MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ......GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de...

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea de INGINERIE

1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.4. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.5. Ciclul de studii LICENŢA

1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER

1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ANALIZE FIZICO-CHIMICE

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa

2.3. Titularul activităţilor de laborator Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /Ş. l. dr. ing. ALEXA Irina

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare ES

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 84 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22

Tutoriat 4

Examinări 10

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 66

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Chimie analitică I şi II

4.2. de

competenţe Chimie organică I şi II, Chimie fizică şi coloidală , Electrochimie si coroziune

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Mijloace video, calculator;

5.2. de desfăşurare a

laboratorului Cunoaşterea şi respectarea normelor SSM şi PSI;

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la principiile de bază ale analizelor fizico-chimice;

Deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor experimentale aplicate în analizele chimice specifice industriei chimice,

biochimice, alimentare şi controlul de calitate precum şi analizele privind

mediul înconjurător.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din domeniul proceselor şi exploatării instalaţiilor din domeniul ingineriei

chimice si a domeniilor conexe.

7.2. Obiectivele specifice Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice privind analizele fizico-chimice şi instrumentale cu aplicaţii în industria chimica si in

domeniile conexe.

Aplicarea strategiilor de perseverenţă, rigurozitate, eficienţă şi responsabilitate în muncă, punctualitate şi asumarea răspunderii pentru

rezultatele activităţii personale, creativitate, bun simţ, gândire analitică şi

critică, rezolvarea de probleme etc., pe baza principiilor, normelor şi a

valorilor codului de etică profesională în domeniul ingineriei chimice si in

domeniile conexe.

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Met. de

predare Obs.

1. Metode de separare. Clasificarea metodelor de separare. Principii fundamentale si caracteristici. Introducere in cromatografie - istoric, caracteristici, nomenclatura,

clasificare. Echilibrul de distribuţie si dinamica migrării cromatografice. Aspecte

generale, faze staţionare si faze mobile, aparatura, tehnici analitice si modalităţi de

detectare ale efluentului din coloana.

4 Expunere asistată

de video

proiector,

conversaţie,

explicaţie,

dezbatere; 2. Cromatografia plana. Cromatografia pe hârtie. Cromatografia pe strat subţire. Cuplarea cu alte tehnici. Cromatografia preparativă. Tehnici de lucru si aplicaţii.

3

3. Cromatografia pe coloana in faza lichida şi aplicaţiile sale. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC).

2

4. 4. Cromatografia de gaze. Aparatură. Analiza calitativă. Analiza cantitativă. Aplicaţii. 3

5. Electroforeza. Principii si clasificarea metodelor de electroforeza. Electroforeza in mediu liber. Electroforeza in medii stabilizante. Aplicaţiile metodelor de electroforeza.

3

6. Spectroscopia optică. Principii fundamentale. Interacţiuni materie-undă. 2

7. Spectroscopia atomică. Emisia atomică. Absorbţia atomică. Aparatura si aplicaţii.

3

8. Spectroscopia moleculară Spectrometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil. Principiu. Tranziţii de energie electronică. Noţiuni specifice spectroscopiei în UV-VIS.

Aparatura. Aplicaţii .

4

6

.1.

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

C4. Descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din domeniul biochimiei,

microbiologiei, geneticii si biologiei moleculare.

C4.4 Analiza critica si utilizarea principiilor, metodelor si tehnicilor de lucru pentru evaluarea cantitativa si

calitativa a proceselor din industria chimica si biochimica.

C5. Descrierea, analiza si utilizarea metodelor de analiza, caracterizare si control specifice produselor naturale

de origine biotica si a produselor de biosinteza.

C5.1 Definirea si/sau descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza specifice analizei chimice, fizico-

chimice si senzoriale a produselor de biosinteza.

C5.2 Explicarea si interpretarea datelor experimentale obţinute în urma analizelor fizico-chimice, chimice si

senzoriale a produselor de biosinteza pe baza conceptelor, teoriilor, si metodelor cunoscute.

6.2

.

Co

mp

.

tran

s.

-

F 84.07/Ed. 06

9. Emisia moleculară. Fluorescenţa. Fluorescenta cu raze X. Aplicaţii. 2

10. Spectroscopia în IR. Principiu. Modurile de vibraţie ale unei molecule. Spectre şi utilizarea lor. Aparatura. Spectrometru cu dispersie. Spectrometru cu transformată

Fourier. Aplicaţii. Interpretarea spectrelor IR. Întocmirea unei biblioteci de spectre IR de

referinţa. Aplicaţii.

