EDUCAŢIA ECOLOGICĂ şi pentru PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT · 2010-09-19 · Institutul de...
32
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Proiect experimental EDUCAŢIA ECOLOGICĂ şi pentru PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT Disciplină opţională CURRICULUM Pentru învăţămîntul preuniversitar (clasele I-a – a XII-a) Univers Pedagogic Chişinău, 2008
Transcript of EDUCAŢIA ECOLOGICĂ şi pentru PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT · 2010-09-19 · Institutul de...
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Proiectexperimental
EDUCAŢIA ECOLOGICĂşi pentru
PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANTDisciplină opţională
CURRICULUM
Pentru învăţămîntul preuniversitar(clasele I-a – a XII-a)
Univers PedagogicChişinău, 2008
2
Aprobat pentru editare de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei
Coordonator:Ion Botgros – dr. conf. univ. I.Ş.E.
Autori:1. Ion Botgros – dr. conf. univ., I.Ş.E.2. Stela Gînju – dr. conf. univ., U.P.S. „I. Creangă”3. Ludmila Ursu – dr. conf. univ., U.P.S. „I. Creangă”4. Zinaida Galben-Panciuc – cercet. şt. sup., I.Ş.E.5. Viorel Bocancea – dr. conf. univ., U.S. Tiraspol6. Natalia Halaim – prof., grad didactic superior, L.T. „V. Lupu”., or. Chişinău7. Victor Donea – dr. conf. univ., U.A.S.M., gr. did. sup.8. Natalia Odoleanu – lector superior univ., I.Ş.E.9. Vitalie Sochircă – dr. conf. univ., U.S. Tiraspol10. Rita Godoroja – dr. conf. univ., M.E.T.
Responsabil de elaborare:Nicolae Bucun - director adjunct – activitate de cercetare, I.Ş.E.
Redactori:1. Nelu Vicol – dr.conf.univ., I.Ş.E.2. Victor Ţâmpău – cercet.şt., I.Ş.E.
Experţi:1. Vladimir Guţu – dr. habil., prof. univ., U.S.M.2. Nelu Vicol – dr. conf. univ., I.Ş.E.3. Gheorghe Gînju – dr. în biologie, L.R. cu profil Real, or. Chişinău4. Mihai Leşanu – dr. în biol., consultant A.E.E.5. Ludmila Perciuleac – dr. în biol., Directorul Liceului Academiei de
Ştiinţe a R. Moldova6. Mariana Marin – şef Catedră „Educaţia preşcolară şi învăţămînt pri-
mar”, I.Ş.E.7. Adam Begu – dr. conf. univ., Institutul de Ecologie şi Geografie, R. Moldova.8. Vasile Cecoi – dr. în biol., conf. univ., Liceul Teoretic Agricol, Univer-
sitatea Agrară de Stat din R. Moldova.9. Andrei Dumbrăveanu – dr. conf. univ., U.S.M.
3
C U P R I N S
Argumentum ........................................................................... 4I. Preliminarii ............................................................................. 5II. Repere conceptuale ................................................................. 6III. Învăţămîntul primar ............................................................... 9
3.1. Obiective-cadru ................................................................ 93.2. Clasa I-a ............................................................................ 93.3. Clasa a II-a ...................................................................... 103.4. Clasa a III-a .................................................................... 113.5. Clasa a IV-a .................................................................... 123.6. Conţinuturi recomandate ................................................ 13
IV. Învăţămîntul gimnazial ........................................................ 154.1. Clasa a V-a ..................................................................... 15
4.1.a. Obiective-cadru .................................................... 154.1.b. Conţinuturi recomandate ...................................... 16
4.2. Clasele a VI-a – a VIII-a .............................................. 174.2.a. Obiective-cadru .................................................... 174.2.b. Clasa a VI-a .......................................................... 174.2.c. Clasa a VII-a ........................................................ 18
4.3. Clasele a VIII-a IX-a .................................................... 204.3.a. Obiective-cadru .................................................... 204.3.b. Conţinuturi recomandate ...................................... 23
V. Învăţămîntul liceal ................................................................ 245.1.a. Competenţe generale ............................................ 245.1.b. Conţinuturi recomandate ...................................... 27
VI. Sugestii metodologice ............................................................ 28VII. Sugestii de evaluare ............................................................... 30VIII. Bibliografie ............................................................................ 31
44
ARGUMENTUM
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a conceptualizat Curriculumul de educaţie ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant în contextul Planului de acţiuni pri-vind Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă, aprobat prin decizia şedinţei comune a Colegiului Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului.
Acest Plan de acţiuni a fost elaborat în conformitate atât cu Hotărârea nr. 658 din 12 iunie 2007 a Guvernului Republicii Modlova cu privire la Programul naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015, cât şi cu şedinţele comune din 19 decembrie 2007 şi din 22 ianuarie 2008 ale Grupului de experţi mix din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului şi Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, care a avansat spre abordare problematica vizând educaţia pentru Dezvoltare Durabilă în contextul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene (2001) şi Noii Strategii de Dezvoltare Durabilă (2006) drept fundamente ale Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă.
Aceste documente ale Guvernului Republicii Moldova şi Uniunii Europene configurează demersul strategic de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în Republi-ca Moldova.
Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă pe termen scurt, pe termen mediu şi pe termen lung porneşte de la preocuparea faţă de mediu şi protecţia acestuia, îm-bogăţită în timp cu dimensiunea educaţiei ecologice şi pentru mediu în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.
Textul Curriculumului de educaţie ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant reprezintă un proiect experimental. Or, demersurile educaţionale, conţinu-turile şi metodologia acestora semnifică, în primul rând pentru personalul didacticde predare, un instrument de activitate didactică în fază experimentală pe întreg anul de studii 2008-2009.
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei intervine către personalul didactic de pre-dare a acestei discipline opţionale cu rugămintea să îşi expună în scris sugestiile şi propunerile asupra textului pentru îmbunătăţirea lui.
Exprimându-ne sentimentele de respect şi de consideraţiune pentru cadrele didactice care vor preda disciplina opţională Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant, le îndemnăm, mulţumindu-le, să expedieze sugestiile şi propune-rile pe adresa: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, str. Doina, nr. 104, 2059 Chişinău, Republica Moldova.
Administraţia Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei
55
I. PRELIMINARII
Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant constituie unul din-tre obiectivele vizate de politicile şi strategiile guvernamentale din întreaga lume, datorită imenselor implicaţii personale, sociale, regionale, naţionale, globale şi chiar cosmice.
Curriculumul „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant” re-prezintă o disciplină opţională, construită pe dimensiunile inter/transdisciplinare şi se sprijină pe cunoştinţele fundamentale obţinute prin studiul biologiei, geografiei,fizicii, chimiei, materiilor socioumane etc. Această disciplină şcolară, cu orientarepractică pe tot parcursul de formare, reperează pe propriile concepte, principii, legi şi studiază relaţiile „Om-Mediul ambiant-Om” şi consecinţele acestora în formarea comportamentului de conştientizare şi de responsabilitate faţă de mediul ambiant.
Curriculumul şcolar este elaborat în benificiul tuturor cadrelor didactice dinînvăţămîntul preuniversitar, acelora care vor să-şi atribuie misiunea de formare a cetăţenilor civilizaţi, responsabili de sine şi de mediu.
Această disciplină avansează promovarea cunoştinţelor privind diverse as-pecte ale ecologiei şi mediului ambiant şi formarea la elevi a deprinderilor şi atitudi-nilor inerente comportamentului responsabil faţă de mediul de viaţă în care există.
Şcoala, prin misiunea şi funcţia pe care le are, poate contribui substanţial la achiziţionarea de către elevi a cunoştinţelor, capacităţilor, atitudinilor şi valorilor raportate la un mediu sănătos de existenţă, la formarea comportamentului adecvat al absolvenţilor învăţămîntului preuniversitar în condiţiile impactului antropic actual şi conştientizarea de către ei a necesităţii valorificării raţionale, conservării şi protecţieiecologice a mediului ambiant la nivel local, regional şi global.
Curriculumul „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant” este destinat autorilor de manuale, cadrelor didactice care vor realiza obiectivele acestei discipline şcolare (învăţătorilor claselor primare, profesorilor de geografie, biologie,fizică, chimie etc.), diriginţilor, părinţilor, cadrelor didactice din învăţămîntul su-perior, cercetătorilor ştiinţifici din domeniul ştiinţelor educaţiei, organizaţiilor non-guvernamentale, tuturor acelora care sunt implicaţi direct sau tangenţial în educaţia pentru o viaţă într-un mediu ecologic sănătos.
În scopul implementării eficiente a curriculumului opţional, de rînd cu ma-nualele şi ghidurile care vor fi elaborate, pot fi elaborate şi suporturi didactice carevor înlesni calitatea în predarea-învăţarea-evaluarea performanţelor elevilor.
Învăţătorii şi profesorii vor elabora în baza curriculumului proiecte didactice de lungă şi de scurtă durată, activităţi extracurriculare, luînd în considerare speci-ficul şi localizarea geografică a instituţiei de învăţămînt, tipul activităţii umane înaceastă localitate, stilul, experienţa şi interesele elevilor în procesul de formare, re-laţiile dintre ei şi mediu, fenomenele şi interacţiunile specifice acestora, modificărilemediului respectiv ca urmare a intervenţiei omului din această zonă etc. Curriculu-mul „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant” respectă structura
66
unui curriculum pentru disciplinele şcolare de bază, cu deosebirea că prezentarea conţinuturilor validează modul în care temele pot fi elaborate integrat în procesuldidactic, în dependenţă de specificul activităţii omului din această zonă de viaţă.
II. REPERE CONCEPTUALE
În general, obiectivele educaţiei ecologice au fost precizate la Conferinţa in-terguvernamentală de la Tbilisi (Georgia), care a avut loc în anul 1977, sub egida UNESCO, precizîndu-se că educaţia ecologică, înainte de toate, trebuie să urmă-rească gradul de conştiinţă şi al simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de mediu şi problemele sale. Oamenii trebuie să achiziţioneze cunoştinţele, să dobîn-dească atitudinile, motivaţia, angajarea şi instrumentele necesare pentru a acţiona individual şi în colectiv privind soluţionarea problemelor actuale şi prevenirea apa-riţiei unor noi probleme.
Din acest context rezultă scopul acestei discipline opţionale care constă în formarea la elevi a unei viziuni integrate relativ de mediul ambiant în raport cu noile tendinţe de dezvoltare a civilizaţiei, în raport cu relaţiile „Om-Mediul ambiant-Om” şi consecinţele acestora, în raport cu problemele ecologice şi căile lor de soluţio-nare, prin manifestarea unui comportament responsabil faţă de menţinerea optimă a mediului ambiant.
Din scopul disciplinei rezultă următoarele obiective generale care vizează:1. Utilizarea cunoştinţelor (noţiuni, legi, principii şi concepţii) referitoare la eco-
logia mediului ambiant.2. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare într-un limbaj adecvat disciplinei şco-
lare.3. Conştientizarea anumitor comportamente de protecţie a mediului ambiant.4. Manifestarea competenţelor de investigare şi de soluţionare a problemelor
ecologice ale mediului ambiant.Conceptualizarea acestei discipline şcolare se bazează pe principiile meto-
dologice ale evoluţiei sistemului „Natură-Societate”, acestea însemnînd coordona-rea dezvoltării, reciprocitatea şi interdependenţa acestui sistem. În esenţă, educaţia ecologică şi pentru mediu reprezintă un proces orientat spre formarea la elevi a unor competenţe, atitudini, comportamente responsabile şi valorizarea relaţiilor „Om-Mediul ambiant” şi „Mediul ambiant-Om”, care îi vor orienta spre o activitate vitală raţională de existenţă în prezent şi în viitor. Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant orientează elevii la cunoaşterea unicităţii mediului ambiant, con-diţiilor de dezvoltare durabilă a vieţii pe Pămînt.
Curriculumul şcolar cuprinde toate perioadele de vărstă ale elevilor. Din această perspectivă se impune un spectru metodologic foarte larg pentru formarea/dezvoltarea personalităţii elevului la diferite trepte de învăţămînt. Procesul educaţio-nal trebuie să includă cele trei domenii de formare a personalităţii elevului: cognitiv, afectiv şi psihomotor.
77
Disciplina şcolară „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant” se bazează pe următoarele principii:
- coerenţa şi continuitatea demersului didactic, ce constă în proiectarea în an-samblu a obiectivelor-cadru şi a celor de referinţă şi a conţinuturilor din pers-pectiva inter/transdisciplinară, pe trepte de învăţămînt şi pe clase;
- accesibilitatea în raport cu perioadele de vîrstă realizată prin modul de formu-lare a obiectivelor, elaborare a unităţilor de conţinut şi a activităţilor didactice;
- comutarea sistemică dintre cunoştinţele fundamentale, cunoştinţele func-ţionale, conştientizarea unor situaţii şi aplicarea competenţelor specifice deinvestigare şi de soluţionare a problemelor referitoare la ecologia mediului ambiant;
- integralizarea/interdisciplinaritatea care antrenează toate componentele curriculumului (obiectivele generale, conţinuturile, sugestiile metodologice şi cele de evaluare) şi utilizează unicitatea cunoaşterii ştiinţifice comune înformarea personalităţii elevului la toate treptele de învăţămînt, în ansamblu, pentru disciplinele şcolare: Ştiinţe, Fizica, Biologia, Geografia, Chimia etc.În procesul de elaborare a Curriculumului şcolar „Educaţia ecologică şi pentru
protecţia mediului ambiant” pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal s-au luat în considerare trei repere de bază:
• raportarea cunoştinţelor fundamentale ale elevilor la dinamica şi nece-sităţile actuale ale omenirii şi la cele de perspectivă privind conştienti-zarea de către ei a influenţei dezvoltări civilizaţiei contemporane asuprastării ecologice a mediului ambiant în care trăiesc semenii şi consecinţe-le acestuia;
• raportarea cunoştinţelor fundamentale ale elevilor la tendinţele actuale şi de perspectivă în prevenirea şi combaterea degradării mediului am-biant provocată de om;
• raportarea formării elevilor la exigenţele lumii aflate în continuă schim-bare, coraportată la ritmul multiplicării permanente a domeniilor cu-noaşterii şi, respectiv, a nevoilor de educaţie ecologică în acest context.
