 42,48 la 100000 locuitori

7.1.2 Calitatea apei potabile în mediul urban 7.1.2.1 Calitatea apei potabile distribuite prin sistem public de aprovizionare

în localităţile urbane Calitatea apei potabile în sistem centralizat se monitorizează conform Legii

458/2002. În cursul anului 2004, din totalul probelor recoltate şi analizate, un procent de

91,74% au fost corespunzătoare din punct de vedere bacteriologic şi 76,51% corespunzătoare din punct de vedere chimic. Procentul mai scăzut al probelor corespunzătoare la indicatorii fizico-chimici se datorează în special neîncadrării în valorile admise pentru indicatorul clor rezidual liber, situaţie întâlnită în toate localităţile urbane ca urmare a utilizării fie a unor cantităţi insuficiente de substanţe clorigene, fie a unor substanţe clorigene de calitate necorespunzătoare.

De asemenea, s-au înregistrat creşteri la indicatorul turbiditate pentru perioade scurte de furnizare (1-3 zile), în special în reţeaua de distribuţie a oraşului Baia Mare, dar şi în reţelele de distribuţie a sistemelor care utilizează ca sursă apa de suprafaţă.

80

Referitor la municipiul Baia Mare absenţa treptei de decantare la nivelul uzinei de apă are ca urmare o eficienţă mai redusă a treptelor de tratare şi utilizarea unor doze mai mari de clor pentru potabilizare, mai ales în lunile de primăvară şi toamnăcând turbiditatea apei brute este mai crescută; reflecându-se prin turbiditate ridicată şiîn apa din reţea. În aceste perioade DSP Maramureş efectuează monitorizări suplimentare la parametrii bacteriologici şi cei fizico-chimici. In acest sens trebuie săamintim demararea unui proiect ISPA privind managementul apelor în zona Baia Mare - „Reabilitarea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Baia Mare” – aplicat de SC VITAL SA Baia Mare şi Primăria municipiului Baia Mare (contractor Halcrow Group - Marea Britanie), pentru care s-a ratificat Memorandumul de finanţare dintre Comisia Europeană şi Guvernul României pentru Măsura ISPA nr. 2001/RO/16/P/PA/003 de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului. Investiţia va asigura viabilitatea economică, precum şi atingerea nivelului standardelor româneşti şi europene în domeniul serviciilor de alimentare cu apă,colectare şi epurare a apelor uzate din municipiul Baia Mare. În urma parcurgerii etapelor din procedura de evaluare a impactului asupra mediului, APM Maramureş aemis Acordul de mediu nr. 04/22.10.2004.

Verificarea conformităţii apei potabile din reţea la parametrii chimici toxici (plumb, trihalometani şi pesticide) s-a efectuat la Institutul de Sănătate Publică Cluj Napoca, rezultatele încadrându-se în limitele sanitare stabilite prin Legea 458/2002.

7.1.2.2 Calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate

Principalele zone de agrement pentru îmbăiere situate pe cursurile naturale de apă utilate tradiţional sunt: pod Cătălina, pod Lăpuşel, Lacul Bodi Mogoşa, Lacul Nistru, Lacul Bodi Ferneziu. Acestea nefiind administrate de primăriile locale sau alţi agenţieconomici, nu dispun de amenajări conform cerinţelor legislaţiei sanitare (HG 459/2002 şi HG 88/2004) şi nu sunt autorizate sanitar, situaţie valabilă de altfel pentru tot judeţul Maramureş.

Din totalul probelor de apă recoltate şi analizate din zonele naturale de îmbăiere neamenajate identificate, un procent de 85,7 % au fost corespunzătoare chimic la parametrii analizaţi (pH, nitraţi, nitriţi, amoniu, CBO5, O2 dizolvat) şi 14,3 % corespunzătoare bacteriologic la parametrii analizaţi (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali).

Ştrandurile şi bazinele de înot din Baia Mare utilizează apă de reţea, iar staţiunea Ocna Şugatag utilizează apă salină şi apă de reţea, acestea fiind autorizate sanitar. Din totalul probelor de apă analizate de la ştranduri, 12,5 % au fost corespunzătoare bacteriologic, iar din punct de vedere chimic probele nu s-au încadrat în limita admisă la parametrul clor rezidual liber, datorită clorinării insuficiente.

În anul 2004 nu au fost semnalate focare de îmbolnăviri în raport cu calitatea apelor de îmbăiere.

7.2 Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului, în zonele locuite

7.2.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Riscul pentru sănătatea omului are ca trăsătură fundamentală relaţia dintre mediu, reprezentat de agentul sau amestecul poluant şi organismul uman cu identitatea şi individualitatea lui.

Factorii care se asociază riscului pentru sănătate la apariţia bolilor legate de poluarea mediului sunt: expunerea organismului la poluanţi şi efectele acţiunii acestora asupra organismului.

Se disting 2 tipuri de acţiuni:

81

- directă, caracterizată prin efectul patogen al poluanţilor în funcţie de natura, concentraţia şi timpul de acţiune a acestora - indirectă, rezultată din efectul dăunător asupra mediului

A. Acţiunea directă a poluării aerului asupra sănătăţiiÎn cadrul acestei acţiuni se disting 3 tipuri de efecte, respectiv acute, cronice şi

tardive. 1.Efectele acute apar după expuneri de scurtă durată la niveluri ridicate de

poluare a aerului. Se caracterizează prin modificări ale sănătăţii care urmează la scurt timp după expunerea la poluanţii atmosferici. În acest tip de efecte intră intoxicaţiile acute (în accidente industriale) şi modificări ale sănătăţii cu agravarea sau decompensarea unor boli preexistente (episoade de poluare severă).

2.Efectele cronice apar după expuneri de lungă durată, la concentraţii moderate de poluanţi care acţionează timp îndelungat (ani de zile) asupra organismului uman. În producerea cumulării acţiunii poluanţilor se disting 2 tipuri:

- cumularea substanţei poluante în organism- în cazul poluanţilor toxici cumulativi (Pb, Cd, Hg, etc.), care se depun în diferite ţesuturi sau organe şi care, depăşind pragul de toleranţă al organismului provoacă apariţia fenomenelor toxice ;

- cumularea funcţională produsă de suprasolicitarea mecanismelor de apărare,producându-se în timp modificări iniţial funcţionale reversibile, ulterior modificări morfologice şi parţial ireversibile cu apariţia de îmbolnăviri- în cazul poluanţilor iritanţi (SO2, NO2, Cl2, NH3, O3, suspensii). 3.Efectele tardive apar după expuneri de lungă durată, latenţa după care apar

fenomenele patologice este uneori de zeci de ani. În această categorie intră efectele: cancerigen, teratogen şi mutagen. Numărul substanţelor chimice cu efect cancerigen -cert sau potenţial - este în permanentă creştere, dintre aceste substanţe se regăsesc şiîn rândul poluanţilor atmosferici, dar mecanismul de acţiune insuficient descifrat, precum şi faptul că pentru multe substanţe cancerogenitatea este demonstrată numai pe animale, fac să nu existe suficiente elemente de certitudine în judecarea riscului real pentru populaţie.

Deoarece majoritatea bolilor cronice (respiratorii, cardiovasculare, renale, etc.) au o cauzalitate multifactorială (în producerea lor sunt implicaţi mai mulţi factori care interacţionează între ei), este foarte greu de stabilit rolul şi ponderea poluanţilor prezenţi în aerul ambiental în apariţia acestor boli.

Stabilirea cauzalităţii bolilor se face prin studii epidemiologice descriptive şi analitice.

Studiile ecologice (corelaţionale) sunt studii descriptive şi constituie prima treaptă într-o investigaţie epidemiologică. Ele permit stabilirea de corelaţii comparând fie diferite populaţii în acelaşi timp, fie acceaşi populaţie în momente diferite. Aceste studii prezinta o serie de avantaje, dintre care amintim: cost scazut, atractivitate, sunt relativ uşor de efectuat. Prezinta insa si dezavantaje, cum ar fi: au validitate modestă şipot fi dificil de interpretat, datorită următoarelor lipsuri:

• corelaţia cauzală (expunere la factorul de risc - apariţia îmbolnăvirii) este studiată doar la nivel populaţional şi nu individual (sursa de eroare sistematică)

• dacă expunerea se face la mai mulţi factori de risc, ponderea lor în apariţia bolii nu poate fi evaluată corect (sursă de confuzie)

• dificultăţi în colectarea datelor. Chiar dacă sunt utile pentru obţinerea unor rezultate preliminare, studiile

ecologice trebuie urmate de studii valide tip cohortă sau caz martor, doar acestea fiind relevante în sensul unei concluzii.

82

7.2.2 Evaluarea riscului asupra stării de sănătate în expunerea la particulele în suspensie

Evaluarea riscului asupra stării de sănătate în expunerea la particule în suspensie nu poate fi cuantificată în lipsa unor studii de impact asupra stării de sănătate în relaţia cu poluarea ambientală.

7.2.3 Starea de sănătate a grupurilor populaţionale cu risc crescut în expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto

In judeţul Maramureş nu s-au făcut corelaţii între variaţia indicatorilor stării de sănătate a populaţiei şi poluarea cu plumbul generat de traficul auto, deoarece nu există studii pe eşantioane reprezentative pentru populaţia judeţului.

7.3 Starea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Spaţiile verzi din judeţul Maramureş sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt. Municipiul/Oraşul Suprafaţa totală

(ha)

Zona verde/ cap de locuitor (m2/loc.)

Suprafaţa spaţiilor verzi raportată la suprafaţa totală a

localităţii (%)

1. Baia Mare 280 18,7 0,14 2. Târgu Lăpuş 8,85 6,3 1,25 3. Baia Sprie 16,01 10,1 5,30 4. Sighetu Marmaţiei 11,16 2,5 0,71 5. Cavnic 3,1 5,7 0,20 6. Seini 21 22,2 28,60 7. Vişeu de Sus 1,41 0,8 0,075 8. Borşa 4,05 1,5 0,01

Tabel 7.3.1. Repartizarea spaţiilor verzi în judeţul Maramureş

Suprafaţa spaţiilor verzi din municipiul Baia Mare ce aparţin domeniului public însumează circa 80 ha, cu o suprafaţă alocată pe locuitor de circa 5,8 mp. Valoarea medie obţinută este inferioară valorii medii urbane la nivel naţional (circa 7,5 mp) şimult sub norma europeană care prevede o suprafaţă echivalentă de 30 – 40 mp/loc. În prezent normele naţionale prevăd 2 - 2,2 mp/loc. (excluzând parcurile publice) prin regulamentele urbanistice şi 1,3 mp/loc. echivalent spaţii de joacă, conform Ordinului nr.536/1997 al Ministerului Sănătăţii.

Repartiţia spaţiilor verzi în municipiul Baia Mare este următoarea: 6 parcuri publice (22 ha), 13 scuaruri (20 ha), 15 aliniamente stradale (38 ha).

83

Fig 7.3.2. Zonă verde în centrul municipiului Baia Mare

Principalele zone de agrement pe cursurile naturale de apă în judeţul Maramureşsunt: pod Cătălina, pod Lăpuşel, lacul Nistru. Alte puncte utilizaze în scopuri de agrement sunt: Văile Firiza, valea Neagră, Usturoiu şi lacurile artificiale Bodi, Ferneziu şi Strîmtori-Firiza. Acestea nefiind administrate de primăriile locale sau alţi agenţieconomici, nu dispun de amenajări conform cerinţelor legislaţiei sanitare (HG 459/2002 şi HG 88/2004) şi nu sunt autorizate sanitar.

Spaţiile de recreere din municipiul Baia Mare, aflate în întreţinerea Serviciului Public Ambient Urban sunt: Grădina Zoologică, zona trenuleţului pentru copii din Parcul Municipal, Parcul Mara precum şi cele 25 de amplasamente organizate în cartierele oraşului, ca locuri de joacă.

7.4 Evoluţia aşezărilor umane 7.4.1 Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare. Reţele de

alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare Procesul de urbanizare

Procesul de urbanizare a devenit un fenomen general, specific şi ireversibil, fiind rezultatul unor factori obiectivi ca: dezvoltarea comerţului, a transportului, a industriei şialtele.

În judeţul Maramureş procesul de urbanizare se realizează prin dezvoltarea continuă a oraşelor existente, printr-o tendinţă de înglobare a localităţilor rurale aflate în imediata vecinătate a oraşelor şi crearea de noi oraşe. Prin Legea 83/05.04.2004 au fost declarate oraşe – Săliştea de Sus, Şomcuta Mare, Tăuţii Măgherăuş, Ulmeni, iar prin Legea 332/08.07.2004 Comuna Dragomireşti a fost declarată oraş.

Aceste oraşe noi includ şi următoarele comunităţi:

Denumire oraş Localităţi componente ale oraşului Sate ce aparţin oraşului

Săliştea de Sus Săliştea de Sus Somcuta Mare Buteasa Buciumi Codru Butesii Ciolt Finteuşu Mare Hovrila

Şomcuta Mare

Vălenii Şomcutei Tăuţii Măgherăuş Tăuţii Măgherăuş Bozânta Mare

84

Băiţa Merişor Buşag Ulmoasa Nistru Ulmeni Arduzel Chelinţa Tohat MânăuSomeş-Uileac Ţicău

Ulmeni

Vicea Dragomireşti Dragomireşti

Tabel 7.4.1.1. Oraşe noi ale judeţului Maramureş

Reţele de alimentare cu apă potabilăÎn judeţul Maramureş lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă este de

cca 658 km, din care 399,6 km în municipii şi oraşe, iar 258,3 km în mediu rural. Sistemul de alimentare cu apă al municipiului Baia Mare este sistem centralizat

alimentat din sursa de suprafaţă Runcu – Firiza. Exista două staţii de tratare a apei în funcţiune:

- Uzina principală cu o capacitate proiectată de 1230 l/s - Microuzina cu o capacitate de 15 l/s care deserveşte zona din amonte de

cartierul Ferneziu. Cu excepţia cartierului Ferneziu toată apa tratată curge gravitaţional în sistemul de alimentare prin rezervoarele amplasate la Uzina principală de tratare a apei şi pe strada Griviţa. Rezervoarele de înmagazinare a apei asigură o capacitate de acumulare de

32880 m3, suficientă pentru a asigura apa de spălare şi a compensa variaţiile zilnice ale cererii.

La Microuzina care alimentează zona din amonte de cartierul Ferneziu mai există un rezervor nou, care funcţionează din anul 2004 cu o capacitate de 80 m3.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei în municipiul Baia Mare este de 286 km. Ea deserveşte două zone de presiune. Zona superioară este alimentată direct de la Uzina nouă de tratare a apei şi include cartierul Vasile Alecsandri, 25% din Centrul Vechi, 70% din zona rezidenţială Griviţa şi Zona industrială Est. Zona inferioarăeste alimentată din rezervoarele Griviţa şi include cartierele Săsar, Gării, Bogdan Vodă,Traian, Valea Roşie, Republicii, 75% din centrul vechi şi 30% din zona rezidenţialăGriviţa.

Zona rezidenţială Ferneziu este alimentată cu apă prin pompare de la Uzina de tratare a apei şi de Microuzina din Ferneziu.

Volumul de apă potabilă asigurat în Baia Mare a fost în anul 2004 de 16427192 m3, din care 7420343 m3 au fost distribuiţi populaţiei.

Sistemul de alimentare cu apa potabilă în oraşul Baia Sprie provine din surse subterane – grup trei izvoare, Gabor, Sarmas, Mohos, Ciontolan, Ceapa 1, Borcut Vest şi surse de suprafaţă – Sacadat, Borzaş, Stănişoara, Limpedea, Ceapa 2, Mohoş 2. Volumul de apa potabilă distribuit în anul 2004 către populaţie a fost de 383500 m3.

In orasul Cavnic sursele de alimentare cu apa potabilă sunt subterane – Valea Albă, Valea Berbinciori, Valea Şuior, iar sursele de suprafaţă – izvor Lighet şi Roata. Volumul de apă potabilă distribuit populaţiei în anul 2004 a fost de 196327 m3.

Reţele de canalizare

85

Lungimea reţelei de canalizare la nivelul judeţului Maramureş este de 309,6 km, din care 290,3 km în zona urbană, 15 localităţii având sistem de canalizare publică.

Aşezarea geografică a municipiul Baia Mare face posibilă colectarea şitransportul gravitaţional al apelor uzate de la consumatori la Staţia de epurare (SE), amplasată în vestul oraşului. Nu există staţii de pompare pe reţeaua de canalizare.

Sistemul de colectare a apelor uzate este predominant unitar, dar sunt zone unde descărcarea apelor pluviale se face direct în râul Săsar.

Reţeaua de canalizare este formată din colectoare principale şi secundare. În Baia Mare traseul colectoarelor principale este de la est la vest. Pe malul drept al râului Săsar există un singur colector până la staţia de epurare. Acesta subtraversează râul Săsar prin sifonare, înainte de a prelua debitul de apă uzată de pe malul stâng.

Pe malul stâng al râului Săsar există 5 colectoare principale şi secundare în apropierea imediată a râului.

Colectoarele principale se întâlnesc în zona Decebal de unde două colectoare paralele pleacă la Staţia de epurare.

Aproximativ 80% din reţeaua de canalizare este proiectată în sistem unitar (colectează atât apa uzată cât şi cea meteorică). Intinderea reţelei de canalizare numai pentru ape pluviale a municipiului Baia Mare este foarte restrânsă şi este delimitată la zona industrială de vest.

7.4.2 Amenajarea teritorială

Judeţul Maramureş are un număr de 517562 locuitori, cu o densitate a populaţiei de 82,10 loc/km2. Din punct de vedere administrativ, teritoriul judeţului cuprinde: 2 municipii, 11 oraşe, 63 comune şi 213 sate, din acestea din urmă, 28 aparţin de municipii şi oraşe.

7.4.3 Concentrările urbane Concentrarea populaţiei judeţului Maramureş în municipii şi oraşe în anul 2004,

este prezentată în continuare.

020000400006000080000

100000120000140000160000

Nr.locuitori

1Localitate

Concentrari urbane 1 Baia Mare2 Sighetu Marmatiei3 Baia Sprie4 Borsa5 Cavnic6 Dragomiresti7 Salistea de Sus8 Seini9 Somcuta Mare10 Targul Lapus11 Tautii Magheraus12 Ulmeni 13 Viseu de Sus

Fig. 7.4.3.1 Concentrări urbane în judeţul Maramureş

86

Fig 7.4.3.2 Vedere de ansamblu a municipiului Baia Mare

7.4.4 Poluarea aerului în zona urbanăProblematica a fost tratată în capitolul 2.

7.4.5 Aglomerări urbane

Aglomerarea urbană reprezintă forma cea mai dezvoltată şi dinamică a oraşului, în funcţie de gradul de dezvoltare economică şi urbană.

Fig. 7.4.5.1 Zonă cu intensă activitate comercială din municipiul Baia Mare

87

Judeţul Maramureş este reprezentat din acest punct de vedere de municipiul Baia Mare împreună cu localităţile componente ale municipiului: Blidari, Firiza, Valea Neagră şi valea Borcutului. La 1 iulie 2004 populaţia stabilă a municipiului Baia Mare a fost de 141253 locuitori, reprezentând 27,3% din populaţia judeţului Maramureş.Raportat la numărul populaţiei din celelalte municipii din ţară, Baia Mare ocupă locul 17 din totalul de 95 municipii.

7.4.6 Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane

În municipiul Baia Mare, măsurătorile efectuate în cursul anului 2004 au evidenţiat următoarea situaţie privind nivelul de zgomot echivalent:

- pe străzi de categorie tehnică I - valorile medii înregistrate nu au depăşit limita maximă admisă de 85 dB(A);

- pe străzi de categoria tehnică II - 72% din valorile medii măsurate au depăşit valoarea maximă admisă de 70dB(A);

- pe străzi de categoria tehnică III - 41,7% din măsurători au înregistrat valori medii ce au depăşit valoarea maximă admisă de 65 dB(A); S-au remarcat depăşiri mai accentuate ale valorilor maxim admise privind nivelul

de zgomot pe străzile Motorului, Mărgeanului şi Minerilor. Această situaţie se datoreazătraficului greu existent în aceste zone.

