MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Anexa nr.3/16 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie,...

184
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Anexa nr.3/16 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie, performanta si coordonare a politicilor structurale pentru anul 2005 si perspectiva 2006-2008 ♦ Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli 01 buget de stat 02 sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii 03 credite externe 04 fonduri externe nerambursabile 06 ♦ Sume alocate de la bugetul de stat Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 07 Cheltuieli cu salariile 08 Numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza 09 ♦ Institutii publice si activitati finantate integral sau partial din venituri proprii Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 10 Cheltuieli cu salariile 11 ♦ Sume alocate din credite externe Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 13 ♦ Sume alocate din fonduri externe nerambursabile Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 17 ♦ Proiecte cu finantare nerambursabila Sinteza proiectelor cu finantare nerambursabila 20 Fisele proiectelor cu finantare nerambursabila 21 ♦ Bugetul pe programe Sinteza finantarii programelor 22 Fisele programelor 23 ♦ Cheltuieli de capital Programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare 24 Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii 25 ♦ Programe de integrare europeana Fisele programelor de integrare europeana 26

Transcript of MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Anexa nr.3/16 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie,...

  • MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Anexa nr.3/16

    CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie, performanta si coordonare a politicilor

    structurale pentru anul 2005 si perspectiva 2006-2008

    ♦ Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli 01 Ø buget de stat 02 Ø sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii 03 Ø credite externe 04 Ø fonduri externe nerambursabile 06 ♦ Sume alocate de la bugetul de stat Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 07 Ø Cheltuieli cu salariile 08 Ø Numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza 09 ♦ Institutii publice si activitati finantate integral sau partial din venituri proprii Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 10 Ø Cheltuieli cu salariile 11 ♦ Sume alocate din credite externe Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 13 ♦ Sume alocate din fonduri externe nerambursabile Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 17 ♦ Proiecte cu finantare nerambursabila Ø Sinteza proiectelor cu finantare nerambursabila 20 Ø Fisele proiectelor cu finantare nerambursabila 21 ♦ Bugetul pe programe Ø Sinteza finantarii programelor 22 Ø Fisele programelor 23 ♦ Cheltuieli de capital Ø Programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare 24 Ø Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii 25 ♦ Programe de integrare europeana Ø Fisele programelor de integrare europeana 26

  • Documentul de politica, strategie, performanta si coordonare a politicilor structurale pentru anul 2005 si perspectiva 2006-2008

  • DOCUMENT DE POLITICA, STRATEGIE, PERFORMANTA SI COORDONARE A POLITICILOR STRUCTURALE pentru anul 2005 si perspectiva 2006-2008 1. TITULAR: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE COD TITULAR: 16 2. MISIUNEA SI ACTIVITATEA INSTITUTIEI PUBLICE Ministerul Finantelor Publice este una dintre cele mai importante institutii guvernamentale din Romania, exercitand o influenta determinanta asupra domeniului economic in general, cu orientare speciala asupra aspectelor financiare. Acest minister aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul finantelor publice, asigurand utilizarea parghiilor financiare in concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici. Prin atributiile incredintate si structura sa, Ministerul Finantelor Publice indeplineste urmatoarele functii:

    1. elaboreaza si implementeaza politica fiscala a Guvernului 2. coreleaza politicile fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale 3. administreaza resursele derulate prin Trezoreria statului; 4. administreaza veniturile statului 5. administreaza datoria publica 6. exercita controlul financiar public intern 7. asigura evidenta centralizata a bunurilor ce constituie domeniul public al statului 8. elaboreaza si supravegheaza cadrul legal in domeniul contabilitatii 9. reprezinta interesele Romaniei in relatiile internationale, in domeniul sau de competenta 10. asigura un mediu de afaceri concurential si predictibil.

    Organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice sunt reglementate in prezent prin Hotararea Guvernului nr.1574/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. Numarul maxim de posturi este de 1.476 pentru aparatul propriu al ministerului si de 26.207 pentru unitatile sale subordonate.

    Principiile care stau la baza activitatii Ministerului Finantelor Publice sunt:

    a) coerenta, stabilitatea si predictibilitatea cadrului macroeconomic b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene c) intarirea autoritatii institutiei d) perfectionarea managementului fondurilor publice e) transparenta activitatii in toate domeniile sale de activitate f) satisfacerea cerintelor partenerilor sociali.

  • 2

    Strategia Ministerului Finantelor Publice este destinata sa indeplineasca, simultan, doua misiuni: misiunea permanenta si misiunea specifica de indeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana in anul 2007.

    Misiunea generala este formulata astfel: ,,Ministerul Finantelor Publice este un minister modern care contribuie, intr-un mod coerent, eficient, transparent si orientat catre partile interesate, la elaborarea si implementarea strategiei si a programului Guvernului in domeniul finantelor publice, avand un rol determinant in gestionarea politicilor economice.” Misiunea specifica pentru perioada de tranzitie, pana la 1 ianuarie 2007, este: ,,Ministerul Finantelor Publice este o institutie capabila sa indeplineasca cerintele de aderare la Uniunea Europeana.” In elaborarea strategiei, au fost identificate urmatoarele puncte cheie ale dezvoltarii sectorului financiar, ele intrand in competenta Ministerului Finantelor Publice: Politica bugetara

    In contextul macroeconomic actual, este vitala dezvoltarea alternativelor de politica economica si corelarea politicii financiare cu celelalte politici macroeconomice. Capacitatea de analiza si proiectie a veniturilor bugetului de stat, a veniturilor bugetelor locale, cu impact atat in politica fiscala, cat si in cea bugetara, trebuie reasezata in structura organizatorica a ministerului.

    Reforma din sectorul bugetar, obiectiv prioritar al perioadei actuale, are drept coordonate: - intrarea in vigoare, de la 1 ianuarie 2003, a Legii privind finantele publice, lege care instituie cadrul indicativ pe trei ani, stabileste un calendar pragmatic in cadrul procedurii bugetare, prin stipularea unor termene precise pentru etapele procesului bugetar oferind o perspectiva de ansamblu a strategiilor sectoriale si reprezinta un pas important pentru a face din buget un instrument de atingere a obiectivelor de politica bine definite; - elaborarea si implementarea politicilor bugetare; - perfectionarea procedurilor bugetare astfel incat sa raspunda standardelor Uniunii Europene, proces inceput inca din anul 2001 si care va continua; - imbunatatirea calitatii statisticii finantelor publice si armonizarea metodologiei si procedurilor nationale cu normele internationale (ESA 95 si FMI).

    Incepand cu anul 2001, activitatea in domeniul politicilor bugetare s-a axat pe perfectionarea managementului cheltuielilor publice care a inregistrat o imbunatatire semnificativa, cheltuirea fondurilor publice fiind bazata pe obiective clar definite, identificate in cadrul programelor sectoriale elaborate pentru fiecare domeniu principal al vietii economico-sociale.

    La fel ca in toate sectoarele de activitate ale administratiei publice, eforturile pentru imbunatatirea procesului de elaborare si implementare a bugetului au fost realizate in contextul alinierii practicii nationale la cerintele si standardele europene in vederea pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

    Unul dintre cei mai importanti pasi in acest sens a fost elaborarea unei noi legi privind finantele publice si intrarea acesteia in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2003. Prin aceasta s-a asigurat atat un cadru general solid si stabil cat si proceduri clare si coerente privind desfasurarea procesului bugetar.

    Acest act normativ a perfectionat procedurile de constructie si executie a bugetului, a imbunatatit procedurile bugetare, asigurand, totodata, si o transparenta sporita in previziunile pe termen mediu.

    In continuarea acestui efort au fost elaborate norme si reglementari privind finantele publice locale si aplicarea acestora prin intrarea in vigoare, de la 1 ianuarie 2004, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale prin care se asigura corelarea procedurilor bugetare si a termenelor pentru etapele procesului bugetar, instituind, totodata, criterii stabile de repartizare pe judete si municipiul Bucuresti a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, precum si criterii de repartizare a sumelor de echilibrare pe unitatile administrativ teritoriale din fiecare judet.

  • 3

    De altfel, si in Raportul pe anul 2003 al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii, in concluziile de la Cap.29 “Prevederi financiare si bugetare” se apreciaza ca a fost creat un cadru solid de programare bugetara multianuala si ca Romania trebuie sa isi consolideze progresele obtinute in domeniul elaborarii si executiei bugetului.

    Si in domeniul achizitiilor publice, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, Romania s-a angajat sa transpuna integral acquis-ul comunitar. Raportul de tara pe anul 2003, mentioneaza ca, din punct de vedere legislativ, sunt necesare doar “reglaje fine”, astfel incat sa se realizeze armonizarea completa cu prevederile Directivelor europene.

    Un nou pachet legislativ in materie de achizitii publice se va elabora la standarde europene in cursul anului 2004, ceea ce va determina necesitatea modificarii/ ajustarii legislatiei nationale in scopul preluarii prevederilor si directivelor europene.

    Administratia Fiscala

    Pentru a raspunde obiectivelor strategice stabilite de Guvern privind accelerarea reformei in administratia publica, o decizie cruciala priveste gradul de autonomie a administratiei fiscale, decizie care va tine cont de oportunitatea pe plan intern a unei astfel de schimbari si tendintele europene in domeniu.

    Avand in vedere continua si relativ rapida schimbare in care este angrenata societatea romaneasca, aceasta este obligata sa se adapteze si din punct de vedere al sistemului fiscal. Trebuie sa devina deosebit de flexibila, pregatita sa se adapteze schimbarilor economice de orice fel.

    Contribuabilii mari reprezinta cea mai importanta sursa de venituri fiscale, necesitand o administrare separata. In acest sens a fost infiintata Directia generala de administrare a marilor contribuabili, iar, incepand cu data de 1 octombrie 2003 a fost infiintata Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Finantelor Publice. Agentia Nationala de Administrare Fiscala este responsabila, atat la nivel central cat si teritorial, in numele si in contul statului, de aplicarea legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile si alte venituri ale bugetului de stat, precum si veniturilor altor autoritati si institutii publice centrale sau ale Comunitatii Europene, a caror administrare ii este conferita prin acte normative sau conventii.

    Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a preluat de la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si de la Ministerul Sanatatii, activitatile privind declararea, constatarea, controlul, colectarea si solutionarea contestatiilor pentru contributia de asigurari sociale, contributia pentru asigurari de somaj, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, datorate de catre persoanele juridice si fizice care au calitatea de angajator, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr.86/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.609/2003 si a prevederilor Ordinului comun al ministrului finantelor publice, ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si ministrului sanatatii nr.1246/458/885/2003. Incurajarea de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a conformarii voluntare se face prin oferirea de servicii de calitate contribuabililor facilitand acestora indeplinirea obligatiilor fiscale.