4

11. Metode bazate pe difuzia radiaţiei electromagnetice. Nefelometria. Turbidimetria. Aplicaţii.

3

12. Alte metode optice de analiză. Refractometria. Polarimetria. 3

13. Rezonanţa magnetică nucleară. Principiu. Aparatura. Deplasarea chimică. Intensitate. Interacţiuni spin-spin. Aplicaţii.

3

14. Spectrometria de masă. Introducere. Aparatură. Tipuri de ioni şi reguli de fragmentare. Cuplajul CG-SM; CL-SM. Aplicaţii.

3

Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic; 2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul

calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

3. LUCA C., DUCA Al., CRIŞAN I. Al. – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;

4. PIETRZYIC D.J., FRANK C.W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989; 5. DUMITRESCU V. Gh. – Analiza instrumentală, Rep. Fac. de Tehn. Chimică (I. P. Bucureşti), 1990; 6. PELE Maria – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Editura Matrix Rom Bucureşti, 1999. 7. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală, Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-

Napoca, 2006.

Bibliografie minimală

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul calităţii

alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

3. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală,Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-Napoca,

2006.

Aplicaţii (laborator) Nr.

ore

Met.de

predare Obs.

1. Instructajul SSM si PSI. Prepararea soluţiilor tampon. 2 - explicaţie,

dezbatere;

- activitate exp.

individuală şi în

echipă (2-3

studenţi);

2. Determinarea unor constante : vâscozitate, densitate, umiditatea aerului si punctul de

rouă.

2

3. Cromatografia pe coloană. Separarea unui amestec de albastru de metilen si

fluoresceina.

2

4. Coloane cu schimbători de ioni. Determinarea capacitaţii de schimb ionic. 2

5. Cromatografia pe hârtie şi pe strat subţire. Separarea unui amestec de indicatori de pH. 2

6. Cromatografia de gaze.

Separarea prin electroforeză a unui amestec de aminoacizi sau proteine.

2 vizita laborator

de analiza (DSV)

7. Fotometria de emisie atomică în flacără (Flamfotometria) – Determinări calitative şi

cantitative (Na, K, si Ca).

2 - explicaţie,

dezbatere;

- activitate exp.

individuală şi în

echipă (2-3

studenţi);

8. Colorimetrie şi spectrofotometrie – Analize cantitative. Determinarea

spectrofotometrica a ionului fosfat.

2

9. Refractometria. Determinarea substanţei uscate si indicelui de refracţie. 2

10. Polarimetria. Determinarea rotaţiei specifice pentru o soluţie de zahar. Determinarea

conţinutului de zahar dintr-un suc de fructe.

2

11. Analize calitative - Înregistrarea si interpretarea spectrelor UV si IR. 2

12. Analize calitative - Interpretarea spectrelor RMN si SM. 2

13. Caracterizarea unui compus pe baza datelor spectrale (UV, IR, RMN si SM). 2

14 Colocviu de laborator. 2

Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

2. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic; 3. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;


1. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;

F 84.07/Ed. 06

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- prezenta activa;

- gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor si metodelor de baza; -

- capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

- notare pe parcurs;

- tema de casa;

- examen final;

20 %

15%

40%

10.5. Laborator

- deprinderile formate;

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

- integrarea si lucrul în echipă;

- urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

- colocviu final de

laborator;

25%

10.6. Standard minim de performanţă:

- efectuarea integrala a lucrărilor practice - predarea temei de casa - 2 puncte la examenul final

Data completării

1.10.2015

Semnătura titularului de curs,

Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa

Semnătura titularului de laborator,

Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /

Ş. l. dr. ing. ALEXA Irina

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament,

Ş. l. dr. ing. Andrei-Ionuţ SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului,

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.8. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.9. Facultatea Inginerie

1.10. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.11. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.12. Ciclul de studii Licenţă

1.13. Programul de studii/calificarea

Inginerie Biochimică

1.14. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Operaţii unitare

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraș

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei



DD



DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

2


planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6.


