Tema: ,,Abordarea inter/transdisciplinarA a materiei de studiu – context pentru formarea competențelor” Specialitatea: Didactica disciplinelor filologice

Elaborat: Bucuci Irina

Coordonator: Isac Ștefania, dr. ped., conf. univ.

Chișinău, 2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAINSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Toți critică educația!

Noi promovăm valorile ei.

Planul prezentării:

1. Introducere;2. Demers teoretic și metodologic de

aplicare;3. Experimentul: Proiectul ca formă

de abordare interdisciplinară;4. Referințe bibliografice.

Cuvinte cheie:

Abordare

TransdisciplinarăInterdisciplinară

Abordare interdisciplinară

presupune transferul metodelor dintr-o disciplină în alta, căutându-se teme comune mai multor discipline, care pot conduce la realizarea obiectivelor de învăţare de nivel înalt, a competenţelor transversale (luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însuşirea tehnicilor şi metodelor de învăţare eficientă), care, indiferent de disciplină, implică aceleaşi principii, prin utilizarea unor strategii de predare – învăţare bazate pe probleme.

Ex: focalizarea procesului pe dezvoltarea gândirii critice, formarea capacităţii de lucru în echipă, a capacităţii de rezolvare de probleme, a capacităţii de luare a deciziilor în lecţii de Matematică, Limbă şi literatură română, Istorie, Geografie, Ştiinţe.

Abordare transdisciplinară

presupune abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe probleme ale vieţii reale, cu focalizare pe identificare de soluţii, rezolvare de probleme ale vieţii reale, în scopul dezvoltării competenţelor pentru viaţă:

•a comunica;•a reacționa la mediul înconjurător;•a traduce;•a se adapta;•a decide.

Competențe

 formă de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini

adecvate fiecărui context avînd un rol

fundamental în cazul fiecărui individ. Acestea

asigură o valoare adăugată pentru piaţa muncii,

coeziunea socială şi cetăţenia activă, oferind

flexibilitate şi adaptabilitate, satisfacţie şi

motivaţie.

1. Introducere

 Abordarea interdisciplinară porneşte de la ideea că nici o disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot stabili legături intre discipline.  Interdisciplinaritatea „implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoaşterii şi între diferite abordări, ca şi utilizarea unui limbaj comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”. 

ABORDAREA TRANSDISCIPLINARĂ:- oferă elevilor cadrul formal adecvat pentru

organizarea cunoştinţelor.-este adecvată pentru toate nivelurile de abilitate intelectuală ori stil de

învăţare.- este în totalitate participativă, centrată pe elev, bazată pe experienţe

anterioare.- necesită utilizarea oricărui stil activ de predare.- prezintă un înalt grad

de complexitate, atât în ce priveşte conţinutul, cât şi metodologia de abordare.- este mult mai ieftină decât predarea – învăţarea bazată pe manuale şcolare.- este permanent rafinată,

actualizată, ca urmare a feed back-ului utilizatorului de educaţie.

2.Demers teoretic și metodologic de aplicare

Promovarea interdisciplinarităţii constituie un element definitoriu al progresului cunoaşterii. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înbuşă, le abate de la rolul lor simplificator şi le inchide în impasul hiperspecializării. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării, necesitatea din ce în ce mai manifestă a unor perspective globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect care face ca omul să fie uitat, au dus treptat la conceperea şi la promovarea aceea ce s-a numit interdisciplinaritate.

Avantajele interdisciplinarităţii

•permite elevului să acumuleze informaţii despre obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;• clarifică mai bine o temă făcând apel la mai multe discipline; •creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare;• permite aplicarea cunoştinţelor în diferite domenii;• constituie o abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare.

Competenţele cheie sunt definite ca fiind ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în cadrul acestui proces şi de care fiecare elev are nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe cheie vizează atât unele domenii ştiinţifice, precum şi aspecte interdisciplinare şi transdisciplinare, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Asfel, interdisciplinaritatea, în condiţiile actuale ale desfăşurării procesului de învăţământ, se impune ca o direcţie principală a "renovării" activităţii profesorilor, atât în ceea ce priveşte conţinutul lecţiilor, cât şi metodele şi strategiile de lucru. 

Organizarea conţinuturilor în manieră transdisciplinară se bazează în procesul de predare – învăţare – evaluare pe conduitele mentale ale elevului din perspectiva unei integrări efective, realizată de-a lungul tuturor etapelor procesului educaţional (proiectare, desfăşurare, evaluare). Temele transdisciplinare ajută elevul să înveţe în ritm propriu şi să fie evaluat în funcţie de ceea ce ştie , stimulează cooperarea între elevi, minimalizându-se astfel competiţia, oferă elevilor posibilitatea de a-şi crea strategii proprii de abordare a diverselor situaţii, asigurând o învăţare activă. Elevul participă activ, imaginaţia, investigaţia, creativitatea sa fiind cele care se evidenţiază.