    Prin crearea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala s-a urmarit in principal: - cresterea gradului de adresabilitate din partea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin unificarea sub o singura entitate organizationala a tuturor functiunilor de administrare fiscala a contribuabililor (de la inregistrare, evidenta nominala pe platitor, control fiscal, inclusiv componenta de solutionare a contestatiilor), ceea ce va crea premisele pentru cresterea nivelului de conformare voluntara la plata din partea contribuabililor; - furnizarea de servicii moderne de asistenta a contribuabililor, bine directionate si care sa prezinte incredere; - actiuni de control si activitati de audit bine focalizate; - urmarirea la timp a obligatiilor restante inregistrate de contribuabili.

  • 4

    In ceea ce priveste administrarea veniturilor statului, Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, este autoritatea care exercita, in numele statului, inspectia fiscala privind modul de respectare a legislatiei financiar-fiscale si combatere a evaziunii fiscale. Inspectia fiscala are urmatoarele atributii: - constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei; - analiza si evaluarea informatiilor fiscale in vederea confruntarii fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse; - sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale. Baza legala o constituie Codul de procedura fiscala si normele metodologice de aplicare a acestuia.

    Prioritatile inspectiei fiscale sunt: 1.Cresterea eficientei inspectiei fiscale prin orientarea efectuarii acesteia mai mult spre contribuabilii cu risc ridicat si prin efectuarea de investigatii fiscale. 2.Implementarea unor proceduri informatizate destinate pregatirii si fundamentarii inspectiei fiscale, pe baza datelor din dosarul fiscal. 3.Elaborarea unui sistem de evaluare, pe baza de indicatori, a inspectiilor fiscale si ale investigatiilor fiscale. 4.Aplicarea unitara si coerenta a prevederilor legislatiei fiscale. 5.Incurajarea conformarii voluntare si disciplinarea contribuabililor prin constientizarea lor de avantajele acesteia, comparativ cu varianta incalcarii prevederilor legislatiei fiscale. 3. SCHIMBARI DE POLITICA SI STRATEGIE Odata cu intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2004 a Codului Fiscal, Ministerul Finantelor a emis legislatia secundara necesara aplicarii prevederilor din Cod (ex: norme, instructiuni, ordine ale ministrului finantelor publice, decizii fiscale). Pe parcursul primelor sase luni Ministerul a organizat dezbateri publice, in cadrul Comisiei de Dialog Social, unde reprezentantii societatii civile si cei ai mediului de afaceri si-au exprimat punctele de vedere asupra urmarilor aplicarii Codului Fiscal. Ca urmare a acestor consultari au fost stabilite liniile generale ale legislatiei aplicabile incepind cu 1 ianuarie 2005. Impozitul pe profit

    · Diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, aceasta devenind 19% fata de 25% in prezent, concomitent cu cresterea corespunzatoare a cotei de impozitare a veniturilor din dividende distribuite persoanelor fizice, masura care va stimula reinvestirea profitului.

    · Limitarea cheltuielilor cu primele de asigurare private de sanatate la persoana juridica corespunzator limitei pentru persoana fizica (200 euro).

    Impozitul pe venit:

    · Reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18% la 14%, precum si a cotei maxime de la 40% la 38% incepand cu anul 2005.

    Aceasta masura diminueaza fiscalitatea aferenta persoanelor fizice care realizeaza venituri

    din salarii, precum si a celor care realizeaza venituri din activitati economice independente. Totodata, sarcina fiscala a persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati

    independente este diminuata prin recunoasterea tuturor cheltuielilor de care beneficiaza societatile comerciale.

  • 5

    · Acordarea in continuare a deducerii de baza, care pentru anul 2005 se propune la nivelul de 2.000.000 lei, lunar/persoana, si acordarea deducerilor personale suplimentare in functie de situatia proprie a fiecarui contribuabil si a persoanelor aflate in intretinere.

    · Continuarea acordarii deducerilor din baza impozabila anuala pentru cheltuiala privind reabilitarea termica a locuintei, asigurarea locuintei de domiciliu, contributiile la asigurarile sociale private, cheltuieli cu pregatirea profesionala si altele.

    · Neimpozitarea veniturilor din pensii pana la nivelul sumei de 9.000.000 lei.

    TVA: · Reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2005, pentru carti si

    manuale scolare si proteze medicale de orice fel, cu respectarea Anexei H a Directivei a VI-a CEE.

    Accize:

    · Majorarea nivelului accizelor pentru anumite produse, potrivit angajamentelor asumate prin Documentul de Pozitie aferent Capitolului 10 – Impozitarea.

    · Suportarea contravalorii banderolelor pentru marcarea bauturilor alcoolice din valoarea accizelor datorate bugetului de stat de catre producatorii si importatorii de astfel de produse.

    · Reducerea cu 20% a nivelului accizelor pentru cafea, cu prioritate la cafeaua verde. Contributiile de asigurari sociale:

    · Diminuarea contributiilor de asigurari sociale de stat cu cate doua puncte procentuale in anii 2005-2006 si cu un punct procentual in anul 2007.

    4. POLITICA SI STRATEGIA IN DOMENIU A. Strategia de modernizare a managementului resurselor derulate prin trezoreria statului si a datoriei publice Baza legala este constituita de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobata cu modificari, prin Legea nr.201/2003. Modernizarea managementului datoriei publice se va realiza prin aplicarea noii legi a datoriei publice, armonizata cu acquis-ul comunitar in domeniu si care reglementeaza instrumente financiare noi cum sunt swap valutar, swap de dobanzi, schimbarea valutei unui imprumut, rascumpararea titlurilor de stat pe piata secundara prin refinantarea acestora. Legea este de natura sa afirme mai clar obiectivele si atributiile institutiilor statului avute in vedere in procesul de administrare a datoriei. Cu ajutorul asistentei tehnice externe, se va crea un sistem de analiza a managementului riscului datoriei publice, care va conduce la optimizarea structurii si a costurilor portofoliului datoriei interne si externe. B. Strategia de modernizare a administrarii fondurilor publice Incepand cu anul 1998, pentru a satisface conditionarea, de catre institutiile financiare internationale (Comisia Uniunii Europene si banci internationale), a acordarii fondurilor nerambursabile (granturi) sau rambursabile, de infiintare a anumitor constructii institutionale, in cadrul Ministerului Finantelor Publice s-au infiintat, pe rand, Oficiul de Plati si Contractare PHARE (OPCP ), Fondul National de Preaderare, Unitatile de Management al Proiectelor pentru PSAL/PIBL si RICOP. Totodata, pentru cea mai mare parte a creditelor externe obtinute de la banci internationale, dupa 1990, pentru sectorul public, intreaga responsabilitate privind administrarea acestora a fost data diversilor beneficiari directi ai acestora, care si-au constituit in acest scop unitati specializate. Toate aceste structuri institutionale au fost infiintate la cererea expresa a finantatorilor externi de a avea unitati specializate cu scopul de a asigura respectarea intocmai a regulilor, reglementarilor si procedurilor acestora privind achizitionarea de bunuri, servicii si lucrari la care partea romana s-a angajat prin Memorandum-urile de finantare cu Uniunea Europeana sau acordurile de imprumut cu bancile internationale. Aceste unitati specializate asigura si urmarirea implementarii contractelor,

  • 6

    intocmirea formalitatilor pentru efectuarea platilor, a inregistrarilor contabile, precum si elaborarea si transmiterea rapoartelor financiare la finantatorii externi. In acelasi timp, in incercarea de a imbunatati managementul financiar al trezoreriei, in anul 2001, a fost infiintata Unitatea de Management a Trezoreriei. Modernizarea controlului financiar preventiv

    Ministerul Finantelor Publice este autoritatea de coordonare si reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitatile publice. Potrivit legislatiei in vigoare, controlul financiar preventiv este organizat si se exercita in 2 forme: a) controlul financiar preventiv propriu, integrat in functiile manageriale, organizat la toate entitatile publice si asupra tuturor operatiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice si a patrimoniului public; b) controlul financiar preventiv delegat, organizat la ordonatorii principali de credite, la Fondul national si la agentiile de implementare a fondurilor comunitare, precum si la alte entitati publice cu risc ridicat, prin controlorii delegati ai Ministerului Finantelor Publice.

    Entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligati de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil.

    Controlul financiar preventiv delegat se organizeaza si se exercita de catre Ministerul Finantelor Publice prin controlori delegati.

    Corpul controlorilor delegati se organizeaza ca un compartiment distinct in structura Ministerului Finantelor Publice la nivel central si teritorial si cuprinde ansamblul controlorilor delegati.

    Auditul public intern

    In aplicarea prevederilor Strategiei dezvoltarii controlului financiar public intern in Romania (Policy Paper 2001), in domeniul auditului public intern a fost adoptata Legea nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern (publicata in Monitorul Oficial nr. 953/24.12.2002), cu modificarile si completarile aduse de Ordonanta Guvernului 37/2004, care redefineste functia de audit public intern, in conformitate cu standardele de audit intern acceptate pe plan international. De asemenea, trebuie avute in vedere cerintele stabilite in Regulamentul Comunitatii Europene nr.1266/1999 si detaliat in “Documentul de lucru EDIS” , in scopul pregatirii pentru descentralizarea extinsa.

    De la institutionalizarea auditului intern in Romania (anul 2000) si pana in prezent, in domeniul auditului public intern au fost inregistrate o serie de progrese, in special de ordin legislativ, dar si in ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative.

    Descrierea structurii institutionale, inclusiv serviciile descentralizate In conformitate cu prevederile acestei legi nr.672/2002 privind audit public intern, in prezent, auditul public intern in Romania este organizat astfel: - Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurata pe compartimente de specialitate, in subordinea directa a ministrului finantelor publice, condusa de un director general. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 267/13.03.2003 (Monitorul Oficial nr. 179/21.03.2003), privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, incepand cu data de 31.03.2003, UCAAPI a fost constituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice; - Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI), care functioneaza pe langa UCAAPI, este un organism cu caracter consultativ, care actioneaza in vederea imbunatatirii activitatii de audit public intern. Prin Hotararea Guvernului nr. 253/4.03.2003 (publicata in Monitorul Oficial nr. 162/13.03.2003), au fost aprobate normele privind modul de nominalizare a membrilor CAPI. Prin O.M.F.P. nr.939/25.07.2003 a fost aprobata Lista privind componenta CAPI.