Toate măsurătorile efectuate în zona feroviară a municipiului au indicat valori medii ce au depăşit valoarea maximă admisă de 70 dB(A). În cazul pasajelor pietonale şi a parcurilor 41,7% din măsurători au înregistrat valori medii ce depăşesc limita maximă admisă de 65 dB(A) respectiv 60 dB(A). În parcări auto şi pieţe alimentare nu s-au înregistrat depăşiri.

7.4.7 Mediul urban şi spaţiile verzi

În echiparea tehnico-edilitară a oraşelor sunt incluse şi spaţiile verzi, care cuprind: parcuri, scuaruri, benzi plantate în lungul arterelor de circulaţie, spaţii de faţadă, spaţiile verzi dintre blocuri, etc.

Suprafaţa spaţiilor verzi urbane administrate de către autorităţile publice locale din judeţul Maramureş este de 341,04 ha. Materialul dendro-floricol este produs integral în serele şi pepinierele ce aparţin Serviciului Public Ambient Urban Baia Mare.

Cea mai însemnată categorie de spaţii verzi din zona urbană a judeţului Maramureş sunt parcurile.

În municipiul Baia Mare se găsesc următoarele parcuri:

Nr.crt. Denumire Suprafaţă 1 Parc Municipal Baia Mare 6,5 ha 2 Parc Cinematograf Dacia 2,0 ha 3 Parc Complex Mara 4,0 ha 4 Parc Monumentul Ostaşului Român 1,5 ha 5 Grădina „Colonia Artiştilor Plastici” 2,0 ha 6 Câmpul Tineretului 6,0 ha

TOTAL 22 ha

Tabel 7.4.7.1 Suprafeţe ocupate de parcuri în municipiul Baia Mare

88

Fig 7.4.7.2 Zona parcului Mara din municipiul Baia Mare

Alte parcuri se găsesc în municipiul Sighetu Marmaţiei – parcul Grădina Morii, parcul Central din Piaţa Libertăţii, parcul Dendrologic, parcul Tepliţa şi Plaja Grădina Morii cu o suprafaţă de 15,8 ha; în Vişeul de Sus – parcul Dendrologic; în Seini – parcul Central.

Aceste parcuri cuprind plantaţii de arbori şi arbuşti în proporţie de 40-60 % din teritoriu, spaţii gazonate 40-50% din suprafaţă şi flori pe 5-10% din suprafaţă. Aleile sunt mai puţin numeroase dacă le raportăm la suprafaţa totală. Parcurile găzduiesc specii de arbori seculari ocrotiţi din care amintim: Tilia tomentosa argentea, Thuja orientalis, Quercus robur, Pinus nigra, etc.

O altă categorie de spaţii verzi sunt scuarurile. În municipiul Baia Mare există 13 scuaruri ce ocupă o suprafaţă de 20 ha. Cele mai importante se situează în: zona Buclă, RFN, Semilună, zona Monumentului Ostaşului Român, pe str. Transilvaniei (scuarul Constructorului) şi altele.

89

Fig.7.4.7.3 Monumentul Ostaşului Român din Parcul Municipal Baia Mare

Municipiul Sighetu Marmaţiei deţine o suprafaţă de 0,45 ha ocupată de scuaruri. Cele mai importante sunt localizate în Piaţa Libertăţii, străzile Mihaly de Apşa şi DragoşVodă.

In general, scuaruri de dimensiuni mici se găsesc în zona blocurilor, acestea facilitând trecerea de pe o stradă pe alta. Aleile sunt în general pavate cu pietriş, iar vegetaţia este dispusă de o parte şi de alta a lor, fiind alcătuită din arbuşti de mărimea a-3-a şi plante decorative ca Viola wittrockiana (pansela), Hidrangea macrophylla (hortenzia), Viola arvenisis (trei fraţi pătaţi), Sobus aucuparia (scoruş), etc.

În anul 2004 s-a continuat intretinerea principalelor aliniamente stradale existente, s-au continuat lucrarile de pepiniera pentru asigurarea materialului dendrologic care se va planta, in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu si a reducerii poluarii.

7.4.8 Dezvoltarea zonelor comerciale In anul 2004 în municipiul Sighetu Marmaţiei s-a construit un nou centru

comercial Artima.

90

Fig.7.4.8.1 Complexul comercial Artima din municipiul Sighetu Marmaţiei

7.5 Mediul urban - obiective şi măsuri în contextul dezvoltării durabile

7.5.1 Mediul urban - obiective şi măsuri în contextul dezvoltării durabile Obiectivele principale ale dezvoltării Municipiului Baia Mare, nominalizate în

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă, (http://baiamarecity.ro/pal21.php?out=1) sunt: I. Dezvoltarea infrastructurii de baza şi asigurarea accesului neîngrădit al

populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie gaze, căi de transport, infrastructuri de comunicaţii moderne, informaţii publice).

II. Protecţia mediului prin asigurarea unui management eficient al deşeurilor urbane, reducerea emisiilor de noxe în atmosferă şi apele de suprafaţă, reabilitarea habitatului urban şi natural.

III. Regenerare urbană (regenerarea capitalului natural în special al terenurilor, florei şi faunei specifice, a resurselor de apă contaminate, precum şi reabilitarea urbanăprin refacerea şi dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului istoric delimitat, precum şi redezvoltarea clădirilor prin faţadism şi afuncţiunilor sale de bază sau redefinirea acestor funcţiuni). Zone de dezvoltare-concentrare economică, parcuri ştiinţifice şi tehnologice precum şi reţele de dezvoltare necesare: incubatoare şi centre tehnologice, centre de excelenţă în afaceri, centre de cercetare şi inovare.

IV. Întărirea coeziunii sociale, a solidarităţii comunitare, reducerea sărăciei. Dezvoltarea Municipiului Baia Mare se va întemeia pe: comunicare, transparenţa

actului de conducere publică, precum şi pe un proces de învăţare continuă, care sa conducă la întărirea solidarităţii comunitare şi creşterea gradului de coeziune socială.

7.5.2. Poluarea aerului A. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin reducerea poluării industriale metalurgice Obiectiv specific:

- reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor de SOx, NOx, metale grele de la S.C.ROMPLUMB

91

Acţiuni posibile:- reducerea cu minimum 30% a emisiilor de SOx şi NOx la Romplumb - reducerea cu minimum 70% a emisiilor de metale grele la Romplumb

- creşterea frecvenţei de salubrizare stradală.B. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin reducerea poluării staţiilor de preparare a mixturilor asfaltice Obiective specifice:

- reducerea poluării atmosferei asociată compuşilor organici volatili - reducerea emisiilor de particule cu 95% - reducerea emisiilor de CO, SO2 şi compuşi organici volatili cu minimum 30%

Acţiuni posibile:- retehnologizarea actualelor staţii de preparare a mixturilor asfaltice, cu

focalizarea pe: instalarea de sisteme eficiente pentru reţinerea particulelor de la uscătorul de nisip şi de la buncărele de filer şi agregate, instalarea de sisteme pentru captarea şi epurarea gazelor de la malaxor, înlocuirea încălzitoarelor de ulei cu sisteme electrice

- aplicarea penalităţilor pentru neconformare cu legislaţia de mediu - introducerea programelor de conştientizare a rezidenţilor din zonele de

influenţă privind poluarea atmosferei generată de staţiile mixturi asfaltice şi prin atragerea sprijinului acestora pentru proiectele de remediere;

- respectarea procesului tehnologic şi a regulamentelor de exploatarea a instalaţiilor. C. Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin poluarea din surse de ardere urbane şi staţii distribuire carburanţiObiective specifice:

- reducerea emisiilor de COV cu 80% de la depozitele şi staţiile de distribuţie carburanţi;

- reducerea emisiilor de NOx cu 20% de la sursele de ardere a gazelor naturale. Acţiuni posibile:

- montarea la fiecare depozit/staţie de carburanţi de sisteme eficiente (minimum 80 %) pentru recuperarea vaporilor rezultaţi de la rezervoarele de stocare şi de la rezervoarele autovehiculelor.

- creşterea randamentelor la producerea şi la distribuirea agentului termic, controlul automat al arderii, camere de ardere cu reducerea NOx;

- aplicarea fermă a penalităţilor în caz de nerespectare a programelor de conformare;

- introducerea programelor de conştientizare a rezidenţilor şi a agenţilor economici privind poluarea atmosferei generată de depozitele/staţiile de carburanţi şide arderea gazelor naturale şi de atragerea sprijinului acestora pentru proiectele de remediere;

- iniţierea unui studiu de soluţii pentru reducerea emisiilor de NOx de la sursele staţionare de ardere de tip urban;

- iniţierea unui studiu de evaluare a poluării aerului în municipiul Baia Mare, generate de sursele urbane staţionare focalizat pe: cuantificarea emisiilor şi aimpactului acestora în situaţia actuală şi pentru diferite soluţii de reducere a emisiilor, precum şi după implementarea soluţiilor adoptate;

- iniţierea unor studii de fezabilitate privind utilizarea surselor alternative de energie;

- utilizarea surselor de producere a energiei termice omologate şi respectarea termenelor de verificare periodică a parametrilor de combustie. D. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin reducerea poluării din transport

92

Obiective specifice:- reducerea poluării aerului ambiental asociată traficului greu şi traficului de

tranzit pe tronsoanele drumurilor naţionale care străbat municipiul Baia Mare (E58 şiDN18);

- reducerea cu minim 30% a emisiilor de NOx, CO, metale grele şi respectiv, a vârfurilor de poluare asociate, de pe tronsoanele urbane ale municipiului Baia Mare. Acţiuni posibile:

-refacerea rutei ocolitoare a municipiului Baia Mare care să preia traficul rutier de tranzit de pe E58 şi DN18;

- dezvoltarea transportului în comun şi în special prin utilizarea transportului electrificat;

- iniţierea unui studiu de evaluare a impactului asupra calităţii mediului asociat traficului rutier pe DN18, E58 şi pe alte artere importante ale Municipiului Baia Mare în vederea cuantificării relaţiei cauză-efect şi stabilirii valorilor indicatorilor de monitorizare;

- adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţide la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE;

- aplicarea unui program ferm de penalităţi la persoanele fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile de la autovehiculele rutiere;

- elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru educarea publicului şi factorilor de decizie din unităţile care deţin şi utilizează autovehicule rutiere în legătură cu problemele de poluare a atmosferei generate de traficul rutier şi curesponsabilităţile pe care le au fiecare, atât din punct de vedere legal, cât şi pentru comunitate;

- sprijin în implementarea de reţele de monitorizare locală a poluării din transporturi;

- achiziţionarea de aparatură necesară pentru măsurarea emisiilor de la autovehicule;

- formarea unor echipe mixte responsabile de desfăşurarea programului comunitar de verificare a emisiilor de la autovehicule;

- elaborarea, implementarea şi actualizarea permanentă a programului de fluidizare a traficului;

- iniţierea şi elaborarea unui studiu de poluare din trafic rutier pentru Municipiul Baia Mare.

7.5.3. Zgomotul Obiectiv strategic: Diminuarea poluării fonice şi vibraţii în zonele rezidenţiale şi spaţiile de locuit Obiective specifice:

- realizarea studiilor de impact a traficului urban asupra sănătăţii şi a clădirilor. - reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate. - implementarea reţelelor de monitorizare a poluării sonore şi prin vibraţii.

Acţiuni posibile:- asigurarea transportului industrial cu mijloace nepoluante fonic. - încadrarea în normele şi standardele de poluare fonică şi prin vibraţii a 70 %

din sectoarele stradale intens circulate. - stimularea comunităţii în investiţiile în reabilitarea construcţiilor civile şi

creşterea gradului de izolaţie fonică.- elaborarea unei broşuri şi a unor materiale informative referitoare la poluarea

fonică, prin vibraţii şi afectarea stării de sănătate a populaţiei. - elaborarea unui studiu anual de evaluare a degradării clădirilor din cauza

vibraţiilor.

93

- identificarea tronsoanelor intens circulate în mediul urban, care depăşesc limita maximă admisă în zonele rezidenţiale pentru poluarea fonică în relaţie cu starea drumurilor şi tipul autovehiculelor de tranzit.

- implementarea reţelei de monitorizare a poluării sonore şi analiza degradării construcţiilor prin vibraţii.

7.5.4. Transportul Municipiul Baia Mare este principalul nod rutier din judeţul Maramureş. Pe

infrastructura urbană existentă, traficul rutier a înregistrat o creştere spectaculoasă,tendinţa fiind de creştere continuă.

Obiective strategice de dezvoltare a transportului local de călători: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin reducerea poluării din transport Obiective specifice:

- reducerea poluării aerului ambiental asociată traficului greu şi traficului de tranzit pe tronsoanele drumurilor naţionale care străbat municipiul Baia Mare (DN1C (E58) şi DN18).

- reducerea cu minimum 30 % a emisiilor de NOx, CO, metale grele şi, respectiv, a vârfurilor de poluare asociate, de pe tronsoanele urbane ale municipiului Baia Mare. Acţiuni posibile:

- refacerea rutei ocolitoare a municipiului Baia Mare care să preia traficul rutier de tranzit de pe DN1C (E58) şi DN18.

- dezvoltarea transportului în comun, special prin utilizarea transportului electrificat

- iniţierea unui studiu de evaluare a impactului asupra calităţii mediului asociat traficului rutier pe DN1C (E58), DN18 şi pe alte artere importante ale municipiului Baia Mare în vederea cuantificării relaţiei cauză-efect şi stabilirii valorilor indicatorilor de monitorizare.

- adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţide la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE.

- aplicarea unui program ferm de penalităţi la persoane fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile de la autovehicule rutiere.

- elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru educarea publicului şi factorilor de decizie din unităţile care deţin şi utilizează autovehicule rutiere în legătură cu problemele de poluarea atmosferei generate de traficul rutier şi curesponsabilităţile pe care le au fiecare, atât din punct de vedere legal, cât şi pentru comunitate.

- sprijin în implementarea de reţele de monitorizare locală a poluării din transporturi.

- achiziţionarea de aparatură necesară pentru măsurarea emisiilor de la autovehicule.

- formarea unor echipe mixte responsabile de desfăşurarea programului comunitar de verificare a emisiilor de la autovehicule.

- elaborarea, implementarea şi actualizarea permanentă a programului de fluidizare a traficului.

- iniţierea şi elaborarea unui studiu de poluare din trafic rutier pentru municipiul Baia Mare.

7.5.5. Spaţiile verzi Obiectiv strategic: Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şiperiurbane

94

Obiective specifice:- analiza suprafeţelor intraurbane şi periurbane existente, reglementarea şi

monitorizarea acestora; - conservarea suprafeţelor spaţiului verde şi a celui de joacă şi eliminarea

construcţiilor ilegale care ocupă suprafeţe verzi în mediul urban şi periurban. - dezvoltarea vegetativă în standarde 3D în zonele rezidenţiale puternic afectate. - reabilitarea zonelor intra- şi periurbane verzi degradate. - realizarea centurii verzi a municipiului Baia Mare şi amenajarea ecologică a

malurilor râului Săsar. - extinderea Parcului Municipal Baia Mare pe valea Usturoi şi transformarea în

Grădina Botanică prin includerea arboretelor din parcelele 61, 62 şi 78, inclusiv obiectivul turistic Piatra Virgină, cu o suprafaţă totală estimată la 150 ha. Acţiuni posibile:

- evaluarea suprafeţei reale necesare şi ocupate de trotuare şi căi rutiere. - elaborarea Hotararii Guvernului pentru suplimentarea reală a suprafeţelor verzi

alocate unui locuitor în mediu urban şi stabilirea unor indicatori diferiţi, în funcţie de numărul de locuitori/km2, condiţii geografice, climatice, de calitatea mediului.

- elaborarea raportului anual de evaluare şi monitorizare a suprafeţelor verzi urbane.

- elaborarea Hotararii Consiliului Local Baia Mare în domeniul conservării spaţiilor verzi (respectiv realocarea unor suprafeţe echivalente, în alt amplasament, spaţiilor construite intraurban şi periurban).

- alocarea din bugetul local a unor sume fixe pentru fiecare 1mp readus în circuit natural şi fiecare 1 mp administrat de persoane fizice sau juridice.

- reducerea impozitului pe teren pentru persoanele fizice sau juridice care investesc în reabilitarea şi conservarea spaţiilor verzi în special în dezvoltarea 3D.

- declararea prin Hotarare a Consiliului Local a „Zilei Ecologiei Urbane” cu rol educaţional şi acţiuni concrete de reducere a poluării şi reabilitare a spaţiilor verzi urbane.

7.5.6 Agenda Locală 21 - Planul local de dezvoltare durabilă al municipiului Baia Mare In România implementarea Agendei 21 Locala se realizează cu sprijinul PNUD,

care asigura sursele de finanţare din partea Guvernelor Marii Britanii şi Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei in sectoarele social si economic, formându-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului in monitorizarea si raportarea procesului de implementare.

Instituţia principală (neguvernamentala) implicată în acest proces este Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabila care a iniţiat implementarea Agendei 21 pe plan local la început pentru nouă oraşe.

Principalele probleme de care se ocupa CNDD sunt: reducerea sărăciei; protecţia mediului; egalitatea între femei şi bărbaţi; calitatea vieţii; managementul conflictelor.

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD) a comunităţii municipiului Baia Mare reprezintă un pachet de masuri si proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri

95

specifici societăţii moderne, astfel încât Durabilitatea sa devină punctul tare al comunităţii locale.

Obiectivele principale ale dezvoltării oraşului Baia Mare constau în:

• dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie gaze, căi de transport);

• protecţia mediului; regenerare urbană (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor şi a resurselor de apă contaminate;

• reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului istoric delimitat, precum şi repunerea în valoare a clădirilor prin reamenajarea faţadelor şi a funcţiunilor lor de bază sau redefinirea acestor funcţiuni);

• întărirea coeziunii sociale, a solidarităţii comunitare, reducerea sărăciei. Dezvoltarea Oraşului Baia Mare se va întemeia pe comunicare, transparenţa

actului de conducere publică, precum şi pe un proces de învăţare continuă, care săconducă la întărirea solidarităţii comunitare şi creşterea gradului de coeziune socială.

Principiile de management urban în aplicarea celor cinci obiective, conform principiilor dezvoltării durabile, ale Raportului "Oraşe Europene Durabile"("European Sustainable Cities", Bruxelles, 1996), Declaraţiei de la Bremen din 1997 şi în spiritul Tratatului de la Amsterdam.

Fig 7.5.1. Centrul Vechi al municipiului Baia Mare în timpul procesului de restaurare in cadrul proiectului Millennium III Business Center

Alternativele de optimizare ale proceselor AL21 sunt legate de adoptarea unui

anumit model de funcţionare, care să poată fi luat ca sistem de referinţă în evaluarea continuă a rezultatelor, astfel încât procesul de implementare al AL21 să poată fi monitorizat şi evaluat de către toţi partenerii implicaţi:

- cetăţenii şi societatea civilă (social, dezvoltare civică); - cetatea (comunitatea economică) şi componentele ei majore (administraţia,

infrastructuri urbane, sisteme financiar-bancare, etc.); - tehnocraţii ( experţi, evaluatori, auditori, tehnologi).