Conţinutul informaţiei ştiinţifice din acest Curriculum este centrat pe trei di-recţii:
I. Ecologia şi mediile de viaţă.II. Relaţiile „Om-Mediul ambiant-Om” şi consecinţele acestora.III. Protecţia mediului ambiant.
În învăţămîntul primar conţinuturile sînt axate pe cunoaşterea mediului apro-piat (familie, şcoală, cartier, localitate, localităţile limitrofe). În clasa a V-a s-a ur-mărit extinderea conţinuturilor studiate în clasele primare, dar la nivelul ţării. În clasele a VI-a – a VII-a accentul principal este pus pe cunoaşterea diferitelor medii de viaţă ale omului, pe reflectarea valorificării de către om a condiţiilor şi a resur-selor naturale la nivel global. În clasele a VIII-a – a IX-a accentul principal s-a pus pe cunoaşterea ecologiei mediului ambiant la nivelul ţării, unul dintre motivele de
88
bază fiind faptul că absolvenţii treptei gimnaziale trebuie să-şi dezvolte capacităţi şiatitudini adecvate pentru orientarea în ecologia şi protecţia mediului ambiant al ţării în care locuiesc. În clasele a X-a – a XII conţinuturile reflectă componentele mediu-lui – atît natural, cît şi uman, şi relaţiile ecologice ale acestora. Asemenea abordare oferă profesorului (utilizatorului) modalităţi variate, cu un caracter flexibil pentruaplicarea lui în cadrul orelor.
Informaţia ştiinţifică este repartizată pe trepte de învăţămînt, conform princi-piului „de la local la universal”, ţinîndu-se cont şi de cele patru principii fundamen-tale pe care reperează concepţia acestei discipline şcolare.
La fiecare treaptă de învăţămînt se evidenţiază, respectiv, domeniile de con-ţinuturi care se studiază, sînt formulate obiectivele-cadru şi cele de referinţă. Obiec-tivele de referinţă pot fi preluate şi utilizate şi la disciplinele şcolare de bază: Ştiinţe(clasele II-V), Fizica, Geografia, Biologia, Chimia, în cadrul orelor de dirigenţie,respectiv pentru treptele de învăţămînt.
Pentru învăţămîntul primar şi gimnazial curriculumul include:• obiective-cadru;• obiective de referinţă;• exemple de activităţi de predare-învăţare;• conţinuturi recomandate.
Pentru învăţămîntul liceal curriculumul prevede:• competenţe generale;• competenţe specifice şi conţinuturi recomandate.
Pentru toate treptele de învăţămînt sunt prezentate ”Sugestii metodologice” şi „Sugestii de evaluare”, care oferă următoarele avantaje:
• asigurarea progresiei în achiziţii pentru toţi elevii, pe parcursul anilor de în-văţămînt;
• dezvoltarea anumitor deprinderi, atitudini şi comportamente adecvate educa-ţiei ecologice şi pentru mediu şi parcurgerea tuturor domeniilor de conţinut;
• formarea competenţelor specifice acestei discipline şcolare.Disciplina opţională „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului am-
biant” promovează următoarele „valori şi atitudini”:• formarea stilului exigent în relaţiile elevului cu mediile de viaţă;• dobîndirea comportamentului responsabil referitor la starea ecologică a me-
diului în care locuiesc;• manifestarea spiritului de iniţiativă privind protecţia mediului de viaţă;• formarea responsabilităţii motivate în protecţia mediului ambiant;• manifestarea/demonstrarea comportamentului conştient privind prevenirea
dezechilibrului ecologic în mediul ambiant care se creează.Termenii cheie pe care se bazează disciplina şcolară opţională „Educaţia
ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant”: educaţie ecologică, educaţie pentru mediu, ecologie, mediu, mediu natural, mediu de trai/viaţă, mediu antropic, condiţii naturale, monitorizarea mediului, resurse naturale, poluare, degradarea mediului, protecţia mediului, conservarea mediului, dezvoltarea durabilă, modificarea climei.
99
III.
ÎNV
ĂŢ
ĂM
ÎNT
UL
PRIM
AR
3.1.
Obi
ectiv
e-ca
dru:
1.
Util
izar
ea a
num
itor
noţiu
ni e
lem
enta
re sp
ecifi
cem
ediu
luia
mbi
ant.
2.
Dez
volta
rea
capa
cită
ţilor
de
expl
orar
e/in
vest
igar
e a
stăr
ii ec
olog
ice
ale
med
iulu
i am
bian
t.3.
Fo
rmar
ea a
num
itor
com
port
amen
te fa
vora
bile
ech
ilibr
ului
eco
logi
c în
tre
calit
atea
med
iulu
i şi a
vie
ţii.
3.2.
Cla
sa I-
a
Obi
ectiv
e de
ref
erin
ţăLa
sfîr
şitu
l anu
lui ş
cola
r, el
evul
va
fica
pabi
l:E
xem
ple
de a
ctiv
ităţi
de în
văţa
re
1. U
tiliz
area
anu
mito
r noţ
iuni
ele
men
tare
spec
ifice
med
iulu
iam
bian
t1.
1. S
ă id
entifi
ceel
emen
tele
med
iulu
iapr
opia
tde
viaţ
ă(c
asa,
carti
erul
, şco
ala)
.1.
2. S
ă de
scrie
con
vieţ
uito
arel
e om
ului
din
med
iul
apro
piat
: pl
ante
, ani
mal
e et
c.1.
3. S
ă de
pist
eze
rela
ţiile
om
ului
cu
com
pone
ntel
e m
ediu
lui
apro
piat
.
Obs
ervă
ri di
rijat
e asu
pra m
ediu
lui a
prop
iat (
şcoa
lă, c
urte
a şco
-lii
, car
tier)
.D
escr
iere
a ve
rbal
ă sa
u gr
afică
aco
mpo
nent
elor
din
med
iul
apro
piat
.Ex
erci
ţii-jo
c de
sta
bilir
e a
unor
ase
măn
ări ş
i deo
sebi
ri di
ntre
vi
eţui
toar
ele
med
iulu
i apr
opia
t.Jo
curi
de ro
l ref
erito
are
la d
epis
tare
a re
laţii
lor o
mul
ui c
u co
m-
pone
ntel
e m
ediu
lui a
prop
iat.
2. D
ezvo
ltare
a ca
paci
tăţil
or d
e ex
plor
are/
inve
stig
are
a st
ării
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui a
mbi
ant
2.1.
Să e
xplic
e rel
aţii
de co
nvie
ţuire
în m
ediu
l apr
opia
t de v
iaţă
(f
amili
e, c
omun
itate
de
veci
ni, c
omun
itate
şcol
ară)
.2.
2. S
ă ar
gum
ente
ze r
olul
dife
ritel
or c
ompo
nent
e di
n m
ediu
pe
ntru
via
ţa o
mul
ui.
2.3.
Să-
şi e
xprim
e op
inii,
em
oţii,
sent
imen
te le
gate
de
calit
atea
şi
star
ea m
ediu
lui a
prop
iat.
Jocu
ri de
rol
ref
erito
are
la r
elaţ
iile
dint
re c
ompo
nent
ele
me-
diul
ui.
Porto
foliu
des
pre
rolu
l dife
ritor
com
pone
nte
din
med
iul a
pro-
piat
. Pr
ezen
tare
a (pr
in d
esen
e sau
ver
bală
) a ca
lităţ
ii vi
eţii
plan
telo
r, an
imal
elor
şi a
om
ului
din
med
iul a
prop
iat.
1010
Rel
atăr
i ver
bale
des
pre
star
ea m
ediu
lui a
prop
iat.
Prez
enta
rea
unor
cur
iozi
tăţi
prin
pov
estir
i, le
ctur
i din
lum
ea a
nim
alel
or.
Expo
ziţie
de
dese
ne la
tem
a: “
Locu
l în
care
mă
sim
t fer
icit”
.3.
For
mar
ea a
num
itor c
ompo
rtam
ente
, fav
orab
ile e
chili
brul
ui e
colo
gic
dint
re c
alita
tea
med
iulu
i am
bian
t şi a
vie
ţii3.
1. S
ă co
men
teze
div
erse
com
porta
men
te a
le c
opiil
or în
me-
diul
apr
opia
t.3.
2. S
ă co
ntrib
uie
la m
enţin
erea
unu
i med
iu a
mbi
ant c
ores
pun-
zăto
r în
sala
de
clas
ă şi
aca
să.
3.3.
Să c
reez
e con
diţii
cara
cter
istic
e vie
ţii u
nor p
lant
e şi a
nim
a-le
din
med
iul a
prop
iat (
acas
ă, c
artie
r, şc
oală
).
Înto
cmire
a pr
ogra
mul
ui p
ropr
iu d
e ac
tivita
te z
ilnic
ă.A
lcăt
uire
a un
or p
oste
re c
u re
guli
de ig
ienă
indi
vidu
ală
şi c
o-le
ctiv
ă.C
oncu
rs s
ăptă
mîn
al, s
emes
trial
, anu
al: “
Cea
mai
cur
ată
ban-
că”,
“C
ea m
ai in
griji
tă c
lasă
” et
c.D
iscu
ţii c
u pă
rinţii
des
pre
atitu
dine
a om
ului
faţ
ă de
med
iul
apro
piat
.A
ctiv
ităţi
com
une
ale
copi
ilor ş
i păr
inţil
or (c
oncu
rsur
i, pr
oiec
-te
etc
.) le
gate
de
prot
ecţia
med
iulu
i apr
opia
t.Ex
pozi
ţii d
e de
sene
: ”Să
trăi
m în
arm
onie
cu
natu
ra”.
Des
crie
rea
rela
ţiei d
intre
ani
mal
e şi
pla
nte
pent
ru m
enţin
erea
ec
hilib
rulu
i din
med
iul a
mbi
ant.
3.3.
Cla
sa a
II-a
Obi
ectiv
e de
ref
erin
ţăLa
sfîr
şitu
l anu
lui ş
cola
r, el
evul
va
fica
pabi
l:E
xem
ple
de a
ctiv
ităţi
de în
văţa
re
1. U
tiliz
area
anu
mito
r noţ
iuni
ele
men
tare
refe
rito
are
la m
ediu
l am
bian
t1.
1. S
ă re
cuno
ască
sch
imba
rea
cond
iţiilo
r m
ediu
lui
de v
iaţă
ap
ropi
at p
e pa
rcur
sul a
nulu
i.1.
2. S
ă ex
empl
ifice
depe
nden
ţaco
mpo
nent
elor
med
iulu
iloc
alde
schi
mbă
rile
cond
iţiilo
r anu
ale.
Excu
rsii,
dru
meţ
ii pe
ntru
cun
oaşt
erea
loca
lităţ
ii na
tale
şi a
ve -
cină
tăţii
ace
stei
a în
dife
rite
anot
impu
ri.Se
lect
area
uno
r tex
te d
espr
e con
diţii
le m
ediu
lui î
n di
ferit
e ano
-tim
puri.
Po
rtofo
liu d
espr
e co
ndiţi
ile m
ediu
lui l
ocal
în d
iferit
e an
otim
-pu
ri.
1111
2. D
ezvo
ltare
a ca
paci
tăţil
or d
e ex
plor
are/
inve
stig
are
a st
ării
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui a
mbi
ant
2.1.
Să
inve
stig
eze
star
ea c
ompo
nent
elor
med
iulu
i lo
cal
la
schi
mbă
rile
sezo
nier
e.
2.2.
Să
rela
teze
des
pre
mod
alită
ţi al
e om
ului
priv
ind
utili
zare
a ra
ţiona
lă a
com
pone
ntel
or m
ediu
lui l
or lo
cal.
2.3.
Să
iden
tifice
impa
ctul
salu
brită
ţiim
ediu
lui
loca
las
upra
calit
ăţii
vieţ
ii.
Com
plet
area
fişe
lor
deob
serv
are
asup
raor
gani
smel
orvi
iîn
cond
iţiile
schi
mbă
rilor
sezo
nier
e.Ex
curs
ii, d
rum
eţii
în sc
opul
obs
ervă
rii e
fect
elor
stăr
ii m
ediu
lui
loca
l asu
pra
calit
ăţii
vieţ
ii.Ex
ecut
area
uno
r des
ene
desp
re st
area
med
iulu
i din
loca
litat
e.
3. F
orm
area
uno
r com
port
amen
te a
ctiv
e, fa
vora
bile
ech
ilibr
ului
eco
logi
c di
ntre
cal
itate
a m
ediu
lui ş
i a v
ieţii
3.