  • 7

    Compartimentele de audit public intern din cadrul entitatilor publice. Acestea sunt constituite in subordinea directa a conducerii entitatilor publice si exercita efectiv activitatea de audit public intern. La institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de regularitate si este efectuat de catre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice. Generalizarea compartimentelor de audit public intern la entitatile publice, inclusiv la nivel teritorial, reorganizate in conformitate cu prevederile normelor si legislatiei in domeniu, a fost finalizata in cursul anului 2003.Ca legislatie secundara in acest domeniu, au fost elaborate: - Normele metodologice generale privind exercitarea auditului public intern, care includ, intr-o sectiune distincta, metodologiile de determinare a gradului de risc, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/15.01.2003, publicate in Monitorul Oficial nr. 130 bis/27.03.2003; - Ghidul procedural de audit public intern. - Codul privind conduita etica a auditorului intern aprobat prin OMFP 252/2004. In domeniul auditului fondurilor pre-structurale, legislatia secundara a fost completata prin: - definirea si aprobarea pistelor de audit pentru structurile Ministerului Finantelor Publice care deruleaza fonduri pre-structurale: - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1777/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Oficiul de Plati si Contractare PHARE; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1778/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Fondul National; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1779/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Fondul National; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1780/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor SAPARD la Fondul National; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1781/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Oficiul de Plati si Contractare PHARE; -normele metodologice de exercitare a auditului public intern privind fondurile ISPA si SAPARD: - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 881/28.06.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al Programului ISPA derulat prin Fondul National de Preaderare; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1706/6.12.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al Programului ISPA derulat prin Oficiul de Plati si Contractare PHARE; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 867/27.06.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al Programului SAPARD derulat prin Fondul National; - manuale de proceduri: - Manual de proceduri de audit intern pentru Programul SAPARD; - Manual de proceduri de audit intern pentru Programul ISPA Referitor la pregatirea specifica a auditorilor publici interni Pregatirea specifica a auditorilor publici interni s-a realizat prin intermediul unui proiect de asistenta tehnica PHARE 2000 (RO 0006.06.01 – Pregatirea auditorilor publici interni din Romania), proiect care a cuprins trei faze de pregatire: - Pregatirea a 200 de auditori publici interni instruiti in ceea ce priveste principiile de baza din domeniul auditului public intern; - Pregatirea specifica pentru 100 de auditori publici interni, pentru insusirea unor cunostinte specifice – ex. conducerea activitatii de audit intern. Cunostintele dobandite vor permite auditorilor publici interni efectuarea de misiuni de audit conform standardelor internationale. De asemenea, prin instructorii pregatiti, se va asigura pregatirea noilor auditori publici interni, prin intermediul Scolii de Finante Publice; - Pregatirea unui numar de 30 de auditori publici interni in vederea participarii la examenele de obtinere a certificatului CIA (CIA –Certified Internal Audit).

  • 8

    In cadrul proiectului de twinning PHARE 2000 (RO 0006.06 – Intarirea capacitatii institutionale privind auditul public intern si controlul financiar preventiv in cadrul Ministerului Finantelor Publice) au fost realizate misiuni de instruire si seminarii cu tematica specifica pentru auditori, asigurandu-se astfel un sistem de instruire corespunzator in domeniul auditului public intern. In cadrul proiectului “Asistenta tehnica pentru Directia de Audit Public Intern si pentru Directia Generala a Fondului National de Preaderare privind Programul SAPARD”, (RO 0106.07.01), contractat cu firma Dellsitte&Touche Romania, s-au realizat misiuni de audit in comun cu auditorii contractantului. Cresterea eficientei si calitatii muncii de audit public intern este direct legata de utilizarea unor aplicatii specifice de audit. In acest sens, in prezent, dintr-un proiect PHARE a fost finantata realizarea unei aplicatii pentru asistarea si monitorizarea activitatii de audit public intern. Aceasta aplicatie rezolva gestiunea si fluxul documentelor de audit in conformitate cu Normele generale de audit public intern si cu Legea 672/2002 privind auditul public intern. Prin intermediul aceste aplicatii se poate monitoriza activitatea auditorilor interni in desfasurarea misiunilor de audit. De asemenea, aplicatia permite consultarea documentelor de audit in ambele sensuri intre Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern-Directia de Audit Public Intern din Ministerul Finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Bucuresti. Dezvoltarea institutionala. Functiile Ministerului Finantelor Publice si aspectele specifice ale acquis-ului comunitar sunt abordate in strategia ministerului, dar acestea nu pot fi imbunatatite fara investitii in functiile suport ale institutiei (de ex. managementul resurselor umane, comunicare, tehnologia informatiei). In ceea ce priveste managementul resurselor umane, printre obiectivele programului guvernamental de accelerare a reformei administratiei publice centrale si locale se numara stabilirea unor structuri organizationale suple si performante, cresterea eficientei si eficacitatii activitatii functionarilor publici, schimbarea mentalitatilor si comportamentului personalului din administratia publica pentru a servi mai bine publicul si, nu in ultimul rand, crearea unei relatii naturale intre administratie si cetateni. Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, redefineste functia publica si functionarul public si asigura cadrul necesar pentru practicarea unui management al functiei si al functionarilor publici performant, orientat spre realizarea obiectivelor, care sa conduca la o profesionalizare a activitatii desfasurate in administratia publica, precum si la o schimbare a valorilor si a modului de actiune a functionarilor publici. Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) se constituie in instrumentul principal cu rol in elaborarea si implementarea legislatiei secundare, a metodologiei si normelor specifice aplicabile functiei publice si functionarilor publici . Factorul uman, cea mai importanta componenta a sistemului, necesita o abordare complexa, menita sa asigure mentinerea unui nivel calitativ la un grad cat mai inalt de acoperire a structurilor organizatorice in conditiile unei solicitari maxime. Politica Ministerului Finantelor Publice in domeniul resurselor umane se axeaza pe crearea conditiilor unei functionari favorabile a mecanismelor obiective de reglare a fluxurilor fortei de munca. Obiectivele urmarite se concretizeaza in: - mentinerea in sistem a resurselor umane de calitate; - crearea unei baze valoroase de selectie a candidatilor la functiile din sistem; - dezvoltarea si consolidarea activitatii Scolii de Finante Publice, ca unica institutie pentru selectia si formarea profesionala a functionarilor publici din cadrul ministerului, in acord cu principiul de independenta si impartialitate; - promovarea personalului pe criterii de profesionalism, de eficienta dovedita in activitatea desfasurata, utilizand acest instrument ca prioritar in ocuparea posturilor vacante si ca o motivare a propriului personal; - intinerirea personalului; - utilizarea sistemului de evaluare a performantelor profesionale individuale si instrumentelor acestuia in scopul eficientizarii activitatii functionarilor publici.

  • 9

    Ministerul Finantelor Publice isi desfasoara activitatea in permanenta interactiune cu mediul

    extern – economic, politic, social. Urmare acestui fapt, asupra sa sunt exercitate in permanenta presiuni si constrangeri din partea tuturor factorilor implicati si a partilor interesate, dar in acelasi timp ii sunt puse la dispozitie de catre acestia diferite instrumente si optiuni prin utilizarea carora activitatea sa se poate desfasura si dezvolta in sensul satisfacerii cerintelor generale nationale.

    Functia support pe care o reprezinta tehnologia informatiei este realizata de catre Directia Generala a Tehnologiei Informatiei.

    Aceasta indeplineste urmatoarele functii:

    1. elaboreaza strategia de informatizare a Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si o actualizeaza periodic in colaborare cu departamentele Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala

    2. propune planurile anuale de munca pentru realizarea obiectivelor reiesite din strategie si le pune in aplicare

    3. face propuneri pentru investitii in domeniul IT in conformitate cu obiectivele strategice si raspunde de realizarea documentatiilor necesare si derularea, din punct de vedere tehnic, a licitatiilor pentru achizitii, conform prevederilor in vigoare

    4. dezvolta in mod unitar si integrat sistemul informatic pentru Ministerul Finantelor Publice, utilizand metodologii si instrumente standardizate

    5. coordoneaza activitatea serviciilor de informatica din Directiile Generale ale Finantelor Publice din punct de vedere metodologic

    6. implementeaza si ruleaza aplicatiile informatice pentru nivelul central si coordoneaza implementarea si sprijina rularea aplicatiilor pentru teritoriu in cadrul serviciilor de informatica din Directiile Generale ale Finantelor Publice

    7. gestioneaza reteaua de comunicatii de arie larga 8. gestioneaza reteaua locala de calculatoare la nivel central (cladirea Ministerului Finantelor Publice si

    Directiei Generale a Tehnologiei Informatiei) 9. coordoneaza activitatea de intretinere a echipamentelor din dotarea Ministerului Finantelor Publice

    pe plan central si local, prin incheierea contractelor de servicii cu furnizorii autorizati si urmarirea derularii acestora

    10. face propuneri pentru continua imbunatatire a pregatirii profesionale si furnizeaza la cerere instructori pentru module de specialitate necesare in pregatirea specialistilor din structura Ministerului Finantelor Publice

    11. reprezinta Ministerul Finantelor Publice in relatiile cu exteriorul in problemele specifice de TI. Administrarea fondurilor rambursabile si nerambursabile.Un management financiar bun si coerent, cu obiectiv direct in cresterea capacitatii de implementare a programelor si de absorbtie a fondurilor rambursabile si nerambursabile, presupune o procedura unica de evidenta si gestiune a acestor fonduri, precum si desfasurarea activitatilor sub o coordonare unitara.

    Conducerea Ministerului Finantelor Publice a aprobat “Strategia Ministerului Finantelor Publice pentru perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2006”. Acest document prezinta ceea ce ministerul doreste sa realizeze pana la 1 ianuarie 2007, data asumata de Romania pentru integrarea in Uniunea Europeana, scopul fiind elaborarea unei strategii globale si sustenabile a ministerului, bazata pe o misiune generala si pe o misiune specifica pana in anul 2007. Este provocarea Ministerului Finantelor Publice, ca intreg, sa lucreze intr-o societate in permanenta schimbare, mai ales intr-o tara care se pregateste pentru aderarea la Uniunea Europeana.

  • 10

    Strategia Ministerului Finantelor Publice este dezvoltata pe functiile pe care acesta le are, la fiecare dintre ele precizandu-se misiunea si scopul strategic.

    Executia bugetului general consolidat al statului in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2004

    Veniturile bugetului general consolidat

    Fata de estimarile anuale, veniturile colectate la bugetul general consolidat in primele sase luni ale anului reprezinta 49,9%, in termeni reali cresterea fata de anul precedent fiind 12,5%. In cadrul acestora, veniturile fiscale, compuse din impozite directe in proportie de 57,7% si din impozite indirecte reprezentand 42,3% , s-au majorat cu 0,9 puncte procentuale ca pondere in produsul intern brut.