  Competenţele transdisciplinare nu pot fi clasificate în funcţie de conţinuturile unei discipline, aşa cum se întâmplă cu cele

monodisciplinare. Ele pot fi clasificate astfel:- Competenţe generale – metodologice: observarea,

experimentarea, reprezentarea grafică, interpretarea datelor sau a unui text etc.

- Competenţe metacognitive – estimare a gradului de dificultate a sarcinii de lucru, planificarea strategică, evaluarea rezultatelor, monitorizarea comportamentală, tehnici personale de învăţare

- Atitudine pozitivă, motivantă – realism, interes pentru învăţare, toleranţă pentru informaţii contradictorii, atitudine pozitivă faţă de

performanţele personale- Abilităţi pragmatice – iniţiativă personală, capacitate de

concentrare, orientarea acţiunilor spre rezolvarea sarcinii, deprinderi de muncă.

Concluzii Copiii nu tebuie educaţi pentru lumea de azi, deoarece nu se ştie cum va fi lumea lor şi e nevoie să fie învăţaţi să se adapteze.În sistemul educaţional, într-o societate viitoare, este nevoie de stimularea creativităţii şi acest lucru este posibil numai prin promovarea interdisciplinarităţii și transdisciplinarității.

3.Experimentul: Proiectul ca formă de abordare interdisciplinară

Proiectul: „Salvarea resurselor" Durata: o săptămână

Clasa: 7-a

Profesor: Bucuci Irina

Scopul: Abordarea inter/transdisciplinară a materiei de studiu – context pentru formarea competențelor.

Obiective operaționale:

La sfîrșitul proiectului elevii vor fi capabilli să:

O1- să descrie relații între sisteme din mediul înconjurător

O2- să interpreteze succesiunea unor fenomene și procese din natură

O3- să conștientizeze efecte ale mediului înconjurătorasupra propriului organism

O4- Să redacteze diverse texte adaptindu-le detinației și scopului comunicării

O5- să rostească mesaje, utilizînd intonașia adecvată

Scopul: formarea capacităţii de a culege, prelucra şi organiza informaţii din surse diversemanifestarea interesului pentru analiza şi rezolvarea unor probleme practiceformarea unor comportamente civilizate

Sugestii de realizare:proiectul se derulează prin desfăşurarea lecţiilor din cadrul unei săptămâni pe o tema inspirată din viaţa reală care vizează formare unui bun cetăţean (o persoană care economiseşte resursele naturale)

Competențe formate în cadrul proiectului

• 1. Competenţe de comunicare în limba de instruire. • 2. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. • 3. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. • 4. Competenţe interpersonale, civice, morale. • 5. Competenţe culturale şi interculturale. • 6. Competenţe acţional-strategice. • 7. Competenţe de comunicare într-o limbă străină. • 8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor

informaţionale şi comunicaţionale. • 9. Competenţe antreprenoriale. • 10. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi

tehnologie.

Ziua 1, 2

Obiective operaționale Activități de învățare Demersul elevului

O1

O2

O5

-ASALT DE IDEI- De ce trebuie să economisim resursele umane?-vizionarea unui filmulețIdentificarea surselor de energiepe care o familie o folosește acasă Lucru în grup- realizarea unor pliante prin care să informeze colegii și părințiidespre metodele de reducere a consumului de energie , apă și combustibil.

-Comunică

-traduce-alege

-creează

- dovedește.

O4

O3

Realizarea unor afișe care să evidențieze importanța ocrotirii mediului ambiant

Expunerea afișelor

Creează

Comunică

Traduc

Ziua 3,4,5

Obiective operaționale Activități de învățare Demersul elevului

O1

O3

O2

Elevii vor realiza niște calcule în care vor prezenta date reale despre situația ecologica a lumii

Vor rezolva probleme iar datele le vor fixa in tabele

Alege

Caută

rezolvă

O4

O5

Lecturarea unui text cu conținut civic despre economisirea resurselor

Discuții despre comportamentul unor oameni care risipesc sau economisesc resursele naturale

Citește

Află

Discută

InterdisciplinalitateaInterdisciplinalitatea

Educația civică

Limba si literatura română

Matematica si Științele naturii

Resurse Bibliografice

1. S. Marinescu, R. Dinescu, Invitaţie la educaţie, Editura Carminis, 2003.2. Maxime şi cugetări, Editura Epigraf, 2003.3. S. Baltag, Ghidul dirigintelui, Portofoliu metodic, Editura Cartier 2010.4. A. Silvestru, Templul Bunătăţii, Editura Prut Internaţional, 2005.5. T. Cartaleanu, O. Cosovan, Atelierul de lectură în demersul educaţional, Chişinău, 2004.6. Dicţionarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999

Vă multumesc pentru atenție!Sărbători fericite și la mulți ani!!!