1. S
ă ap
lice
regu
li el
emen
tare
de
com
porta
men
t faţ
ă de
con
-vi
eţui
torii
med
iulu
i loc
al.
3.2.
Să
com
ente
ze d
iver
se c
ompo
rtam
ente
poz
itive
şi n
egat
ive
ale
copi
ilor d
in m
ediu
l loc
al.
3.3.
Să
parti
cipe
în a
ctiv
ităţi
de în
griji
re a
med
iulu
i în
curte
a şc
olii
şi în
car
tier.
Elab
orar
ea u
nei l
iste
de
regu
li de
păs
trare
a p
rodu
selo
r alim
en-
tare
.A
lcăt
uire
a un
or p
oste
re c
are
cupr
ind
regu
li de
com
porta
men
t în
med
iul l
ocal
.Pa
rtici
pare
a la
acţ
iuni
le d
e sa
lubr
izar
e a
zone
i ver
zi a
şcol
ii.R
ealiz
area
de
post
ere,
gaz
ete
de p
eret
e cu
div
erse
mes
aje
de
sens
ibili
zare
a se
men
ilor f
aţă
de m
ediu
l loc
al.
3.4.
Cla
sa a
III-
a
Obi
ectiv
e de
ref
erin
ţăLa
sfîr
şitu
l anu
lui ş
cola
r, el
evul
va
fica
pabi
l:E
xem
ple
de a
ctiv
ităţi
de în
văţa
re
1. U
tiliz
area
anu
mito
r noţ
iuni
ele
men
tare
refe
rito
are
la m
ediu
l am
bian
t1.
1. S
ă pe
rcea
pă lo
calit
atea
nat
ală
ca m
ediu
com
un ş
i uni
c de
vi
aţă.
1.2.
Să
dist
ingă
car
acte
ristic
i spe
cific
eflo
reiş
ifau
neid
inlo
-ca
litat
e.1.
3. S
ă se
size
ze in
tera
cţiu
nea
com
pone
ntel
or m
ediu
lui d
in lo
-ca
litat
e.
Obs
erva
rea
legă
turil
or d
intre
com
pone
ntel
e m
ediu
lui l
ocal
. P
orto
folii
des
pre
cara
cter
istic
ile c
ompo
nent
elor
med
iulu
i am
-bi
ant d
in lo
calit
ate.
Elab
orar
ea c
omun
icăr
ilor d
espr
e co
ndiţi
ile n
atur
ale
din
loca
-lit
ate.
Dis
cuţii
pe
tem
a: „
De
ce e
ste
astfe
l în
juru
l meu
?”.
1212
2. D
ezvo
ltare
a ca
paci
tăţil
or d
e ex
plor
are/
inve
stig
are
a st
ării
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui a
mbi
ant
2.1.
Să
rela
teze
des
pre
rolu
l co
mpo
nent
elor
nat
urii
în v
iaţa
om
ului
.2.
2. S
ă in
vest
ighe
ze c
auze
le p
oluă
rii c
ompo
nent
elor
nat
urii
din
loca
liate
.2.
3. S
ă de
piste
ze im
pact
ul st
ării
med
iulu
i asu
pra
calit
ăţii
vieţ
ii.
Com
enta
rea
max
imel
or, p
rove
rbel
or, c
itate
lor,
zică
toril
or d
es-
pre
apă,
aer
, sol
etc
.O
bser
vare
a su
rsel
or d
e po
luar
e a
med
iulu
i din
loca
litat
e.Ex
curs
ii şi
dru
meţ
ii în
scop
ul d
etec
tării
con
seci
nţel
or p
oluă
rii
com
pone
ntel
or n
atur
ii de
căt
re a
ctiv
itate
a om
ului
.D
iscu
ţii p
e te
ma:
„M
edii
de v
iaţă
cre
ate
de o
m p
entru
pla
nte
şi
anim
ale”
(par
cul,
livez
ile, p
lant
ele
med
icin
ale
etc)
3. F
orm
area
uno
r com
port
amen
te fa
vora
bile
ech
ilibr
ului
eco
logi
c di
ntre
cal
itate
a m
ediu
lui ş
i a v
ieţii
3.1.
Să
aplic
e no
rme
de c
ompo
rtam
ent î
n re
laţii
le c
u lo
caln
icii.
3.2.
Să
com
ente
ze d
iver
se c
ompo
rtam
ente
ale
cop
iilor
faţă
de
com
pone
ntel
e na
turii
din
loca
litat
e.3.
3. S
ă pr
opun
ă m
ăsur
i de
prot
ecţie
a c
ompo
nent
elor
nat
urii.
3.4.
Să
parti
cipl
e în
act
ivită
ţi de
pro
tecţ
ie a
med
iulu
i loc
al.
Excu
rsii
în a
rii n
atur
ale
prot
ejat
e di
n lo
calit
ate.
Po
rtofo
liu d
espr
e ar
iile
natu
rale
pro
teja
te d
e st
at.
Jocu
ri de
rol d
espr
e pr
otec
ţia m
ediu
lui l
ocal
.C
onfe
cţio
nare
a un
ui fi
ltru
sim
plu
deap
ă.Pa
rtici
pare
a în
acţ
iuni
de
prot
ecţie
a m
ediu
lui l
ocal
.3.
5. C
lasa
a IV
-aO
biec
tive
de r
efer
inţă
La sf
îrşi
tul a
nulu
i şco
lar,
elev
ul v
a fi
capa
bil:
Exe
mpl
e de
act
ivită
ţi de
învă
ţare
1. U
tiliz
area
anu
mito
r noţ
iuni
ele
men
tare
refe
rito
are
la m
ediu
l am
bian
t1.
1. S
ă pe
rcea
pă c
ompo
nent
ele
med
iulu
i apr
opia
t loc
alită
ţii.
1.2.
Să e
xem
plifi
cere
laţiil
edin
trevi
eţuito
are î
n lo
calit
ăţile
limitr
ofe.
1.3.
Să
com
pare
star
ea m
ediu
lui l
ocal
ităţii
cu
a ce
lor l
imitr
ofe.
Excu
rsii
în u
nele
loca
lităţ
i lim
itrof
e.Po
rtofo
lii d
espr
e st
area
med
iulu
i din
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe.
Jocu
ri de
rol.
2. D
ezvo
ltare
a ca
paci
tăţil
or d
e ex
plor
are/
inve
stig
are
a st
ării
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui a
mbi
ant
2.1.
Să
rela
teze
des
pre
inte
racţ
iune
a st
ării
med
iilor
din
loca
li-tă
ţile
limitr
ofe.
2.2.
Să
depi
stez
e co
nsec
inţe
le p
oziti
ve ş
i cel
e ne
gativ
e al
e ac
-ţiu
nii o
mul
ui d
in lo
calit
ăţile
lim
itrof
e.
Obs
ervă
ri as
upra
stăr
ii m
ediu
lui d
in lo
calit
ăţile
lim
itrof
e.
Com
plet
area
fişe
lor
deob
serv
are
priv
ind
influ
enţa
fact
orilo
rde
med
iu a
supr
a vi
eţii
omul
ui.
1313
2.3.
Să
desc
rie tr
ansf
orm
ările
la c
are
sînt
supu
se c
ompo
nent
ele
med
iulu
i am
bian
t din
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe
în fu
ncţie
de
acţiu
-ni
le o
mul
ui.
Com
enta
rea
unor
exe
mpl
e de
influ
enţă
ale
om
ului
asu
pra
me-
diul
ui d
in lo
calit
ăţile
vec
ine.
Porto
foliu
priv
ind
star
ea m
ediu
lui d
in lo
calit
ăţile
lim
itrof
e.D
iscu
ţii:
„Pla
ntel
e oc
rotit
e pr
in l
ege”
, „A
nim
alel
e oc
rotit
e pr
in le
ge”,
„Pa
rcur
i şi r
ezer
vaţii
nat
ural
e (în
loca
litat
ea n
atal
ă şi
în lo
calit
ăţile
lim
itrof
e).
3. F
orm
area
anu
mito
r com
port
amen
te fa
vora
bile
ech
ilibr
ului
eco
logi
c di
ntre
cal
itate
a m
ediu
lui ş
i a v
ieţii
3.
1 Să
com
ente
ze c
ompo
rtam
ente
le c
opiil
or d
in lo
calit
ăţile
li-
mitr
ofe
vizî
nd p
rote
cţia
med
iulu
i. 3.
2. S
ă pa
rtici
pe în
act
ivită
ţi co
mun
e de
pro
tecţ
ie a
med
iulu
i di
n lo
calit
ăţile
lim
itrof
e.
3.3.
Să
reda
ctez
e re
guli
de c
ompo
rtam
ent î
n m
ediu
l apr
opia
t al
loca
lităţ
ii.
Rel
atăr
i ver
bale
des
pre
atitu
dine
a co
piilo
r faţ
ă de
nat
ură.
Elab
orar
ea u
nor
regu
li de
com
porta
men
t ex
igen
t în
med
iile
din
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe.
Act
ivită
ţi pr
ivin
d in
form
area
fam
iliei
şi a
ltor p
erso
ane
cuno
scut
e de
spre
nec
esita
tea p
rote
c ţie
i med
iulu
i din
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe.
A
cţiu
ni-c
arav
ele
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea im
porta
nţei
med
iilor
lim
itrof
e.A
cţiu
ni d
e ce
lebr
are
a zi
lelo
r de
prot
ecţie
a m
ediu
lui s
peci
fice
loca
lităţ
ilor l
imitr
ofe.
3.6.
Con
ţinut
uri r
ecom
anda
te
Cla
sa I-
aC
lasa
a II
-aC
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
1. M
edii
de v
iaţă
Med
iul a
prop
iat d
e vi
aţă:
casa
, fam
ilia,
şco
ala,
co-
mun
itate
a şc
olar
ă;
conv
eţui
tori
ai o
mul
ui d
in
med
iul a
prop
iat (
plan
te, a
nim
a-le
) – ca
ract
erist
ici d
istin
ctiv
e.
Med
iul l
ocal
de
viaţ
ă:
ve
cină
tate
a ca
sei (
bloc
lo-
cativ
, ca
rtier
) –
com
unita
tea
veci
nilo
r.
conv
eţui
tori
ai o
mul
ui d
in
med
iul l
ocal
(pl
ante
, ani
mal
e)
– ad
apta
rea l
a sch
imbă
rile c
on-
diţii
lor a
nual
e.
Loca
litat
ea u
rban
ă/ru
rală
–
com
unita
tea
orăş
enilo
r/săt
enilo
r.
Cond
iţiile
de
viaţ
ă di
n lo
-ca
litat
e.
Flor
a şi
faun
a di
n lo
calit
ate
– ca
ract
erist
ici d
istin
ctiv
e.
Loca
lităţ
ile li
mitr
ofe:
inte
grita
tea
med
iulu
i am
-bi
ant.
cond
iţiile
de
viaţ
ă a
con-
veţu
itoril
or o
mul
ui d
in lo
cali-
tăţil
e lim
itrof
e –
cara
cter
istic
i di
stinc
tive.
1414
2. R
elaţ
iile
Om
-med
iul a
mbi
ant-
Om
Rel
aţiil
e în
fam
ilie,
cu
veci
-ni
i, în
com
unita
tea
şcol
ară.
R
olul
vie
ţuito
arel
or d
in m
e-di
ul
apro
piat
pe
ntru
vi
aţa
omul
ui.
Com
porta
men
tele
cop
iilor
fa-
vora
bile
şi
defa
vora
bile
me-
diul
ui a
prop
iat.
Rel
aţiil
e di
ntre
com
pone
ntel
e m
ediu
lui d
e vi
aţă.
Com
porta
men
te
adec
vate
al
e co
piilo
r în
med
iul l
ocal
de v
iaţă
.A
ctiv
ităţi
uman
e ca
re c
ondu
c la
pol
uare
a m
ediu
lui l
ocal
.
Rolu
l com
pone
ntel
or n
atur
ii di
n lo
calit
ate
pent
ru v
iaţa
om
ului
.A
ctiv
ităţi
uman
e ca
re c
ondu
c la
po
luar
ea m
ediu
lui d
in lo
calit
ate.
C
ompo
rtam
ente
al
e co
piilo
r fa
ţă d
e co
mpo
nent
ele
natu
rii d
in
loca
litat
e.
Rol
ul
echi
libru
lui
dint
re
com
pone
ntel
e m
ediil
or
din
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe.
Impa
ctul
act
ivită
ţilor
um
ane
asup
ra e
chili
brul
ui în
med
iul
din
veci
năta
te.
3. P
rote
cţia
med
iulu
i am
bian
tÎn
griji
rea
plan
telo
r de
cora
ti-ve
. În
griji
rea
anim
alel
or d
e co
mpa
nie.
Pr
otec
ţia
med
iulu
i di
n sa
la
de c
lasă
, în
cur
tea
şcol
ii şi
ac
asă.
Nor
me
de p
rote
cţie
în c
adru
l ac
tivită
ţilor
.C
ontri
buţia
cop
iilor
la
sens
i -bi
lizar
ea fa
mili
ei fa
ţă d
e pr
o-te
cţia
med
iulu
i apr
opia
t.
Prot
ecţia
med
iulu
i în
carti
er.