Dezvoltare şi reabilitare urbană

96

Obiectivele strategice ale dezvoltării şi reabilitării urbane sunt:

1. Puterea Oraşului (Un Climat Favorabil Afacerilor Durabile) Creşterea puterii economice a oraşului prin stimularea şi atragerea investiţiilor publice şi private (parteneriate strategice), în scopul creării de noi locuri de muncă, în domenii cu potenţial local (valorificare şi valorizare a resurselor locale într-un climat de afaceri atractiv), realizată la două nivele: (i) Nivel Tactic (Planuri de dezvoltare economică durabilă) prin parteneriate pe direcţii prioritare de dezvoltare economică, atragere de capital (public-privat, administraţie locală, judeţeană şi regională, înfrpţiri între oraşe), educaţie tehnologică, turism, eco-business, tehnică informaţională şi comunicare, administraţie modernă.(ii) Nivel Proiecte:

• Dezvoltarea şi Implementarea de proiecte de dezvoltare economică zonală -Millennium III Business Center

• Parcuri tehnologice "SoftVillage", Tech_NIC - centru de reciclare • Proiecte de dezvoltare economică şi de stimulare a iniţiativei private, în special

în sectorul micilor mesteşugari (model Fortius) • Reducerea birocraţiei prin automatizarea procesului de eliberare a autorizaţiilor

în domeniul activităţilor economice. 2. Dezvoltare Durabilă (Un Mediu de Afaceri Favorabil Dezvoltării Durabile a Comunităţii) prin dezvoltarea unui sistem integrat de marketing urban "UrbanGIS" (i) Nivel Tactic - Reabilitarea zonei istorice a oraşului (reabilitare urbana), respectiv Plan de refacere a zonelor urbane degradate şi utilizarea eficientă economică a terenurilor intra şi peri-urbane. (ii) Nivel Proiecte prin proiecte specifice în domeniile prioritare Dezvoltarii Durabile (noi proiecte, continuarea proiectelor implementate şi a celor aflate în implementare) şidezvoltarea reţelei urbane de centre de dezvoltare "EduTECH" (grupuri şcolare industriale). 3. Obiective de CALITATE GLOBALE (integrare) LOCALE (Un Mediu Comunitar de Calitate pentru Dezvoltarea Economică)

In anul 2004, Primăria Baia Mare a primit certificarea ISO 9000 şi a iniţiat procedura de certificare ISO 14000 (sistem de management de mediu).

S-au dezvoltat parteneriate durabile cu oraşe din Comunitatea Europeană şi din alte ţări dezvoltate, în special cu cele care participă la Agenda Locală 21.

Cele trei procese de bază principale: social, economic, mediu vor fi completate de alte procese caracteristice oraşului Baia Mare, respectiv procesele TIC şi cele de calitate, configurând un sistem comunitar integrat, alcătuit din procesele paralele ce realizează un ansamblu funcţional, cu o viziune unitară.

Tipurile de relaţii electronice de bază pot fi clasificate în două grupe astfel: - relaţii externe, între grupuri A2C (Administraţie Locală - cetăţean) şi A2B

(Administraţie Locală - mediu de afaceri); - relaţii interne G2A (între instituţii guvernamentale - Administraţie Locală) şi

A2E (Administraţie Locală - Salariaţi ai Administraţiei Locale). În cazul municipiului Baia Mare considerăm că ar trebui inclusă în sistemul e-

Adm şi relaţia Administraţie Locală - Sistem Educaţional, chiar dacă în lucrările teoretice acest lucru nu este prevăzut explicit.

Noul logo al oraşului „Oraşul care Învaţă” justifică însă o asemenea amplasare în centrul relaţiilor comunitare a sistemului educaţional, iar eforturile Primăriei Baia Mare

97

în acest sens au o deplină justificare, ţinând seama şi de argumentele introducerii principiilor managementului performant şi alinierea la standardele europene ISO 9000, ISO 14000, etc.

98

CAPITOLUL 8. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE Managementul deşeurilor ocupă un rol important în cadrul conceptului de

dezvoltare durabilă, opţiune strategică globală pentru secolul XXI, luând în considerare aspectul că deşeurile constituie şi o sursă de materii prime secundare nu doar o potenţială sursă de poluare.

Strategia modernă a managementului deşeurilor a pus bazele unei ierarhizări a acţiunilor şi anume:

o Prevenirea apariţiei deşeurilor o Tratarea deşeurilor la sursa de generare o Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de compost o Optimizarea metodelor de eliminare finală (depozitare în rampe de deşeuri,

incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de deşeuri pentru care nu existătehnologii de valorificare. Deşeurile menajere de tipul hârtie-carton, PET-uri, sticlă, textile, deşeuri

metalice, materie organică, ce se regăsesc în containere în cantităţi considerabile, constituie surse importante de materii prime secundare.

Pentru a răspunde fiecărui deziderat al strategiei moderne privind managementul deşeurilor menajere solide, se impune organizarea unor programe complementare pe diferite planuri :

o Prevenirea apariţiei deşeurilor:1. La nivelul proiectării prin aplicarea unor concepte care să permită realizarea unor produse cu timp mai îndelungat de utilizare, uşor demontabile în vederea reparaţiei diferitelor părţi componente. 2. La nivelul execuţiei produselor prin - prevenirea pierderilor prin utilizarea unor metode de transport şi depozitare a

materialelor mai performante, întreţinerii preventivă, realizarea unor cursuri de pregătire adecvate şi creşterea motivaţiei operatorilor;

- implementarea tehnologiilor curate, creşterea interesului pentru produsele şifluxurile secundare, transformarea structurii lineare de producţie spre una ciclicăsau chiar integrată ;

3. La nivelul consumatorului, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat o Tratarea deşeurilor la sursa de generare: Găsirea unor soluţii de tratare a anumitor tipuri de deşeuri la sursa de generare în vederea reducerii cantităţii celor ce urmează a fi eliminate. (ex. compostarea deşeurilor organice la locul generării lor). o Reciclarea şi refolosirea diferitelor tipuri de deşeuri: Programul de reciclare are succesul scontat dacă este analizat întregul circuit : � Asigurarea „resursei” de materiale ce urmează a fi reciclate:

o locul de provenienţă: de la locuinţele individuale, din activităţi comerciale, instituţii publice, activităţi industriale

o tipurile de materiale şi cantităţile care rezultă din diferite locuri, o calitatea materialelor ce vor fi reciclate (hârtie curată, sticlă fără capacele

de metal etc. ) � Utilizarea metodei optime de colectare a deşeurilor prin:

o colectarea selectivă pe tipuri de deşeuri ( sticlă, metal, hârtie-carton, materiale organice, mase plastice, PET-uri, textile)

99

o colectarea selectivă mixtă la sursa de generare ( colectarea combinată adouă-trei tipuri de deşeuri într-un recipient urmată de separarea lor ulterioară)

o colectarea selectivă în containere amplasate în zone de mare trafic � Funcţionarea unor centre de stocare intermediară a deşeurilor cu posibilitatea de

pre-procesare a acestora (triere în cazul colectării selective mixte, triere „fina” a deşeurilor, presare, balotare, etc.)

� Realizarea unui transport coerent al deşeurilor de la sursă la centrele de stocare intermediară şi ulterior la valorificatori

� Asigurarea facilităţilor de procesare a deşeurilor ce vor fi reciclate: o în cadrul societăţilor comerciale unde se produc iniţial bunurile în urma

cărora rezultă diferitele tipuri de deşeuri (ex. fabrici de sticlă, hârtie, carton, mase plastice)

o în facilităţi special amenajate pentru reciclarea diferitelor tipuri de deşeuri; � Utilizarea tehnologiei şi echipamentelor necesare pentru reciclarea deşeurilor în

diferitele facilităţi de procesare existente, � Corelarea capacităţilor de reciclare existente cu totalul cantităţii de deşeuri

rezultate într-o anumită zonă (estimarea corectă a ritmului de aprovizionare, a cantităţilor de materiale ce urmează a fi reciclate);

� Asigurarea calităţii necesare a produselor obţinute prin reciclare, compostare, pentru a fi competitive pe piaţă cu cele obţinute din materia primă;

� Crearea unei pieţe de desfacere pentru produsele obţinute prin reciclare, compostare;

� Existenţa unui sistem eficient de informare şi educare a populaţiei în zona unde se realizează programul de reciclare;

� Diseminarea rezultatelor obţinute în urma derulării programului de reciclare.

8.1. Deşeuri municipale şi asimilabile

8.1.1. Valorificarea deşeurilor municipale

Literatura de specialitate defineşte deşeurile urbane ca fiind constituite din: • deşeuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile

cu acesta, (inclusiv deşeurile periculoase pe care le conţin), care pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare utilizate în localităţi)

• deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere – provenite din industrie, comerţ,sectorul public sau administrativ, care au compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere din sectorul casnic, existând posibilitatea de a fi colectate, trasportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea

• deşeuri din servicii municipale – provenite din grădini, parcuri, pieţe, spaţii verzi, deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, din depunerea de substanţe solide din atmosferă

Situaţia deşeurilor urbane în judeţul Maramureş este prezentată succint în tabelele următoare:

Tipuri principale de deseuri

Cod deseu

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

1Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

20 15 01 178326,5 175295 184621 211948 224618

100

1.1Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 74963,5 73698,5 77906 92268 109912

1.2Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20 03 01 39361 37429,5 36151 35277,2 17604

1.3Deseuri municipale si asimilabile colectate separat

20 01 0,0 0,0 0,0 0,0 6220

1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 0,0 0,0 0,0 0,0 1260 1.5 Deseuri din gradini si parcuri 20 02 2043 2152 1953 3390 533 1.6 Deseuri din piete 20 03 02 2111 2118 1676 6800 6284 1.7 Deseuri stradale 20 03 03 11459 12650 11659 41027 44041 1.8 Deseuri generate si necolectate* 20 01 48389 47247 55276 33186 38764

2Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care:

19 08 05 6017,5 5867,7 3864 6038 5908

2.1 Cantitate valorificata (s.u.)** 19 08 05

2.2 Cantitate depozitata (s.u.) ** 19 08 05 6017,5 5867,7 3864 6038 5908

3Deseuri din constructii si demolari, din care:

17 49390 21692 16034 7474 16300

3.1 Deseuri in amestec 49390 21692 16034 7474 16300 TOTAL deseuri generate 233734 202854 204519 225460 246826

Tabel 8.1.1.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 1999-2003

Indicatori de generare deseuri Deseuri

municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de la statii de epurare orasenesti (kg/loc.an)

Deseuri din constructii si

demolari (kg/loc.an)

Total deseuri (kg/loc.an)

1999 335,33 11,315 92,875 439,52 2000 330,15 11,051 40,855 382,05 2001 347,94 7,282 30,218 385,44 2002 398,95 11,365 14,068 424,39 2003 432,74 11,382 31,403 475,52

Tabel 8.1.1.2 Indicatori de generare a deşeurilor

101

Evolutia cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

1999 2000 2001 2002 2003

Ani

cant

itate

dese

uri,

tone

Deseuri municipale siasimilabileTotal deseuri generate

Fig. 8.1.1.3 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile în perioada 1999 – 2003 comparativ cu cantitatea totală de deşeuri generate

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1999 2000 2001 2002 2003

Ani

Can

titat

ede

seur

iton

e

Colectate de la populatie Colectate de la agenti economici, institutii Din servicii municipale

Fig. 8.1.1.4. Evoluţia cantităţilor de deşeurilor municipale şi asimilabile în perioada 1999 – 2003, pe tipuri de provenienţă

102

Mediu urban Mediu rural Medie

pe judeţCompozitia deşeurilor

(%) Cantitate (tone/an)

Cantitate (kg/loc.an)

(%) Cantitate (tone/an)

Cantitate (kg/loc.an)

(%)

Deşeuri de hârtie şi carton

13 17589.78

63.9 7 935.95 3.83 12.46

Deşeuri sticla 5 6765.3 24.61 4 534.83 2.18 4.91 Deşeuri metalice 8 10824.48 39.38 2 267.41 1.09 7.46 Deşeuri plastic 12 16236.72 59.07 8 1069.66 4.36 11.64 Deşeuri textile 6 8118.36 29.53 4 534.83 2.18 5.82 Deşeuri biodegradabile

38 51416.28 187.07 45 6016.87 24.63 38.62

Altele 18 24355.08 88.605 30 4011.246 16.42 19.07 TOTAL 100

%135306 492.2 100% 13370.8 54.7 100%

Tabel 8.1.1.5 Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie Compoziţia medie a deşeurilor menajere, în mediul urban (%)

Tabelul 8.1.4 Compoziţia deşeurilor

%

Hârtie, carton

%

Sticlă

%

Metale

%

Plastic

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total

13 5 8 12 6 38 18 100

Compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul rural (%)

Tabelul 8.1.5 Compoziţia deşeurilor,

%

Hârtie, carton

%

Sticlă

%

Metale

%

Plastic

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total

7 4 2 8 4 45 30 100

Compozitia medie a deseurilor menajere în mediul urban

13%5%

8%

12%6%38%

18%

Hirtie, carton Sticla Metale Plastic Textile Materiale organice Altele

Fig. 8.1.1.6 Compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul urban

103

Compozitia medie a deseurilor menajere în mediul rural

7% 4%2%8%

4%

45%

30%

Hirtie, carton Sticla Metale Plastic Textile Materiale organice Altele

Fig. 8.1.1.7 Compoziţia medie a deşeurilor menajere în mediul rural

În localităţile Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţii de Sus, Groşii Ţibleşului activitatea de salubrizare a fost concesionată de către societatea comercială SC Drusal SA, firmăcare asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţieconomici. În localităţile Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus activitatea privind serviciul public de salubrizare a fost concesionată de către firma SC Herodot Grup SRL, iar în Borşa de către firma SC Herodot SRL. SC TruCk Sped SRL realizează colectarea şitransportul deşeurilor municipale din localităţile Fărcaşa, Sârbi, Tămaia şi Buzeşti.

Din anul 2004 deţine autorizaţie de mediu şi firma SC Romsalserv SA Baia Mare, care asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populaţie şiagenţi economici pentru Tăuţii Măgherăuş, Coltău, Coaş, Săcălăşeni, Recea, Satulung, Copalnic Mănăştur.

Având în vedere faptul că pe teritoriul judeţului Maramureş deocamdată nu se realizează o precolectare selectivă, la sursă, a deşeurilor menajere de la populaţie, nu există lanţuri de colectare diferenţiată şi deci posibilitatea de valorificare a celor recuperabile şi refolosibile, aceste firme întreprind demersurile necesare pentru implementarea unui sistem de colectare diferenţiată a deşeurilor de hârtie, carton, mase plastice şi PET-uri de la populaţie.

Fiecare centru urban, respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici. Un aspect important, care trebuie semnalat, îl reprezintă faptul că încă nu există la nivelul fiecărui centru urban puncte de colectare selectivă a deşeurilor industriale reciclabile.

La sfârşitul anului 2004 deţineau autorizaţie de mediu 27 de agenţi aconomici care realizează activitate de colectare şi/sau valorificare de deşeuri industriale reciclabile. Oraşele unde funcţionează astfel de centre de colectare a deşeurilor reciclabile, atât de la populaţie cât şi de la agenţi economici, sunt: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Baia Sprie, Vişeu de Sus, Borşa, Tg. Lăpuş.

Se realizează astfel colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie şi carton, mase plastice, baterii şi acumulatori auto, uleiuri uzate, metalice.

In judeţul Maramureş, este organizată şi activitatea de colectare şi de transport centralizat a deşeurilor menajere dar, încă într-un număr restrâns de localităţi din mediul rural.

104

Administraţia publică locală, deşi are prin lege stabilite responsabilităţi în ceea ce priveşte salubrizarea localităţilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selectivăa deşeurilor de ambalaje, a elaborat doar în mică măsură strategiile şi planurile de management prevăzute de legislaţie. Se practică încă destul de des eliminarea deşeurilor, în principal mase plastice, fier vechi, anvelope uzate, prin aruncarea acestora în albia râurilor sau la marginea satului.

Fig 8.1.1.8. Aspecte negative privind depozitarea deşeurilor în mediul rural

Frecvenţa colectării deşeurilor de la populaţie se realizează diferenţiat de la un oraş la altul, respectând prevederile contractuale încheiate între asociaţiile de locatari şioperatorii serviciilor de salubritate. În cazul gospodăriilor individuale, colectarea se realizează săptămânal, planificarea fiind realizată pe cartiere şi străzi, iar în cazul blocurilor de locuinţe de 2-3/săptămână, în funcţie de capacitatea pubelelor, containerelor amplasate de operatori. De la agenţii economici colectarea se realizeazăîn baza frecvenţei menţionate în prevederile contractuale încheiate sau la solicitare.

Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere este:

Utilaje pentru colectarea deşeurilor (număr , capacitate - litri) Pubele metalice Pubele plastic Containere Altele

Denumire agent de salubritate Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit.

2300 120 550 1100 SC Drusal SA Baia Mare

- -1700 240 150 4000

- -

250 120 220 1100 SC Herodot Grup SRL Sighet

150 80 400 240 120 4000

350 50

SC Herodot 187 1100 240 120 60 4000 - -

105

Grup SRL Vişeu de Sus

90 240

SC Herodot SRL Borşa - - 20 240 200 1100 50 5000

SP Tg. Lăpuş 1100 80 85 100 35 4000 SGDP Cavnic 150 5 - - 16 4500 - - SP Seini 450 60 20 60 3 2000 1480 50

150 5 20 60 970 1100 1830 50 450 60 85 100 365 4000 50 5000 1250 80 2790 120 3 2000 TOTAL 187 1100 2210 240 16 4500

Tabelul 8.1.1.9 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere Transportul acestor recipiente la rampele organizate de deşeuri menajere se

realizează cu utilaje de transport specifice: autogunoiere compactoare, transportoare containere, tractoare cu remorcă, autobasculante, autocamioane. În tabelul următor se prezintă dotarea existentă pentru transportul deşeurilor.

Utilaje pentru transportul deşeurilor (număr, capacitate – m3)Autogunoiere compactoare

Transportor containere

Tractor cu remorcă

Auto- basculantă

Camion IFRON Agent de salubritate

Nr. Capac. Nr. Capac. Nr. Capac. Nr. Capac. Nr. Cap. Nr. Cap. 6 10 2 20 1 6 1 16

SC Drusal SA Baia Mare 5 12

4 41 5

1 3- - 1 1

2 82 14

SC Herodot Grup SRL (Sighet)

2 18

4 4 2 4 1 16 - - 1 4

SC Herodot Grup SRL Vişeu

2 8 1 4 1 6 - - 1 1

SC Herodot SRL Borşa

2 10 2 5 1 5 - - - - 1 0,8

SP Tg. Lăpuş

1 4 1 4 1 4 1 5 1 8 - -

SGDP Cavnic

- - 1 4,5 - - - - - - - -

SP Seini - - - - 1 3 - - 1 5 1 buldoz 1 4 10 4 1 3 1 3 1 5 2 12 14 1 4,5 3 4 1 6 1 8 1 buldoz4 8 2 5 2 5 1 16 1 0,8 8 10 2 20 1 6 1 4 5 12 1 16

TOTAL

4 18 Tabelul 8.1.1.10 Dotarea existentă pentru transportul deşeurilor

HG nr. 349/2002 modificată şi completată prin HG nr. 889/2004 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje face referire la toate tipurile de ambalaje introduse pe piaţă, indiferent de natura materialului utilizat la fabricare precum şi la deşeurile de ambalaje generate în activităţile economice, administrative, în

106

sectorul serviciilor, în gospodării sau la orice alt nivel. Implementarea acestor acte normative, care transpun în legislaţia naţională Directiva Parlamentului şi a Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, completată prin Decizia nr. 97/138/ CE impun o serie de responsabilităţi agenţilor economici, primăriilor şiconsiliilor locale şi consumatorilor. În vederea îndeplinirii obiectivelor naţionale privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje ce trebuie atinse până la 31 decembrie 2006, se realizează, analiza statistică anuală privind modalitatea de gestiune a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către producători de ambalaje, importatori de ambalaje, producători de produse ambalate, importatori de produse ambalate, consilii locale, agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 880/2004 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

Datele statistice pentru judeţul Maramureş se prezintă astfel :

• 8059 tone cantitatea de ambalaje goale utilizate, din care : o 6824,84 tone ambalaje goale achiziţionate de pe piaţa internăo 1049,86 tone ambalaje goale importate o 184,30 tone ambalaje goale de producţie proprie

• 6955,66 tone cantitatea de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă, din care :

o 1080,48 tone ambalaje reutilizabile o 5875,18 tone ambalaje de unică folosinţă

• 3154,52 tone ambalaje corespunzatoare produselor ambalate exportate • 2523,35 tone ambalaje goale produse de agenţi economici producători de ambalaje,

din care: 1. 2450,86 tone ambalaje introduse pe piaţă 2. 1013,46 tone ambaaje exportate

• 194,6 tone ambalaje corespunzătoare produselor ambalate importate • 148,19 tone ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă

Există în judeţ firme care realizează colectare şi valorificare de deşeuri de ambalaje din hârtie-carton, mase plastice, PET-uri, lemn, ca de ex. SC Calex SRL; SC Remat SA, SC Re-Conf-Met SRL, SC Coreserv SA

Fig. 8.1.1.11. Colectarea deşeurilor de PET la SC Calex SRL

107

Fig. 8.1.1.12. Colectarea deşeurilor de hârtie-carton la SC Remat Maramureş SA

8.1.2 Tratarea deşeurilor municipale În judeţul Maramureş depozitele de deşeuri municipale nu sunt prevăzute cu

instalaţii de compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent : • staţii de transfer. • staţii de tratare mecano-biologică• staţii de sortare a deşeurilor

8.1.3. Incinerarea deşeurilor municipale

Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale.