28





Tutoriat 1

Examinări 5

Alte activităţi (precizaţi):





4.1. de

curriculum Matematici aplicate 1, 2, 3; Fizica 1, 2; Fenomene de transfer

4.2. de

competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu participarea activă a studenţilor.


seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, calculatoare si software



F 84.07/Ed. 06

adecvate, echipament de protecţia muncii.




disciplinei descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din

domeniul stiintelor ingineresti

exploatarea proceselor si instalatiilor cu aplicarea cunostintelor din domeniul ingineriei chimice

exploatarea proceselor si instalatiilor din domeniul ingineriei biochimice si biotehnologiilor

7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la operaţiile hidrodinamice şi la operaţiile termice specifice industriei alimentare şi biotehnologiilor

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor experimentale în procesele de transport, amestecare, separare hidrodinamică,

încălzire şi răcire;

deprinderea de abilităţi practice în analiza funcţionării şi calculul de dimensionare al echipamentelor de transfer de impuls şi de transfer termic.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE: obiectul cursului, prezentare generală, cerinţe

1 Prelegere cu

prezentări de studii de

caz, aplicaţii

numerice şi discuţii

1 prelegere

RĂCIREA: agenţi de răcire, modalităţi de răcire, răcire moderată şi înaintată, aplicaţii specifice biotehnologiilor,

refrigerarea şi congelarea

2

ÎNCĂLZIREA: agenţi de încălzire, încălzirea aparatelor şi reactoarelor, modalităţi de încălzire, calculul proceselor

de încălzire

3 1 prelegere

CONCENTRAREA PRIN EVAPORARE: definiţie, factori de influenţă, evaporarea simplă, evaporarea

multiplă, evaporarea cu compresie mecanică de vapori,

evaporarea cu termocompresie, calculul instalaţiilor de

evaporare, tipuri de evaporatoare, instalaţii de evaporare

specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

CONDENSAREA: definiţie, factori de influenţă, condensatoare de suprafaţă şi de amestec, calculul

3 1 prelegere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale exploatării proceselor chimice industriale

Elaborarea unor proiecte profesionale pentru tehnologiile din domeniul ingineriei chimice

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

condensatoarelor, aplicaţii specifice biotehnologiilor

PASTEURIZAREA ŞI STERILIZAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii pentru pasteurizare

şi sterilizare (principii funcţionale), aplicaţii specifice

biotehnologiilor

3 1 prelegere

CRISTALIZAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice

biotehnologiilor

3 1 prelegere

USCAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice

biotehnologiilor

3 1 prelegere

DISTILAREA ŞI RECTIFICAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

EXTRACŢIA LICHID-LICHID: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

EXTRACŢIA LICHID-SOLID: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),


3 1 prelegere

ABSORBŢIA ŞI ADSORBŢIA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),


3 1 prelegere

SEPARĂRI HIDRODINAMICE: sedimentarea, filtrarea, centrifugarea; definiţie, factori de influenţă,

utilaje şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii

specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

AMESTECAREA: eficienţa amestecării, calculul puterii la amestecare, transpunerea la scară a amestecătoarelor,

amestecarea în mediu lichid, amestecarea pastelor,

amestecarea în mediu solid

3 1 prelegere

INTEGRAREA ŞI INTENSIFICAREA PROCESELOR

3 1 prelegere

Bibliografie

Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie electronică;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;

Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.



Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Măsurarea debitelor gazelor 2 Efectuare de lucrări practice pe standuri

experimentale, pe

grupe de 3-4 studenţi

Determinarea căderii de presiune în coloane cu umplutură 2

Determinarea caracteristicilor corpurilor de umplere 2

Ridicarea curbei caracteristice a unei pompe centrifuge 2

Determinarea pierderilor de presiune la curgerea fluidelor prin conducte

2

Similitudinea proceselor de agitare 2

Evidenţierea spectrelor de curgere în recipiente cu agitatoare mecanice şi în amestecătoare statice

2

Filtrarea la presiune constantă 2

Studiul operaţiei de sedimentare 2

Transfer termic în vase cu agitare în regim staţionar şi nestaţionar

2

Determinarea experimentală şi prin calcul a coeficientului global de transfer de căldură într-un schimbător de

2

F 84.07/Ed. 06

căldură cu fascicul tubular

Studiul cineticii uscării convective cu aer cald 2

Determinarea coeficientului de distribuţie a iodului în sistemul apă-benzen.

2

Lucrare de control – verificarea cunoştinţelor (cu pondere de 25% în nota finală)

2 Lucrare scrisă, cu

posibilitatea

consultării surselor

bibliografice

1 laborator (S7 sau

S8)

Bibliografie

Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie electronică;


Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.




Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

- corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor;

- gradul de asimilare a limbajului de specalitate;

- conştiinciozitate, interes pentru studiu individual.