Nor
me
de p
rote
cţie
a m
ediu
-lu
i loc
al în
cad
rul a
ctiv
ităţil
or
uman
e.C
ontri
buţia
cop
iilor
la s
ensi
bi-
lizar
ea c
omun
ităţii
şcol
are
faţă
de
pro
tecţ
ia m
ediu
lui l
ocal
.
Măs
uri
de p
rote
cţie
a c
ompo
-ne
ntel
or m
ediu
lui d
in lo
calit
ate.
Prot
ecţia
med
iulu
i în
loca
litat
e.
Nor
me
de ig
ienă
în c
adru
l act
i-vi
tăţil
or.
Con
tribu
ţia c
opiil
or la
sens
ibili
-za
rea
com
unită
ţii fa
ţă d
e pr
otec
-ţia
med
iulu
i din
loca
litat
e.
Prot
ecţia
med
iulu
i la
hota
rele
di
ntre
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe.
Con
tribu
ţia c
opiil
or l
a pr
o-te
cţia
com
ună
a m
ediu
lui l
i-m
itrof
.N
orm
e de
pro
tecţ
ie c
omun
e pe
ntru
loca
lităţ
ile li
mitr
ofe.
1515
IV. Î
NV
ĂŢ
ĂM
ÎNT
UL
GIM
NA
ZIA
L
4.1.
Cla
sa a
V-a
4.1.
a. O
biec
tive-
cadr
u:1.
C
unoa
şter
ea c
ompo
nent
elor
med
iulu
i am
bian
t de
pe te
rito
riul
ţări
i.2.
D
ezvo
ltare
a an
umito
r ca
paci
tăţi
priv
ind
rela
ţiile
om
ului
cu
med
iul a
mbi
ant.
3.
Form
area
com
port
amen
tulu
i res
pons
abil
refe
rito
r la
pro
tecţ
ia m
ediu
lui a
mbi
ant.
Obi
ectiv
e de
ref
erin
ţăLa
sfîr
şitu
l anu
lui ş
cola
r, el
evul
va
fica
pabi
l:E
xem
ple
de a
ctiv
ităţi
de în
văţa
re
1. C
unoa
şter
ea c
ompo
nent
elor
med
iulu
i am
bian
t de
pe te
rito
riul
ţări
i1.
1. S
ă di
stin
gă c
ompo
nent
ele
med
iulu
i nat
ural
şi a
le c
elui
um
an d
e pe
terit
oriu
l ţăr
ii. 1
.2. S
ă id
entifi
cesu
rsel
ede
polu
are
aco
mpo
nent
elor
me-
diul
ui a
mbi
ant.
1.3.
Să
rela
teze
des
pre
impo
rtanţ
a fo
ndăr
ii C
ărţii
Roş
ii a
Re-
publ
icii
Mol
dova
.
Obs
erva
rea
dirij
ată
a su
rsel
or d
e po
luar
e a
med
iulu
i am
bian
t.C
omen
tare
a un
or in
form
aţii,
text
e r
efer
itoar
e la
com
pone
ntel
e m
ediu
lui
ambi
ant d
e pe
terit
oriu
l ţăr
ii. E
labo
rare
a fiş
elor
pent
ru
“Por
tofo
liul e
colo
gic”
.V
izio
nare
a un
or d
iapo
zitiv
e, C
D, D
VD
, cas
ete
vide
o, e
mis
iuni
TV
etc
. în
vedr
ea st
udie
rii m
ediu
lui a
mbi
ant.
Exer
ciţii
de re
cuno
aşter
e a u
nor p
lante
şi an
imale
de p
e ter
itoriu
l ţăr
ii.
Excu
rsii,
exp
ediţi
i în
natu
ră p
e te
ritor
iul ţ
ării
(dup
ă po
sibili
tăţi)
.O
bser
vare
a di
rijat
ă a
surs
elor
de
polu
are
a m
ediu
lui a
mbi
ant.
2. D
ezvo
ltare
a an
umito
r ca
paci
tăţi
priv
ind
rela
ţiile
om
ului
cu
med
iul a
mbi
ant
2.1.
Să
stab
ileas
că d
epen
denţ
a st
ării
com
pone
ntel
or m
ediu
-lu
i am
bian
t faţ
ă d
e su
rsel
e de
pol
uare
.2.
2. S
ă ex
plic
e co
nsec
inţe
le in
fluen
ţeio
mul
uias
upra
med
iu-
lui n
atur
al.
Rea
lizar
ea
expo
ziţii
lor
priv
ind
influ
enţa
omul
uias
upra
stăr
iiec
olog
ice
a m
ediu
lui a
mbi
ant.
Exer
ciţii
de e
stim
are a
cons
umul
ui d
e apă
şi a
surs
elor
ener
getic
e.
1616
2.3.
Să
desc
rie i
mpa
ctul
pol
uării
med
iulu
i am
bian
t as
upra
să
nătă
ţii o
mul
ui.
Dis
cuţii
des
pre
influ
enţa
omul
uias
upra
med
iulu
iam
bian
t.C
rear
ea u
nor
afişe
,plia
nte,
gaze
tede
pere
te d
espr
ere
laţii
leşi
atitu
dini
le o
mul
ui f
aţă
de m
ediu
l am
bian
t.O
rgan
izar
ea în
tîlni
rilor
cu
repr
ezen
tanţ
i ai o
rgan
izaţ
iilor
eco
lo-
gice
priv
ind
prot
ecţia
med
iulu
i am
bian
t.A
ctiv
ităţi
prac
tice d
e am
enaj
are
şi de
pro
tecţ
ie a
unor
spaţ
ii na
tura
le.
Expe
diţii
de
inve
stig
are
a st
ării
ecol
ogic
e a
med
iulu
i am
bian
t.Jo
curi
de ro
l ref
erito
are
la d
epen
denţ
a re
cipr
ocă
a co
mpo
nent
e-lo
r med
iulu
i.El
abor
area
unu
i men
iu e
colo
gic.
3. F
orm
area
com
port
amen
tulu
i res
pons
abil
refe
rito
r la
pro
tecţ
ia m
ediu
lui a
mbi
ant
3.1.
Să
pro
pună
măs
uri d
e pr
otec
ţie a
med
iulu
i am
bian
t.3.
2. S
ă pa
rtici
pe la
info
rmar
ea p
opul
aţie
i priv
ind
nec
esita
tea
de p
rote
cţie
a m
ediu
lui a
mbi
ant.
3.3.
Să
proi
ecte
ze n
orm
e de
com
porta
men
t în
med
iul
am-
bian
t.
Com
plet
area
Por
tofo
liulu
i eco
logi
c „N
oi p
rote
jăm
med
iul a
m-
bian
t”.
Org
aniz
area
întîl
niril
or c
u re
prez
enta
nţii
orga
niza
ţiilo
r şi a
soci
a-ţii
lor e
colo
gice
priv
ind
prot
ecţia
med
iulu
i am
bian
t.A
cţiu
ni d
e pr
otec
ţie a
med
iulu
i am
bian
t.Ex
pedi
ţii d
e in
vest
igar
e a
stăr
ii m
ediu
lui a
mbi
ant.
4.1.
b. C
onţin
utur
i rec
oman
date
1. M
ediu
l am
bian
tC
ompo
nent
ele
med
iulu
i nat
ural
şi a
cel
ui u
man
din
Rep
ublic
a M
oldo
va.
Fact
orii
de
pol
uare
a m
ediu
lui a
mbi
ant d
in ţa
ră.
Star
ea e
colo
gică
a m
ediil
or d
e vi
aţă
a pl
ante
lor ş
i ani
mal
elor
şi a
nim
alel
or d
in ţa
ră.
Sorta
rea
deş
euril
or.
2. R
elaţ
iile
Om
-med
iul a
mbi
ant-
Om
Rel
aţiil
e d
intre
com
pone
ntel
e m
ediu
lui
ambi
ant.
Con
seci
nţel
e u
rban
izăr
ii, c
him
izăr
ii ag
ricul
turii
, pol
uării
med
iulu
i pe
ntru
cal
itate
a vi
eţii
din
R. M
oldo
va.
Con
sum
ul r
aţio
nal a
l ape
i, a
ener
giei
ele
ctric
e în
con
diţii
le c
asni
ce.
1717
3. P
rote
cţia
med
iulu
i am
bian
tSt
area
act
uală
a c
ompo
nent
elor
nat
urii
din
R. M
oldo
va.
Influ
enţa
stăr
iim
ediu
luia
mbi
anta
supr
asă
nătă
ţiiom
ului
.M
ăsur
i de
prot
ecţie
a m
ediu
lui a
mbi
ant.
Dre
ptur
ile şi
obl
igaţ
iuni
le c
etăţ
enilo
r R. M
oldo
va fa
ţă d
e st
area
eco
logi
că a
med
iulu
i am
bian
t.Pr
otec
ţia m
ediu
lui a
mbi
ant î
n tra
diţii
le d
e fa
mili
e, în
dat
inile
pop
ular
e şi
în fo
lclo
r.N
orm
e de
com
porta
re în
med
iul a
mbi
ant.
Car
tea
Roş
ie a
Rep
ublic
ii M
oldo
va.
4.2.
Cla
sele
a V
I-a
– a
VII
-a
4.2.
a. O
biec
tive-
cadr
u:1.
Car
acte
riza
rea
dife
rite
lor
med
ii de
via
ţă a
le o
mul
ui d
e pe
Ter
ra.
2. D
ezvo
ltare
a c
ompo
rtam
entu
lui r
espo
nsab
il pr
ivin
d pr
otec
ţia m
ediu
lui a
mbi
ant.
3. F
orm
area
com
pete
nţei
de
solu
ţiona
re a
uno
r si
tuaţ
ii-pr
oble
mă
refe
rito
are
la st
area
eco
logi
că a
med
iulu
i am
bian
t.4.
2.b.
Cla
sa a
VI-
aI.
Car
acte
riza
rea
dife
rite
lor
med
ii de
via
ţă a
le o
mul
ui d
e pe
Ter
raO
biec
tive
de r
efer
inţă
La sf
îrşi
tul a
nulu
i şco
lar,
elev
ul v
a fi
capa
bil:
Exe
mpl
e de
act
ivită
ţi de
pre
dare
-învă
ţare
1.1.
Să
iden
tifice
dife
rite
tipur
ide
med
iide
viaţ
ă a
le
omul
ui.
1.2.
Să
argu
men
teze
int
erac
ţiune
a di
ntre
com
pone
ntel
e m
ediu
lui n
atur
al şi
cel
um
an.
1.3.
Să
mod
elez
e că
i de
prot
ecţie
a m
ediu
lui ş
i de
valo
rifi-
care
raţio
nală
a re
surs
elor
nat
ural
e de
căt
re o
m.
Obs
erva
rea
liber
ă.St
udie
rea
imag
inilo
r cu
dife
rite
spec
ii de
pla
nte
şi a
nim
ale,
des
crie
-re
a re
laţii
lor a
cest
ora
cu m
ediu
l de
viaţ
ă.Po
rtofo
liu e
colo
gic:
“C
ondi
ţiile
şi re
surs
ele
natu
rale
de
pe T
erra
”.Jo
curi
de ro
l ref
erito
are
la in
tera
cţiu
nea
ecol
ogic
ă a
com
pone
ntel
or
med
iulu
i.Po
rtofo
liu e
colo
gic:
“A
ctiv
itate
a om
ului
şi in
fluen
ţaei
asup
radi
fe-
ritor
med
ii di
n na
tură
”.
1818
Elab
orar
ea sc
hem
ei “
Con
seci
nţel
e po
zitiv
e şi
cel
e n
egat
ive
ale
va-
lorifi
cării
resu
rsel
orna
tura
lede
către
om”.
Stud
iere
a un
or in
form
aţii
priv
ind
prot
ecţia
med
iulu
i.B
rain
stor
min
g de
spre
mod
alită
ţile
de v
alor
ifica
rera
ţiona
lăa
resu
r-se
lor
natu
rale
.St
udiu
de
caz
desp
re p
rote
cţia
nat
urii
în d
iferit
e re
giun
i de
pe T
erra
.C
onţin
utur
i rec
oman
date
Va
rieta
tea
med
iilor
nat
ural
e şi
um
ane
de
pe T
erra
.V
iaţa
şi a
ctiv
itate
a om
ului
în d
iferit
e m
edii
de v
iaţă
: deş
ertu
ri, tu
ndră
şi si
lvot
undr
ă, p
ădur
i, si
lvot
undr
ă şi
step
ă, s
avan
e, m
e-di
ul m
onta
n.In
fluen
ţa a
ctiv
ităţii
om
ului
asu
pra
stăr
ii ec
olog
ice
a na
turii
din
med
iile
rura
l şi c
el u
rban
.C
onse
cinţ
ele
valo
rifică
riine
raţio
nale
are
surs
elor
natu
rale
decă
treom
şist
area
ecol
ogic
ăa
dife
ritel
orm
edii
depe
Terr
a.N
eces
itate
a pr
otec
ţiei m
ediu
lui a
mbi
ant d
e pe
Ter
ra. 4.
2.c.
Cla
sa a
VII
-a
2. D
ezvo
ltare
a c
ompo
rtam
entu
lui r
espo
nsab
il pr
ivin
d pr
otec
ţia m
ediu
lui a
mbi
ant
Obi
ectiv
e de
ref
erin
ţăLa
sfîr
şitu
l anu
lui ş
cola
r, el
evul
va
fica
pabi
l:E
xem
ple
de a
ctiv
ităţi
de p
reda
re-în
văţa
re
1.1.