    Realizari

    (miliarde lei) Procent din

    total Pondere in

    PIB Dinamica

    nominala (%) 2003 2004 2003 2004 2003 2004 2004/2003 VENITURI –TOTAL 260.471,6 330.677,3 100,0 100,0 13,8 14,7 127,0 Venituri fiscale 243.772,0 312.010,6 93,6 94,4 12,9 13,8 128,0 Impozite directe – total 141.434,9 180.176,4 54,3 54,5 7,5 8,0 127,4 din care: -impozitul pe profit 18.848,1 29.648,6 7,2 9,0 1,0 1,3 157,3 -impozitul pe venit 24.848,1 33.617,0 9,5 10,2 1,3 1,5 135,3 -contributii de asigurari sociale

    88.410,7 106.186,7 33,9 32,1 4,7 4,7 120,1

    -alte impozite directe 9.328,0 10.724,1 3,6 3,2 0,5 0,5 115,0 Impozite indirecte – total 102.337,1 131.834,1 39,3 39,9 5,4 5,8 128,8 din care: -taxa pe valoarea adaugata

    61.403,4 77.798,4 23,6 23,5 3,2 3,5 126,7

    -accize 23.365,6 35.257,1 9,0 10,7 1,2 1,6 150,9 -taxe vamale 5.767,7 7.099,9 2,2 2,1 0,3 0,3 123,1 -alte impozite indirecte 11.800,4 11.678,8 4,5 3,5 0,6 0,5 99,0 Venituri nefiscale 15.870,1 16.723,3 6,1 5,1 0,8 0,7 105,4 Venituri din capital 737,4 1.834,0 0,3 0,6 0,0 0,1 248,7

    In perioada analizata, realizarea veniturilor fiscale a evoluat astfel:

    · volumul incasarilor din impozit pe profit a crescut fata de perioada corespunzatoare din anul precedent, in termeni nominali cu 57,3%. Sporul important de venituri s-a datorat in principal cresterii economice precum si majorarii cotei de impozitare aferente activitatii de export de la 12,5% la 25%;

    · impozitul pe venit si-a majorat contributia la formarea veniturilor din impozite directe cu 1,1 puncte procentuale fata de perioada corespunzatoare din anul precedent, ca urmare a cresterilor salariale (cu 23,4% a salariului mediu brut), dar si a numarului de salariati cu 0,4% in medie pe primele 6 luni din anul 2004 comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent;

    · contributiile de asigurari sociale desi au inregistrat o crestere de 20,1% in termeni nominali fata de perioada similara din anul anterior, totusi prezinta un recul fata de anul precedent, ca pondere in total venituri (cu 1,8 puncte procentuale), in special ca urmare a masurilor aprobate de reducere a cotelor de contributii de asigurari sociale;

  • 11

    · taxa pe valoarea adaugata s-a realizat in suma de 77.798,4 miliarde lei cu 26,7% mai mult decat in primele sase luni ale anului precedent, ca urmare in principal a cresterii volumului de activitate si a gradului de colectare;

    · veniturile din accize au totalizat 35.257,1 miliarde lei, prezentand o crestere in termeni nominali cu 50,9%, fata de aceeasi perioada a anului 2003. Cresterea s-a datorat majorarii cursului lei/euro, cu 16,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2003, dar si unor modificari ale legislatiei fiscale prin care s-au majorat accizele la unele produse petroliere, tutun, alcool etilic si bauturi alcoolice, precum si impunerea obligativitatii platii accizelor la uleiurile minerale inainte de livrarea acestora. Rambursarile din accize au crescut de la 361,5 miliarde lei pe primele sase luni ale anului 2003 la 1.394,5 miliarde lei in aceiasi perioada din 2004.

    · taxele vamale incasate in perioada analizata reprezinta 5,4% din impozitele indirecte, fiind mai mari decat cele realizate in anul precedent in aceeasi perioada cu 23,1%. Cresterea incasarilor a fost favorizata de cresterea volumului importurilor si a cursului mediu de schimb fata de Euro.

    In cadrul procesului de finantare si de sustinere a dezvoltarii teritoriale, din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat au fost atribuite, sub forma de sume si cote defalcate 33.056,1 miliarde lei in favoarea autoritatilor administratiei publice locale, iar din taxa pe valoarea adaugata s-au redistribuit catre bugetele locale 28.708,5 miliarde lei destinate finantarii cheltuielilor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, a unor actiuni specifice agriculturii, sanatatii si subventionarii energiei termice livrata populatiei.

    COLECTAREA CREANTELOR SI REDUCEREA ARIERATELOR Pentru ca acest lucru sa se realizeze arieratele celor 72 de agenti economici monitorizati trebuie sa se diminueze, pina la 30 iunie 2004, cu 6,6% fata de suma existenta la 31 decembrie 2003. Datele statistice arata ca la sfirsitul lunii iunie 2004 arieratele celor 72 de agenti economici catre bugetul general consolidat au scazut cu 50.2% fata de decembrie 2003.

    In scopul intaririi disciplinei economico - financiare si impunerii unor masuri de restructurare si redresare economico-financiara, Guvernul adoptat OUG nr.37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor in economie care au reglementat:

    - scutirea la plata in vederea anularii a obligatiilor catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj si bugete locale la 31.12.2003;

    - asigurarea respectarii prevederilor legale in vigoare privind ajutorul de stat in armonizare cu acquis-ul comunitar;

    - scutirea la plata a datoriilor catre utilitati ale unitatilor miniere intrate in conservare si inchidere.

    In conditiile in care sint cuantificate influentele Ordonantei 37/2004 arieratele agentilor monitorizati au scazut cu 43,7%.

    Pe langa publicarea pe site-ul Ministerului Finantelor Publice a contribuabililor cu obligatii neachitate la bugetul general consolidat, a fost luata si masura stabilirii unui grup de 549 de mari contribuabili cu restante la plati monitorizati.

    Executarea silita, modalitate de recuperare a creantelor bugetare de la debitorii rau-platnici, a fost intensificata in acest an. Astfel, la 30 iunie 2004 incasarile din executari silite reprezinta 21.444,74 miliarde lei, din care 79,2% sunt aferente bugetului de stat. Ritmul de crestere a sumelor incasate prin executare silita la bugetul de stat, fata de aceeasi perioada a anului precedent, este de 30,3%.

    Ponderea debitorilor persoane juridice in totalul incasarilor din executare silita este de cca 98,6%, din care cca 35% o reprezinta incasarile de la marii contribuabili. Actiunile de colectare a obligatiilor bugetare si de recuperare a obligatiilor restante la plata au fost intensificate prin declansarea procedurii de reorganizare judiciara si a falimentului: au fost identificati 5.753

  • 12

    agenti economici aflati in situatia de a fi actionati in instanta pentru recuperarea obligatiilor bugetare datorate si neachitate.

    Tot pentru recuperarea creantelor bugetului de stat si a contributiilor sociale, Ministerul Finantelor Publice ca operator autorizat, prin organele teritoriale, a inscris in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, creante bugetare cuprinse in titlurile executorii in suma totala de 65.788 miliarde lei, ceea ce confera ministerului prioritate in recuperarea creantelor bugetare. Ca urmare a inspectiilor fiscale efectuate in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2004, veniturile suplimentare atrase la bugetul general consolidat, ce decurg din identificarea si sanctionarea situatiilor de incalcare a legislatiei fiscale in vigoare, au fost stabilite la nivelul de 17.197,2 miliarde lei, iar prejudiciile aduse bugetului au fost stabilite la 2.697,8 miliarde lei. Structura veniturilor suplimentare atrase la bugetul general consolidat pe surse de constituire, releva ca: - dobanzile si penalizarile detin o pondere de 69,3% din totalul veniturilor, respectiv 11.917,3 miliarde lei, - diferentele de impozite, taxe si contributii, cu o valoare de 4.568,5 miliarde lei, respectiv 26,6%, - amenzile contraventionale si confiscarile de bunuri insumand 711,4 miliarde lei, respectiv 4,1%. INTEGRARE EUROPEANA SI ASISTENTA COMUNITARA A) In luna iunie a fost inchis capitolul de negociere nr. 29 “Prevederi financiare si bugetare” la care Ministerul Finantelor este integrator. In urma negocierilor, s-a stabilit contributia Romaniei la bugetul comunitar pentru perioada 2007-2009, precum si pachetul financiar pentru Romania in aceeasi perioada, constand in fonduri structurale, fondul de coeziune, fondurile pentru agricultura si fonduri pentru intarirea capacitatii institutionale. In stabilirea pachetului financiar pentru Romania, Comisia Europeana a aplicat aceleasi principii ca si in cazul celor 10 state care au aderat de la 1 mai 2004.

    In prima jumatate a acestui an au fost inchise capitolele de negociere nr.1 “Libera Circulatie a marfurilor” si nr.5 “Dreptul societatilor comerciale”, la care MFP este integrator.

    B)In cadrul Ministerului Finantelor Publice au fost constituite doua noi structuri care au rolul de a coordona, in perioada urmatoare, pregatirile legislative, institutionale si procedurale pentru gestionarea fondurilor structurale si de coeziune:

    - Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar;

    - Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune. De asemenea, Ministerul Finantelor Publice a preluat si responsabilitatea coordonarii procesului de

    elaborare a Planului National de Dezvoltare al Romaniei - documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala al Romaniei, care are ca scop fundamentarea accesului Romaniei la Instrumentele Structurale si pe baza caruia se vor negocia prioritatile de finantare cu Comisia Europeana.

    Gestionarea programelor PHARE si ISPA

    PHARE

    · Finalizarea exercitiului de programare Phare 2004 – au fost finalizate fisele de proiect, pe baza carora Comisia Europeana va aproba Propunerea financiara pentru anul 2004. Suma ce urmeaza a fi alocata pentru Phare National 2004 este de aproximativ 405 milioane Euro.

    ISPA

    · Pe data de 21 mai 2004, ministrul finantelor publice, in calitate de Coordonator National ISPA a semnat un numar de 7 Memorandumuri de Finantare ISPA, prin intermediul carora se

  • 13

    acorda asistenta financiara nerambursabila in valoare de 290 milioane euro, pentru proiecte in domeniul transporturilor si mediului. · Pe data de 30 iunie 2004 au fost inaintate Comisiei Europene un numar de 7 aplicatii ISPA in domeniul mediului inconjurator, avand o valoare totala estimata de aproximativ 360 milioane euro, din care asistenta Uniunii Europene prin Programul ISPA va fi de aproximativ 260 milioane euro. In cursul lunii iulie 2004 a fost transmisa Comisiei inca o aplicatie ISPA pentru un proiect in domeniul infrastructurii municipale de mediu, cu o valoare estimata de 33 milioane euro, asistenta financiara nerambursabila fiind de aproximativ 26 milioane euro.