- lucrare de evaluare parţială a cunoştinţelor;

- rezolvare de teme de casă;

- lucrare finală de evaluare a cunoştinţelor

25%

25%

25%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele asimilate

- gradul de participare/ implicare în efectuarea

lucrărilor, culegerea,

analiza şi interpretarea

datelor experimentale

obţinute

25%

10.6. Standard minim de performanţă

cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Prof. univ. dr. ing. Lucian Gavrilă

Asist. univ. dr. ing. Cristina Gabriela Grigoraş

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului


F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI


1.15. Instituţia de învăţământ superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.16. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.17. Departamentul DEPARTAMENTUL DE INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ


1.19. Ciclul de studii LICENŢĂ


INGINERIE BIOCHIMICĂ



2.1. Denumirea disciplinei ENZIMOLOGIE INDUSTRIALĂ 2.2. Titularul activităţilor de curs Ş.l. univ. dr. biochim. Ioana Adriana Ştefănescu

2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare Colocviu

2.7.

Regimul

disciplinei



DS



DO




2



70 3.5. Curs 42 3.6.


28





Tutoriat 5

Examinări 5






4.1. de

curriculum Biochimie, Chimie organică

4.2. de

competenţe Metaboliţi primari şi secundari 1


5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile



F 84.07/Ed. 06

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;


seminarului/laboratorului/proiectului La lucrările practice este obligatorie consultarea îndrumarului de lucrări

practice; fiecare student va desfăşura o activitate individuală sau de grup cu

materialele de laborator puse la dispoziţie şi descrise în îndrumarul de

lucrări practice. Disciplina academică se impune pe toată durata de

desfăşurare a lucrărilor. Studenţii au obligaţia de a păstra integritatea

materialelor şi aparaturii din laborator.




disciplinei

definitivarea formării profesionale a specialistului de inginerie biochimică având în vedere impactul deosebit al domeniului Enzimologie în cele mai

multe ramuri ale ingineriei biochimice: industria alimentară, farmaceutică,

cosmetică, etc.

7.2. Obiectivele specifice înţelegerea mecanismelor proceselor biotehnologice care stau la baza transformărilor industriale a materiilor prime de natura vegetală sau animală

în biomasă sau în preparate de uz alimentar, farmaceutic, cosmetic sau cu alte

întrebuinţări.

însuşirea procedeelor şi tehnicilor utilizate în biotransformări enzimatice în scopul conducerii cu randament maxim a proceselor de bioconversie şi a

controlului analitic al produselor de reacţie intermediare şi finite prin metode

enzimatice.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare.

Explicarea şi interpretarea conceptelor, proceselor, modelelor şi metodelor din enzimologie, folosind cunoştinţele de bază privind compozitia, structura,

proprietăţile şi transformările componenţilor alimentari, farmaceutici,

cosmetici etc. şi interacţiunea acestora cu alte sisteme pe parcursul lanţului

agroalimentar.

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Introducere. Enzime: denumire şi clasificare; biogeneză şi răspândire;

exprimarea activităţii enzimatice

3 metode activ-

participative:

- problematizarea; - descoperirea; - asaltul de idei

(brainstorming);

- metodă de învăţare asistată

de calculatoare

Caracteristicile generale ale enzimelor. Specificitatea enzimelor 3

Descrierea principalelor clase de enzime: Oxidoreductaze, Transferaze 6

Descrierea principalelor clase de enzime: Hidrolaze, Liaze 3

Descrierea principalelor clase de enzime: Ligaze, Izomeraze 3

Mecanismul reacţiilor enzimatice. 3

Cinetica reacţiilor enzimatice: viteza de reacţie, ordinul de reacţie 3

Cinetica reacţiilor enzimatice: Ecuaţia Michaelis-Menten; efectul pH- 6

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C4.3 Identificarea şi aplicarea conceptelor, metodelor şi teoriilor pentru rezolvarea problemelor tipice ingineriei biochimice şi biotehnologie în condiţii de asistenţă calificată

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

F 84.07/Ed. 06

ului asupra cineticii enzimatice; efectul temperaturii asupra reacţiilor

enzimatice; efectorii enzimatici

Reglarea activităţii enzimelor 3

Preparate enzimatice: materii prime, tehnologia de obţinere a

preparatelor enzimatice, preparate enzimatice imobilizate

3

Biosinteza industrială a enzimelor 3

Enzime microbiene cu aplicaţii industriale. Domenii de utilizare 3

Bibliografie

1. Whitacker R.J. – Handbook of food enzymology - Marcel Dekker, Inc. 270 Madison Avenue, New York, 2003;

2. Jurcoane, Şt. – Biotehnologii – fundamente, bioreactoare, enzime, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000 3. Zarnea, G., et al. – Bioingineria preparatelor enzimatice microbiene, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980 4. Bugg T. D. H. - Introduction to Enzyme and Coenzyme Chemistry, Ed. Blackwell Publishing Ltd, Oxford, UK,