8.2. Deşeuri de producţie

8.2.1. Deşeuri periculoase Pentru definirea deşeurile periculoase, cele mai multe ţări au reglementări

naţionale, dar aceasta se poate face şi pe baza prevederilor Convenţiei de la Basel, privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, care, la Anexa I, conţine cele 45 de categorii de deşeuri periculoase ce fac obiectul acestor reglementări. Prin legea nr. 6/1991 România a aderat la aceastăConvenţie, iar prin legea nr. 265/2002 a acceptat amendamentele la Convenţie. Din activităţile industriale şi de prestări servicii desfăşurate in judeţul Maramureş, rezultă ogamă largă de deşeuri, care se încadrează atât in categoria deşeurilor valorificabile (deşeuri de metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă, hârtie etc.), cat şi din categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de turnatorie, slamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele şi uleiuri).

108

In judeţul Maramureş au fost inventariate în stoc 26430 kg pesticide degradate sau cu termen de valabilitate depăşit. Din această cantitate totală, sub formă lichidăexistă 2390 l şi sub formă solidă 24040 kg. Locaţiile unde sunt depozitate aceste pesticide (substanţe biocide) sunt la: Şomcuta Mare, într-un depozit aparţinând Direcţiei Fitosanitare Maramureş; la SC MECANOCHIM AGRO SRL Lăpuşel ; la SC AGROFOR SRL Ţicău, respectiv la SC AGROINDUSTRIALA SA, ferma Seini.

Tipurile de deşeuri periculoase generate şi gestionate în anul 2003 în judeţ sunt:

Tip deşeu Cod deşeu

Stoc 31.12.2002

Cantitate produsă

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Cantitate depozitată

(tone)

Stoc 31.12.2003

(tone) Deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizica şichimica a minereurilor

010307 2478620 1112796 0 695473 42895943

Deşeuri cu conţinut de substanţe periculoasede la procesarea fizică şichimică

010407 0 72721 0 72721 0

Zguri din metalurgia termică a plumbului 100401 0 37708,84 30070,16 7638,683 0

Deşeuri solide de la epurarea gazelor 100406 0 2252,832 2252,832 0 0

Soluţii de decapare acide 110105 18 18 0 36 0 Baze nespecificate în catalogul european al deşeurilor

110107 5 5 0 10 0

Nămoluri cu conţinut de fosfaţi 110108 5,5 5,62 0 11,12 0

Nămoluri şi turte de filtrare cu conţinut de substanţepericuloase

110109 1 3 0 4 0

Deşeuri de degresare cu conţinut de substanţepericuloase

110113 1,5 6,06 0 6 1,56

Lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţepericuloase

110111 0 5 0 5 0

Alte deşeuri 110302 0 0,6 0 0,6 0 Alte uleiuri hidraulice 130113 0 23,446 23,446 0 0 Uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şide gresare

130204 2,8 74 76,8 0 0

Uleiuri de motor, de transmisie şi de gresare 130205 2 1,5 3,5 0 0

Uleiuri sintetice de motor, de transmisie, de ungere

130206 0 6,5 6,5 0 0

Alte uleiuri de motor, de transmisie, de ungere 130208 0 59,876 59,876 0 0

Nămoluri din separatoare ulei/apa 130502 0,5 1,4 0 1,9 0

Ulei de la separatoare ulei/apa 130506 2,4 10,5 9 3,9 0

Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 130301 0 1 0 1 0

Filtre de ulei 160107 0 0,042 0,042 0 0 Plăcute de frâna cu conţinut de azbest 160111 0 0,1 0,1 0 0

Baterii cu plumb 160601 38,1 195,495 195,595 0 38 Total 42478696,8 1225897,211 32697,851 775913,6 42895982,56

109

Tabelul 8.2.1.1. Tipurile de deşeuri periculoase generate şi gestionate în anul 2003 În vederea implementării prevederilor HG nr. 173/2000 pentru reglementarea

regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşisimilari, s-a realizat inventarul echipamentelor care conţin compuşi desemnaţi în concentraţii de minimum 50 ppm la un volum de peste 5 dm3 .

Astfel, SC Electrica SA Sucursala Baia Mare, respectiv CN Remin SA Baia Mare au elaborat Planurile de eliminare a echipamentelor cu conţinut de PCB-uri pe care le au in dotare, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritorială pentru protecţia mediului. Inventarul este actualizat semestrial. Cantitatea totală inventariată în anul 2004 este de 13, 965 tone din care au fost eliminate 0.82 tone restul de 13,145 tone existând în stoc.

Echipamentele cu conţinut de PCB deţinute de SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Cluj la obiectivele aflate pe teritoriul judeţului Maramureş, au fost transportate de firma SC Pro Air Clean SA Timişoara pentru eliminare prin incinerare la incineratorul deţinut de firma transportatoare. Au fost astfel eliminate 28 de bucăţi de condensatori şi transformatori, cantitatea incinerată fiind de 820 kg.

În anul 2004 au fost colectate în judeţ:

• 49,147 tone uleiuri uzate de la agenţi economici şi de la service-uri auto, • 435,97 tone acumulatori uzaţi din care 420,57 tone valorificate

Uleiurile uzate colectate de distribuitorii de carburanţi şi la service-urile auto precum şi cele rezultate de la agenţi economici sunt predate la SC Petrom SA ulterior fiind date spre valorificare la SC Oil Reg Râmnicu Sărat.

În judeţul Maramureş deţin autorizaţie de mediu pentru colectare de baterii şiacumulatori uzaţi următoarele societăţi comerciale: SC Remat SA, SC Re-Conf-Met SRL, SC Coreserv SRL, SC Tenet SRL, SC Serad SRL. Aceste baterii sunt transportate şi predate spre valorificare către SC Rombat SA Bistriţa.

APM Maramureş a efectuat acţiuni de verificare la staţii de distribuţie carburanţi, magazine care comercializează baterii şi acumulatori auto, uleiuri de transmisie, uleiuri de motor, pentru a informa şi a verifica modul în care sunt respectate prevederile actelor legislative privind gestiunea uleiurilor uzate, a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

Fig. 8.2.1.2. Colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi la SC TENET SA

110

8.2.2 Deşeuri nepericuloase Activităţile economice de bază la nivelul judeţului Maramureş sunt extracţia şi

prepararea minereurilor, metalurgia neferoasă prelucrătoare şi prelucrarea lemnului. Specificul activităţilor socio-economice desfăşurate în judeţ determină generarea

unor deşeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de la exploatarea minereurilor metalifere şi sterilele de flotaţie, deşeurile urbane şi deşeurile de la exploatarea şiprelucrarea lemnului. Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea acestora, metodele de eliminare şi tratare în vederea depozitării diferă în funcţie de activitatea generatoare.

Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi gestionate în anul 2003 la nivelul judeţului Maramureş sunt:

Tip deşeu Cod deşeu

Stoc 31.12.2002

(tone)

Cantitate produsă(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Cantitate depozitată

(tone)

Stoc 31.12.2003

(tone) Deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere 010101 0 115159,6 0 115159,6 0

Deşeuri de la excavarea minereurilor nemetalifere 010102 0 16554 0 16554 0

Deşeuri nespecificate 010399 0 3,3 0 3,3 0 Deşeuri de la tăierea şişlefuirea pietrei 010413 55 270 280 0 45

Talaş, aşchii, resturi de cherestea, rumeguş, fărăconţinut de substanţepericuloase

030105 38 14089,49 11013,02 2899,47 215

deseuri de lemn si scoarta 030301 0 282,442 282,442 0 0

Deşeuri de la materiale compozite 040209 3,5 136,6 127,8 12,3 0

Deşeuri de fibre textile neprocesate 040221 0 20,7 0 20,7 0

Deşeuri de fibre textile procesate 040222 1,2 210,4 208 3,6 0

cenusa zburatoare de la ardereauleiului si praf de cazan

100104 0 30 0 30 0

nisipuri de la paturile fluidizate 100124 0 3,25 0 3,25 0

deseuri de la epurarea apelor de racire 100410 0 320 320 0 0

zguri (de la topirea primara sisecundara) 100601 179,294 1456,498 828,29 0 807,502

Deşeuri din sticlă 101112 0 130 130 0 0 Forme şi mulaje uzate 101206 0 1192 0 1192 0 Deşeuri ceramice, de cărămizi, ţigle 101208 0 1624 1368 256 0

lichide apoase de clatire 110112 0 484,8 0 4,8 480 deseuri de degresare 110114 0 0,18 0 0 0,18 Zinc dur 110501 0 38,3 38,3 0 0 Cenuşă de zinc 110502 0 64,85 64,85 0 0 Pilitură şi şpan feros 120101 85,8 1519,3 1605,1 0 0 Deseuri de la modelarea si tratamentul fizic si mecanic al suprafetelor

120100 0 167,6 167,6 0 0

Praf şi suspensii de 120102 0 49,06 49,06 0 0

111

metale feroase Pilitură şi şpan de neferoase 120103 0 2,57 2,57 0 0

praf si particule de metale neferoase 120104 0 1,61 1,61 0 0

Şpan de materiale plastice 120105 0 16,5 16,5 0 0

Deşeuri de la sudură 120113 0,1 0,7 0 0,8 0 Ambalaje de hârtie şicarton 150101 17,32 2506,635 2407,055 31,3 85,6

Ambalaje de materiale plastice 150102 18,6 13,8 27,4 4,6 0,4

Ambalaje de lemn 150103 1,7 13,6 15,3 0 0 Ambalaje metalice 150104 0 2,48 2,43 0,05 0 Ambalaje amestecate 150106 0 0,5 0,5 0 0 Ambalaje din materiale textile 150109 0 0,1 0 0,1 0

Anvelope scoase din uz 160103 3,3 30,97 13,62 19,25 1,4 Metale feroase 160117 0 166,3 163.3 3 0 Materiale plastice 160119 0 1,2 1,2 0 0 Sticlă 160120 0 0,8 0,8 0 0 Echipamente casate 160214 36,76 671,46 708,22 0 0 alte baterii si acumulatori 160605 0 0,2 0,2 0 0 Cărămizi 170102 0 745,26 745,26 0 0 Cupru, bronz, alamă 170401 14,3 193,6 190,22 0 17,68 Aluminiu 170402 2,8 70,57 72,27 0 1,1

170403 1 16,9 17,9 0 0. Fier şi oţel 170405 4322,808 131867,8 132809,4 712,8 2668,4 Amestecuri metalice 170407 10,1 114,9 102,6 3,3 19,1 Pământ şi pietre 170504 0 113 0 113 0 Amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări 170904 0 702 0 702 0

Deseuri retinute pe site 190801 0 36 0 36 0 Deseuri de la deznisipatoare 190802 0 246 0 246 0

Amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea Amestecurilor apa/ulei

190810 0 2 0 2 0

Deseuri solide de la filtrarea primara 190901 0,5 0,5 0 0,5 0

Hartie si carton 191201 0 0,3 0,3 0 0 Materiale plastice şi de cauciuc 191204 1,5 3,5 0 5 0

Hârtie şi carton 200101 17,1 114,4 97,3 5,2 29 Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine 200108 0 41,9 0 41,9 0

Textile 200111 0 5,42 0 5,42 0 Metale 200140 0 21 21 0 0 Deşeuri municipale amestecate 200301 0 2614,53 0 2610,1 4,43

Total 4447,888 140555,67 137633,62 4542,32 2827,618

Tabelul 8.2.2.1 Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi gestionate în anul 2003

Cantitatea totală de deşeuri industriale nepericuloase generată este de

140555.67 tone, din care 137633,62 tone sunt valorificate iar 4542,32 tone sunt eliminate prin depozitare finală. 2827,618 se găsesc în stoc

Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de capacitate redusă determină apariţia a zeci de depozitări necontrolate de rumeguş pe malurile

112

cursurilor de ape, constituind o potenţială sursă de afectare a calităţii apelor de suprafaţă, a florei şi faunei acvatice. Au fost inventariate peste 550 de astfel de instalaţii, la care se adaugă agenţii economici mari, cu activitate in acest domeniu.

Fig. 8.2.2.2 Depozitarea necorespunzătoare a rumeguşului în mediul rural

In judeţul Maramureş există 15 instalaţii de brichetare a rumeguşului. Sunt

inventariate de asemenea, peste 40 de firme care utilizează deşeurile de tip rumeguşca material combustibil, în centrale termice. Valorificarea deşeurilor rezultate de la procesarea lemnului s-a realizat prin utilizarea acestora ca material combustibil, în instalaţiile proprii sau prin vânzare către populaţie, obţinere de tocătură care se livreazăla societăţi producătoare de PAL .

Fig. 8.2.2.3. Valorificarea deşeurilor de rumeguş - Instalaţie de brichetat SC Plimob SA Sighetu Marmaţiei

113

Fig. 8.2.2.4. Tocător de deşeuri lemnoase – SC Italsofa SA Baia Mare

Fig. 8.2.2.5. Centrală termică funcţională pe rumeguşSC Leidedream SA Baia Mare

114

Prin amplasarea geografică a judeţului Maramureş, agricultura şi zootehnia sunt mai puţin dezvoltate. În zonele de deal se practică viticultura şi în special horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru animale. În multe situaţii, borhotul rezultat este deversat direct în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ semnificativ asupra calităţii apei, florei şi faunei acvatice.

În prezent efectivul de animale existent în judeţul Maramureş a scăzut semnificativ. Cantităţile de dejecţii animaliere produse au scăzut, dar ele reprezintă,alături de cadavrele de animale, prin lipsa puţurilor seci, o problemă de mediu a judeţului. Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor agricole. Stocarea dejecţiilor de animale în gospodăriile individuale până la îimprăştierea acestora pe câmp, reprezintă o potenţială sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă. În categoria deşeurilor agricole sunt incluse:

o deşeuri de ţesuturi de natură animală,o deşeuri de ţesuturi de natură vegeta, o dejecţii animaliere o materiale care nu se preteaza consumului sau procesării, o deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice

8.3. Deşeuri generate din activităţi medicale 8.3.1 Deşeuri medicale periculoase

Deşeurile spitaliceşti se constituie într-o categorie aparte de deşeuri toxice şipericuloase, pentru care însă, la nivelul judeţului, nu există deocamdată un sistem corespunzător de gestionare separată. S-a reactualizat şi extins baza de date privind gestiunea acestei categorii de deşeuri. Unităţile spitaliceşti, laboratoarele raporteazălunar iar cabinetele medicale trimestrial cantităţile de deşeuri rezultate din activitate.

Tipurile de deşeuri generate în unităţile spitaliceşti, care sunt eliminate prin incinerare, sunt constituite din: obiecte ascuţite, fragmente şi organe umane, inclusiv flacoane de sânge şi sânge conservat, deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (ex. seringi, mănuşichirurgicale, truse de dializă, truse de perfuzii). Deşeurile spitaliceşti de la cabinete medicale (medicină generală, stomatologice), laboratoare de analize medicale, sunt preluate, transportate şi predate de firmele AF Dragoş Stana şi SC BIO-PAK SRL pentru incinerare, pe baza de contract, unităţilor spitaliceşti. Incinerarea acestor tipuri de deşeuri se realizează în instalaţii de ardere neomologate.

Eliminarea deşeurilor provenite din activitatea medicală se realizează prin incinerare în instalaţii de ardere amplasate la:

o Spitalul de Urgenţă Baia Mare, care dispune de un crematoriu pentru eliminarea deşeurilor constituite din fragmente şi organe umane şi de un incinerator neechipat utilizat pentru eliminarea celorlalte tipuri de deşeuri spitaliceşti

o Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare o Spitalul municipal Sighetu Marmaţiei o Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus o Spitalul orăşenesc BorşaÎn anul anul 2004 a rezultat o cantitate de aproximativ 107,803 tone deşeuri

spitaliceşti. Deşeurile a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale

115

privind prevenirea infecţiilor (îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, scutece, îmbrăcăminte disponibilă), sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe rampele existente.

Este în curs de derulare realizarea obiectivului «Sterilizator pentru deşeuri contaminate» care urmează să deservească judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj şiBistriţa-Năsăud, echipamentul urmând să neutralizeze deşeurilor contaminate rezultate din activitatea medicală umană şi veterinară. Studiul de fezabilitate a fost finanţat de guvernul Regatului Belgian, iar achiziţionarea instalaţiei se va realiza din fonduri alocate de Consiliul Local Baia Mare, Consiliul Judeţean Maramureş şi Guvernul Regatului Belgiei.

Conform Angajamentelor asumate de România în urma negocierilor privind închiderea Capitolului 22 Mediu, au fost stabiliţi următorii ani de închidere pentru crematoriile din judeţul Maramureş:

o Spitalul de Urgenţă Baia Mare –2006 o Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare – 2006 o Spitalul municipal Sighetu Marmaţiei – 2005 o Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus – 2005 o Spitalul orăşenesc Borşa – 2006 o Spitalul orăşenesc Târgu Lăpuş – 2005 o Spitalul de boli infecţioase Baia Mare – 2005

8.4 Nămoluri

8.4.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate Pentru respectarea prevederilor cuprinse în Ordinul nr. 344/2004 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, s-a realizat un inventar al celor mai importante staţii de epurare care funcţionează pe teritoriul judeţului. Baza de date este constituită din 8 agenţi economici care deţin staţii de epurare orăşeneşti respectiv 13 agenţi economici care deţin staţii de epurare pentru ape reziduale. Informaţiile furnizate au generat o imagine de ansamblu asupra cantităţilor de nămoluri care rezultă anual la nivelul staţiilor de epurare, nămoluri provenite atât de la epurarea apelor uzate municipale cât şi de la epurarea apelor uzate industriale.

Compoziţia complexă din punct de vedere chimic al acestor nămoluri implicărealizarea unor serii de analize chimice atât asupra nămolurilor cât şi asupra solurilor unde se doreşte aplicarea lor pentru fertilizare, în scopul valorificării potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare.

Utilizarea nămolurilor trebuie să ia în considerare toate aspectele privind prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei şi omului.

8.4.2.Nămoluri reziduale generate în industrie

Tipurile şi cantităţile de nămoluri generate din desfăşurarea diferitelor procese tehnologice sunt prezentate în tabelul 8.4.2.1

Tip deşeu

Cod deşeu

Stoc 31.12.2002

tone

Cantitate produsa,

tone

Cantitate valorificata,

tone

Cantitate depozitată,

tone

Stoc 31.12.2003

tone Nămoluri de la epurarea

efluenţilor proprii 101213 154 267 0 262 159

Nămoluri cu conţinut de fosfaţi 110108 5.5 5,62 0 10 0

Nămoluri şi turte de filtrare 1 3 0 3 0

116

cu conţinut de substanţepericuloase

110109

Nămoluri si turte de filtrare 110110 1 3 0 3 0 Nămoluri din separatoare

ulei/apa 130502 0,5 1,4 0 1,9 0

Nămoluri de la tratarea fizico-chimica fără conţinut

de substanţe chimice periculoase

190206 0 700 0 700 0

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 190805 0 53679 0 53704 0

Tabelul 8.4.2.1 Tipurile şi cantităţile de nămoluri generate din desfăşurarea diferitelor procese tehnologice

Fig. 8.4.2.1. Staţia de epurare ape de mină – Exploatarea Minieră Herja (CNMPN REMIN Baia Mare)

8.5 Depozite de deşeuri

8.5.1. Depozite de deşeuri municipale

Tipurile de deşeuri acceptate pentru depozitare în depozitele de deşeuri municipale se găsesc în lista naţională de deşeuri cuprinsă în Ordinul nr. 95/2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri.In judeţul Maramureş există un număr de 8 depozite de deşeuri menajere care deservesc locuitorii centrelor urbane şi localităţile limitrofe acestora.