    FINANTARE SECTORIALA SI IMBUNATATIREA DATORIEI PUBLICE A) Sustinerea finantarii unor proiecte din diferite sectoare ale economiei, cu preponderenta infrastructura si protectia mediului, respectiv peste 50% din totalul previzionat de cheltuieli finantate din fonduri externe in cursul anului 2005. Educatia si sanatatea de asemenea, vor beneficia de peste 10% din finantarile externe, apararea si ordinea publica - 25%. Din acestea, aproape jumatate provin din imprumuturi contractate pentru dezvoltare sectoriala de la institutii financiare internationale, respectiv Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana pentru Investitii (BEI), Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

    Utilitatile municipale vor fi dezvoltate, prin programul de dezvoltare a oraselor mici si mijlocii, Samtid, finantat din imprumuturi noi contractate de la BEI si BERD, dar se prevad si alte programe, cu sprijin BIRD.

    B) Imbunatatirea managementului datoriei publice in contextul integrarii europene In luna iunie 2004 a fost ratificata noua Lege a datoriei publice, ca urmare a necesitatii de armonizare a legislatiei nationale cu practicile si prevederile legislatiei Uniunii Europene. Prin noua lege se reglementeaza administrarea propriu-zisa a portofoliului datoriei publice, prin definirea unor instrumente financiare noi (swap valutar, swap de dobanzi, rascumpararea titlurilor de stat pe piata secundara prin refinantarea acestora), a obiectivelor avute in vedere in procesul de administrare a datoriei, precum si stabilirea atributiilor institutiilor statului implicate in acest proces. De asemenea au fost aduse clarificari privind integrarea datoriei publice locale in datoria publica, subcontractarea datoriei publice directe, utilizarea fondului de risc si pentru plati in contul datoriei publice directe subcontractate si elaborarea de norme metodologice pentru determinarea comisionului la fondul de risc. Armonizarea legislatiei romanesti privind datoria publica impusa de angajamentele asumate de Romania in cadrul negocierilor pentru capitolul 11 - Uniunea Economica si Monetara si capitolul 4 - Libera circulatie a capitalului se refera la urmatoarele aspecte: 1. Interzicerea finantarii directe a statului de catre banca centrala; 2. Garantarea independentei depline a bancii centrale prin stabilirea in sarcina exclusiva a Bancii Nationale a Romaniei a administrarii rezervei valutare; 3. Eliminarea oricaror restrictii privind operatiunile de capital si platile intre Statele membre si intre acestea si statele terte prin eliminarea prevederii din vechea lege potrivit careia transferul de resurse valutare catre beneficiarii finali va fi operat numai dupa obtinerea acordului Ministerului Finantelor Publice privind obiectivul de investitii si a avizului Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior. In primele sase luni ale anului 2004, Ministerul Finantelor Publice a realizat un nivel sustenabil al datoriei publice de 23% din PIB, asigurand serviciul aferent imprumuturilor contractate direct sau garantate de stat. Tot in primele sase luni ale anului 2004 datoria publica interna s-a diminuat cu suma de 643,2 miliarde lei, reprezentand incasari din valorificarea activelor bancare neperformante.

  • 14

    In vederea extinderii curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare a datoriei publice interne, Ministerul Finantelor Publice a lansat titluri de stat cu scadenta la 5 ani sub forma obligatiunilor de stat in lei, cu dobanda indexabila. Reactia pietei financiare bancare a fost o confirmare a faptului ca momentul ales pentru decizia de extindere a maturitatii titlurilor de stat a fost cel optim. Eforturile facute pentru imbunatatirea managementului datoriei publice interne s-au concretizat si in scaderea ratelor medii ale dobanzilor adjudecate la licitatiile organizate de Ministerul Finantelor Publice pentru titluri de stat lansate pe termen scurt, reducandu-se in acest sens presiunea cheltuielilor aferente datoriei publice interne asupra bugetului de stat. Gestiunea contului curent general al Trezoreriei Statului a fost imbunatatita prin infiintarea Programului "Conectare la TransFonD" grup central de lucru cu resposabilitatea de a asigura conectarea la sistemul electronic de plati administrat de Banca Nationala a Romaniei/TransFonD - operational in cursul anului 2004. Aflat in etapa de implementare, proiectul privind introducerea Sistemului Electronic de Plati vizeaza crearea la nivelul intregii tari a unei infrastructuri de transfer electronic al mesajelor de incasari si plati, precum si al informatiilor de tip fiscal si bancar ori conexe, ca servicii care sa adauge valoare pentru utilizarea acestuia de catre participantii la sistem interesati in valorificarea informatiei de plati si reducerea timpilor de decontare. Implementarea acestui sistem de plati in contextul integrarii europene, reprezinta o cerinta a procesului de aderare la Uniunea Europeana. Administratia fiscala:

    Unul din obiectivele strategice de reforma a administrarii veniturilor publice, stabilit prin Strategia Ministerului Finantelor Publice pentru perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2006, l-a constituit infiintarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, organizata pe o baza functionala, cu personalitate juridica, de la 1 ianuarie 2004.

    Modul de organizare si functionare al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala permite ca aceasta sa elaboreze si sa implementeze o politica proprie operationala, in masura sa utilizeze si sa dezvolte instrumente moderne in activitatea sa – planificarea operationala, managementul riscului si managementul eficientei.

    Mentionam ca modelul de organizare a activitatii de administrare a veniturilor corespunde tendintelor de modernizare a administratiei fiscale manifestate in randul tarilor membre ale Uniunii Europene si a fost insusit de expertii Departamentului de Afaceri Fiscale din cadrul Fondului Monetar International. Achizitiile publice: - armonizarea deplina a legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar; - intarirea capacitatii de implementare a legislatiei. Modernizarea controlului financiar preventiv: Integrarea in mod treptat a controlului financiar preventiv in sfera raspunderii manageriale, proces ce trebuie finalizat pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pe masura ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor in administrarea fondurilor publice. Atingerea acestui nivel va fi evaluata de auditul public intern din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Auditul public intern In octombrie 2003 a fost inchis Capitolul 28 « Control financiar », Romania indeplinind astfel cerintele acquis-ului comunitar in domeniul controlului financiar public intern, inclusiv auditul public intern, stabilite prin documentul de pozitie privind negocierea la acest capitol. In ceea ce priveste Capitolul 29 – Prevederi financiare si bugetare – acesta are ca obiective: - pregatirea aplicarii acquis-ului privind resursele proprii si crearii unui cadru pentru asigurarea unor fluxuri financiare transparente si eficiente de la si catre bugetul UE; - imbunatatirea calcularii bazei TVA;

  • 15

    - intarirea unitatii de coordonare a resurselor proprii din Ministerul Finantelor Publice. Misiunea acestor obiective este stabilirea de masuri pentru asigurarea simularii calcularii

    corecte, armonizate si transparente a contributiei Romaniei si a transferului acestora catre bugetul Uniunii Europene, precum si pentru imbunatatirea calcularii bazei TVA pentru nevoile resurselor proprii comunitare.

    In ceea ce priveste activitatile de modernizare se vor urmari in principal imbunatatirea structurilor care vor gestiona problematica contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene, a schimburilor de informatii si a fluxurilor de date interdepartamentale si inter-institutionale privind calcularea sumei de plata a contributiei Romaniei si a bazei armonizate a TVA.

    Perioada 2004 - 2007 este una hotaratoare in ceea ce priveste adoptarea acquis-ului comunitar si pregatirea conditiilor de aplicare a legislatiei comunitare in domeniul schimburilor economice dintre Romania si celelalte State Membre. Codul fiscal pastreaza pentru anul 2004 principiul globalizarii veniturilor realizate de persoanele fizice (venituri din salarii, venituri din activitati independente si venituri din cedarea folosintei bunurilor). Dezvoltarea actualului sistem de impunere incepand cu 1 ianuarie 2005, presupune doua abordari: I. pastrarea baremului progresiv de impunere, construit cu trei cote de impozit; II. aplicarea unei cote de impunere unica asupra veniturilor realizate de persoanele fizice. Aceasta metoda reduce considerabil costul administratii impozitului pe veniturile persoanei fizice si simplifica procedura de plata cu efect de crestere a conformarii voluntare in achitarea obligatiilor fiscale. In domeniul accizelor, existenta unui numar mare de directive comunitare specifice implica o pregatire profesionala temeinica a personalului care va activa in acest domeniu, nu numai la nivel central ci mai ales la nivelul structurilor fiscale teritoriale. In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, incepand cu anul 2007 realizarea schimburilor de produse accizabile intracomunitare nu va fi posibila fara cunoasterea temeinica a legislatiei. Aceasta necesita organizarea la nivelul aparatului fiscal teritorial, incepand cu aceasta perioada, a unor compartimente specializate in domeniul accizelor, atat pe linia acordarii asistentei pentru contribuabili cat mai ales pe linia urmaririi aplicarii legislatiei privind sistemul de antrepozitare fiscala. In acest sens, mentionam ca in perioada urmatoare se va infiinta chiar Biroul Central de Legaturi (BCL) pentru taxa pe valoarea adaugata si accize, care trebuie sa aiba corespondent la nivelul fiecarui organ fiscal. Acest fapt implica si implementarea unui sistem informatic adecvat, care sa faca posibil schimbul de informatii intracomunitar. Ministerul Finantelor Publice urmareste indeplinirea masurilor necesare in vederea pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Principiile pe care se bazeaza activitatea ministerului in perioada 2004-2006, sunt: - armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene; - coerenta, stabilitatea si predictibilitatea cadrului macroeconomic; - perfectionarea managementului fondurilor publice; - transparenta activitatii in toate domeniile sale de activitate; - asigurarea unui mediu de afaceri concurential si predictibil. 5. PRIORITATILE STABILITE DE INSTITUTIA PUBLICA PENTRU ANUL 2005 SI PERIOADA 2006-2008

    In vederea indeplinirii cerintelor Uniunii Europene, Ministerul Finantelor Publice si-a propus

    o serie de obiective prioritare: - Perfectionarea legislatiei si a administratiei fiscale in concordanta cu angajamentele asumate in procesul de negociere; - Continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si a capacitatii administrative pentru protectia intereselor financiare ale Comunitatii;