Să
se d
ocum
ente
ze d
espr
e st
area
act
uală
a c
alită
ţii
med
iulu
i am
bian
t de
pe T
erra
. 1.
1. S
ă an
aliz
eze
star
ea e
colo
gică
a d
iferit
elor
med
ii de
vi
aţă.
1.2.
Să
anal
izez
e ca
uzel
e pr
ivin
d a
pariţ
ia p
robl
emel
or d
e m
ediu
în u
nele
zon
e al
e Te
rrei
.1.
3. S
ă pr
opun
ă că
i de
solu
ţiona
re a
pro
blem
elor
de
me-
diu.
Stud
iere
a un
or i
nfor
maţ
ii re
ferit
oare
la st
area
eco
logi
că a
med
iulu
i am
bian
t.St
udie
rea
imag
inilo
r ref
erito
are
la st
area
med
iulu
i de
viaţ
ă.Pr
ezen
tare
a co
mun
icăr
ilor d
espr
e ca
litat
ea m
ediil
or d
e pe
Ter
ra.
Con
curs
ul e
colo
gic
la te
ma:
„Pl
anet
a pe
car
e lo
cuim
”, “
Noi
sunt
em
în st
are
să so
luţio
năm
pro
blem
a!”.
Jocu
l de
rol “
O e
xcur
sie
imag
inar
ă în
tr-un
par
c na
ţiona
l, în
tr-o
re-
zerv
aţie
nat
ural
ă”.
1919
Porto
foliu
ecol
ogic
: „Eu
nu
vrea
u să
locu
iesc
într-
un m
ediu
pol
uat!”
.B
rain
stor
min
g la
tem
a: „
Star
ea e
colo
gică
a m
ediu
lui î
n di
ferit
e re
-gi
uni d
e pe
Ter
ra”.
Mod
elar
ea u
nor c
ăi d
e so
luţio
nare
a p
robl
emel
or d
e m
ediu
.Şe
dinţ
e al
e ce
rcul
ui d
e pr
otec
ţie a
med
iulu
i la
tem
a: „
Prin
col
abo-
rare
solu
ţionă
m p
robl
emel
e”.
3. F
orm
area
co
mpe
tenţ
ei d
e so
luţio
nare
a u
nor
situ
aţii-
prob
lem
ă re
feri
toar
e la
star
ea e
colo
gică
a m
ediu
lui a
mbi
ant.
2.1.
Să
apre
ciez
e ro
lul
med
iulu
i nep
olua
t în
men
ţiner
ea
echi
libru
lui î
n na
tură
.2.
2. S
ă ar
gum
ente
ze n
eces
itate
a ap
licăr
ii ca
drul
ui le
gisl
a-tiv
în so
luţio
nare
a pr
oble
mel
or d
e m
ediu
.2.
3. S
ă de
mon
stre
ze n
eces
itate
a co
labo
rării
int
erna
ţiona
-le
în sc
opul
solu
ţionă
rii p
robl
emel
or d
e m
ediu
.2.
4. S
ă man
ifest
e co
mpo
rtam
entu
l ade
cvat
în si
tuaţ
ii-pr
o-bl
emă
din
med
iul a
mbi
ant.
2.5.
Să
elab
orez
e un
Cod
de
regu
li pr
ivin
d co
mpo
rtam
en-
tul o
mul
ui în
med
iul a
mbi
ant.
Stud
iere
a di
ferit
or su
rse
de in
form
are
priv
ind
men
ţiner
ea e
chili
bru-
lui e
colo
gic
în n
atur
ă.So
luţio
nare
a un
or si
tuaţ
ii-pr
oble
mă r
efer
itoar
e la
pro
tecţ
ia m
ediu
lui
ambi
ant.
Porto
foliu
ecol
ogic
priv
ind
nece
sitat
ea m
enţin
erii
echi
libru
lui î
n na
tură
, co
labo
rare
a in
tern
aţio
nală
în d
omen
iul p
rote
cţie
i med
iulu
i, sa
ncţiu
nile
pr
ivin
d în
călc
ările
legi
lor d
e pro
tecţ
ie a
med
iulu
i am
bian
t.C
omun
icar
ea d
espr
e c
ompo
rtam
entu
l ani
mal
elor
şi a
l oam
enilo
r în
caz
de c
utre
mur
, tsu
nam
i şi a
lte c
alam
ităţi.
Cola
bora
rea
inte
rnaţ
iona
lă în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei m
ediu
lui a
mbi
ant.
Jocu
ri de
rol r
efer
itoar
e la
com
porta
men
tul o
mul
ui în
dife
rite
situ
a-ţii
în n
atut
ră.
Elab
orar
ea sc
hem
ei „
Org
aniz
aţii,
aco
rdur
i şi c
onve
nţii
inte
rnaţ
iona
-le
eco
logi
ce p
rivin
d pr
otec
ţia m
ediu
lui a
mbi
ant”
. C
onţin
utur
i rec
oman
date
Să
năta
tea
omul
ui –
bog
ăţie
a u
man
ităţii
.Fa
ctor
ii na
tura
li şi
cei
ant
ropi
ci în
apa
riţia
pro
blem
elor
eco
logi
ce d
e pe
Ter
ra.
Prob
lem
ele
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui ş
i căi
le d
e so
luţio
nare
a lo
r: e
puiz
area
res
urse
lor n
atur
ale;
pol
uare
a a
erul
ui; p
olua
rea
ape-
lor;
deşe
rtific
area
;des
pădu
ririle
; m
odifi
căril
ecl
imat
ice
glob
ale;
degr
adar
easo
luril
or;d
egra
dare
abi
odiv
ersi
tăţii
;mod
ifica
rea
peis
ajel
or n
atur
ii.
2020
Arii
nat
ural
e pr
otej
ate.
M
onum
ente
cul
tura
l-ist
oric
e pr
otej
ate
în R
. Mol
dova
şi p
e Te
rra.
Inte
rdep
ende
nţa
“Med
iul n
atur
al –
civ
iliza
ţia u
man
ă”.
Legi
priv
ind
prot
ecţia
med
iulu
i am
bian
t de
pe T
erra
.C
olab
orar
ea in
tern
aţio
nală
în d
omen
iul d
e pr
otec
ţie a
med
iulu
i am
bian
t.C
od d
e re
guli
ale
com
porta
men
tulu
i om
ului
în m
ediu
l am
bian
t.
4.3.
Cla
sele
a V
III-
a –
a IX
-a
4.3.
a. O
biec
tive-
cadr
u:1.
Cun
oaşt
erea
com
pone
ntel
or m
ediu
lui a
mbi
ant d
e pe
teri
tori
ul ţă
rii.
2. D
ezvo
ltare
a co
mpo
rtam
entu
lui r
espo
nsab
il pr
ivin
d pr
otec
ţia m
ediu
lui a
mbi
ant.
3. F
orm
area
com
pete
nţei
de
solu
ţiona
re a
uno
r si
tuaţ
ii-pr
oble
mă
refe
rito
are
la st
area
eco
logi
că a
med
iulu
i am
bian
t.
Cla
sa a
VII
I-a
Cla
sa a
IX-a
1. C
unoa
şter
ea c
ompo
nent
elor
med
iulu
i am
bian
t de
pe te
rito
riul
ţări
iO
biec
tive
de r
efer
inţă
La sf
îrşi
tul a
nulu
i şco
lar,
elev
ul v
a fi
capa
bil:
Act
ivită
ţi de
pre
dare
-învă
ţare
Obi
ectiv
e de
ref
erin
ţăLa
sfîr
şitu
l anu
lui ş
cola
r, el
evul
va
fica
pabi
l:
Act
ivită
ţi de
pre
dare
-învă
ţare
1.1.
Să
an
aliz
eze
stare
a ec
olog
ică
a co
mpo
nent
elor
m
ediu
lui n
atur
al d
e pe
teri-
toriu
l ţăr
ii.1.
2. S
ă ar
gum
ente
ze i
nter
-de
pend
enţe
le d
intre
com
-po
nent
ele
med
iulu
i nat
ural
de
pe
terit
oriu
l ţăr
ii.
Obs
erva
rea
liber
ă şi
diri
jată
a fe
nom
enel
or d
e in
tera
cţiu
ne a
co
mpo
nent
elor
med
iulu
i nat
ural
.St
udie
rea
surs
elor
de
info
rmaţ
ii de
spre
ace
astă
int
erac
ţiune
.So
luţio
nare
a un
or si
tuaţ
ii-pr
oble
-m
ă.Po
rtofo
liu e
colo
gic
desp
re in
ter-
acţiu
nea
com
pone
ntel
or m
ediu
-lu
i nat
ural
.
1.1.
Să a
naliz
eze s
tare
a com
-po
nent
elor
m
ediu
lui
uman
de
pe
terit
oriu
l ţăr
ii.1.
2. S
ă ar
gum
ente
ze i
nter
-de
pend
enţe
le d
intre
com
po-
nent
ele
med
iulu
i na
tura
l şi
al
e ce
lui u
man
de
pe te
rito-
riul ţ
ării.
Stud
iere
a in
form
aţiil
or
desp
re
polu
area
med
iulu
i am
bian
t.Po
rtofo
liu e
colo
gic
desp
re u
nele
su
rse
de p
olua
re.
Obs
erva
rea
liber
ă şi
diri
jată
.St
udie
rea
uno
r inf
orm
aţii
desp
re
rela
ţiile
din
tre a
ctiv
itate
a om
ului
şi
med
iul n
atur
al.
2121
Stud
iu d
e ca
z pr
ivin
d in
tera
cţiu
-ne
a co
mpo
nent
elor
med
iulu
i na-
tura
l.
1.3.
Să
an
aliz
eze
influ
en-
ţa o
mul
ui a
supr
a na
turii
în
m
ediu
l rur
al ş
i ce
l urb
an d
e pe
terit
oriu
l ţăr
ii.
Solu
ţiona
rea
unor
situ
aţii-p
robl
emă
priv
ind
cons
ecin
ţele a
ctivi
tăţii
omu -
lui a
supr
a stăr
ii ec
olog
ice a
natu
rii.
Porto
foliu
des
pre
influ
enţa
ac-
tivită
ţii o
mul
ui a
supr
a na
turii
în
sat ş
i la
oraş
.St
udiu
de
caz
priv
ind
inte
racţ
iu-
nea
om
ului
cu
natu
ra.
2. D
ezvo
ltare
a c
ompo
rtam
entu
lui r
espo
nsab
il pr
ivin
d pr
otec
ţia m
ediu
lui a
mbi
ant
2.1.
Să
exp
lore
ze
star
ea
actu
ală
a m
ediu
lui
natu
ral
de p
e te
ritor
iul ţ
ării.
2.2.
Să
anal
izez
e in
fluen
ţa
med
iulu
i pol
uat a
supr
aco
mpo
nent
elor
nat
urii.
2.3.
Să
anal
izez
e ca
uzel
e ap
ariţi
ei p
robl
emel
or e
co-
logi
ce a
le m
ediu
lui
natu
-ra
l.2.
4. S
ă pr
oiec
teze
căi
de
solu
ţiona
re a
pro
blem
elor
m
ediu
lui n
atur
al2.
5. S
ă ar
gum
ente
ze n
ece-
sita
tea
cola
boră
rii c
u al
te
stat
e în
pro
blem
ele
ecol
o-gi
ce ş
i de
pro
tecţ
ie a
me-
diul
ui n
atur
al.
Obs
erva
rea
liber
ă.D
epis
tare
a c
azur
ilor d
e de
grad
a-re
a m
ediu
lui n
atur
al.
Ana
liza
dat
elor
stat
istic
e.O
bser
vare
a d
irija
tă a
surs
elor
de
polu
are
a m
ediu
lui n
atur
al.
Ana
liza
sche
mei
„Su
rsel
e de
po-
luar
e a
med
iulu
i”.
Porto
foliu
ec
olog
ic:
“Pol
uare
a na
turii
de
către
om
”.St
udie
rea
info
rmaţ
iilor
de
spre
po
luar
ea ş
i m
odifi
care
aco
mpo
-ne
ntel
or n
atur
ii.So
luţio
nare
a un
or si
tuaţ
ii-pr
oble
mă
priv
ind
star
ea e
colo
gi-
că a
med
iulu
i nat
ural
.A
naliz
a da
telo
r st
atis
tice
vizî
nd
evol
uţia
pol
uării
com
pone
ntel
or
med
iulu
i nat
ural
. Stu
dier
ea im
a-gi
nilo
r re
ferit
oare
la
prob
lem
ele
med
iulu
i nat
ural
.
2.1.
Să ap
reci
eze r
olul
cuno
aş-
terii
stă
rii
med
iulu
i pe
ntru
vi
aţa
şi ac
tivita
tea
omul
ui.
2.2.
Să
argu
men
teze
influ
en-
ţa m
ediu
lui
natu
ral
polu
at
asup
ra c
ompo
nent
elor
me-
diul
ui u
man
.2.
3.
Să
anal
izez
e ca
uzel
e ap
ariţi
ei
prob
lem
elor
m
e-di
ului
um
an.
2.4.
Să
proi
ecte
ze c
ăi d
e so
-lu
ţiona
re a
pro
blem
elor
me-
diul
ui u
man
.2.