2004

5. Copeland R. A. - A Practical Introduction to Structure, Mechanism, and Data Analysis, Wiley-VCH, Inc.( electronic vertion), 2000

6. Whitehurst R. J., Law B. A. - Enzymes in Food Technology, Sheffield Academic Press, USA, 2002 7. Polaina J., MacCabe A. P. - Industrial Enzymes - Structure, Function and Applications, Published by Springer.

2007

8. Boyer P.D. – The Enzymes – Kinetics and Mechanism, vol II, ed. 3, Academic Press, London 1970 9. Cojocaru D.C. – Enzimologie generală, Tehnopress, Iaşi, 2007


Cojocaru D.C. – Enzimologie generală, Tehnopress, Iaşi, 2007


Norme de securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţii de

urgenţă specifice laboratorului de enzimologie.

2 Conversaţia euristică

Determinarea activităţii ascorbatoxidazei 2 Demonstraţia

Determinarea activităţii tirozinazei. Aprecierea activităţii

tirozinazei

2

Descoperirea,

demonstraţia, studiu

de caz, observaţia,

efectuarea de aplicaţii

dirijat şi independent,

studiul experimental

Determinarea activităţii amilolitice a mierii de albine 2

Determinarea activităţii amilazei 2

Determinarea activităţii proteolitice a enzimelor dintr-un

produs. Determinarea activităţii autolitice a făinii

2

Determinarea vitezei unei reacţii enzimatice. Determinarea

vitezei de reacţie a catalazei

2

Studiul influenţei concentraţiei enzimei asupra cineticii

reacţiilor enzimatice. Influenţa cantităţii de cheag asupra

duratei de coagulare a laptelui

2

Influenţa concentraţiei de substrat asupra activităţii

enzimatice a ureazei

2

Influenţa temperaturii asupra cineticii reacţiilor enzimatice:

influenţa temperaturii asupra coagulării laptelui, influenţa

temperaturii asupra activităţii enzimatice a catalazei

2

Influenţa pH-ului asupra cineticii reacţiilor enzimatice 2

Influenţa efectorilor asupra activităţii enzimatice. Inhibarea

sau stimularea activităţii amilazei

2

Compararea activităţii catalitice a enzimelor cu cea a

catalizatorilor anorganici. Hidroliza enzimatică şi

neenzimatică a amidonului

2

14. Colocviu de laborator 2

Bibliografie

1. Dabija, A., Istrati, L., Ştefănescu, I., Suceveanu, M. – Enzimologie industrială – îndrumar de laborator, Universitatea din Bacău, 2007

2. Bahtim G., Nicolau A. – Biotehnologia preparatelor enzimatice – Tehnici şi analize de laborator, Ed. Academica, Galaţi, 2002


Dabija, A., Istrati, L., Ştefănescu, I., Suceveanu, M. – Enzimologie industrială – îndrumar de laborator,

Universitatea din Bacău, 2007

F 84.07/Ed. 06


Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare

10.3. Pondere din

nota finală

10.4. Curs

- 3 subiecte: structurate pe două parţi, (materia se împarte în două părţi)

corespunzător primelor 7 săptămâni –partea-I a, şi a

ultimelor 7 săptămâni

partea II –a.

- coerenţa în exprimarea orală, ca rezultat al acumulărilor anterioare ale studentului;

- dovada de conceptualizare, interpretare a conceptelor şi ideilor - exprimarea capacităţii de

înțelegere în sens larg şi multidimensional al termenilor de specialitate aferenţi disciplinei;

claritatea şi simplitatea exprimării. - O idee exprimată

simplu şi clar este o idee înțeleasă.

probă orală.

Examen semestrial –

65%.

Examen parţial dupǎ

7 sǎptǎmâni , cu

25 % din nota finală,

pentru 2 subiecte din

prima parte,

(temele tratate în

primele 7

săptămâni), cu

condiţie de

promovabilitate –

minim nota 7.

10.5.

Seminar/laborat

or/proiect

- cunoaşterea şi aplicarea corectă a tehnicilor de lucru aferente disciplinei;

- cunoaşterea lucrării de laborator înaintea începerii lucrului.