  • 16

    - Consolidarea imbunatatirii managementului finantelor publice; - Sustinerea stabilizarii macroeconomice, asigurarea sustenabilitatii fiscale pe termen mediu si consolidarea economiei de piata functionale; - Compatibilizarea cu acquis-ul comunitar in contextul Uniunii Economice si Monetare; - Continuarea implementarii strategiei IT. Prioritati sectoriale identificate Administratia fiscala: - Oferirea de servicii moderne si usor de utilizat pentru contribuabili; - Aplicarea, in mod corect si nediscriminatoriu, a legislatiei fiscale; - Verificarea sinceritatii, realitatii, legalitatii declaratiilor de impozite si taxe si corectitudinea indeplinirii, conform legii, a obligatiilor fiscale de catre contribuabili; - Combaterea evaziunii fiscale; - Asigurarea fluxului operational optim pentru aplicarea legii fiscale in vederea constituirii resurselor necesare sustinerii bugetului general consolidat; - Perfectionarea continua a activitatii de administrare a marilor contribuabili. Gestiunea impozitelor si contributiilor - Sprijinirea contribuabililor in indeplinirea obligatiilor fiscale prin modele si proceduri de declarare a impozitelor si taxelor standardizate, care sa includa si elemente de plata, dandu-le totodata posibilitatea de a depune declaratiile si de a plati prin internet. - Reducerea timpului de reactie a administratiei fiscale fata de diversele situatii care caracterizeaza comportamentul fiscal al contribuabililor, prin modernizarea Registrului Contribuabilului (scurtarea timpului intre producerea evenimentului si reflectarea lui in Registrul contribuabililor) si prin conversia in format electronic a dosarului fiscal al contribuabilului. - Detensionarea relatiilor dintre administratia fiscala si contribuabili ca urmare a creoterii transparentei si solicitudinii administratiei fiscale fata de contribuabili, imbunatatirii si uniformizarii calitatii informatiilor oferite, precum si a crearii unui cadru modern, prietenos, in incinta unitatilor fiscale. - Eficientizarea activitatii de administrare a taxei pe valoarea adaugata, prin imbunatatirea procedurii de rambursare a taxei pe valoarea adaugata, cu accent pe analiza de risc, avand in vedere comportamentul fiscal al platitorului si cu efect direct asupra contribuabililor, prin reducerea duratei de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare. Achizitiile publice Intarirea capacitatii institutionale se va face prin: - cresterea capacitatii administrative la nivelul structurii centrale de reglementare; - cresterea capacitatii de monitorizare; - cresterea capacitatii de control; - continuarea programelor de instruire la nivelul autoritatilor contractante; - lansarea unor programe specifice de instruire in domeniul de interes al directivelor de “remedii”, avand ca grup tinta persoane care detin un rol relevant in procesul de rezolvare a litigiilor in legatura cu achizitiile publice. Modernizarea controlului financiar preventiv - Cresterea eficientei controlului financiar preventiv, dand astfel posibilitatea controlului financiar preventiv delegat sa isi indrepte treptat atentia catre entitatile publice importante (institutii publice centrale) si cu risc ridicat. - Monitorizarea si indrumarea metodologica a controlului financiar preventiv propriu. - Coordonarea sistemului de pregatire profesionala a persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv.

  • 17

    - Intensificarea eforturilor in vederea asigurarii utilizarii, controlului, monitorizarii si evaluarii corecte a fondurilor comunitare de pre-aderare. Tehnologia informatiei

    In urmatorii ani, Directia generala tehnologia informatiei isi va axa eforturile in reorganizarea activitatii si a conceptiei sistemului de informatii in sensul adaptarii la cerintele sporite de servicii care-i stau in fata. A. Treptat, se va face trecerea de la o arhitectura a bazei de date distribuite la o arhitectura mixta, centralizata – distribuita, astfel incat raspunsul la intrebarile punctuale despre un contribuabil sa poata fi obtinute in timp real; B. Profitand de reteaua ATM existenta si de imbunatatirea ofertei de legaturi de comunicatii, se va studia posibilitatea conectarii unitatilor operative distante (situate in comune sau orase foarte mici) cu activitate relativ redusa, direct la servere de nivelul unu, statiile de lucru urmand sa lucreze ca terminale la distanta ale aplicatiilor de pe serverele de nivel unu; C. In realizarea celor propuse, DGTI va colabora cu misiunile de consultanta care lucreaza in MFP situandu-se pe pozitia integratorului de solutii, cu rolul de a pastra coerenta sistemului de informatii in totalitatea sa si de a asigura resursele necesare suportului tuturor activitatilor ministerului, in functie de prioritatile stabilite de managementul acestuia. 6. CONSECINTELE BUGETARE ANTICIPATE ALE POLITICILOR PROMOVATE PRIN PROIECTUL DE BUGET Finantarea cheltuielilor de functionare a Ministerului Finantelor Publice se asigura atat de la bugetul de stat cat si din credite externe, venituri proprii si fonduri externe nerambursabile si sunt administrate si contabilizate, potrivit legii. Cheltuielile efectuate in 2003 si 2004, propunerile formulate pentru anul 2005 precum si estimarile pentru perioada 2006-2008, au ca scop: - asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii specifice MFP si a unitatilor subordonate, inlesnirea procedurilor de lucru cu contribuabilii; - asigurarea cu prioritate conform prevederilor legale a cofinantarii proiectelor cu finantare nerambursabila; - utilizarea fondurilor proprii obtinute din comisioane pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a structurilor din subordine. - utilizarea fondurilor externe nerambursabile pentru crearea premiselor de aderare la Uniunea Europeana, incepand cu anul 2007. - mld lei - Realizari

    2003 Program

    initial 2004

    Propunere 2005

    Perspectiva financiara

    2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 TOTAL GENERAL

    5.711,30 7.785,85 8.500,12 17.157,19 20.533,77 24.529,12

    Capitol 50 01 5.546,26 6.668,32 7.249,52 16.286,80 20.045,65 24.368,37Capitol 50 14 66,62 525,51 309,55 237,25 168,21 38,88Capitol 50 03 89,44 207,57 25,38 10,90 11,28 11,56Capitol 50 30 8,96 384,45 915,66 622,24 308,62 110,31

  • 18

    7. FUNCTIONAREA FONDURILOR STRUCTURALE SI A FONDULUI DE COEZIUNE INCEPAND DIN ANUL 2007

    Romania este pe punctul de inchidere a negocierilor. Obiectivul final al negocierilor este aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, respectiv dobandirea statutului de membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acest statut.

    Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana consta in adoptarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar, care reprezinta intreaga legislatie primara si derivata, ca si ansamblul politicilor si institutiilor create pentru a asigura aplicarea, respectarea si dezvoltarea corespunzatoare si continua a acestei legislatii.

    Principiul fundamental al aderarii la Uniunea Europeana este ca cea mai mare parte a acquis-ului trebuie preluata ca atare de statul candidat, acesta constituind esenta insasi a constructiei comunitare, ceea ce se negociaza fiind doar modul si calendarul de aplicare.

    In acest sens, pentru acquis-ul comunitar „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”, regasit in Capitolul 21, negocierile de aderare au fost finalizate. Astfel, Documentul Complementar de Pozitie pentru Capitolul 21 de negocieri „Politica Regionala si Coordonarea Instrumentelor Structurale” a fost aprobat in sedinta de Guvern din data de 8 iulie a.c. si transmis oficial la Conferinta de Aderare UE – Romania (CONF-RO 37/04). In data de 23 septembrie a.c. au fost finalizate negocierile de aderare pentru acest capitol.

    In Documentul Complementar de Pozitie pentru Capitolul 21 de negocieri „Politica Regionala si Coordonarea Instrumentelor Structurale” Romania s-a angajat sa ia toate masurile necesare pentru implementarea efectiva a acquis-ului si declara ca va fi in masura sa il aplice, in intregime, de la data aderarii. Astfel, infrastructura institutionala necesara implementarii acquis-ului va fi completa si functionala la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, conform anexei IV a acestui document.

    Romania va asigura conformitatea politicii sale de coeziune economica si sociala cu alte politici comunitare, in special in domeniile concurentei, achizitiilor publice, protectiei mediului, egalitatii de sanse intre femei si barbati si va asigura ca operatiunile finantate din Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune vor fi conforme cu reglementarile comunitare in aceste domenii.

    Totodata, este subliniat faptul ca Romania este pregatita sa examineze in continuare evolutia legislatiei comunitare in domeniul politicii regionale si coordonarii instrumentelor structurale si sa informeze sistematic Conferinta de Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislatia si masurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis in domeniul politicii regionale si coordonarii instrumentelor structurale sau, daca va fi cazul, cu privire la dificultatile care ar putea sa apara in transpunerea noului acquis.

    Constructia sistemului legislativ si institutional convenit cu Comisia Europeana in cadrul acestui capitol este obligatorie pentru ca tara noastra sa beneficieze, dupa data aderarii, de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene, fonduri nerambursabile a caror dimensiune se va ridica, anual, pana la 4% din Produsul Intern Brut al Romaniei.

    Conform HG nr. 272/2004, Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat drept Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC) si pentru Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune (AMFC), avand responsabilitatea coordonarii procesului de pregatire a sistemului legislativ, institutional si procedural pentru managementul Instrumentelor Structurale.

  • 19

    Ministerul Finantelor Publice a realizat o sinteza a angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei in Documentul Complementar de Pozitie la Capitolul 21 „Politica Regionala si Coordonarea Instrumentelor Structurale”, care vizeaza in principal perioada 2004-2006, dar si anii urmatori, cand Romania va trebui sa asigure gestionarea corecta a Fondurilor Structurale.

    In acest sens, punerea la punct a sistemului impune pe termen scurt si mediu masuri complexe de natura legislativa, constructia sistemului institutional care va gestiona fondurile, elaborarea procedurilor de management si implementare, asigurarea capacitatii interne de confinantare, realizarea unei campanii de promovare a Fondurilor Structurale, etc.

    Dintre angajamentele majore ce trebuie indeplinite in perioada urmatoare, sunt de mentionat urmatoarele: 1. Cadrul legislativ:

    O Romania se angajeaza sa analizeze conformitatea cadrului legislativ actual cu acquis-ul comunitar, implementand, daca este necesar, modificari. Aceste modificari afecteaza actele normative de organizare si functionare a institutiilor desemnate ca Autoritati de Management/ Organisme Intermediare/ Autoritati de Plata prin HG nr. 497/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

    2. Capacitatea administrativa:

    O Extinderea schemelor organizatorice si angajarea de personal in Autoritatile de Management, Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare, conform cifrelor convenite cu Comisia Europeana (Anexa IV la Documentul Complementar de Pozitie);

    O Elaborarea „Planului de actiune pentru intarirea capacitatii administratiei romane pentru un management eficient al fondurilor structurale si al fondului de coeziune”;

    O Derularea unui program national de pregatire profesionala a intregului personal implicat in gestionarea fondurilor structurale si de coeziune, atat la nivelul problematicii generale, cat si a celei specifice fiecarei structuri si fiecarei functii exercitate de institutiile din sistem (programele de training vor fi demarate la inceputul anului 2005 si se vor desfasura permanent, atat in perioada de constructie a sistemului, cat si pe parcursul implementarii efective a fondurilor).