5. S
ă ex
amin
eze
proi
ecte
-le
, do
cum
ente
le d
e co
labo
-ra
re a
R. M
oldo
va c
u U
niu-
nea
Euro
pean
ă în
dom
eniu
l pr
otec
ţiei m
ediu
lui a
mbi
ant.
Obs
erva
rea
liber
ă.Ef
ectu
area
inve
stig
aţiil
or s
impl
e as
upra
ca
lităţ
ii co
mpo
nent
elor
m
ediu
lui
apro
piat
: su
rsel
e de
en
ergi
e di
n lo
cuin
ţă,
între
prin
-de
rile
agric
ole,
in
dust
riale
şi
m
ijloa
cele
de
trans
port
din
loca
-lit
ate.
Ana
liza
date
lor
stat
istic
e re
feri-
toar
e la
pol
uare
a m
ediu
lui.
Org
aniz
area
foto
expo
ziţii
lor p
ri-vi
nd su
rsel
e de
pol
uare
. O
bser
vare
a di
rijat
ă a
stăr
ii m
o-nu
men
telo
r şi c
lădi
rilor
.C
oncu
rsul
ec
olog
ic
la
tem
a:
„Ţar
a m
ea –
mel
eag
nepo
luat
!”.
Porto
foliu
eco
logi
c: „
Nu
vrea
u să
loc
uies
c în
tr-o
loca
litat
e p
o-lu
ată!
”.
2222
Bra
inst
orm
ing
desp
re că
ile d
e so-
luţio
nare
a p
robl
emel
or m
ediu
lui
natu
ral.
Stud
iere
a in
form
aţiil
or d
espr
e so-
luţio
nare
a pr
oble
mel
or e
colo
gice
al
e med
iulu
i. Po
rtofo
liu d
espr
e co
labo
rare
a ţă
-rii
cu
alte
sta
te în
dom
eniu
l pro
-te
cţie
i med
iulu
i am
bian
t.El
abor
area
pro
iect
elor
viz
înd
solu
-ţio
nare
a uno
r pro
blem
e de m
ediu
.
2.6.
Să
proi
ecte
ze a
ctiv
ităţi
de c
olab
orar
e a
Rep
ublic
ii M
oldo
va c
u U
niun
ea E
uro-
pean
ă în
pro
blem
ele
ecol
o-gi
ce şi
de
prot
ecţie
a m
ediu
-lu
i am
bian
t.
Obs
erva
rea
dirij
ată.
Stud
iere
a in
form
aţiil
or
desp
re
influ
enţa
med
iulu
ipol
uata
supr
asă
nătă
ţii o
mul
ui.
Solu
ţiona
rea u
nor s
ituaţi
i-pro
blem
ă.Po
rtofo
liu d
espr
e ro
lul
mon
u-m
ente
lor n
atur
ale ş
i al
e cel
or cu
l-tu
ral-i
storic
e pe
ntru
via
ţa o
mul
ui.
Stud
iere
a im
agin
ilor
refe
ritoa
re
la p
robl
emel
e m
ediu
lui
uman
.
3. F
orm
area
com
pete
nţei
de
solu
ţiona
re a
uno
r si
tuaţ
ii-pr
oble
mă
refe
rito
are
la st
area
med
iulu
i am
bian
t3.
1. S
ă an
aliz
eze
prin
cipa
-le
le le
gi d
e pr
otec
ţie a
me-
diul
ui n
atur
al.
3.2.
Să
argu
men
teze
nec
e-si
tate
a co
labo
r ării
fam
iliei
, şc
olii,
adm
inis
traţie
i pub
li-ce
loca
le, a
ON
G-u
rilor
în
dom
eniu
l eco
logi
ei ş
i pro
-te
cţie
i nat
urii.
3.3.
Să
pro
iect
eze
un
Cod
de
regu
li al
e com
porta
men
-tu
lui o
mul
ui în
med
iul n
a-tu
ral.
Stud
iere
a un
or a
rtico
le
din
legi
-le
de
prot
ecţie
a
com
pone
ntel
or
med
iulu
i nat
ural
. Jo
curi
de ro
l ref
erito
are l
a pro
tec -
ţia m
ediu
lui n
atur
al.
Şedi
nţe
ale
cerc
urilo
r de
pro
tec-
ţie a
med
iulu
i.D
iscu ţ
ii pr
ivin
d că
ile d
e so
luţio
na-
re a
prob
lem
elor
med
iulu
i nat
ural
.În
tîlni
ri cu
rep
reze
ntan
ţi a
i ad
-m
inis
traţie
i pu
blic
e lo
cale
, sp
e-ci
aliş
ti di
n di
ferit
e do
men
ii de
ac
tivita
te c
u ge
neric
ul “
Prot
ecţia
m
ediu
lui a
mbi
ant”
. A
cţiu
ni p
ract
ice
de p
rote
cţie
a
med
iulu
i în
loca
litat
e.
3.1.
Să
argu
men
teze
nec
e-si
tate
a re
spec
t ării
legi
lor
de
prot
ecţie
a m
ediu
lui u
man
. St
udiu
de
caz
refe
ritor
la
drep
turil
e şi
res
pons
abili
tă-
ţile
elev
ului
faţă
de
natu
ră.
3.2.
Să
eval
ueze
nec
esita
tea
cola
boră
rii ţ
ării
cu a
lte st
ate
din
veci
n ăta
te î
n sc
opul
so-
luţio
nării
pro
blem
elor
eco
-lo
gice
ale
med
iulu
i.3.
3. S
ă el
abor
eze
un C
od d
e re
guli
ale
com
porta
men
tulu
i om
ului
în m
ediu
l um
an.
Stud
iere
a un
or a
rtico
le d
in le
gile
de
pro
tecţ
ie a
par
timon
iulu
i cul
-tu
ral-i
stor
ic.
Stud
iu d
e ca
z re
ferit
or la
dre
ptu-
rile
şi r
espo
nsab
ilită
ţile
elev
ului
fa
ţă d
e na
tură
.Jo
curi
de r
ol p
rivin
d p
rote
cţia
m
ediu
lui a
mbi
ant.
Stud
iere
a in
form
aţiil
or
desp
re
cola
bora
rea
ţării
cu
alte
sta
te în
do
men
iul p
rote
cţie
i med
iulu
i. Jo
curi
de ro
l priv
ind
cola
bora
rea
Rep
ublic
ii M
oldo
va c
u U
niun
ea
Euro
pean
ă în
dom
eniu
l eco
logi
ei
şi p
rote
cţie
i med
iulu
i. A
ctiv
ităţi
com
une
ale
elev
ilor,
părin
ţilor
şi p
rofe
soril
or în
dom
e-ni
ul p
rote
c ţie
i med
iulu
i am
bian
t.
2323
Olim
piad
e şc
olar
e la
„Ed
ucaţ
ia
ecol
ogic
ă şi
pen
tru m
ediu
”.Jo
curi
de ro
l priv
ind
solu
ţiona
rea
prob
lem
elor
eco
logi
ce a
le m
edi-
ului
nat
ural
al ţ
ărilo
r din
Baz
inul
M
ării
Neg
re ş
i di
n B
azin
ul D
u-nă
rii.
Com
porta
men
tul o
mul
ui în
dife
-rit
e si
tuaţ
ii di
n m
ediu
l nat
ural
.
Jocu
ri d
e ro
l de
spre
com
porta
-m
entu
l om
ului
în d
iferit
e si
tuaţ
ii di
n m
ediu
l um
an.
Şedi
nţe
ale
cerc
urilo
r de
pro
tec-
ţia m
ediu
lui.
Porto
foliu
la t
emel
e: „
Ce
aş fa
ce
eu p
entru
pro
tecţ
ia m
ediu
lui,
dacă
aş
fipr
eşed
inte
le ţă
rii, m
inist
ru a
l m
ediu
lui,
om d
e af
acer
i etc
.”.
4.3.
b. C
onţin
utur
i rec
oman
date
C
lasa
a V
III-
aC
lasa
a IX
-aC
ompo
nent
ele
med
iulu
i nat
ural
de
pe te
ritor
iul ţ
ării.
Star
ea a
ctua
lă a
com
pone
ntel
or m
ediu
lui
natu
ral.
Polu
area
med
iulu
i aer
ian.
Polu
area
med
iulu
i acv
atic
.D
egra
dare
a so
lulu
i.D
egra
dare
a bi
odiv
ersi
tăţii
.M
odifi
căril
e pe
isaj
elor
nat
ural
e.Fa
ctor
ii na
tura
li şi
ant
ropi
ci a
i apa
riţie
i pro
blem
elor
eco
logi
ce a
le m
ediu
lui
natu
ral.
Influ
enţa
unu
i med
iu p
olua
t asu
pra
com
pone
ntel
or n
atur
ii.C
ăile
de
solu
ţiona
re a
pro
blem
elor
med
iulu
i na
tura
l de
pe
terit
oriu
l ţăr
ii.A
rii n
atur
ale
prot
ejat
e.
Col
abor
area
tran
sfro
ntal
ieră
în d
omen
iul e
colo
giei
şi
prot
ecţie
i med
iulu
i na
tura
l cu
stat
ele
din
Baz
inul
Măr
ii N
egre
şi B
azin
ul D
unăr
ii.
Rol
ul fa
mili
ei, ş
colii
, adm
inis
traţie
i pub
lice
loca
le, a
ON
G-u
rilor
în p
rote
c-ţia
nat
urii.
Cod
ul d
e re
guli
ale
com
porta
men
tulu
i om
ului
în m
ediu
l nat
ural
.
Com
pone
ntel
e med
iulu
i um
an d
e pe t
erito
riul ţ
ării.
Star
ea a
ctua
lă a
com
pone
ntel
or m
ediu
lui u
man
.D
epen
den ţ
a ac
tivită
ţii u
man
e de
con
diţii
le n
atur
ale
ale t
erito
riulu
i: în
med
iul d
e ste
pă şi
în m
ediu
l silv
ic.
Mon
itorin
gul m
ediu
lui a
mbi
ant.
Cau
zele
apa
riţie
i pro
blem
elor
med
iulu
i um
an.
Influ
enţa
med
iulu
i pol
uat a
supr
a săn
ătăţ
ii om
ului
, as
upra
pat
rimon
iulu
i cul
tura
l şi i
stor
ic a
l ţăr
ii.Că
ile d
e sol
uţio
nare
a pr
oble
mel
or m
ediu
lui u
man
. Pr
otec
ţia m
onum
ente
lor c
ultu
ral-i
stor
ice
din
R. M
oldo
va.
Col
abor
area
cu
Uni
unea
Eur
opea
nă în
dom
eniu
l ec
olog
iei ş
i pro
tecţ
iei m
ediu
lui a
mbi
ant.
Org
aniz
aţii,
aco
rdur
i şi
con
venţ
ii in
tern
aţio
nale
ec
olog
ice
şi d
e pr
otec
ţie a
med
iulu
i la
care
a a
de-
rat R
epub
lica
Mol
dova
.C
odul
de
regu
li al
e co
mpo
rtam
entu
lui o
mul
ui în
m
ediu
l am
bian
t.
2424
V. ÎN
VĂ
ŢĂ
MÎN
TU
L L
ICE
AL
Cla
sele
a X
-a –
a X
II-a
5.1.
a. C
ompe
tenţ
e ge
nera
le:
I. In
vest
igar
ea st
ării
ecol
ogic
e a
med
iulu
i am
bian
t.II
. Con
ştie
ntiz
area
uno
r co
mpo
rtam
ente
ale
om
ului
în c
adru
l med
iulu
i am
bian
t.II
I. So
luţio
nare
a un
or p
robl
eme
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui a
mbi
ant.
I. In
vest
igar
ea st
ării
ecol
ogic
e a
med
iulu
i am
bian
tC
lasa
a X
-aC
lasa
a X
I-a
Cla
sa a
XII
-aC
ompe
tenţ
e sp
ecifi
ceA
ctiv
ităţi
de în
văţa
reC
ompe
tenţ
e sp
ecifi
ceA
ctiv
ităţi
de în
văţa
reC
ompe
tenţ
e sp
ecifi
ceA
ctiv
ităţi
de în
văţa
re
I.1.
Să
inve
sti -
ghez
e st
area
me-
diul
ui n
atur
al.
I.2. S
ă in
terp
rete
-ze
rel
aţiil
e di
ntre
co
mpo
nent
ele
med
iulu
i nat
ural
.I.3
. Să
ide
ntifi
cesu
rsel
e de
pol
ua-
re şi
de d
egra
dare
a
med
iulu
i na
tu-
ral.
Des
crie
rea
m
ediu
lui
natu
ral.
Jocu
ri de
ro
l re
feri-
toar
e la
rel
aţiil
e di
ntre
co
mpo
nent
ele
med
iu-
lui n
atur
al.
Obs
ervă
ri as
upra
stă
rii
med
iulu
i nat
ural
.In
vest
igar
ea
calit
ăţii
prod
usel
or a
limen
tare
.St
udiu
de
caz
priv
ind
star
ea m
ediu
lui
natu
-ra
l.
1.1.
Să
in
ves-
tighe
ze
star
ea
med
iulu
i um
an.
1.2.
Să a
naliz
eze
rela
ţiile
di
ntre
co
mpo
nent
ele
med
iulu
i um
an.
1.3.
Să
an
ali-
zeze
sur
sele
de
polu
are
şi
de
degr
adar
e a
me-
diul
ui u
man
.
Exer
ciţii
de
desc
riere
a
med
iulu
i um
an.