Din informaţiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru cercetarea statistică privind gestiunea deşeurilor generate în anul 2003, suprafaţaproiectată pentru depozitele de deşeuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafaţaocupată este de ~ 27 ha.

Gropile de gunoi unde se realizează eliminarea deşeurilor rezultate din mediul rural ocupă o suprafaţă de ~ 18 ha. Depozitele de deşeuri din mediul rural ocupăsuprafeţe de teren reduse, sub 1 ha fiecare.

Informaţiile privind depozitele de deşeuri menajere sunt prezentate în tabelul următor:

Proprietar Operator Localizar

eZona

deservita

Distanta fata de ape de

suprafata (km)

Distanta fata de zona

locuita (km)

An deschidere

/an inchidere

Suprafata proiectata

(ha)

Capacitate proiectata

(mc)

117

Consiliul Local Baia Mare

SC Drusal SA

Satu Nou de Jos

Baia Mare Baia Sprie

0,65 2 1970/2017 14,8 1000000

Consiliul Local Sighetu Marmaţiei

SC Herodot

Grup SRL

Sighetu Mamaţiei Tepliţa

Sighetu Marmaţiei

1,5 0,3 1970/2017 6,5 1500000

Consiliul Local Vişeu de Sus

SC Herodot

Grup SRL

Vişeu de Sus

Vişeu de Sus

Vişeu de Jos, Moisei

0,4 > 0,2 1986/2014 2,6 140000

Consiliul Local Borşa

SC Herodot

SRL

Borşa -Arinieş

Borşa +Baia Borşa

0,25 >2 1982/2013 2,5 750000

Consiliul Local Târgu Lăpuş

Serviciul Tehnic

Primăria Târgu Lăpuş

Târgu Lăpuş-dealul Rohiei

Târgu Lăpuş

0,75 3,3 1975/2012 1,3 145000

Consiliul Local Cavnic

S.P.G.C Cavnic

Cavnic Cavnic 0,5 5 1960/2011 1,2 23000

Consiliul Local Seini

Serviciul Public Seini

Seini, Nord-Vest Stadion

Seini 0,1 0,35 1992/2010 2,5 50000

Consiliul Local Baia Sprie

SC Salspria SA Baia

Sprie

Baia Sprie

*** 1,0 1,0 1980/2008 0,48 140625

Tabelul 8.5.1.1 Depozitele de deşeuri menajere din judeţul Maramureş

Fig. 8.5.1.2. Rampa de deşeuri - Satu Nou de Jos (Baia Mare)

8.5.2. Depozite de deşeuri industriale Pe raza judeţului au fost inventariate depozite de deşeuri nepericuloase,

depozite de deşeuri inerte, depozite de deşeuri periculoase; există astfel : • 16 iazuri de decantare, din care 7 sunt în funcţiune, 9 se află în conservare; 5

iazuri sunt cuprinse în inventarul IPPC al judeţului (inclusiv cele de rezervăaferente - 2), conform prevederilor OUG nr. 34/2003; iazul de decantare Tăuţi al

118

U.P. Flotaţia Centrală a fost preluat de SC Transgold SA Baia Mare care deţine licenţă de exploatare pentru valorificarea materialului depus în acest iaz;

• 292 halde de steril minier, din care 19 active şi 273 inactive; • 1 depozit de deşeuri industriale în amestec • 2 halde de zgură şi cenuşă• 17 paturi de uscare

Pe teritoriul judeţului Maramureş există inventariate 292 halde de steril de mina aparţinând următorilor agenţi economici : 115 – C.N. REMIN S.A. Baia Mare; 158 – S.C. CUART S.A.; 16 – predate la R.A. ROMSILVA. 3 – aparţinând C.N. Uraniului.

Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină pentru care se cunosc date statistice, este de 91,46 ha. (28,34 ha ocupate de haldele aparţinând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate de haldele de steril ale C.N. REMIN şi 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A. ROMSILVA şi 0,4 ha ocupate de halde de steril aparţinând de Compania Naţională a Uraniului). Numărul de halde de steril minier ecologizate de către Grupul Central de Inchideri Miniere, aparţinând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare este de 74, repartizate astfel:

7 – Toroioaga; 9 – 9 Mai – 11 Iunie; 1 – Anton II –Băiţa; 4 – Ţibleş - Tomnatec; 4 – Valea Băii Nord; 4 – Nucuţ; 3 – Aluniş Fata Mare – Valea Colbului; 1 – Tyuzoşa9 – Venera Firizan – Valea Roşie; 5 – Novăţ – Novicior; 7 - Catarama Ivăşcoaia; Măgura II - 5; Burloaia - 9; Dealul Bucăţii - 4; Arinieş - 2

Fig. 8.5.2.1. Iazul de decantare Plopiş-Răchiţele (E.M. Cavnic)

Amplasamentul fostului iaz de decantare Meda, (S = 21,4 ha) a fost ecologizat conform proiectului elaborat la S.C. Transgold S.A Baia Mare, cu finalizare în anul 2004.

În tabelul 8.5.2.1 se prezintă situaţia centralizată a haldelor de steril de mină din punct de vedere al localizării, suprafeţelor ocupate şi a stadiului lor (active/inactive)

Nr. Crt.

Localizarea haldei de steril Suprafaţa, ha Situaţia haldei în momentul inventarierii

119

1 ZONA ILBA – CICÂRLĂU55 halde de steril,

10,06 date detinute pentru

29 de halde

6 active 49 inactive

2 ZONA NISTRU – BĂIŢA29 halde de steril

11,18 date deţinute pentru

23 de halde


3 ZONA SĂSAR 18 halde de steril

7,72 date deţinute pentru toate cele 18 halde


4 ZONA HERJA 7 halde de steril


1 activă6 inactive

5 ZONA BAIA SPRIE 3 halde de steril


3 inactive

6 ZONA ŞUIOR 9 halde de steril


2 active 7 inactive

7 ZONA CAVNIC 17 halde de steril


14 halde

1 activă16 inactive

8 ZONA BĂIUŢ30 halde de steril


25 de halde

30 inactive

9 ZONA BORŞA88 halde de steril


37 de halde

1 activă87 inactive

10 ZONA REPEDEA 3 halde de steril

0,4 date deţinute pentru toate cele 3 de halde

3 inactive

11 ZONA STEJERA 7 halde de steril


5 halde

7 inactive

12 ZONA MĂGURENI - 6 halde de steril


4 halde

6 inactive

13 ZONA RĂZOARE 9 halde de steril


5 halde

1 activă8 inactive

14 ZONA ŢIBLEŞ11 halde de steril


11 inactive

Tabelul 8.5.2.2 Situaţia centralizată a haldelor de steril de mină

În municipiul Baia Mare există 1 depozit de deşeuri industriale (rampa SASAR), situat în zona vest, limitrof la drumul de centură şi drumul naţional Satu Mare – Baia Mare, la aproximativ 1,5 km de zona locuită, fiind în administrarea societăţii S.C.Drusal S.A. Rampa dispune de o suprafaţă de 3 ha; capacitate totală 350000 – 400000 mc, capacitate ocupată a rampei ~190000 mc, suprateran.

Există 2 halde de zgură aparţinând societăţilor comerciale: U.P. FLOTATIA

CENTRALĂ – 2 ha, S.C. ROMPLUMB S.A.- 1,2 ha, ambele fiind amplasate în incintele

120

societăţilor respective. În cadrul Flotaţiei Centrale se realizează o depozitare intermediară de deşeuri ce constituie materie primă secundară.

Amplasamentul fermelor zootehnice de pe teritoriul judeţului Maramureş este prezentat în tabelul 8.5.2.3.

Nr. crt

Denumire combinat (fermă zootehnică)

Situaţia privind dotarea cu platforme de dejecţii animaliere

1 SC AVIMAR Seini SA paturi betonate, suprafaţa 0,06 ha 2 SC AGROZOOTEHNICA SA Seini platformă de depozitare 0,5 ha 3 SC COMBIMAR SA Baia Mare platformă betonată4 SC VALAH SRL Borşa platformă 0,036 ha 5 SC AGROINDUSTRIALA SA Baia Mare platforme betonate 0, 096 ha 6 SC SEMTEST GENETICA SA Baia Mare platforme betonate 0,16 ha 7 SCPCB Sighetu Marmaţiei bazine de stocare de 400, 600 mc 8 SC LIMIT SRL Săcălăşeni 2 platforme betonate fiecare cu o suprafaţă de 0,24 ha 9 SC PREDILECT SRL Băseşti 2 platforme betonate

Tabelul 8.5.2.3 Ferme zootehnice în judeţul Maramureş

8.5.3. Depozite de deşeuri periculoase Sunt inventariate 18 iazuri de flotaţie din care 7 sunt în exploatare, 11 se află în

conservare; 5 iazuri sunt cuprinse în inventarul IPPC al judeţului (inclusiv iazurile de rezervă aferente), conform prevederilor OUG nr. 34/2003.

Tipurile de deşeuri acceptate pentru depozitare în depozitele de deşeuri periculoase se găsesc în lista naţională de deşeuri cuprinsă în Ordinul nr. 95/2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri.

8.5.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşăafectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvic

• distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate • pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a

provoca alunecări de teren • distrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de

artă• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile

datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şiturismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă oregenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

121

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.

Fig. 8.5.4.1. Iazul de decantare Colbu III (în conservare) – E.M.Borşa

Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni. În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca purtătoare de boli infecţioase.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din gospodăriile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul şimişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera. Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deşeuri.

Depozitele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de amenajări şidotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cudensitate mare, sisteme de captare şi monitorizare a levigatului, sistem de captare şipompare a biogazului.

8.5.5. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra

mediului

122

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică. Pentru funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă au fost identificate o serie de soluţii de către Compania Naţională « REMIN » SA Baia Mare. Conductele care compun sistemele de transport hidraulic, ca şi staţiile de pompare, având diferite grade de uzură, reprezintă o sursă potenţială de poluare a diferiţilor factori de mediu. Au fost stabilite o serie de soluţii pentru a se asigura funcţionarea acestor sisteme de transport în condiţii de siguranţă. Cererile de finanţare rambursabile, respectiv nerambursabile din Fondul de mediu, depuse de diferiţi agenţieconomici şi autorităţi locale din judeţ s-au dorit a fi paşi semnificativi în vederea reducerii impactului generat de deşeuri asupra mediului.

LOCALITATEA/ Denumirea proiectului

Perioada de derulare a proiectului

(data inceperii/data finalizarii)

Valoare proiect

in EURO Stadiul de derulare

Sistem de management al deseurilor in zona Baia Mare - asistenta tehnica a guvernului francez pentru realizarea aplicatiei tehnice privind accesarea fondului ISPA, privind implementarea sistemului integrat al deseurilor in municipiul Baia Mare - Primăria municipiului Baia Mare în colaborare cu o firmă de consultanţă din Franţa - Beture-Environment, Groupe Electrowatt-Ekono

2002 2004 300000 Stadiu de pregatire a aplicatiei ISPA

Valorificarea deseurilor de cupru provenite din sectiile de electrorafinare - CUPROM S.A. Bucuresti-Sucursala Baia Mare, IPRONEF Bucuresti

2002 2005 65000 Etapa IV Dezvoltare tehnologica prin elaborarea documentatiei tehnice de realizare a tehnologiei, proiectare prototip analiza tehnico-economica (Cheltuiti 8.685 Euro)

Reabilitarea haldelor interioare prin lucrari de ecologizare, cu monitorizarea freaticului - CUPROM S.A.Bucuresti Sucursala Baia Mare

2003 2007 50000 In derulare

Tautii de Sus-Baia Mare, Cavnic „Stabilizarea durabilă a iazurilor de decantare din regiunea Maramureş” - C.N.M.P.N. „REMIN” S.A. Baia Mare

2002 2004 900000 Finalizat 13.08.2004

Securizarea functionarii iazului Novat - EM Borsa - C.N.M.P.N. „REMIN” S.A. Baia Mare Finatare de la Guvernul Austriei

2004 Jan-00 200000 Finalizat 30.10.2004

123

FărcaşaCanalizare menajeră şi staţie de epurare a apelor uzate menajere în comuna Fărcaşa judeţul Maramureş (program SAPARD) - Consiliul Local Farcasa, judetul Maramures

12.01.2004 30.09.2005 993809,01 Pregatirea dosarului de licitatie avizat. Licitatia ianuarie 2005.

Săcălăşeni Reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere – comuna Săcălăşeni (program SAPARD) - Consiliul Local Sacalaseni, judetul Maramures

12.01.2004 30.09.2005 989186 Dosar de licitatie lucrari avizat. Licitatie programata în februarie 2005.

Sălsig Canalizare menajeră şi sraţie de epurare în comuna Sălsig, sat Sălig şi Gîrdani, judeţul Maramureş (program SAPARD) - Consiliul Local Salsig, judetul Maramures

12.01.2004 30.09.2005 999813,75 Licitatie executie lucrari - februarie 2005.

Ulmeni Reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere – comuna Ulmeni, judeţul Maramureş (program SAPARD) - Consiliul Local Ulmeni, judetul Maramures

12.01.2004 30.09.2005 997478 Avizat dosar licitatie lucrari. Licitatia ianuarie 2005.

SEINI Statie de preepurare mecanica a apelor uzate menajere in orasul Seini - Primaria orasului Seini

2004 2005 50000 Actiuni premergatoare incheierii protocolului intre Primaria Seini si SC SEINEANA SA Seini.

SEINI Statia de epurare - Seineana SA Seini in colaborare cu CENTER Olanda

2003 2004 900000 Realizat partial

Sighetu MarmaţieiModernizarea fabricii de preparate din carne prin cumpărarea de utilaje noi, precum şi a unui incinerator pentru deşeuri în Sighetu Marmaţiei (program SAPARD) - SC INDUSTRIALIZAREA CĂRNII S.A. Sighetu Marmaţiei

04.07.2003 04.07.2004 305961 I transa plata efectuata, a II-a s-a depus la BRIPS conform graficului - in VI/2004, in verificarea facuta de STD. In verificarea facuta de serviciul tehnic delegat, privind eligibilitatea - cereri de plata pentru aceaste transe - a fost suspendata ca neconforma pana la solutionarea sa de catre BRIPS, solicitare act aditional pentru prelungirea termenului.

BAIA MAREStatie de epurare FAIMAR SA Baia Mare

2005 2006 325000 Studiu de fezabilitate

BAIA MARE Reecologizare iaz Meda - SC TRANSGOLD SA Baia Mare

2002 2004 981954 Finalizat

124

Cavnic Lucrari de ecologizare iaz decantare Malaini, EM Cavnic

2003 2004 100000 Finalizat 13.08.2004

BAIA MARELucrari din programul de conformare SC TRANSGOLD SA Baia Mare, iaz statie de epurare uzina

2004 2005 1190000 Stadiu de executie.

BAIA MARE Modernizarea Statiei de preepurare mecano-chimica la SC TEXEUROKOCK Baia Mare

2004 2006 220000 Proiect tehnic elaborat

BAIA MARE Reabilitarea spatiilor de depozitare a dejectiilor si refacerea canalizarii pentru protectia solului si a apelor subterane - SC AVIMAR SA Baia Mare (Recea)

2004 2004 10000 SC AVIMAR SA Baia Mare - Ferma Recea vinde activele si inchide activitatea, urmand procedurile de inchidere specifice.

BAIA MARE Reabilitarea Statiei de epurare la SC AVIMAR SA Baia Mare (ferma Seini)

2004 2005 7500 Elaborare proiect de executie

BAIA MARE Achizitionarea unei cisterne pentru transportul in conditii de siguranta a solutiei de cianura de sodiu - BAPS PLUS

2004 2004 50000 Finalizat

BAIA MARE Modernizare depozit produse petroliere Baia Mare - PETROM

2004 2007 1700000 Stadiu de proiect

BAIA MARE Pilot prelucrare biochimica a 25 to pirita - SC TRANSGOLD SA

2003 2004 62500 Finalizat

CAVNIC Recuperarea ecologica a 3,5 ha de steril si 1,5 ha teren mlastinos - Primaria orasului Cavnic si Fundatia Actiunea Civica din Bucuresti

2004 2004 26000 Finalizat

BAIA MARE Canal colector Calinisa - Statie de epurare Baia Mare - Primaria Municipiului Baia Mare

2004 2005 203956,25 Stadiu de executie

BAIA MARE Canal colector drept Sasar - Statia de epurare - Primaria Municipiului Baia Mare

2004 2004 122865,21 Stadiu de executie

Tabel 8.5.5.1 Proiecte în curs de derulare în domeniul gestiunii deşeurilor

În tabelul 8.5.5.2 se prezintă lista lucrărilor de investiţii în curs de derulare sau finalizate în cursul anului 2004 în domeniul gestiunii deşeurilor precum şi sumele alocate.

Denumire agent economic Denumirea lucrării de investiţie

Valoarea investiţiei,

mil. lei

Termen de finalizare

125

Construirea spaţiilor de depozitare a dejecţiilor animaliere astfel încât să seasigure protecţia solului, subsolului şia apelor subterane. Capacitatea spaţiilor de depozitare va fi corelată cucantitatea de dejecţii rezultată.

1200

31.08.2004 SC AVIMAR SA Ferma 3,4,5 Baia Mare

Montarea unei staţii de epurare prin care să fie trecută întreaga cantitate de apă evacuată la şanţul de asecare

831

30.11.2004

Amenajare paturi de deshidratare pentru depozitarea a 150 tone de dejecţii 200

1.07.2004

SC AVISTAR SA Baia Mare

Construirea staţiei de epurare ape uzate care să asigure încadrarea concentraţiilor de poluanţi în limitele admise de normativele în vigoare la calitatea apelor

2000

1.07.2007

Refacerea instalaţiei de exhaustare în cele 2 secţii de producţie, amplasarea de filtre cu recircularea aerului pentru reţinerea prafului şi expedierea pneumatică a rumeguşului

535 Finalizat

Comandarea şi întocmirea documentaţiei tehnice de execuţie pentru dimensionarea instalaţiilor de exhaustare

200 31.12.2004 SC MOBAM SA Baia Mare

Construcţii speciale aferente montării filtrului, reţele exterioare de transport pneumatic în circuit închis între filtre şisilozul de stocare

1477 31.12.2006

SC TEXEUROKOCK SRL Baia Mare Punerea în funcţiune a staţiei de

epurare pentru ape uzate tehnologice 1000 1.12.2006

SC TRANSGOLD SA – Halda MEDA

Realizare de barieră verticalăimpermeabilă 512 m, dren colector vest 307 m, acoperire cu sol vegetal 6 ha, lucrări de însămânţare pe 14 ha, executarea barierei reactive pentru reţinerea metalelor

11900 2004

SC TRANSGOLD SA – Uzina,iaz Aurul

Instalaţie de decianurare a sterilului pompat de la uzină la iazul Aurul Realizare staţie de epurare chimicăpentru evacuarea independentă aapelor din iazul Aurul

47600 2004-2005

SC ROMPLUMB SA Baia Mare

Încadrarea emisiilor de poluanţi în normele legislaţiei de mediu şiecologizarea platformei industriale aparţinând de SC Romplumb SA

6577 2007

„Stabilizarea durabilă a iazurilor de decantare în regiunea minieră Baia Mare, judeţul Maramureş”

16800 în derulare

Lucrări de conservare şi ecologizare la iazurile D 2-3 , EM Borşa

2000 în derulare

Compania Naţională« REMIN » SA Baia Mare

Stabilizarea şi ecologizarea taluzelor la iazurile Vrănicioara, respectiv Mălăini (EM Cavnic)

2030,7 în derulare

126

Lucrări conservare şi protecţia vegetală a taluzelor la iazul Săsar-Bozânta (EM Aurum), iazul Tăuţii vechi (UP Flotaţia centrală), iazurile Bloaja vechi, Leurda (EM Băiuţ)

2500 In derulare

Reconstrucţia ecologică a carierelor Răzoare (EM Răzoare), şi Baia Sprie (EM Baia Sprie)

4700 realizat

Stabilizarea şi reconstrucţia ecologicăa haldelor de steril minier aparţinând EM Aurum, EM Baia Sprie, EM Herja, EM Şuior, EM Cavnic, EM Băiuţ, EM Borşa

19800 Realizat parţial, în derulare

Reabilitare conducte de hidrotransport la iazul Răchiţele(UP Cavnic), iaz Bloaja (UP Băiuţ), iaz Tăuţii de Sus (UP Baia Sprie) înlocuire fir conductă,extindere staţie de repompare a sterilului la iazul Bozânta (UP Flotaţia centrală), reabilitare conductăhidrotransport sterile la iazul Novăţ (EM Borşa)

74998 Realizat parţial, în derulare

Primăria Baia Mare

Sistem de management al deşeurilor în zona Baia Mare - asistenţă tehnicăa guvernului francez pentru realizarea aplicaţiei tehnice privind accesarea fondului ISPA, privind implementarea sistemului integrat al deşeurilor în municipiul Baia Mare-consultanţă oferită de firmă franceză - Primăria municipiului Baia Mare în colaborare cu o firmă de consultanţă din Franţa -Beture-Environment

12000

S.C. CUPROM S.A. Baia Mare

Valorificarea deşeurilor de cupru provenite din secţiile de electrorafinare 2600 2005

Tabelul 8.5.5.2 Lucrări de investiţii în curs de derulare sau finalizate în cursul anului 2004

8.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor

8.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, introducerea

colectării selective a unor categorii de deşeuri (ex. Mase plastice, hârtie, carton, PET-uri, deşeuri metalice) care ocupă volume considerabile, determină implicit volume reduse ocupate pe rampe de deşeuri. Elaborarea şi implementarea unor programe cu referire la managementul integrat a deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri ce urmează a fi depozitate în depozite necontrolate, elaborarea documentaţiilor, a bilanţurilor de mediu nivel II pentru autorizarea depozitelor existente , deschiderea unor depozite zonale de deşeuri, deservite de 2-3 staţii de transfer, extinderea sistemului de precolectare selectivă, transport, acţiuni ferme şi concrete de educare a populaţiei, implicarea mass-mediei, constituie pârghii de care autorităţile administraţiei publice locale ar trebui să se folosească în scopul realizării prevederilor şi obligaţiilor care le revin în domeniul gestionării deşeurilor.