- observarea sistematică a

studentului în

timpul rezolvării

sarcinii şi implicit

pe tot parcursul

semestrului;

- portofoliul;

Ponderea activităţii

de laborator la nota

finală este de – 35%.


Curs - Nota 5 se acordă pentru obţinerea mediei 5 la ambele părţi. Media la fiecare parte se face pe baza mediei

aritmetice la cele trei subiecte, cu condiţia ca la cel puţin doua dintre subiecte să fie notate cu note de trecere (mai mari

sau egale cu nota 5).

Laborator - efectuarea integrala a orelor de laborator;

- prezentarea portofoliului.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2015 Ş. l. univ. dr. biochim. Ioana Adriana ŞTEFĂNESCU




Prof. univ. dr. ing Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115,

Tel. +40-234-542411,Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI



UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU 1.23. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE





Inginerie Biochimică / Inginer



2.1. Denumirea disciplinei Biotehnologii În Protecţia Mediului 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Lăcrămioara RUSU

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.dr.ing. Cristina Gabriela GRIGORAŞ

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei



DS



DO




3L



84 3.5. Curs 42 3.6.


42





Tutoriat 4

Examinări 15






4.1. de curriculum Chimie organică; Fenomene de transfer 4.2. de competenţe Chimie analitică ; Biochimie; Microbiologie industrială

F 84.07/Ed. 06



cursului nu vor fi permise convorbirile telefonice în timpul cursului


laboratorului/proiectului termenul predării temei de casă va fi stabilit de titular de comun acord cu studenţii

este obligatorie efectuarea tuturor lucrărilor de laborator




disciplinei însuşirea cunoştinţelor privind exploatarea proceselor şi

instalaţiilor din domeniul ingineriei biochimice şi

biotehnologiilor aplicate în protecţia mediului;

însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la metode şi

procedee biologice de tratare a apelor uzate, epurarea

biologică a solurilor, biotehnologii de valorificare a

deşeurilor. 7.2. Obiectivele specifice evidenţierea modalităţilor actuale şi de perspectivă privind

diminuarea surselor de poluare a mediului şi purificarea

noxelor până la concentraţiile limită admisibile (CLA) stabilite

pe plan naţional şi internaţional;

însuşirea cunoştinţelor privind exploatarea şi întreţinerea echipamentele utilizate pentru epurarea apelor uzate ;

informarea şi documentarea în domeniul biotehnologiilor aplicate în protecţia mediului, în limba româna şi într-o

limba de circulaţie internaţională cu utilizarea metodelor

moderne;

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi

interpretarea datelor experimentale în procesele de

depoluare pentru identificarea poluanţilor, determinarea

gradului de poluare şi a eficienţei proceselor de epurare.

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3. Exploatarea proceselor şi instalaţiilor cu aplicarea cunoştinţelor

din domeniul ingineriei chimice

C3.3 Monitorizarea proceselor din industria chimica identificarea situaţiilor anormale si

propunerea de soluţii în condiţii de asistenta calificata

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT1 Executarea sarcinilor profesionale conform cerinţelor precizate si în termenele impuse,

cu respectarea normelor de etică profesionala si de conduita morala, urmând un plan de

lucru prestabilit si cu îndrumare calificata

CT3 Informarea si documentarea permanentă în domeniul său de activitate în limba română

şi într-o limbă de circulaţie internaţională cu utilizarea metodelor moderne de comunicare şi

informare

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Metode de

predare Observaţii

NOŢIUNI GENERALE DESPRE MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR ŞI LEGITĂŢILE SALE. Echilibre ecologice. Legi ale ecosferei şi ecosistemelor.

1 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

POLUAREA MEDIULUI. POLUANŢI ŞI SURSE DE

POLUARE. Poluarea atmosferei Surse de poluare a atmosferei.

Tipuri de poluanţi şi efectele acestora. Poluarea apelor. Surse de

poluare a apelor. Tipuri de poluanţi şi efectele acestora. Poluarea

apelor marine. Poluarea solului. Surse de poluare a solurilor.

Tipuri de poluanţi şi efectele acestora.