Jocu
ri de
rol
ref
erito
are
la re
laţii
le d
intre
com
po-
nent
ele m
ediu
lui u
man
.A
naliz
a da
telo
r st
atis
-tic
e pr
ivin
d st
area
me-
diul
ui u
man
.St
udiu
de
caz
priv
ind
star
ea m
ediu
lui u
man
.O
bser
vare
a di
rijat
ă as
upra
rel
aţiil
or d
intre
co
mpo
nent
ele
med
iulu
i um
an.
1.1.
Să e
valu
eze
star
ea m
ediu
lui
ambi
ant.
1.2.
Să
ar
gu-
men
teze
rel
aţii-
le d
intre
com
-po
nent
ele
me-
diul
ui a
mbi
ant.
1.3.
Să a
prec
ieze
cons
ecin
ţele
de-
grad
ării m
ediu
lui
ambi
ant
pent
ru
natu
ră ş
i săn
ăta-
tea o
mul
ui.
Stud
iere
a un
or
info
r -m
aţii
desp
re
star
ea
med
iulu
i am
bian
t.St
udiu
de
caz
priv
ind
star
ea e
colo
gică
a m
e-di
ului
am
bian
t. A
lcăt
uire
a sc
hem
elor
de
inte
racţ
iune
a c
om-
pone
ntel
or
med
iulu
i so
cial
cu
cel n
atur
al.
Des
crie
rea
unui
med
iu
antro
pic.
2525
Obs
erva
rea d
irija
tă p
en-
tru id
entifi
care
atip
urilo
rde
rela
ţii d
in m
ediu
.St
udie
rea
info
rmaţ
iilor
de
spre
rel
aţiil
e di
ntre
co
mpo
nent
ele
med
iu-
lui n
atur
al.
Alc
ătui
rea
sche
mel
or
de in
tera
cţiu
ne a
com
-po
nent
elor
nat
ural
e.D
escr
iere
a un
or
si-
tuaţ
ii-pr
oble
mă
vizî
nd
surs
ele
de
polu
are
a m
ediu
lui n
atur
al.
Alc
ătui
rea
sche
mel
or d
e in
tera
cţiu
ne
a co
mpo
-ne
ntel
or m
ediu
lui u
man
.Ex
erci
ţii d
e de
scrie
re a
m
ediu
lui u
man
.Jo
curi
de r
ol r
efer
itoar
e la
rela
ţiile
din
tre c
ompo
-ne
ntel
e med
iulu
i um
an.
Des
crie
rea
unor
situ
a-ţii
-pro
blem
ă vi
zînd
sur-
sele
de
polu
are
a m
e-di
ului
ant
ropi
c.A
naliz
a sc
hem
ei “
Sur-
sele
de
polu
are
a m
e-di
ului
um
an”.
Jocu
ri de
ro
l re
feri -
toar
e la
int
erac
ţiune
a co
mpo
nent
elor
med
iu-
lui a
mbi
ant.
Ana
liza
date
lor
stat
is-
tice.
Sond
aje
soci
olog
ice.
Des
crie
rea
unor
si
-tu
aţii-
prob
lem
ă vi
zînd
su
rsel
e de
po
luar
e a
med
iulu
i am
bian
t.
II. C
onşt
ient
izar
ea u
nor
com
port
amen
te a
le o
mul
ui în
cad
rul m
ediu
lui a
mbi
ant
Cla
sa a
X-a
Cla
sa a
XI-
aC
lasa
a X
II-a
Com
pete
nţe
spec
ifice
Act
ivită
ţi de
în-
văţa
reC
ompe
tenţ
e sp
e-ci
fice
Act
ivită
ţi de
în-
văţa
reC
ompe
tenţ
e sp
ecifi
ceA
ctiv
ităţi
de în
văţa
re
II.1
. Să
man
ifest
e un
co
mpo
rtam
ent
adec
vat
în
cadr
ul
med
iulu
i nat
ural
.
Exer
ciţii
de
cuno
aş-
tere
cu
prin
cipa
lele
ce
rinţe
ale
secu
rităţ
ii vi
eţii
în c
az d
e ca
la-
mită
ţi na
tura
le.
II.1
. Să
man
ifest
e co
mpo
rtam
entu
l ad
ecva
t în
cad
rul
med
iulu
i um
an.
Exer
ciţii
de
cuno
aş-
tere
a
prin
cipa
lelo
r –
cerin
ţe a
le s
ecur
i-tă
ţii v
ieţii
în
caz
de
haza
rde
(cal
amită
ţi)
tehn
ogen
e.Jo
curi
de ro
l ref
erito
a-re
la
co
mpo
rtam
en-
tul
omul
ui î
n m
ediu
l um
an.
II.1
. Să
ev
a-lu
eze
căile
de
m
ențin
ere
a ec
hilib
rulu
i eco
-lo
gic
dint
re n
a-tu
ră şi
om
.
Exer
ciţii
priv
ind
cerin
-ţe
le d
e m
enţin
ere
a un
ui
med
iu să
năto
s de v
iaţă
.Ex
amin
area
şi i
nter
pre-
tare
a crit
ică a
mat
eria
le-
lor,
proi
ecte
lor ş
i doc
u-m
ente
lor
priv
ind
com
-po
rtam
entu
l om
ului
faţă
de
cee
a ce
num
im v
iaţă
(b
ioet
ica)
.
2626
III.
Solu
ţiona
re a
uno
r pr
oble
me
ecol
ogic
e al
e m
ediu
lui a
mbi
ant
Cla
sa a
X-a
Cla
sa a
XI-
aC
lasa
a X
II-a
Com
pete
nţe
spe-
cific
eA
ctiv
ităţi
de în
-vă
ţare
Com
pete
nţe
spe-
cific
eA
ctiv
ităţi
de în
-vă
ţare
Com
pete
nţe
spec
ifice
Act
ivită
ţi de
învă
ţare
III.1
. Să
ana
lizez
e m
ăsur
i de
prot
ecţie
a
med
iulu
i nat
ural
.II
I.2.
Să e
labo
reze
un
Cod
de
regu
li al
co
mpo
rtam
entu
–lu
i o
mul
ui î
n m
e-di
ul n
atur
al.
Stud
iere
a u
nor
in-
form
aţii
desp
re p
ro-
tecţ
ia m
ediu
lui
na-
tura
l.Po
rtofo
liu e
colo
gic:
„ M
ăsur
i de p
rote
cţie
a
med
iulu
i nat
ural
”.D
iscu
ţii
desp
re
di-
ferit
e m
ăsur
i de
pr
otec
ţie a
med
iulu
i na
tura
l.D
iscu
ţii d
espr
e d
i-fe
rite
regu
li de
com
-po
rtam
ent î
n m
ediu
l na
tura
l.Po
rtofo
liu e
colo
gic:
«L
ocal
itate
a m
ea
pest
e 20
de
ani»
.El
abor
area
une
i lis
te
de r
egul
i d
e co
m-
porta
re
în
med
iul
natu
ral.
III.1
. Să p
roie
ctez
e m
ăsur
i de p
rote
cţie
a
med
iulu
i um
an.
III.2
. Să
elab
orez
e un
Cod
de
regu
li al
e co
mpo
rtam
en-
tulu
i om
ului
în
m
ediu
l um
an.
Efec
tuar
ea a
cţiu
nilo
r de
am
elio
rare
a s
tării
m
ediu
lui u
man
.El
abor
area
pro
iect
e-lo
r eco
logi
ce.
Cola
bora
rea c
u O
NG
-ur
i, ad
min
istra
ţia p
u-bl
ică
loca
lă, p
ropa
ga-
rea
activ
ităţil
or e
colo
-gi
ce în
MAV
.În
tîlni
ri cu
spec
ialiş
ti în
dom
eniu
l pr
otec
-ţie
i med
iulu
i.C
oncu
rsur
i la
Educ
a -ţia
am
bien
tală
.O
rgan
izar
ea ac
tivită
ţii
Cons
iliul
ui
şcol
ar d
e pr
otec
ţie a
med
iulu
i.D
iscu
ţii d
espr
e di
fe-
rite
regu
li de
com
-po
rtam
ent
în m
ediu
l um
an.
III.1
. Să
rea
li-ze
ze m
ăsur
i de
pr
otec
ţie a
me-
diul
ui a
mbi
ant.
III.
2. S
ă el
a-bo
reze
un
Cod
de
re
guli
ale
com
port
amen
-tu
– lu
i om
ului
în
med
iul
am-
bian
t.
Efec
tuar
ea
acţiu
nilo
r de
am
elio
rare
a s
tării
m
ediu
lui a
mbi
ant.
Elab
orar
ea p
roie
ctel
or
ecol
ogic
e.C
olab
orar
ea c
u O
NG
-ur
i, ad
min
istra
ţia p
u-bl
ică
loca
lă,
prop
aga-
rea
activ
ităţil
or e
colo
-gi
ce în
MAV
.În
tîlni
ri cu
spe
cial
işti
în d
omen
iul
ecol
ogie
i şi
pro
tecţ
iei
med
iulu
i am
bian
t.C
oncu
rsur
i la
Educ
aţia
ec
olog
ică.
Org
aniz
area
act
ivită
ţii
Con
siliu
lui
şcol
ar
de
prot
ecţie
a m
ediu
lui.
Dis
cuţii
de
spre
di
fe-
rite
regu
li de
com
por-
tam
ent
ale
omul
ui î
n m
ediu
l am
bian
t.
2727
Act
ivită
ţi de
pro
pa-
gare
a c
ultu
rii e
colo
-gi
ce în
com
unita
te.
Ant
rena
rea
fam
iliei
în
pro
paga
rea
cultu
-rii
eco
logi
ce.
Olim
piad
e şc
olar
e la
ed
ucaţ
ia e
colo
gică
şi
pent
ru m
ediu
.
Porto
foliu
ec
olog
ic:
«Ora
şul v
iitor
ului
».El
abor
area
une
i lis
te
de re
guli
de c
ompo
r-ta
re în
med
iul
uman
.O
limpi
ade
şcol
are
la
Educ
aţia
eco
logi
că şi
pe
ntru
med
iu.
Porto
foliu
ec
olog
ic:
„Cum
va
ar
ăta
ţara
m
ea p
este
20
de a
ni”.
Elab
orar
ea
unei
lis
te
de re
guli
de
com
porta
-re
în m
ediu
l am
bian
t.
5.1.
b. C
onţin
utur
i rec
oman
date
C
lasa
a X
-aC
lasa
a X
I-a
Cla
sa a
XII
-aFa
ctor
ii na
tura
li de
mod
ifica
rea
med
iulu
iam
bian
t.R
olul
con
diţii
lor
natu
rale
în
dezv
olta
rea
dife
ritor
civ
iliza
ţii u
man
e.
Con
diţii
le n
atur
ale
favo
rabi
le şi
nef
avor
a-bi
le p
entru
via
ţa o
mul
ui.
Surs
ele
de p
olua
re şi
de
degr
adar
e a
com
-po
nent
elor
med
iulu
i nat
ural
. Pol
uare
a na
-tu
rală
. R
olul
fam
iliei
, şc
olii,
adm
inis
traţie
i pu
-bl
ice
loca
le,
ON
G-u
rilor
în
ecol
ogia
şi
prot
ecţia
med
iulu
i. C
odul
de
reg
uli
ale
com
porta
men
tulu
i om
ului
în m
ediu
l nat
ural
.
Fact
orii
antro
pici
de
mod
ifica
rea
med
iu-
lui a
mbi
ant.
Din
amic
a infl
uenţ
ei ac
tivită
ţii u
man
e asu
-pr
a m
ediu
lui n
atur
al (v
înat
, pes
cuit,
agr
i-cu
ltură
, in
dust
rie e
tc.).
C
ăi d
e va
lorifi
care
raţio
nală
a r
esur
selo
r na
tura
le în
pre
zent
.Su
rsel
e de
pol
uare
şi d
egra
dare
a c
ompo
-ne
ntel
or m
ediu
lui u
man
. Infl
uenţ
a ag
ricul
-tu
rii, i
ndus
triei
şi tr
ansp
ortu
rilor
asup
ra m
e-di
ului
nat
ural
şi as
upra
săn
ătăţ
ii om
ului
.Eu
ropa
– c
asa
noas
tră c
omun
ă. E
colo
gia
şi p
rote
cţia
med
iulu
i am
bian
t la
nive
l eu-
rope
an.
Cod
ul d
e re
guli
ale
com
porta
men
tulu
i om
ului
în m
ediu
l ant
ropi
c.
Org
aniz
area
şi
de
sfăş
urar
ea
Tabe
relo
r ec
olog
ice.
Inte
rac ţ
iune
a fac
toril
or na
tura
li şi
antro
pici
în
cadr
ul m
ediu
lui a
mbi
ant.
Star
ea ac
tual
ă a c
ompo
nent
elor
med
iulu
i am
bian
t. D
ezvo
ltare
a ac
tivită
ţii u
man
e în
dep
en-
denţ
ă de f
acto
rii is
toric
i şi c
ei ec
onom
ici.
Căi
de v
alor
ifica
rera
ţiona
lă a
cond
iţiilo
r şi
a re
surs
elor
nat
ural
e.C
onse
cinţ
ele
degr
adăr
ii m
ediu
lui
am-
bian
t pen
tru să
năta
tea
omul
ui.
Rol
ul c
olab
orăr
ii in
tern
aţio
nale
în
pro-
tecţ
ia m
ediu
lui.