127

8.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie Activităţile economice desfăşurate în judeţ determină generarea unor tipuri de

deşeuri specifice, în care predomină sterilele de mină şi de flotaţie, deşeurile urbane şideşeurile de materiale lemnoase. Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea acestora, modul de eliminare şi tratare pentru depozitarea finală sunt diferite în funcţie de activitatea economică generatoare. Reducerea continuă a activităţilor din sectorul explorării şi exploatării miniere a însemnat şi scăderea semnificativă a cantităţilor de deşeuri generate. Conform angajamentelor asumate de România la Capitolul 22 Mediu şi a cerinţelor BAT în activităţile economice generatoare de deşeuri, tendinţa este de evitare a producerii deşeurilor, iar dacă acest lucru nu este posibil, de minimizare continuă. Se vor căuta în permanenţă soluţii de reciclare şi valorificare a deşeurilor generate.

De asemenea, există anumite tipuri de deşeuri care nu se mai regăsesc pe lista celor generate de la un an la altul ca urmare a încetării activităţii unor secţii de producţie de la anumiţi agenţi economici.

Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, extinderea în aproape toate centrele urbane a punctelor de colectare a deşeurilor, cu precădere pentru colectarea anumitor categorii de deşeuri (ex. deşeuri metalice, hârtie - carton, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate) care ocupă volume considerabile, determină implicit scăderea cantităţilor de deşeuri ce ajung să fie eliminate pe rampele de deşeuri.

8.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

La sfârşitul anului 2004 deţineau autorizaţie de mediu 27 firme, pentru activitatea de colectare şi/sau valorificare deşeuri industriale reciclabile. În anul 2004 au fost colectate 53,02 tone deşeuri de PET, au fost predate spre valorificare firmei SC Green Tech Sa Buzău 63,79 tone. De asemenea, au fost colectate 240,875 tone ambalaje mase plastice, altele decat PET-uri. din care au fost valorificate 220, 52 tone.

Au fost colectate 3117,54 tone hârtie şi carton din care au fost valorificate 3146,45 tone. Din această cantitate 1541,77 reprezintă deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton.

Societăţile comerciale SC Serad SRL, SC Tenet SRL, SC Remat SA Baia Mare, SC Coreserv SRL, realizează colectare de baterii şi acumulatori uzaţi pentru vehicule, în anul 2004 fiind colectate 435,97 tone şi predate spre valorificare la SC Rombat SA Bistriţa 420,57 tone.

La haldele de steril minier au fost executate lucrări de stabilizare în perimetrele miniere, iazurile de decantare au programe de înierbare, stabilizare taluze şi s-au realizat lucrările planificate pentru anul 2004.

O cantitate considerabilă din deşeurile lemnoase rezultate din activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului a fost valorificată prin utilizarea ca material combustibil, în instalaţiile proprii sau prin vânzare către populaţie, obţinere de tocăturăcare se livrează la societăţi producătoare de PAL . O parte din rumeguşul rezultat din activitatea de prelucrare a lemnului este brichetat în instalaţii de brichetare, utilizat ulterior în centrale termice care funcţionează pe rumeguş.

Principalii agenţi economici care au utilizat în procesul de producţie materii prime secundare constituite din deşeuri sunt: SC CUPROM SA Baia Mare, SC REMAT MARAMUREŞ SA, SC CHIMSULFAT SRL, Baia Mare, SC METRAN SRL Baia Mare, SC COZMIRCOM SA Baia Mare, SC Brânduşa SRL Baia Mare.

Proiectele depuse spre finanţare din Fondul de mediu sunt preuentate în tabelul alăturat:

128

Nr. crt. Nume solicitant Titlul proiectului

1 SC SIGSTRAT SA Sighetu Marmaţiei

Controlul şi reducerea poluării aerului prin reţinerea totală a suspensiilor lemnoase

2 SC BAMGARDEN SRL Şomcuta Mare

Linie de brichetat rumeguş

3 SC FILMAR SA Târgu Lăpuş Tehnologie ecologică pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor din lemn şi celulozice din zona Lăpuşului

4 SC FILBAC SA Târgu Lăpuş Sistem pentru gestionarea deşeurilor textile din Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

5 SC EURO STERIL SISTEM S.C.A. Metodă alternativă de eliminare a poluării generate de activităţile medicale

6 SC CALEX SRL Baia Mare Regranularea deşeurilor din materiale plastice 7 SC M.C.H. INTERNATIONAL SRL

Baia Mare Reducerea emisiilor de pulberi de lemn în spaţiile de producţie şi în atmosferă

8 Consiliul Local Ulmeni O românie curată9 Consiliul Local Sălsig Ecologizarea zonei rurale

Tabel 8.7.1. Proiectele depuse spre finanţare din Fondul de mediu

8.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase:

8.8.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal: Importanţa stratului de ozon şi efectele benefice ale acestuia sunt cunoscute de

abia câteva zeci de ani. In stare naturală ozonul se găseşte în proporţie de 90%, în stratosferă, la circa 10-50 km altitudine, cu un maxim între 15 şi 20 km. Ozonul stratosferic are proprietăţi deosebite, în principal de a absorbi sau a reflecta multe din razele solare ultraviolete, constituind in primul rând un filtru care absoarbe o parte din razele ultraviolete-B emise de Soare şi care sunt deosebit de nocive vieţii de pe Pământ.

Problema deteriorării stratului de ozon a fost abordată la nivel mondial prin Convenţia de la Viena, intrată în vigoare în anul 1985 şi care începe printr-o definiţie deosebit de importantă a stratului de ozon, acesta fiind „stratulk de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Obiectivele Convenţiei constau în găsirea de substanţe şi tehnologii alternative, efectuarea de cerectări şi furnizarea de cunoştinţe în privinţa substanţelor dăunătoare stratului de ozon. Protocolul de la Montreal, intrat în vigoare în anul 1989, se ocupă de „substanţele controlate” – în mod special freonii şihalonii – responsabile de distrugerea stratului de ozon.

Legea nr. 84/1993 privind ratificarea Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon, a Protocolului de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon si a Amendamentului de la Londra al Protocolului de la Montreal, constituie principalul act normativ armonizat privind protectia stratului de ozon. Amendamentul de la Copenhaga al Protocolului de la Montreal a fost acceptat prin Legea nr. 9/2001, iar Amendamentul de la Montreal al Protocolului de la Montreal, prin Legea nr. 150/2001.

Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/1999 se referă la regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon, iar Hotararea Guvernului nr. 58/2004, aprobă Programul National de eliminare a substantelor care depreciază stratul de ozon.

Substanţele chimice reglementate de protocolul de la Montreal sunt:

- CFC-uri (clorofluorocarburi) – utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie şi haloni – substanţe folosite în stingătoare

129

a) Triclorfluormetan (CFC-11); b) Diclorfluormetan (CFC-12); c) Triclortrifluoretan (CFC-113); d) Diclortetrafluoretan (CFC-114); e) Clorpentafluoretan (CFC-115); f) Bromclordifluormetan (halon-1211); g) Bromtrifluoretan (halon-1301); h) Dibromtetrafluoretan (halon-2402); i) Tetraclormetan (tetraclorură de carbon-CTC); j) 1,1,1-Tricloretan (metilcloroform-MFC), precum şi echipamentele şiprodusele care conţin substanţele înscrise la lit. a)-h) sau care sunt doar obţinute cu ajutorul acestor tipuri de substanţe, indiferent dacăele mai conţin sau nu astfel de substanţe.

- HCFC (hidrocarburi parţial halogenate – hidroclorofluorocarburi) – agenţifrigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli

- Bromura de metil, MeBr – utilizată în dezinfecţia solului în sere, în dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor;

- Alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic - "alţi CFC" (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217) şi hidrocarburi parţial halogenate care conţin în moleculă, pe lângă atomi de fluor şi clor, atomi de brom, cu denumire tehnică - HBrFC.

8.8.1.1. Situaţia consumului, recuperării şi reciclării ODS-urilor

La nivelul judeţului Maramureş au fost identificaţi următorii agenţi economici (service) ce utilizează şi recuperează agenţi frigorifici (CFC-uri şi HCFC-uri): Nr. crt.

Denumire firma Utilizare/an Recuperare

1. SC Budesteana (A2000) Baia Mare - service

- 502 (CFC) –13,6 Kg - R22 (HCFC)– 800 kg - R12 (CFC) – 800 kg

2. SC Hidrep SRL Baia Mare - service

- R12 (CFC) – 20 kg

3. SC Agregate Frig SRL Baia Mare - R22 (HCFC)– 13,5 kg - R12 (CFC) – 13 kg

4. SC Intact Service SRL Baia Mare - R12 (CFC) - R22 (HCFC)

5. SC Clima Frigo SRL Baia Mare - R22 (HCFC) – 150 kg - R12 (CFC) – 136 kg

R12 - 20 kg R22 - 30 kg

6. SC Nagelin SRL (A2003) Baia Mare

- R22 (HCFC) – 85 kg

Tabel 8.8.1.1.1 Agenţi economici (service) ce utilizează şi recuperează agenţifrigorifici ODS (CFC-uri şi HCFC-uri)

Pe teritoriul judeţului Maramureş nu au fost identificate instalaţii automate de

stins incendii încărcate cu haloni. De asemenea nu au fost identificaţi agenţi economici producători de spume de izolaţie, de aerosoli sau care să utilizeze solvenţi din categoria CFC sau HCFC-urilor.

Bromura de metil se încadrează în categoria agenţilor de fumigare, produs ce se regăseşte în CODEX-ul produselor de uz fitosanitar, în grupa a-II-a de toxicitate şi este sub regim special de comercializare, conform Legii nr.85/1995. În judeţul Maramureş

130

nu au fost identificaţi agenţi economici care să utilizeze bromura de metil în tratamente fitosanitare.

8.8.1.2. Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific

In judeţul Maramureş echipamentele specifice pentru recuperarea agentului frigorific sunt furnizate de către firma ICPIAF SA Cluj Napoca. Din cele 16 firme cu profil de service echipamente şi instalaţii frigorifice identificate la nivelul judeţului 5 firme deţin aparate de recuperat agent frigorific. Acestea sunt: Arctic Sighetu Marmaţiei, SC Ursulache Serv. Sighetu Marmaţiei, SC Polu Nord SRL Baia Mare, Eurolat Baia Mare, SC Onedin Baia Mare.

8.8.1.3. Situaţia utilizării importului şi exportului de ODS-uri în stare purăsau în amestec în care se depăşeşte 1% masă:

În anul 2004 nu au fost identificaţi agenţi economici cu sediul în judeţul Maramureş care au importat substanţe încadrate la poziţiile prevăzute în anexa 2 a Ordinului Comun nr. 1610/1112/2002 emis de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului/ Ministerul Finanţelor publice privind nominalizarea birourilor vamale de frontiera pentru importul/exportul de substante care epuizeza stratul de ozon.

8.8.2. Situaţia biocidelor: Biocidele sunt clasificate în 4 grupe principale ce cuprind 23 de tipuri produse astfel: Grupa I – Dezinfectante şi produse biocide generale (tip de produse 1-5), respectiv: Tip de produs 1: Produse biocide pentru igiena umanăTip de produs 2: Dezinfectante pentru spaţii private şi zone de sănătate publică şi

alte produse biocide Tip de produs 3: Produse biocide pentru igienă veterinarăTip de produs 4: Dezinfectante pentru industria alimentară şi ndustria de preparare

a furajelor Tip de produs 5: Dezinfectante pentru apa potabilăGrupa II – Conservanţi (tip de produse 6-13), respectiv: Tip de produs 6: Conservanţi pentru produse îmbuteliate Tip de produs 7: Conservanţi pentru pelicule Tip de produs 8: Conservanţi pentru lemn Tip de produs 9: Conservanţi pentru fibre, piele, cauciuc şi materiale polimerizate Tip de produs 10: Conservanţi pentru zidărie Tip de produs 11: Conservanţi pentru instalaţiile de răcire pe bază de lichide şi a

sistemelor de prelucrare Tip de produs 12: Produse ce împiedică depunerile de nămoluri Tip de produs 13: Conservanţi pentru fluidele utilizate în metalurgie Grupa III – Pesticide (tip de produse 14-19), respectiv: Tip de produs 14: Rodenticide Tip de produs 15: Avicide Tip de produs 16: Moluscocide Tip de produs 17: Piscicide Tip de produs 18: Insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea altor artropode Tip de produs 19: Repelenţi şi atractanţiGrupa IV – Alte produse biocide (tip de produse 20-23), respectiv: Tip de produs 20: Conservanţi pentru produse alimentare sau furajere Tip de produs 21: Produse antibiodermă

131

Tip de produs 22: Fluide pentru îmbălsămare şi produse taxidermale Tip de produs 23: Combaterea altor vertebrate

Problematica utilizării biocidelor este reglementată prin Directiva Comunitatii Europene 98/8/EC, ce va fi transpusă şi în legislaţia din România.

În judeţul Maramureş nu sunt agenţi economici producători de produse biocide. La ora actuală sunt inventariate, privind plasarea pe piaţă şi utilizarea, doar biocidele din grupa a III-a pesticide. Agenţii economici ce comercializează pesticide sunt:

Nr. crt. Agent economic Nr. şi data

autorizaţiei

Valabilitatea autorizaţiei emise de DADR-

Unitatea Fitosanitara Maramures

Grupa de toxicitate

1. SC Fitofarm Service SRL 1/19.05.1995 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

2 SC Chemavitala SRL 2/21.04.1997 Anuală cu drept de prelungire

IIIşi IV

3 SC Chemavitala SRL 3/21.04.1997 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

4 SC Agrointernaţional SRL 4/07.07.1997 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

5 SC Sessler SRL 11/24.05.1999 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

6 SC Romvac Company SA 12/26.05.1999 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

7 SC Terapifarm SRL 18/02.06.1999 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

8 SC Unisem SA-sucursala 20/23.03.2000 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

9 SC Elban Agro SRL 21/02.02.2001 Anuală cu drept de prelungire

III si IV

10 Serviciul Public de Protecţia Plantelor

22/09.04.2001 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

11 SC Drostub Trans SRL 23/30.04.2001 34/18.02.2004

Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

12 SC Alcedo Bucureşti- punct de lucru Baia Mare


III şi IV

13 SC Agrall SRL 25/11.04.2002 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

14 SC Farmavet SA 26/03.06.2002 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

15 SC Farmavet SA-punct de lucru Baia Mare


III şi IV

16 SC Farmavet SA-punct de lucru Baia Mare


III şi IV

17 SC Adetrans SRL 30/18.06.2002 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

18 SC Agrovet SRL 31/18.10.2002 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

19 SC Rubimar SRL 32/09.04.2003 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

20 SC Alcedo Bucureşti-punct de lucru TG.Lăpuş


III şi IV

21 SC Elban Agro SRL- 35/16.04.2004 Anuală cu drept de III şi IV

132

Satulung prelungire 22 AF Goia Emil Nicolae 36/23.04.2004 Anuală cu drept de

prelungire III şi IV

23 SC Transcis Sic SRL 37/03.05.2004 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

24 SC Veterinaria SRL 38/19.05.2004 Anuală cu drept de prelungire

III şi IV

25 SC Ţara Lăpuşului Impex SRL


III şi IV

Tabel 8.8.2.1 Agenţii economici din judeţul Maramureş care comercializeazăpesticide

In anul 2004 au fost utilizate16,2 t insecticide, 10,1 t fungicide şi 4,1 t erbicide.

Aceste cantităţi sunt exprimate în conţinut de substanţă activă.Prin proiectul Phare RO 2002/000-586.04.07 „Reambalarea, colectarea şi

eliminarea deşeurilor de pesticide„ al MAPDR, pesticidele – deşeu existente în judeţ vor fi dirijate în cursul acestui an către Staţia regională de transfer Oradea.

8.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului

8.8.3.1. Unităţi potenţial poluatoare (pe factori de mediu)

Probleme privind calitatea factorilor de mediu Calitatea factorilor de mediu este determinată de activităţile de extracţie şi

prelucrare a minereurilor neferoase şi de metalurgie neferoasă, care au afectat de o lungă perioadă de timp cu poluanţi specifici (gaze, pulberi şi metale grele) toţi factorii de mediu în zonele Baia Mare, Cavnic, Băiuţ, Borşa.

Este de subliniat faptul că ne confruntăm cu o situaţie de poluare istorică, pentru a cărei diminuare şi eliminare sunt necesare eforturi uriaşe. Metalele, prin proprietăţile lor chimice şi fizice, sunt elemente deosebit de stabile, nedegradabile în natură, care migrează cu uşurinţă prin solubilizări şi precipitări repetate în toţi factorii de mediu. Principalele obiective poluatoare în judeţul Maramureş sunt:

• SC Romplumb SA Baia Mare • Compania Naţională a Metalelor Neferoase şi Preţioase “REMIN” Baia

Mare (unităţi miniere, uzine de preparare a minereurilor neferoase, iazuri de decantare şi halde de steril)

• CUPROM SA Bucuresti-Sucursala Baia Mare prin poluarea istoricăremanentă

• Depozite de deşeuri menajere şi incineratoare neomologate (crematorii)de deşeuri spitaliceşti

• Unităţi de prelucrare a lemnului Sursele de poluare ale acestor obiective sunt în principal:

• emisiile de poluanţi gazoşi şi de pulberi cu conţinut de metale neferoase din uzinele metalurgice

• apele de mină şi ape reziduale din industria metalurgică• haldele de steril de mină• iazurile de decantare • deşeurile rezultate din debitarea materialului lemnos (rumeguş)

In contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană şi a calendarului asumat acţiunea noastră prioritară constă în implementarea Directivelor armonizate prin legislaţia română în domeniu, astfel încât în anul 2007, respectiv la sfârşitul

133

perioadelor de tranziţie negociate cu Comisia Europeană, activităţile economice desfăşurate să îndeplinească cerinţele europene.