    O Adoptarea unor masuri concrete de imbunatatire a salarizarii personalului ce va fi implicat in sistemul fondurilor structurale, astfel incat sa fie asigurata stabilitatea personalului si motivatia profesionala.

    3. Programare:

    O Elaborarea unor ghiduri generale privind elaborarea Programelor Operationale;

    O Elaborarea Planului National de Dezvoltare 2007-2013 (analiza socio-economica, strategie, programare financiara si mecanisme de implementare).

    4. Implementare:

    O Elaborarea manualelor de implementare a Programelor Operationale.

    5. Sistemul Unic de Management al Informatiei (SMIS):

    - va fi un sistem computerizat, cu functii specifice pentru managementul Instrumentelor Structurale, sprijinind toate organismele romanesti care administreaza programe finantate de UE sau alti donori.

    - SMIS se va adresa nevoilor tuturor nivelelor de management (autoritati de management, organisme intermediare, agentii de implementare, autoritate de plata, beneficiari finali etc.) si

  • 20

    tuturor fazelor ciclului programului (programare, licitatii, contractare, implementare, audit si control, monitorizare si evaluare). De asemenea, se intentioneaza ca SMIS sa fie extins cu o componenta care va include totalitatea informatiilor asupra cheltuielilor bugetare la nivel central, regional si local;

    - SMIS va fi realizat gradual, cu sprijinul asistentei financiare Phare cat si cu fonduri nationale, directionate pentru dezvoltarea unui software, a infrastructurii necesare, a manualelor de proceduri si a unor sesiuni de instruire pentru utilizarea si intretinerea sistemului. Termenul asumat in Documentul de pozitie ca data limita pentru operationalizarea SMIS este luna decembrie 2006, urmand ca sistemul sa fie adaptat in continuare la modificarile survenite in procesul programarii si implementarii instrumentelor structurale, precum si la evolutiile in mediul tehnologiei informatiei;

    - Conform angajamentelor asumate, costurile legate de intretinerea SMIS, de serviciile de comunicatii, precum si echiparea noilor actori – Organisme Intermediare sau Agentii de Implementare vor fi suportate, incepand cu anul 2005, din bugetul national.

    6. Promovare:

    O Realizarea unei campanii de promovare privind programele operationale finantabile din fondurile structurale si de coeziune si domeniile lor de interventie. In acest sens, se preconizeaza si infiintarea unei retele de centre de informare pentru fondurile UE, la nivel central, regional si local.

    O Pregatirea din timp a portofoliului de proiecte ce urmeaza a fi finantate din fondurile structurale si de coeziune.

    Aspecte bugetare / co-finantare

    Fondurile structurale si de coeziune sunt destinate sa reduca disparitatile dintre regiuni si sa promoveze dezvoltarea economica si sociala.

    In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, suma aferenta fondurilor structurale si de coeziune din pachetul financiar acordat Romaniei in perioada 2007-2009 este de 5973 milioane euro. Pentru perioada 2010–2013, vor fi alocate alte sume de maxim 4% din PIB-ul national, in fiecare an. Aceste sume se vor cunoaste insa in cursul anului 2005, dupa agrearea noii perspective financiare a Uniunii de catre Consiliul UE si Parlamentul European.

    Aceste sume se co-finanteaza de la bugetul national. Esalonarea pe cei trei ani se va face gradual, plecand de la premisa ca, in timp, capacitatea de absorbtie a Romaniei se va imbunatati. ai in acest caz functioneaza regula: sumele alocate in anul n trebuie cheltuite esalonat pana in anul n+2.

    Sumele aferente fondurile structurale se finanteaza de la bugetul UE pana la maxim 75% din valoarea proiectului. Sumele aferente fondurilor de coeziune se finanteaza de la bugetul UE pana la maxim 80% din valoarea proiectului si in cazuri exceptionale pana la 85%.

    In acest sens, este de subliniat faptul ca Romania s-a angajat sa asigure, cu prioritate si in intregime, necesarul de cofinantare pentru fondurile structurale si de coeziune. Volumul considerabil al fondurilor interne necesare in acest sens va impune revizuirea unor prevederi ale legislatiei bugetare romanesti (ex. pragul maxim de indatorare al autoritatilor locale).

    Conform obiectivelor stabilite pentru perioada 2007–2013, inclusiv prin prisma obiectivelor Strategiei de la Lisabona – dezvoltare durabila, cu o crestere economica substantiala si reducerea disparitatilor economice si sociale din cadrul UE - structura cheltuielilor propusa de Comisie prevede

  • 21

    acordarea prioritatii politicii de coeziune pentru reducerea decalajelor economice si sociale dintre zonele UE si sustinerea zonelor sarace.

    Aceste angajamente sunt obligatii clare care trebuie puse in practica atat in ceea ce priveste necesarul de personal, cat si pregatirea profesionala a acestuia, realizarea de proceduri si ghiduri pentru elaborarea si implementarea Programelor Operationale, elaborarea Planului National de Dezvoltare 2007-2013 s.a., angajamente care sunt monitorizate permanent de catre Comisia Europeana.

    Este de mentionat si faptul ca, pentru a veni in sprijinul Guvernului Romaniei, Comisia Europeana va aproba in data de 8 octombrie a.c. pachetul Phare 2004 si planificarea pentru anii 2005 si 2006, in care se vor aloca peste 100 milioane euro pentru pregatirea intregului sistem de gestionare a instrumentelor structurale.

    Subliniem faptul ca in Pozitia Comuna a Conferintei de Aderare UE – Romania (CONF-RO 37/04) este mentionat faptul ca Uniunea Europeana, in cazul nerespectarii tuturor angajamentelor asumate in Documentul Complementar de Pozitie pentru Capitolul 21, nu isi va asuma responsabilitatea transferului fondurilor structurale si de coeziune destinate Romaniei dupa aderare.

  • Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli Ø Buget de stat Ø Sume alocate pentru activitati finantate integral

    din venituri proprii Ø Credite externe Ø Fonduri externe nerambursabile

  • fond

    urilo

    r al

    ocat

    e pe

    sur

    se s

    i pe

    titl

    uri d

    e ch

    eltu

    ieli

    pe a

    nii 2

    003

    - 200

    8

    SIN

    TE

    ZA

    MIN

    IST

    ER

    UL

    FIN

    AN

    TE

    LO

    R P

    UB

    LIC

    E

    -mii

    lei-

    Den

    umir

    e in

    dica

    tor

    A1

    2

    2003

    Rea

    lizar

    i

    2004

    Pro

    gram

    init

    ial

    %

    2005

    / 20

    04

    Pag

    . 1

    Pro

    pune

    ri

    2005

    Est

    imar

    i

    2006

    Est

    imar

    i

    2007

    56

    Ane

    xa n

    r. 3

    // 0

    1Su

    b-T

    itlu

    tico

    l

    /Ar-

    ne-

    capi

    tol

    Ali-

    Cap

    i-

    at

    tol

    B

    Est

    imar

    i

    2008

    74=

    3 / 2

    3

    16

    TOTA

    L G

    ENER

    AL

    5000

    ____

    ____

    ____

    __ 7

    .068

    .087

    .083

    7.7

    85.8

    47.8

    79

    109

    ,17

    24.

    529.

    126.

    153

    8.5

    00.1

    21.8

    29 1

    7.15

    7.19

    9.79

    8 2

    0.53

    3.77

    7.77

    1

    CH

    ELTU

    IELI

    CU

    REN

    TE 5

    .651

    .133

    .280

    6.9

    66.7

    40.7

    00

    110

    ,33

    23.

    791.

    798.

    361

    01 7

    .686

    .318

    .380

    16.

    640.

    309.

    943

    20.

    011.

    995.

    840

    C

    HE

    LT

    UIE

    LI D

    E P

    ER

    SON

    AL

    3.3

    12.7

    51.6

    27 3

    .442

    .918

    .415

    1

    02,4

    6 4

    .843

    .532

    .572

    02 3

    .527

    .636

    .000

    3.8

    93.8

    28.0

    00 4

    .252

    .498

    .290

    C

    HEL

    TUIE

    LI M

    ATE

    RIA

    LE S

    I20

    SE

    RV

    ICII

    9

    76.3

    15.6

    79 1

    .161

    .007

    .012

    1

    17,3

    2 1

    .037

    .170

    .684

    1.3

    62.1

    47.4

    10 1

    .444

    .380

    .769

    1.2

    02.0

    05.1

    91

    T

    RA

    NSF

    ER

    UR

    I 1

    .362

    .065

    .974

    2.3

    62.8

    15.2

    73

    118

    ,36

    17.

    911.

    095.

    105

    38 2

    .796

    .534

    .970

    11.

    302.

    101.

    174

    14.

    557.

    492.

    359

    T

    rans

    feru

    ri n

    econ

    solid

    abile

    1.3

    62.0

    65.9

    74 2

    .362

    .815

    .273

    1

    18,3

    6 1

    7.91

    1.09

    5.10

    540

    2.7

    96.5

    34.9

    70 1

    1.30

    2.10

    1.17

    4 1

    4.55

    7.49

    2.35

    9

    CH

    ELTU

    IELI

    DE

    CA

    PITA

    L 1

    .045

    .238

    .351

    7

    54.8

    87.1

    79

    96,

    20

    532

    .991

    .792

    70

    726

    .223

    .449

    4

    19.8

    68.2

    55

    382

    .407

    .931

    RA

    MB

    UR

    SAR

    I DE

    CR

    ED

    ITE

    , PL

    AT

    I DE

    84 D

    OB

    AN

    ZI S

    I CO

    MIS

    IOA

    NE

    LA

    CR

    EDIT

    E

    371

    .715

    .452

    6

    4.22

    0.00

    0

    136

    ,37

    2

    04.3

    36.0

    00

    87.

    580.

    000

    9

    7.02

    1.60

    0

    139

    .374

    .000

    Ram

    burs

    ari d

    e cr

    edite

    ext

    erne

    si

    85 p

    lati

    de d

    oban

    zi s

    i com

    isio

    ane

    la

    cre

    dite

    ext

    erne

    con

    trac

    tate

    de

    ord

    onat

    orii

    de c

    redi

    te

    371

    .715

    .452

    6

    4.22

    0.00

    0

    136

    ,37

    2

    04.3

    36.0

    00

    87.

    580.

    000

    9

    7.02

    1.60

    0

    139

    .374

    .000

    R

    ambu

    rsar

    i de

    cred

    ite e

    xter

    ne

    343

    .384

    .757

    2

    0.18

    0.00

    0

    237

    ,57

    1

    23.5

    52.0

    0085

    01

    47.