Org
aniz
aţii,
aco
rdur
i şi c
onve
nţii
inte
r-na
ţiona
le e
colo
gice
şi d
e pr
otec
ţie a
me-
diul
ui a
mbi
ant.
C
odul
de
regu
li de
com
porta
re a
om
ului
în
med
iul a
mbi
ant.
Org
aniz
area
şi
desf
ăşur
area
Tab
erel
or
ecol
ogic
e.
2828
VI. SUGESTII METODOLOGICE
Calitatea procesului educaţional este condiţionată de stilul de predare, iar predarea depinde de strategia didactică utilizată de profesor (învăţător).
Strategia didactică presupune îmbinarea formelor de organizare a elevilor, a metodelor şi a mijloacelor de învăţare în cadrul activităţilor didactice.
Sensul principal al strategiei şi al stilului de predare este optimizarea proce-sului didactic, ceea ce înseamnă a determina atingerea optimă a obiectivelor stabilite pentru fiecare treaptă de învăţămînt.
Modalităţile practice de optimizare a procesului didactic constau în: • selectarea adecvată a metodelor şi procedeelor didactice, a mijloacelor de în-
văţămînt;• crearea unor situaţii de formare adecvate;• asigurarea comunicări didactice eficiente;• motivarea elevilor;• corelarea teoriei cu practica etc.
Formele, metodele şi procedeele didactice sînt cele tradiţionale şi inovaţionale.Pentru realizarea obiectivelor proiectate se recurge la îmbinarea lor.Utilizarea metodelor interactive îi vizează atît pe profesori (învăţători), cît şi pe
elevi şi presupune o participare activă în efortul comun de atingere a obiectivelor. Mo-dalităţile de realizare a interactivităţii sînt diverse, însă în practică sunt preferate acelea care-şi probează eficacitatea, permiţînd atingerea obiectivelor cu minim de efort şi detimp. Succesul procesului educaţional este anume acela de a învăţa ceva, adică de a şti ceva ce nu ştiai înainte despre această activitate (a şti ceva nou), şi de a fi capabil să faci ceva ce nu puteai face pînă atunci ( a şti să faci ceva ce nu ştiai).
În rezultatul parcurgerii unor activităţi didactice, elevul trebuie să dobîn-dească anumite cunoştinţe şi deprinderi, capacităţi şi competenţe, trebuie să obţină schimbări comportamentale observabile şi măsurabile, să realizeze şi să argumen-teze schimbări la nivelul convingerilor şi al atitudinilor faţă de mediile în care trăieşte, în aspect actual şi de perspectivă.
Forma de instruire este modul de organizare a elevilor în timpul activităţilor didactice: frontală (cînd se lucrează cu toată clasa), pe grupe (omogene sau etero-gene) şi individuală.
Metoda de instruire reprezintă calea urmată pentru atingerea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor dorite, un mod organizat, sistematic de gîndire şi de activitate.
În activitatea didactică metoda are o triplă semnificaţie:• pentru profesor – mod de organizare a activităţii didactice (învăţării), de con-
trol şi de evaluare;• pentru elev – tehnică de învăţare;• pentru profesor-elev – mod comun de lucru pentru realizarea obiectivelor
proiectate.
2929
Metodele centrate pe elev stimulează gîndirea şi imaginaţia lui, capacitatea de comunicare, voinţa, iar cele centrate pe profesor stimulează, îndeosebi, atenţia şi memoria elevilor.
Ele pot fi folosite cu măsură numai pentru a defini anumite concepte, a for-mula anumite principii şi reguli, anumite concluzii.
Activ este elevul care gîndeşte, care depune un efort de reflecţie personală,interioară, abstractă, care întreprinde o activitate mintală de căutare, de cercetare, de redescoperire a adevărurilor.
În consecinţă, Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant tre-buie să se realizeze în condiţii de interdisciplinaritate, fiind examinate într-o viziunede ansamblu toate aspectele unei probleme concrete cu aportul tuturor disciplinelor de bază: Ştinţe, Fizica, Biologia, Geografia, Chimia etc. Dezvoltarea cunoştinţelor,atitudinilor (savoir) în contextul valorilor sociale se urmăreşte pe planul comporta-mentului, iar savoir-faire se dezvoltă prin acţiuni concrete asupra mediului.
În cadrul acestei discipline şcolare, activităţile elevilor trebuie să fie partici-pative atît în clasă, cît şi în mediul concret. Un loc deosebit va reveni:
• lecţiilor în cadrul naturii, în deosebi, toamna şi primăvara; • lecţiilor-revistă orală; • lecţiilor- conferinţă; • lecţiilor-discuţii; lecţiilor cu elemente predominante de joc; • excursiilor şi vizitelor;• şedinţelor ale cercurilor de protecţie a mediului;• olimpiadelor şcolare, raionale/municipale, naţionale.
Vor fi practicate întîlniri cu specialişti din diferite domenii de activitate, dinadministraţia publică locală, cu alţi factori de decizie, directori de întreprinderi, oa-menii vîrstnici din comunitate etc., care, vor fi implicaţi direct ori indirect, în reali-zarea educaţiei ecologice. Un impact deosebit îl au activităţile sociale, de cooperare cu semenii, cu părinţii, cu organizaţiile ecologice şi de mediu etc.
Compendiul metodelor de predare-învăţare specifice disciplinei date include:- metode cu acţiuni de comunicare: orală, expozitivă (expunerea, naraţiunea,
explicaţia); orală, interogativă (conversaţia euristică, problematizarea, brain-storming-ul); scrisă (lectura explicativă dirijată, lucrul cu suporturile didacti-ce editate, documentarea surselor de informaţii ştiinţifice), etc;
- metode de cercetare a realităţii: directă (observaţia sistematică şi indepen-dentă, excursia, experimentul, lucrările practice, descoperirea, studiul de caz;) indirectă (demonstraţia, modelarea); simulativă (jocul didactic, jocul de rolu-ri/dramatizarea), etc.Metodologia formării, inerentă acestei disciplini şcolare, cere pedagogului un
grad sporit de sensibilitate, responsabilitate socială şi activism civic, demonstrarea comportamentului personal al modului de viaţă în spiritul valorilor de mediu actua-le şi cele de perspectivă.
3030
VII. SUGESTII DE EVALUARE
În procesul predării-învăţării la disciplina opţională „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant” componenta evaluare urmăreşte obiective ge-nerale dar şi specifice.
În cadrul procesului educaţional, activităţile de predare-învăţare-evaluare se află într-o strînsă legătură. Orice schimbare la nivelul uneia dintre aceste activităţiinfluenţează modalităţile de realizare a celorlalte care impune revizuirile necesare.Aceste trei activităţi de predare-învăţare-evaluare trebuie proiectate în acelaşi timp.
Strategiile moderne de evaluare, de exemplu, evaluarea autentică, ajută să accentuieze acea dimensiune a evaluării care să ofere elevilor suficiente şi variateposibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe fundamentale), ceea ce pot să facă (cunoştinţe funcţionale: priceperi deprinderi, abilităţi de a face ceva cu cunoştinţele fundamentale), ceea ce pot să fie (conştintizează cunoştinţele funcţionale) şi, mai ales, cum pot să acţioneze în viaţă (manifestarea anumitor com-petenţe). La disciplina „Educaţia ecologică şi pentru protecţia mediului ambiant” acest lucru poate fi realizat cu succes prin utilizarea metodelor complementare deevaluare: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, inves-tigaţia, proiectul, portofoliul, jurnalul reflexiv, referatul, jocurile evaluative, auto-evaluarea, evaluarea în grup etc.
Evaluarea autentică sprijină învăţarea-predarea, acestea nefiind „distorsio-nate”, monitorizează calitatea instruirii şi facilitează dezvoltarea competenţelor de autoevaluare a elevilor. Evaluarea autentică propune modalităţi de evaluare care „să provoace” analiza, integrarea şi valorificarea cunoştinţelor, creativitatea.
Evaluarea trebuie contextualizată, bazată pe legătura dintre experienţele con-crete de viaţă şi ceea ce învaţă la şcoală.
Caracteristicile generale ale evaluării autentice la disciplina „Educaţia ecolo-gică şi pentru protecţia mediului ambiant” sînt:
• relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor şi punerea lor în situaţii asemănătoare celor din viaţa reală: realizează observări, investigaţii, experimente, soluţionează unele probleme concrete ce ţin de viaţa lor, reflec-tează asupra a ceea ce învaţă şi îşi pot exprima interesele, opiniile şi atitudinile proprii, comportamentele, ca sursă de dezvoltare a cunoştinţelor;
• asigurarea unităţii cunoaşterii conform premisei „întregul este mai important decît partea”;
• dezvoltarea capacităţii de autoevaluare: elevii îşi analizează rezultatele, le compară, îşi revizuiesc strategia de învăţare.Eficienţa „Educaţiei ecologice şi pentru protecţia mediului ambiant” poate fi
apreciată prin efectele pe termen lung asupra comportamentului viitorului cetăţean, dar şi prin obligaţia de utilitate imediată în aplicaţiile practice ale elevului în situaţii concrete.
3131
VIII. BIBLIOGRAFIE
1. Aspecte ale bioeticii în educaţie, Periscop, Chişinău, 2006.2. Bioetica şi educaţie, Periscop, Chişinău, 2007.3. Begu A., Biogeografie ecologică, Chişinău, ACAДIAN ART, 2006.4. Bernaz N. ş.a. Curriculum naţional. Programe pentru învăţămîntul gimnazial,
biologia,Univers Pedagogic, 2006.5. Bontaş I. Pedagogie, Editura AII, Bucureşti, 1994.6. Buletin ecologic al Ministerului Ecologiei şi Resurselor naturale, 2006-
2007.7. Buga A., Duca Gh., Protecţia mediului ambiant. Compendiu, Chişinău, Uni-
vers Pedagogic, 2007.8. Cristea S. (1998) Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.9. Dicţionarul explicativ al limbii romîne. Ediţia a II-a, Editura „Univers enciclopedic”,
Bucureşti, 1996, p. 617.10. Donea V., et alii, Dicţionar ecobiochimic român-englez-francez-rus, C.E.-P.U.S.M.,
2008.11. Donea V., et alii, Ecologie şi protecţia mediului, Chişinău, C.E.-P.U.S.M., 2003.12. Dumbrăveanu A., Mediul şi massmedia, Chişinău, C.E.-P.U.S.M., 2007.13. Erdeli G., Cîndea M., Braghina C., Costachie S., Zamfir D., Dicţionar de geografie
umană. Bucureşti, Corint, 1999.14. Fizica. Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a. (Coord. Botgros I., Sîrghi A.),
Univers Pedagogic, 2006.15. Fizica. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a. (Coord. Botgros I., Iacubiţchi T.),
Univers Pedagogic, 2006.16. Geografia. Curriculum şcolar pentru clasele a V-a – a IX-a (Coord. N. Odoleanu),
Univers Pedagogic, 200617. Geografia. Curriculum pentru învăţămîntul liceal (Coord. N. Odoleanu), Univers Pe-
dagogic, 2006.18. Guţu Vl., Pîslaru, Vl. Tehnologii educaţionale, Editura Cartier, Chişinău,
1998.19. Guţu Vl., Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Ghid de imple-
mentare a curriculumului modernizat în învăţămîntul liceal. Chişinău, Ştiinţa, 2007.
20. Kudriţchi S. ş.a. Chimia. Curriculum şcolar pentru clasele a VII-a – a IX-a Univers Pedagogic, 2006.
21. Kudriţchi S. ş.a. Chimia. Curriculum pentru învăţămîntul liceal. Univers Pe-dagogic, 2006.
22. Leşanu M. ş.a. Biologia. Curriculum pentru învăţămîntul liceal. Univers Pe-dagogic, 2006.
32
23. Momanu M., Introducere în teoria educaţiei, Editura “Polirom”, Iaşi, 2002.24. Neacşu I., Educaţie şi acţiune, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1986.25. Piaget J., Judecata morală la copii, E.D.P., Bucureşti, 1980.26. Problemele globale ale omenirii. Starea lumii. Coordonator Lester R. Brown,
Bucureşti, Editura Tehnică, 1995,1996,1997.27. REC Moldova. Educaţia Ecologică şi Voluntariatul în protecţia mediului.
Fundaţia Pentru Cultură şi Educaţie Ecologistă ECOTOP şi Centrul Naţional de Voluntariat PRO VOBIS, iunie, 2003.
28. Resursele naturale. Mediul geografic al Republicii Moldova. Colectiv de au-tori. Chişinău, Ştiinţa, 2006.
29. Stoica A., Musteaţă S. Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic. Lyceum, Chişinău, 1997.
30. Ungureanu I., Muntele I, Dragu V., Gheorghiţă C., Geografia mediului, Iaşi, Institutul European, 2003.
31. Дедю, И. Экологичeский энциклопедический словарь. Кишинев, ГМЭ, 1990.
32. Cartea Roşie a Republicii Moldova, 2001.33. Lumea vegetală şi lumea animală a R. Moldova, (serie din 4 volume), 2003-
2007.34. Starea mediului în Republica Moldova, (rapoarte anuale), 2002-2006.35. Strategia şi Planul de acţiune în Domeniul Conservării Diversităţii Biologice,
Chişinău, 2002.36. Mediul ambiant., Revistă ştiinţifică de informaţie şi cultură ecologică, nr. 1-
38, Chişinău 2002-2008.