2

BIOTEHNOLOGII DE EPURARE A APELOR UZATE 21 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Caracterizarea apelor uzate Caracteristici fizico-chimice ale

apelor Caracteristici biologice ale apelor Metode de caracterizare a

apelor uzate

1

Procedee de epurare a apelor uzate Procedee fizico - chimice de

epurare Procedee biologice de epurare 1

Bazele tratării biologice a apelor uzate Aspecte generale

Elemente de fiziologie microbiană Parametri care influenţează

procesul de epurare biologică

2

Procese fizico-chimice şi biochimice în epurarea biologică

Biosorbţia Mecanismul procesului de biosorbţie pentru poluanţi

organici Mecanismul procesului de biosorbţie pentru poluanţi

anorganici Mecanismul biodegradării substanţelor organice din

apele uzate

3

Biomateriale utilizate în epurarea biologică Biosorbenţi

(biomasa) Biofloculanţi Nămolul activ 2

Procedee de epurare biologică a apelor uzate 13

Procedee aerobe de epurare a apelor uzate cu biomasa în

suspensie şi cu biomasa imobilizată. Epurarea în iazuri biologice.

Epurarea cu nămol activ. Variante de epurare cu nămol activ.

Epurarea în bioreactoare de tip secvenţial. Epurarea aerobă cu

filtre biologice. Epurarea în bioreactoare rotative.

6

Procedee anaerobe de epurare a apelor uzate cu biomasa în

suspensie şi cu biomasa imobilizată. Epurarea în autoclave de

fermentaţie. Epurare în bioreactoare anaerobe. Epurarea cu filtre

anaerobe. Epurarea în reactoare biologice.

3

Procedee de epurare biologică avansată. Procedee de

îndepărtare a compuşilor cu azot şi fosfor. 1

Biotehnologii neconvenţionale de epurare a apelor uzate

Epurarea apelor uzate cu plante Epurarea apelor uzate cu turbă

Turba. proprietăţi, caracteristici Procedee de epurare a apelor uzate

cu turbă

3

EPURAREA BIOLOGICĂ A SOLURILOR 6 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Caracterizarea solurilor Caracteristici fizico-chimice

Caracteristici biologice 1

Contaminanţi chimici şi biologici în sol Supravegherea

contaminării solului Transformările poluanţilor în sol 1

Procedee de epurare biologică a solurilor Bioremedierea 4

F 84.07/Ed. 06

solurilor Procese “bio-triangle” şi “Simple Green” în epurarea

biologică a solului Epurarea în bioreactoare Epurarea prin

compostare Epurarea cu biopile Bioventilarea “in situ” a solurilor BIOTEHNOLOGII DE VALORIFICARE A DEŞEURILOR 6 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Producerea de biogaz Materii prime pentru producerea biogazului

Potenţialul unor materiale organice de a genera biogaz Procesul de

formare a biogazului. Procedee de obţinere a biogazului Factorii

care influenţează producerea de biogaz Procedee de obţinere a

biogazului din rezidii organice din agricultură Procedee de

obţinere a biogazului din deşeuri urbane

3

Procedee de prelucrare biologică a deşeurilor urbane

Caracteristicile deşeurilor menajere. Colectarea deşeurilor

menajere. Depozitarea şi neutralizarea deşeurilor. Procedee de

valorificare a deşeurilor menajere, Procedee de tratare biologică –

compostarea. Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a

reziduurilor menajere.

3

BIOTEHNOLOGII DE DEPOLUARE A

COMBUSTIBILILOR MINERALI Aspecte generale.

Bazele proceselor de biodesulfurizare a combustibililor

minerali. Biocatalizatori. Etapele procesului.

Biodesulfurizarea aerobă a combustibililor minerali.

Biodesulfurizarea anerobă a combustibililor minerali.

Procedee de biodesulfurizare a combustibililor minerali

Biodesulfurizarea în bazine cu funcţionare discontinuă.

Biodesulfurizarea în bioreactoare de contact.

Biodesulfurizarea în bioreactoare în strat fluidizat.

6 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Bibliografie

Istrati (Rusu)L., Harja M., Biotehnologii în protecţia mediului, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2006;

Rusu L., Ştefănescu I., Biotehnologii în protecţia mediului. Metode de investigare, Ed. Alma Mater, Bacău , 2015;

Topliceanu, L: Apa: captare, tratare, epurare, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2003;

Ianculescu O., Ionescu G., Racoviţeanu R., Epurarea apelor uzate, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2001;

Negulescu M., Ianculescu S., ş .a., Protecţia mediului înconjurător, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.




Lucrări de laborator

Prezentarea laboratorului. Instrucţiuni de protecţia

muncii specifice. 1 Activităţi

practice pe

standuri

experimentale,

în grupe de

studenţi.