134

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

9.1. Reţeaua judeţeană de supraveghere a radioactivităţii mediului

Staţia de Radioactivitate Baia Mare din cadrul APM Maramureş işi desfăşoarăactivitatea sub coordonarea ştiinţifica şi metodologică asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul ICIM - Bucureşti.

Staţia funcţionează cu un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi masurători asigurăsupravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie.

In prezent se efectuează masurători de radioactivitate β-globală pentru toţifactorii de mediu, se calculează concentraţiile radioizotopilor naturali Radon şi Toron şisupravegherea dozelor gamma absorbite în aer .

De asemenea se desfăşoară operaţiunea de colectare şi pregătire preliminară aprobelor de precipitaţii atmosferice şi expedierea lor către Laboratorul de Radioactivitate a Mediului de la ICIM - Bucureşti în vederea analizei de gamma spectrometrie.

In cadrul Staţiei sunt stabilite fluxurile de date zilnice şi lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare/avertizare/alarmare.

Staţia are ca sarcină, urmărirea continuă a nivelului de radioactivitate a factorilor de mediu din zonă în vederea depistării unor surse potenţiale de poluare radioactivă pe teritoriul judeţului Maramureş. Situaţia municipiului Baia Mare este cu atât mai deosebită cu cât amplasamentul municipiului ca şi condiţiile atmosferice din zonă nu sunt favorabile unei bune dispersii a poluanţilor.

Astfel, s-a pus un deosebit accent pe corelarea valorilor obţinute în urma masurătorilor, cu datele meteo ce caracterizează zona.

În anul 2004 reţeaua a cuprins urmatoarele puncte de prelevare:

Tip determinare Nr. puncte Localizare

Aerosoli 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Depuneri atmosferice 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Precipitaţii 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Apă potabilă 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Apă de suprafaţă 4 Lac Firiza, râu Săsar, Someş, Tisa

Ape de adâncime 2 Foraj Hideaga ; sat Săsar

Sol 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Vegetaţie 1 Sediu SGA – Aleea Hortensiei nr. 2

Tabel 9.1.1. Puncte de prelevare radioactivitate

9.2. Situaţia radioactivităţii mediului în anul 2004

D

Nivelul radioactivităţii factorilor de mediu din judeţul Maramureş rezultă din măsuratorile β - globale efectuate pentru aerosoli atmosferici, depuneri uscate şiprecipitaţii, ape, sol şi vegetaţie.

S-au efectuat un număr de 2054 prelevări, probe care au fost supuse masurătorilor β - globale, ponderea acestora fiind redată în graficul următor:

Nu2004 a focitiri orarjos:

Măoricăror c

Acabateri sscădere.

Fig. 9.2.1. Ponderea prelevărilor de probe pe factor de mediu

Aerosoli36%

Depuneri atmosferice

18%

Vegetatie3%

Ape40%

Sol3%

AerosoliSolDepuneri atmosfericeVegetatieApe

135

ozimetrie gamma50%

Ape14%

Aerosoli25%

Depuneri atmosferice

9%Vegetatie

1%

Sol1%

AerosoliSolDepuneri atmosfericeVegetatieApeDozimetrie gamma

mărul de măsuratori efectuate la Staţia de Radioactivitate Baia Mare în anul st de 8631 din care 4246 sunt măsuratori β - globale, iar 4385 numărul de

e de dozimetrie gamma. Ponderea acestora este reflectată în graficul de mai

Fig. 9.2.2. Ponderea măsurătorior de radioactivitate

surarea imediată a probelor de mediu are ca scop detectarea rapidă areşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate din mediu. tivităţile specifice β - globale determinate au înregistrat valori care nu au emnificative faţă de mediile anilor anteriori, observându-se totuşi o uşoară

136

Redăm evoluţia lunară a activităţii specifice β - globale pentru fiecare factor de mediu monitorizat; valorile medii lunare ale masurătorilor imediate comparându-le cu limitele de atenţionare .

AER

Aerosoli atmosferici S-au realizat măsurători asupra filtrelor cu aerosoli pentru aspiratiile de la orele

200 – 700 şi 800 – 1300.Variaţia mediilor lunare a activitaţii specifice β-globale pentru aerosoli atmosferici

(măsurători imediate) este prezentată in graficul de mai jos fiind comparată cu media anuală de 1,26 Bq/m3. Specificăm că limita de atenţionare este de 10 Bq/m3.

Fig. 9.2.3. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – aerosoli atmosferici –

–Valoarea maximă înregistrată în anul 2004 a fost de 5,20 Bq/m3, în data de

16.09.2004. Se observă că maxima s-a înregistrat tot în luna septembrie, la fel ca şi în anul precedent, doar că valoarea ei este mai mică. Situaţia este comparativă cu cea din anul 2003 cu o uşoară tendinţă de scădere.

Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate, s-au situat în limite normale: media anuală pentru Rn de 4.51 Bq/m3 la aerosolii de la 200 – 700 şide 3,05 Bq/m3 corespunzător aerosolilor de la 800 – 1300. Pentru Tn mediile anuale fiind de 0,058 respectiv 0,040 Bq/m3. Se observă o scădere a valorilor faţă de anul precedent.

Depuneri atmosferice Pentru depuneri atmosferice uscate şi umede variaţia lunară a activităţii specifice

β-globale este prezentată mai jos. Limita de atenţionare este de 200 Bq/m2zi (pentru masurători imediate).

AEROSOLI ATMOSFERICI - Activitatea specifică beta globală -măsurători imediate

0

1

2

3

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecLuna

Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

m3]

Aer im Media anuala

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea specifică beta globală -măsurători imediate

0

1

2

3

4

5

6


Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

m2*

zi]

137

Fig. 9.2.4. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – depuneri atmosferice –

Media anuală s-a ridicat la valoarea de 2.59 Bq/m2zi, uşor mai ridicată decât în anul precedent. Valoarea maximă înregistrată a fost de 55,2 Bq/m2zi în data de 20.11.2004. Luna noiembrie 2004 se remarcă şi prin cea mai mare valoare lunară(5,55 Bq/m2).

Dozimetrie gamma Valorile orare de dozimetrie gamma nu au prezentat depăşiri ale limitei de

avertizare (0,250 microGy /h). Media anuală s-a situat la valoarea de 0,085 µGy/h, valoarea maximă inregistrată fiind de 0,126 µGy/h în data de 25.03.2004. Valorile sunt comparative cu cele din anul precedent, variaţia fiind nesemnificativă.

Fig.9.2.5.Dozimetrie gamma

APE În atenţia Staţiei a stat supravegherea apei potabile, a apelor de suprafaţă (Lac

acumulare Firiza, râu Someş, râu Tisa, râu Săsar) şi a celor de adâncime (foraj Hideaga şi sat Săsar). Toate valorile obţinute în urma măsurătorilor β - globale s-au situat sub limita de atenţionare.

Prezentăm evoluţia lunară a activităţii β-globale (Bq/m3) pentru râurile Săsar, Someş şi Tisa - ape brute de suprafaţă, precum şi foraje - ape de adâncime. Râu Săsar

DEBITUL DOZEI GAMA IN AER( microGy / h ) 2004

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3


Deb

ituld

ozei

gam

a(m

icro

Gy/

h

Doza gamma Media anuala Limita de atentionare

APA DE SUPRAFATA - RAU SASAR Activitatea specifică beta globală - măsurători imediate

6080

100120140160180200

tate

asp

ecifi

că[B

q/m

c]

138

Fig. 9.2.6. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – ape de suprafaţă –

Media anuală a fost de 144,2 Bq/m3 iar valoarea maximă înregistrată de 1072,6 Bq/m3, în data de 18.11.2004. In comparatie cu anul 2003 s-a observat o usoara creştere. Cele mai ridicate medii lunare s-au înregistrat în lunile ianuarie, iulie, septembrie , noiembrie şi s-au datorat turbidităţii mari a râului din cauza precipitaţiilor abundente.

Râu Someş


Media anuală a activităţii a fost de 212,7 Bq/m3. Valoarea maximă de 850,5 Bq/m3 s-a înregistrat în 14.04.2004. Turbiditatea ridicată a râului, din cauza precipitaţiilor abundente, a condus la uşoara creştere a acestor valori faţă de anul 2003. Limita de atenţionare este de 2000Bq/m3.

Râu Tisa

APE DE SUPRAFATA - RAU SOMES Activitatea specifică beta globală

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900


Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

mc]

Somes Media anuala

APE DE SUPRAFATA - RAU TISAActivitatea specifică beta globală

0

200

400

600

800

1000

1200

1400


Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

mc]

139


Media anuală a fost de 185,6 Bq/m3 iar cele mai mari valori s-au înregistrat în luna martie. Trebuie să precizăm faptul că şi pentru râul Tisa s-au inregistrat valori mai ridicate faţă de anul 2003. Limita de atenţionare este de 2000 Bq / m3.

Foraje – F6 Sat Săsar şi F1 Sat Hideaga

Fig. 9.2.9. Activitatea specifică β-globală în apa din foraje

Media anuală pentru forajul F6 a fost de 228,3 Bq/m3, de doua ori mai mare decît cea a forajului F1 (108,7 Bq/m3). Specificăm faptul ca forajul F6 se află în apropierea municipiului ,în zona fostei halde de steril. Valoarea maximă de 330,8 Bq/m3 s-a înregistrat în luna decembrie . Valorile înregistrate în acest an au fost mai ridicate faţă de anul precedent. Limita de atenţionare este de 2000 Bq/m3 .

VEGETAŢIE

APE DE ADANCIME - FORAJE F1 si F6 Activitatea specifică beta globală - măsurători imediate

0

50

100

150

200

250

300

350


Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

mc]

F1 F6 Media anuala F1 Media anualaF6

VEGETATIE SPONTANAActivitatea specifică beta globală

240

250

260

270

280

290

300

Apr Mai Iun Iul Aug Sep OctLuna

Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

Kg]

Vegetatie Media anuala

140

Fig. 9.2.10. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – vegetaţie –

Media anuală de 279,1 Bq/kg a fost mai scăzută faţă de anul 2003. Valoarea maximă înregistrată a fost de 360,0 Bq/kg în data de 15.07.2004.

SOL

Fig. 9.2.11. Variaţia lunară a activităţii specifice β-globale – sol –

Media anuală a fost de 370,0 Bq/kg iar valoarea maximă inregistrată de 378,9 Bq/kg în data de 23.04.2004. Faţă de anul 2003 s-a constatat o uşoară creştere. Valorile înregistrate se situează în limitele de variaţie ale fondului natural din zonă.

SOL NECULTIVATActivitatea specifică beta globală

340345350355360365370375380385

Apr Mai Iun Iul Aug Sep OctLuna

Act

ivita

tea

spec

ifică

[Bq/

Kg]

Sol Media anuala

141

CAPITOLUL 10. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului şi riscul unor accidente majore

În anul 2004 nu au avut loc accidente majore de mediu sau poluări accidentale

cu impact major asupra mediului. S-a intervenit la 2 poluări accidentale pe ape, fărăefecte semnificative.

Iazurile de decantare din judeţul Maramureş au avut în anul 2004 o funcţionare corespunzătoare. Într-o eventuală situaţie de diminuare a activităţii de întreţinere a acestora, având în vedere reducerea activităţii în minerit, iazurile pot fi considerate ca potenţiale surse de accidente majore.

10.2. Poluări cu efect transfrontier

În anul 2004 nu s-au semnalat poluări cu efect transfrontier.

CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII STĂRII DE CALITATE A MEDIULUI

11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului Zona Baia Mare şi perimetrele limitrofe - datorită activităţii de metalurgie

neferoasă şi iazurilor de decantare ( pulberi, metale grele). 11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă

Râurile Săsar, Lăpuş, Cavnic şi Cisla - datorită activităţilor miniere, metalurgie neferoasă, prepararea minereurilor neferoase (metale grele, cianuri).

11.3. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane Apele subterane din zona Baia Mare şi perimetrele iazurilor de decantare -

datorită activităţii de metalurgie neferoasă şi preparare a minereurilor neferoase (metale grele) şi de depozitare a deşeurilor industriale ale acestora.

11.4. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solurilor Zona Baia Mare, zonele iazurilor de decantare, perimetrele miniere (Cavnic,

Băiuţ, Borşa), luncile râurilor Cavnic, Vişeu şi a văilor Băiţa şi Nistru - datorită activităţii de metalurgie neferoasă şi de preparare a minereurilor neferoase, haldelor de steril de mină şi iazuri de decantare (metale grele).

11.5. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologicăZonele iazurilor de decantare în conservare şi a haldelor de steril de mină.

CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

12.1. Cheltuieli şi investiţii pentru protecţia mediului Situaţia investiţiilor din programele de etapizare şi pentru conformare este

prezentată în continuare: - Agenţi economici - 163062,384 mil. lei - Consiliul Judeţean - 750 mil. lei - Consilile Locale - 2045,46 mil. lei

TOTAL INVESTIŢII - 165857,844 milioane lei

INVESTIŢII SEMNIFICATIVE PRIVIND PROTECŢIA APELOR, AERULUI ŞISOLULUI DERULATE ÎN ANUL 2004, ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ

1. Reecologizare perimetru Iaz Meda

Lucrarea executată de SC Transgold SA Baia Mare pe fostul amplasament al Iazului Meda, din surse proprii, a fost recepţionată definitiv în anul 2004.

Valoarea lucrărilor realizate în anul 2004 - 9015 milioane lei (valoarea totală ainvestiţiei care s-a derulat în perioada 2002 - 2004 a fost de 31340 milioane lei). S-au realizat:

- Lucrări de infrastructură sub covorul vegetal - Realizarea sistemului de acoperire multistrat şi a covorului vegetal - Executarea unei bariere reactive pentru reţinerea metalelor grele şi a ionilor cian - Executarea operaţiilor prevăzute în programul de automonitorizare - Studiu proiect privind sistemul de urmărire a stabilităţii terenului în zona supusă

ecologizării şi cea limitrofă- Ecran vertical de protecţie - Efecte produse: îmbunătăţirea calităţii solului şi a pânzei de apă freatice în

perimetrul fostului Iaz Meda S.C. Transgold SA Baia Mare a realizat lucrări de ecologizare la iazul propriu,

epurare ape, cercetare tehnologică, monitorizare iaz central în valoare de 19,22 miliarde lei. 2. Construirea unui coş metalic şi racordarea traseelor de gaze la SC Romplumb SA Baia Mare

Lucrare de investiţie executată de SC Romplumb SA Baia Mare în incinta unităţii cu fonduri de la bugetul de stat, finalizată în anul 2004.

Valorile lucrărilor realizate în anul 2004: - Coş metalic şi racordarea traseelor de gaze – 22 miliarde lei - Aparatură de laborator şi sistem automat de monitorizare a emisiilor la coş –

8,31 miliarde lei - Sistem automat pentru colectarea şi transportul prafului volatil depus pe căile de

acces intrauzinale – 4 miliarde lei - Echipament pentru îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie la instalaţia de

aglomerare – 6,28 miliarde lei

Coş de dispersie nou SC ROMPLUMB SA Baia Mare

142

Racordarea traseelor de gaze SC ROMPLUMB SA Baia Mare

143

3. Lucrări S.C. Cuprom Bucureşti – Sucursala Baia Mare - Achiziţionarea a două compresoare şi a sistemului de uscare-filtrare a aerului

comprimat – 3,8 miliarde lei - Realizarea proiectului tehnic de refacere a sistemului de captare gaze fugitive la

secţia prerafinare – 76 milioane lei - Ecologizarea haldei Arieşului – 442 milioane lei - Cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a staţiei de neutralizare – 7,58 miliarde lei

4. Lucrări S.C. Seineana SA Seini Retehnologizarea staţiei de epurare – 6,5 miliarde lei

5. Lucrări de închidere perimetre miniere – Zona BorşaEcologizare şi consolidare 4 halde – 11,2 miliarde lei

12.2. Fondul pentru Mediu

In anul 2004 în judeţul Maramureş s-au înregistrat 141 plăţi la Fondul pentru

mediu în valoare totală de 12226,923713 milioane lei. Sursele pentru care s-au efectuat plăţi la fondul de mediu, în anul 2004, sunt:

- 3% Deşeuri (36 plăţi în valoare de 7169,05516 milioane lei); - Emisii de poluanţi (52 plăţi în valoare de 227,007709 milioane lei); - Noi terenuri (10 plăţi în valoare de 17,240 milioane lei); - 3% Ambalaje (21 plăţi în valoare de 514,204382 milioane lei); - 2% Substanţe chimic (2 plăţi în valoare de 43,479084 milioane lei); - 3% Masă lemnoasă (19 plăţi în valoare de 4255,130303 milioane lei) - 1,5% Tutun (1 plată în valoare 0,807075 milioane lei)

12.3. Programul PHARE

Proiectul MARA - Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile in oraşele judeţului Maramureş (program SAMTID) al Consiliilor Locale ale oraşelor Sighetu Marmaţiei, Borşa, Baia Sprie, Seini, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus, are ca obiect reabilitări de conducte de 66,196 Km, contoare la locuinţe individualen număr de 5358, la blocuri 524 contoare, 9 electropompe, 4141 branşamente individuale la locuinţe si409 branşamente individuale la blocuri (existând Studiu de Fezabilitate pentru Proiectul MARA elaborat de TAHAL România si ADISS SA).

12.4. Programul ISPA

A. Managementul apelor în zona Baia Mare - Asistenta tehnica ISPA vizând proiectul „Reabilitarea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şicanalizare din municipiul Baia Mare” - SC VITAL SA Baia Mare, Primăria municipiului Baia Mare (contractor Halcrow Group - Marea Britanie), pentru care s-a ratificat Memorandumul de finanţare dintre Comisia Europeană şi Guvernul României pentru Măsura ISPA nr. 2001/RO/16/P/PA/003 de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului. Investiţia va asigura viabilitatea economica, precum şi atingerea nivelului standardelor româneşti şi europene, de îndeplinire a acquis-ului comunitar în domeniul serviciilor de alimentare cu apă, colectare şi epurare a apelor uzate din municipiul Baia Mare. În urma parcurgerii etapelor din procedura de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu prevederile OM 860/2002 completat şi modificat prin OM

144

210/2004, respectiv OM 863/2002, APM Maramureş a emis Acordul de mediu - nr. MM-04-04/22.10.2004.

Prin realizarea proiectului: - se îmbunătăţeşte calitatea apei furnizate, se reduc pierderile de apă tratată, se

reduce volumul de apă prelevată, se reduce consumul energetic şi de reactivi, prin lucrările prevăzute la Staţia de tratare Baia are şi reţelele de distribuţie apei potabile;

- se reduce şi se elimină impactul negativ asupra mediului prin eliminarea exfiltraţiilor de apă uzată precum şi prin reducerea numărului de intervenţii pe reţelele de canalizare;

- se reduce impactul negativ asupra mediului prin epurarea corespunzătoare a întregului volum de apă uzată colectată, obiectiv realizat prin modernizarea staţiei de epurare şi închiderea descărcătoarelor de apă uzată neautorizate. Continuarea derulării celei de-a doua etape prevăzută în asistenţa tehnică

prevede următoarele: - elaborarea documentaţiei de licitaţie pentru staţia de epurare conform

prevederilor FIDIC galben; - proiect conceptual şi documentaţie de licitaţie pentru reţele de apă şi canalizare

conform prevederilor FIDIC roşu.

B. „Sistemul de management al deşeurilor în zona Baia Mare” - asistenţă tehnică a guvernului francez pentru realizarea aplicaţiei tehnice privind accesarea fondului ISPA, privind implementarea sistemului integrat al deşeurilor. Judeţul Maramureş este inclus în Programul ISPA 2033 RO 16 P PE 013, privind depozitarea ecologică a deşeurilor menajere.