    942.

    500

    4

    5.95

    7.60

    0

    80.

    100.

    000

    P

    lati

    de d

    oban

    zi s

    i com

    isio

    ane

    2

    8.33

    0.69

    5

    44.

    040.

    000

    9

    0,00

    8

    0.78

    4.00

    085

    02

    39.

    637.

    500

    5

    1.06

    4.00

    0

    59.

    274.

    000

    BU

    GET

    DE

    STA

    T50

    01__

    ____

    ____

    ____

    6.7

    15.6

    24.7

    92 6

    .668

    .318

    .743

    1

    08,7

    2 2

    4.36

    8.37

    0.24

    9 7

    .249

    .525

    .869

    16.

    286.

    804.

    898

    20.

    045.

    659.

    932

    CH

    ELTU

    IELI

    CU

    REN

    TE 5

    .541

    .015

    .545

    6.2

    82.0

    98.7

    43

    108

    ,10

    23.

    634.

    890.

    112

    01 6

    .791

    .172

    .500

    15.

    854.

    117.

    747

    19.

    552.

    394.

    260

    C

    HE

    LT

    UIE

    LI D

    E P

    ER

    SON

    AL

    3.3

    10.4

    41.9

    40 3

    .420

    .151

    .335

    1

    03,0

    0 4

    .838

    .765

    .000

    02 3

    .522

    .676

    .000

    3.8

    88.6

    27.0

    00 4

    .247

    .847

    .000

    C

    HEL

    TUIE

    LI M

    ATE

    RIA

    LE S

    I20

    SE

    RV

    ICII

    9

    32.6

    59.7

    84

    765

    .739

    .285

    1

    13,1

    7

    923

    .480

    .007

    8

    66.5

    57.8

    90

    871

    .256

    .773

    9

    01.0

    43.5

    01

  • -mii

    lei-

    Den

    umir

    e in

    dica

    tor

    A1

    2

    2003

    Rea

    lizar

    i

    2004

    Pro

    gram

    init

    ial

    %

    2005

    / 20

    04

    Pag

    . 2

    Pro

    pune

    ri

    2005

    Est

    imar

    i

    2006

    Est

    imar

    i

    2007

    56

    Ane

    xa n

    r. 3

    // 0

    1Su

    b-T

    itlu

    tico

    l

    /Ar-

    ne-

    capi

    tol

    Ali-

    Cap

    i-

    at

    tol

    B

    Est

    imar

    i

    2008

    74=

    3 / 2

    3

    16

    T

    RA

    NSF

    ER

    UR

    I 1

    .297

    .913

    .821

    2.0

    96.2

    08.1

    23

    114

    ,58

    17.

    872.

    645.

    105

    38 2

    .401

    .938

    .610

    11.

    094.

    233.

    974

    14.

    403.

    503.

    759

    T

    rans

    feru

    ri n

    econ

    solid

    abile

    1.2

    97.9

    13.8

    21 2

    .096

    .208

    .123

    1

    14,5

    8 1

    7.87

    2.64

    5.10

    540

    2.4

    01.9

    38.6

    10 1

    1.09

    4.23

    3.97

    4 1

    4.40

    3.50

    3.75

    9

    CH

    ELTU

    IELI

    DE

    CA

    PITA

    L

    802

    .893

    .795

    3

    22.0

    00.0

    00

    115

    ,15

    5

    29.1

    44.1

    3770

    3

    70.7

    73.3

    69

    335

    .665

    .551

    3

    53.8

    91.6

    72

    RA

    MB

    UR

    SAR

    I DE

    CR

    ED

    ITE

    , PL

    AT

    I DE

    84 D

    OB

    AN

    ZI S

    I CO

    MIS

    IOA

    NE

    LA

    CR

    EDIT

    E

    371

    .715

    .452

    6

    4.22

    0.00

    0

    136

    ,37

    2

    04.3

    36.0

    00

    87.

    580.

    000

    9

    7.02

    1.60

    0

    139

    .374

    .000

    Ram

    burs

    ari d

    e cr

    edite

    ext

    erne

    si

    85 p

    lati

    de d

    oban

    zi s

    i com

    isio

    ane

    la

    cre

    dite

    ext

    erne

    con

    trac

    tate

    de

    ord

    onat

    orii

    de c

    redi

    te

    371

    .715

    .452

    6

    4.22

    0.00

    0

    136

    ,37

    2

    04.3

    36.0

    00

    87.

    580.

    000

    9

    7.02

    1.60

    0

    139

    .374

    .000

    R

    ambu

    rsar

    i de

    cred

    ite e

    xter

    ne

    343

    .384

    .757

    2

    0.18

    0.00

    0

    237

    ,57

    1

    23.5

    52.0

    0085

    01

    47.

    942.

    500

    4

    5.95

    7.60

    0

    80.

    100.

    000

    P

    lati

    de d

    oban

    zi s

    i com

    isio

    ane

    2

    8.33

    0.69

    5

    44.

    040.

    000

    9

    0,00

    8

    0.78

    4.00

    085

    02

    39.

    637.

    500

    5

    1.06

    4.00

    0

    59.

    274.

    000

    SUM

    E A

    LO

    CA

    TE

    DIN

    VE

    NIT

    UR

    I50

    03PR

    OPR

    II

    ____

    ____

    ____

    ____

    ____

    ____

    __

    89.

    445.

    691

    2

    07.5

    72.7

    86

    12,

    23

    11.

    564.

    704

    2

    5.38

    2.00

    0

    10.

    901.

    100

    1

    1.28

    2.63

    9

    CH

    ELTU

    IELI

    CU

    REN

    TE

    43.

    885.

    224

    7

    3.45

    1.78

    6

    23,

    41

    10.

    802.

    249

    01

    17.

    197.

    520

    1

    0.18

    2.39

    6

    10.

    538.

    780

    C

    HE

    LT

    UIE

    LI D

    E P

    ER

    SON

    AL

    1.38

    9.28

    8

    5.

    264.

    480

    8

    1,30

    4.76

    7.57

    202

    4.28

    0.00

    0

    4.

    494.

    000

    4.65

    1.29

    0

    C

    HEL

    TUIE

    LI M

    ATE

    RIA

    LE S

    I20

    SE

    RV

    ICII

    4

    2.49

    5.93

    6

    68.

    187.

    306

    1

    8,94

    6.03

    4.67

    7

    12.

    917.

    520

    5.68

    8.39

    6

    5.

    887.

    490

    CH

    ELTU

    IELI

    DE

    CA

    PITA

    L

    45.

    560.

    467

    1

    34.1

    21.0

    00

    6,

    10

    7

    62.4

    5570

    8.18

    4.48

    0


c1. Rolul Politicilor Economice

c1. Rolul Politicilor Economice

 · MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Anexa nr.3/20 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie si performanta pentru anul 2004 si perspectiva 2005-2007 ♦ Sinteza fondurilor

 · MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Anexa nr.3/20 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie si performanta pentru anul 2004 si perspectiva 2005-2007 ♦ Sinteza fondurilor

2022-2027 COORDONARE: AUTORI: Adm

2022-2027 COORDONARE: AUTORI: Adm

Ghid de curățare - Romservice · 2015-03-17 · ♦ Industria lemnului: finisarea lacurilor și a vopselelor ♦ Bandă de mascare de înaltă performanță din hârtie creponată.

Ghid de curățare - Romservice · 2015-03-17 · ♦ Industria lemnului: finisarea lacurilor și a vopselelor ♦ Bandă de mascare de înaltă performanță din hârtie creponată.

I. ELEMENTE DE COORDONARE

I. ELEMENTE DE COORDONARE

Suport curs_ ANALIZA POLITICILOR SPE

Suport curs_ ANALIZA POLITICILOR SPE

Ghidul politicilor Uniunii Europene

Ghidul politicilor Uniunii Europene

IPC - andrei.clubcisco.roandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/3so/labs/05. IPC.pdf · 3 Exercitii ♦ 3.1 Prezentare • IPC 1 ♦ 3.2 Quiz ♦ 3.3 Exercitii pentru laborator • 4

IPC - andrei.clubcisco.roandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/3so/labs/05. IPC.pdf · 3 Exercitii ♦ 3.1 Prezentare • IPC 1 ♦ 3.2 Quiz ♦ 3.3 Exercitii pentru laborator • 4

Avantaje Si Dezavantaje Ale Politicilor

Avantaje Si Dezavantaje Ale Politicilor

FIȘA DE COORDONARE - gov.md

FIȘA DE COORDONARE - gov.md

Plan Coordonare SSM Model (Sablon)

Plan Coordonare SSM Model (Sablon)

Teorema Noether şi fundamentele modelării matematice · ♦TEOREMA NOETHER ŞI FUNDAMENTELE MODELĂRII MATEMATICE ♦ 3 natura lucrului, deoarece numele sunt instrumente de cunoaştere

Teorema Noether şi fundamentele modelării matematice · ♦TEOREMA NOETHER ŞI FUNDAMENTELE MODELĂRII MATEMATICE ♦ 3 natura lucrului, deoarece numele sunt instrumente de cunoaştere

Elaborarea Politicilor Publice I

Elaborarea Politicilor Publice I

SSM_Registru de Coordonare (2)

SSM_Registru de Coordonare (2)

Noul Cod de procedură penală adnotat - editurarosetti.ro · Noul Cod de procedură penală adnotat jurisprudenţă relevantă ♦ decizii CEDO ♦ excepţii de neconstituţionalitate

Noul Cod de procedură penală adnotat - editurarosetti.ro · Noul Cod de procedură penală adnotat jurisprudenţă relevantă ♦ decizii CEDO ♦ excepţii de neconstituţionalitate

Practic 11 KT Coordonare

Practic 11 KT Coordonare

♦♦ Ppt_BalanceLineaEnsamblaje.pptx

♦♦ Ppt_BalanceLineaEnsamblaje.pptx

 · SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI Anexa nr.3/12 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie si performanta pentru anul 2004 si perspectiva 2005-2007 ♦ Sinteza fondurilor

 · SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI Anexa nr.3/12 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie si performanta pentru anul 2004 si perspectiva 2005-2007 ♦ Sinteza fondurilor

 · trei propozitii; douå propozilii. Fraza: Suferea dar nu aräta. coordonare conclusivä, coordonare copulativå, coordonare prin juxtapunere; coordonare adversativä. contine

 · trei propozitii; douå propozilii. Fraza: Suferea dar nu aräta. coordonare conclusivä, coordonare copulativå, coordonare prin juxtapunere; coordonare adversativä. contine

Procesul Politicilor

Procesul Politicilor