Elaborarea Studiului de fezabilitate pentru „Sistemul de management al deşeurilor în zona Baia Mare” - Primăria Municipiului Baia Mare în colaborare cu o firmă de consultanţă din Franţa - Beture-Environment, având ca şi principale obiective: crearea unui centru de îngropare tehnică, în conformitate cu reglementările în vigoare; reabilitarea amplasamentelor existente (Săsar şi Satu Nou); realizarea unui centru de compostare, crearea unui centru de triaj, complementar celui de compostare şi destinat trierii şi valorificării ambalajelor menajere şi hârtiilor/cartoanelor colectate în vrac. Alte proiecte relevante pentru judeţul Maramureş:

O situaţie centralizată privind proiectele de protecţia mediului în general, inclusiv proiectele de asistenţă tehnică şi de investiţii (lucrări şi achiziţii), în curs de derulare, existente la nivelul judeţului Maramureş, cuprinde un număr total de 81 de proiecte, în valoare totală de 34607390 Euro (din care 11707132 Euro fonduri europene, 900000 împrumuturi externe, 8442927 fonduri proprii, 13557331 alte surse, inclusiv de la bugetul de stat).

- Proiectul „Iniţiativă pentru Biodiversitatea Maramureşului” (Consorţiului Biodiversităţii din Maramureş, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi organizaţiilor non-guvernamentale (Prefectura Judeţului Maramureş, Consiliul Judeţean Maramures, Agenţia de Protecţie a Mediului Maramureş, Direcţia Silvică Baia Mare, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramures si Societatea Ecologistă din Maramures); proiectul are rolul de a crea Parcul Natural Munţii Maramureşului cu scopul de a echilibra priorităţile de conservare a biodiversităţii cu obiectivele dezvoltării socio-economice. permitand în continuare constituirea Rezervaţiei Biosferei Transfrontaliere Româno-Ucrainiene.

145

- Proiectul „Să salvăm castanul comestibil - specie emblematică pentru Ţara Maramureşului” - derulat în cadrul Programul Societate Civilă, Componenta 4 ACCES, 4.2 Acquis comunitar în domeniul protecţiei mediului şi al dezvoltării socio-economice de către Fundaţia Turism în Maramureş în parteneriat cu Asociaţia Heidenroslein, Centrul de Afaceri Transilvania, Primaria Municipiului Baia Mare, APM Maramureş,Romsilva Maramureş, Centrul de Cercetări Pomicole Baia Mare, instituţii de învăţământ din Baia Mare şi Baia Sprie, precum şi cetăţeni proprietari ai unor importante suprafeţede păduri de castani comestibili, îşi propune elaborarea unei strategii şi a unui plan de măsuri concrete în vederea salvării rezervaţiei de castani din zona Baia Mare-Baia Sprie-Seini, aflată în proporţie de 80% în proces de uscare.

- Proiectul „O Europă Mai Multă Natură” (OEMN) - o iniţiativă a WWF International prin Programul Carpato-Dunărean (DCP) care se desfăşoară în regiunea Donana – Spania si bazinul Somes – Tisa teritoriu comun al Ungariei şi României (cu activităţi în ambele ţări), având ca parteneri SGA MARAMUREŞ, Societatea Ecologistă din Maramureş, D.A. Someş - Tisa Cluj. Proiectul are rolul de a identifica, crea si de a promova noi abordări ale managementului integrat al apei şi al terenurilor - armonizate cu necesităţile comunităţilor. Iniţiativa are o abordare sustenabilă bazată pe conservarea biodiversităţii, prin dezvoltarea de noi forme de parteneriat între conservarea naturii şi interesele economice. În Maramureş, proiectul va facilita dezvoltarea integrală a Platoului Oaş/Igniş/Gutâi, 147 km2, prin crearea unor surse de venit alternative bazat pe managementul cursurilor de apă, silvicultură integrată,păşunatul extensiv, promovarea eco-produselor locale şi turism - combinând moştenirea culturală autentică cu valorile naturale ale regiunii. Toate acestea vor fi realizate prin abordarea durabilă bazată pe conservarea biodiversităţii, dezvoltând forme noi de parteneriat între protecţia naturii şi interesele economice din regiune.

Proiectul LIFE MEDIU 00/RO/000987 „Sistem de Prognoză, Alertare şiMonitorizare la Scară Locală şi Regională, în condiţii meteorologice şi topografice nefavorabile” (Air Pollution Forecasting, Alert and Monitoring System on Short Time Scale, at local and regional scale, in unfavourable meteorological and topographic conditions” (AIR quality FORecast and Alarming system on pollution Levels – AIRforALL). Scopul proiectului este să dezvolte un sistem pilot capabil să prognozeze calitatea aerului în 24 ore, în municipiul Baia Mare. Sistemul sprijină implementarea unui program de acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele cu risc de poluare. Aceste acţiuni vizează atenţionarea potenţialilor poluatori privind nivelul emisiilor în condiţii meteorologice şi topografice nefavorabile, precum şi creşterea conştientizării populaţiei asupra impactului poluării.

Sistemul crează legătura dintre prognoza meteorologică de înaltă rezoluţie, modelarea dispersiei şi transportul poluanţilor la nivel local şi la distanţă, cu subsisteme de monitorizare şi alertare locală ale autorităţilor locale. Aceste subsisteme locale sunt operaţionale la nivelul Primăriei Baia Mare şi Agenţiei de Protecţie a Mediului Maramureş, care de altfel sunt parteneri în proiect alături de Meteo France, coordonatorul proiectului fiind Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti.

Proiectul se derulează în perioada 2002-2005 şi va pune la dispoziţia publicului şi autorităţilor locale interesate, hărţi de prognoză a calităţii aerului în municipiul Baia Mare. In anul 2004, APM Maramureş a participat la acţiunile de validare a datelor de prognoză, prin asigurarea monitorizării şi colectării datelor de emisie la coş la cei doi agenţi economici participanţi în proiect, respectiv SC Romplumb SA Baia Mare şi SC CUPROM Bucureşti - Sucursala Baia Mare şi prin măsurători asupra calităţii aerului la imisie. De asemenea, APM Maramureş a participat la acţiunile de diseminare organizate la Sinaia în perioada 22-24 aprilie 2004 şi la Baia Mare în 12 octombrie 2004, privind funcţionalitatea sistemului AIRforALL precum şi posibilitatea implementării lui la scară largă.

146

12.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Maramureş a fost elaborat în baza proiectului PHARE RO9804.04.01.001 “Intarirea capacitatii institutionale şiadministrative pentru gestionarea politicilor de mediu în conformitate cu Acquis Communautaire”, anul elaborării planului fiind anul 2000. Compania care a asigurat consultanţa este EPTISA Proyectos Internacionales SA – Madrid Spania.

Metodologia utilizată pentru elaborare şi structurare PLAM Maramureş oconstituie “Guide to Implementing Local Environmental Action Programs in Central and Eastern Europe” realizată de Institutul pentru Comunităţi Durabile Motpelier, Vermont, USA, în cooperare cu Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi Estică.

PLAM Maramureş este structurat pe probleme de mediu, în cadrul fiecărei probleme fiind abordate obiectivele, ţintele, măsurile şi acţiunile de realizare.

În cursul anului 2004, Agenţia de Protecţie a Mediului Maramureş, prin Grupul de Lucru PLAM Maramureş existent la nivelul judeţului nostru, a identificat problemele prioritare pentru judeţul Maramureş propuse pentru includerea in PRAM (Planul Regional de Acţiune pentru Mediu) şi a revizuit şi ierarhizat categoriile şi problemele de mediu existente în judeţul Maramureş, în vederea includerii în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 6 Nord Vest şi a demarat acţiunea de identificare a stadiului realizării măsurilor cuprinse în PLAM Maramureş,

În cadrul componentei 3 a Programului PHARE RO 0006.14.03 „Implementarea Acquis-ului de Mediu”, s-a derulat proiectul European Aid/112526/SV/RO/2, prin care a fost elaborat Planul Regional de Acţiune pentru Mediu la nivelul Regiunii de Dezvoltare 6 Nord Vest. Agenţia de Protecţie a Mediului Maramureş este membră în Grupul Regional de Lucru pentru elaborarea Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, precum şi în Comitetul de Coordonare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea de Dezvoltare 6 Nord Vest. 13. ENERGIA

13.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

In judeţul Maramureş nu există în funcţiune instalaţii mari de ardere pentru producerea energiei termice. Pentru producerea energiei electrice există 8microhidrocentrale cu o funcţionare sezonieră, funcţie de debitele râurilor pe care sunt instalate (3 pe râul Firiza, 1 pe râul Stedea, 1 pe Valea Stur, 1 pe pârâul Chiuzbaia şi 2pe pârâul Vişeuţ şi Fântâna). Instalaţiile electrice aflate în gestiunea SDFEE Baia Mare sunt compuse din:

• staţii electrice de transformare (18 de 110 kV/medie tensiune; 5 staţii de medie tensiune/medie tensiune), posturi de transformare aeriene, în clădire zidită sau în construcţie metalică (1133 buc);

• linii electrice aeriene de 110 (503,8 km), 35, 20, 10, 6 şi 0,4 kV şi linii electrice subterane de 20, 10, 6 şi 0,4 kV (total linii electrice de medie tensiune = 2113,8 km; total linii electrice de 0,4 kV = 4035,6 km).

Deşi nu sunt surse de poluare, liniile şi staţiile prezintă totuşi unele impacturi

negative asupra mediului înconjurător, ca de exemplu: a - asupra terenului pe care sunt amplasate:

- posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili;

- ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de transformare;

147

- defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice aeriene;

- obstacole în calea zborului păsărilor; - generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile).

b - asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi:

- interdicţii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective; - perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune; - influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la

încrucişările şi apropierile de acestea. c - asupra urbanismului:

- impact vizual. d - altele:

- pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată;

- potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări; - pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la

traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc.

13.2. Consumul brut de energie

Consumul brut de energie electrică în judeţul Maramureş în anul 2004 a fost de 667926 MWh, iar energia vîndută a fost de 574200 MWh, din care:

- - mari consumatori: 311005 MWh - - mici consumatori: 79021 MWh - - iluminat public: 12537 MWh - - consum casnic: 171637 MWh

13.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

La nivelul unităţilor administrative au fost desfiinţate sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice. Incălzirea se realizează în general prin sisteme proprii (microcentrale de bloc, scară, apartament) care utilizează combustibil gazos (Baia Mare, Seini, Târgu-Lăpuş) sau combustibil lichid şi solid (Sighetu Marmaţiei).

Volumul total de gaze distribuite în judeţ în anul 2004 a fost de 146173 mii mc, repartizat astfel:

- consum industrial: 32755 mii mc - comerţ, instituţii: 27784 mii mc - consumatori casnici, încălzire CT (case, vile, scară, apartament):

85634 mii mc În centralele termice ale agenţilor economici s-au consumat pentru producerea

de energie termică 2542,45 tone păcură, 579,74 tone CLU şi 27143,03 tone deşeuri de lemn.

13.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un

impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfăşurată.

148

Impactul asupra mediului produs de arderea combustibililor de tipurile păcură,CLU şi deşeuri de lemn pentru producerea de energie termică este tratat la capitolul „AER”.

13.5 Impactul producerii de ţiţei şi gaz natural asupra mediului In judeţul Maramureş se extrage ţiţei în localitatea Săcel. Producţia celor 7

sonde active este de 4 tone/zi. Lungimea traseului de conducte cu potenţial impact negativ asupra solului este de 6,8 km. Activitatea de extracţie a afectat de-a lungul timpului 1,09 ha de teren, din care 1 ha a fost refăcut, rămânând afectată o suprafaţă de 0,9 ha de fâneţe. Gazul de zăcământ separat este folosit parţial pentru activităţidesfăşurate la baza Săcel, o parte este eliminat în atmosferă, cu posibile efecte de seră.

13.6. Energii neconvenţionale – nu e cazul

13.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2004 şi tendinţele generale de mediu în următorii ani Evoluţia energiei electrice vehiculată prin reţelele electrice din judeţul Maramureş

este următoarea:

Energie electrica vehiculata prin retelele electrice din judeţul Maramures

Anul

Contur net[Mwh]

En.vandutatotal [Mwh]

Mari consumatori

[Mwh]

Mici consumatori

[Mwh]

Iluminat public [Mwh]

Casnic[Mwh]

CPT [Mwh]

1995 730206 658711 469094 54529 7232 127856 68471 1996 774467 707376 487495 66964 7697 145220 62513 1997 715897 650450 426285 68123 10108 145934 61089 1998 668732 588231 352083 73041 10127 152980 76005 1999 668304 591276 352165 78508 10522 150081 74909 2000 641852 551939 323968 70990 12872 144109 88332 2001 655665 559303 320829 76225 13410 148839 93129 2002 657427 567075 315738 81911 13178 156248 87278 2003 674575 582622 319644 81882 15047 166049 88427 2004 667926 574200 311005 79021 12537 171637 89446

Nota: en. = energie CPT = consum propriu tehnologic

Tabel 13.7.1. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2003

149

Energia electrica vehiculata in jud. Maramures

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Anul

Ener

gie

elec

tric

a[M

wh]

Anul

Contur net[Mwh]

En.vandutatotal [Mwh]

Mari consumatori[Mwh]Mici consumatori[Mwh]Iluminat public[Mwh]Casnic[Mwh]

CPT[Mwh]

Fig. 13.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995 – 2004

CAPITOLUL 14. PRESIUNI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

14.1. Presiuni exercitate de aglomerările urbane Judeţul Maramureş are în structura administrativă 2 municipii şi 11 oraşe (5

localităţi au fost declarate oraşe în anul 2004). Reşedinţa de judeţ, municipiul Baia Mare, are o populaţie de 141253 locuitori.

Nu se înregistrează presiuni deosebite exercitate de aglomerările urbane.

14.2. Impactul negativ al turismului asupra mediului Înzestrat cu un ridicat potenţial extravilan natural de agrement şi turism, Baia

Mare deţine zone de agrement şi în intravilan, localizate îndeosebi în partea de Nord şiNord - Est a intravilanului, respectiv în arealul zonei forestiere. Punctele vizate în scopuri de agrement sunt reprezentate de lacurile artificale Bodi Ferneziu şi Strâmtori – Firiza precum şi de văile: Firiza, Blidari, Valea Neagră, Usturoiu.

Potrivit sondajelor realizate, turismul şi agrementul sunt considerate ca fiind unul din domeniile foarte importante în dezvoltarea durabilă a municipiului (60,9%), investiţiile în dezvoltarea acestuia constituind o prioritate a comunităţii (35,2%) alături de infrastructura urbană (11,1%). În acest sens este prognozată o creştere a presiunii exercitată de turism şi agrement pentru următorii ani.

Principalii factori de stres legaţi de practicarea agrementului sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport (56% se deplasează cu mijloc auto propriu iar 44% cu mijloc de transport în comun), managementul deşeurilor şi educaţia ecologică.

150

O problemă deosebită este practicarea agrementului în zona lacului de acumulare Strâmtori - Firiza, prin nerespectarea normelor şi zonei de protecţie igienico-sanitară, funcţia principală a acumulării fiind alimentarea cu apă potabilă.

Turismul practicat este specific aglomerărilor urbane şi exercită presiuni prin lipsa unor spaţii organizate şi administrate cu destinaţie specifică activităţilor de turism, absenţei facilităţilor turistice de nivel ridicat şi practicării unui turism neecologic.

În mediul rural, pe o linie ascendentă, se situează dezvoltarea agroturismului. Traseele montane precum şi practicarea sporturilor de iarnă în staţiunile Borşa, Cavnic, Izvoare reprezintă atracţii deosebite, având un mare potenţial de dezvoltare.

14. 3. Presiuni exercitate de zgomot şi vibraţii

În municipiul Baia Mare, măsurătorile efectuate, în cursul anului 2004, au evidenţiat următoarea situaţie privind nivelul de zgomot echivalent:

- pe străzi de categorie tehnică I - valorile medii înregistrate nu au depăşit limita maximă admisă de 85 dB(A);

- pe străzi de categoria tehnică II - 72% din valorile medii măsurate au depăşit valoarea maximă admisă de 70dB(A);

- pe străzi de categoria tehnică III - 41,7% din măsurători au înregistrat valori medii ce au depăsit valoarea maximă admisă de 65 dB(A);

S-au remarcat depăşiri mai accentuate ale valorilor maxime admise privind nivelul de zgomot pe străzile Motorului, Mărgeanului şi Minerilor. Această situaţie se datorează traficului greu existent în aceste zone.

Toate măsurătorile efectuate în zona feroviară a municipiului au indicat valori medii ce au depăşit valoarea maximă admisă de 70 dB(A). În cazul pasajelor pietonale şi a parcurilor 41,7% din măsurători au înregistrat valori medii ce depăşesc limita maximă admisă de 65 dB(A) respectiv 60 dB(A). În parcări auto şi pieţe alimentare nu s-au înregistrat depăşiri.

Principala sursă de zgomot urban este traficul rutier, nivelele maxime de zgomot datorându-se în special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor şi calităţii suprafeţei de rulare (starea drumurilor). În intersecţii de artere principale, în orele de vârf, se înregistrează depăşiri ale valorii reglementate. În zonele rezidenţiale, din aceleaşi cauze, se înregistrează depăşiri ale nivelelor de zgomot admise, provocând disconfort populaţiei.

14.4. Presiuni exercitate de mijloacele de transport. Măsuri privind

prevenirea şi diminuarea impactului accidentelor provocate de mijloacele de transport

În municipiul Baia Mare activitatea de transport persoane ale SC Transport Local

“URBIS” SA se desfăşoară pe 12 linii de autobuz , 1 linie de troleibuz şi 17 linii speciale (spre unităţile economice), iar spre comunele limitrofe şi oraşul Baia Sprie pe 9 linii exterioare.

Autobuzele URBIS efectuează zilnic circa 565 de curse, dintre care 495 de curse traversează oraşul, restul de 70 de curse efectuându-se de la periferie spre comunele limitrofe.

Troleibuzele efectuează zilnic, 142 de curse, traversând oraşul pe direcţia Est-Vest. Mijloacele de transport ale SC URBIS SA asigură zilnic deplasarea a 101000 călători (în zile lucrătoare).

Nodurile de trafic intens de mijloace din reţeaua de transport local în comun al municipiului Baia Mare sunt: Gara CFR, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Libertăţii şi IMMUM. Nivelul de zgomot emis de un autobuz se situează între 68-80 dB iar pentru troleibuze se situează în jurul valorii de 65 dB, valori mai mici de 90 dB limita maximă admisibilă.

151

Activitatea de transport în comun exercită o presiune poluantă intensă în special în nodurile de trafic. Având în vedere că aceste mijloace de transport asigurădeplasarea a aproximativ 101000 de cetăţeni zilnic, care ar avea nevoie de circa 25000 de autovehicule pentru deplasare, s-ar recomanda orientarea facilităţilor în circulaţie spre transportul în comun.

Transportul terestru de mărfuri:

Baia Mare reprezintă un centru comercial important al regiunii, fiind pol al traficului marfă de penetraţie, superior celui urban de călători şi de asemenea o legătură prin DN 1C şi DN 18 pentru traficul de tranzit.

Lipsa centurii de tranzit a oraşului influenţează relativ puţin presiunile exercitate de trafic (3% din total) din punct de vedere al numărului de vehicule. Principalele zone rezidenţiale afectate de traficul de tranzit şi penetraţie sunt cartierele: Gării, Decebal şiVasile Alecsandri.

În Baia Mare există 8 centre de trafic interior, cele mai importante fiind: Centrul Vechi, Centrul Nou (intersecţia B-dul Bucureşti - B-dul Unirii, Zona Industrială(intersecţia Str. Vasile Lucaciu - Str. 8 Martie).

DIRECTOR EXECUTIV DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT GHEORGHE VOINESCU ANGELA MICHNEA

Compartiment Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu

STEFAN ANICĂI

COLECTIV DE ELABORARE: Anicăi Stefan Compartiment Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu

Cap. 1-5, 10-11, 12.1-12.4, 13-14

Marton Eniko Compartiment gestiune deşeuri şi substanţechimice periculoase

Cap 8.1 – 8.7

Michnea Angela director executiv adjunct

Cap. 3.6, 8.8

Pop Tamara Compartiment gestiune deşeuri şi substanţechimice periculoase

Cap. 9

Gavra Anamaria Compartiment Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu

Cap. 7

Pop Ioan Compartiment Protecţia Naturii şi Arii Naturale Protejate

Cap. 6

Morari Ana Compartiment Politici Locale de Mediu, Proiecte, Programe

Cap. 12.5

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR AGENTIA DE...

Documents

Transcript of MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR AGENTIA DE...