Indicatori de calitate, condiţii de deversare pentru

apele reziduale. 2

Metode de investigare a calităţii apelor

Determinarea substanţelor organice ( oxidabilitate,

consum chimic de oxigen). 3

Determinarea consumului biochimic de oxigen CBO5 3

Determinarea detergenţilor din apă 3

Analiza bacteriologică a apei 6

F 84.07/Ed. 06

Metode de investigare a calităţii solului

Determinarea conţinutului de carbon organic din sol 3 Activităţi

practice pe

standuri

experimentale,

în grupe de

studenţi.

Metode de investigare a contaminării microbiologice a

solului 6

Studiul biosorbţiei metalelor grele din apele uzate în

bioreactoare cu umplutură

Biosorbţia metalelor grele din apele uzate utilizând ca

biosorbent nămolul activ 3

Biosorbţia metalelor grele din apele uzate utilizând ca

biosorbent unele specii de ciuperci 3

Studiul procesului de epurare cu turbă a unor ape

reziduale. Epurarea cu turbă a apelor reziduale menajere 6

Evalurea cunoştinţelor 3

Bibliografie



Topliceanu, L: Apa: captare, tratare, epurare, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2003;

Ianculescu O., Ionescu G., Racoviţeanu R., Epurarea apelor uzate, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2001;

Cuciureanu R., Chimia şi igiena mediului şi alimentului, Editura Junimea, Iaşi, 2001 Bibliografie minimală



În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul disciplinei a organizat întâlniri cu: specialişti în domeniul ingineriei chimice şi biochimice, a

ingineriei mediului, reprezentanţi ai mediului economic, precum şi cu alte cadre didactice din

domeniu, titulare ăn alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirile au vizat identificarea

nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din

cadrul altor instituţii de învăţământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare

10.3.

Pondere din

nota finală

10.4. Curs

- participarea activă la cursuri;

- gradul de înţelegere si însuşire a

cunoştinţelor teoretice referitoare la

metode şi procedee biologice de tratare a apelor uzate, epurarea biologică a

solurilor, biotehnologii de valorificare a

deşeurilor;

- capacitatea de analiza, de sinteza si

de corelare a cunoştinţelor dobândite;

- notare pe parcurs

- tema de casa

- colocviu final

10%

30%

40%

10.5.


Laborator - deprinderile formate -urmărirea modului de 20%

F 84.07/Ed. 06

- capacitate de aplicare in practica a cunoştinţelor dobândite;

-integrarea si lucrul in echipa.

realizare a lucrărilor

practice si verificarea rezultatelor

obţinute;

- colocviu de laborator


- cunoaşterea la nivel de bază a minimum 50% din tematica cursului;

- predarea şi susţinerea temei de casă;

- efectuarea integrală a lucrărilor de laborator.


01.10.2015 Conf.univ.dr.ing. Lăcrămioara RUSU

Asist.dr.ing. Cristina Gabriela GRIGORAŞ


Ş. L. dr.ing. Andrei Ionuţ Simion


Prof.univ.dr.ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI



Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.30. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.31. Departamentul Inginierie Chimică și Alimentară




Inginerie Biochimică



2.1. Denumirea disciplinei METABOLIŢI PRIMARI ŞI SECUNDARI 2

2.2. Titularul activităţilor de curs Ș. l. dr. ing. Oana-Irina PATRICIU

2.3. Titularul activităţilor de laborator

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare EC 2.7. Regimul disciplinei DS / DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 2

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 56 3.5. Curs 28 3.6.Laborator 28





Tutoriat 7

Examinări 3






4.1. de curriculum Metaboliţi primari şi secundari 1, Chimie organică 1 şi 2, Biochimie 1 şi 2

4.2. de competenţe activităţi practice de laborator de Metaboliţi primari şi secundari 1, Chimie analitică, Chimie organică, Biochimie


5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator

5.2. de desfăşurare a laboratorului Laborator cu dotare specifică, echipament de protecţie

http://inginerie.ub.ro/mailto:[email protected]

F 84.07/Ed. 06




disciplinei

Descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din

domeniul chimiei şi ingineriei chimice

7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea noţiunilor, conceptelor, teoriilor şi modelelor de bază din biochimie

privind corelaţia ce există între metaboliţii primari şi cei secundari, a relaţiei

structură-reactivitate-activitate biologică, prezentarea căilor de biosinteză şi a

importanţei practice şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

Analiza critică şi utilizarea de criterii şi metode adecvate în vederea alegerii şi

aplicării unor metode de analiză corespunzătoare scopului propus

Utilizarea metodelor standardizate de analiză în determinarea structurii,

compoziţiei şi proprietăţilor produselor naturale de origine biotică şi/sau a

produselor de biosinteză

Experienţă tehnică şi de laborator, pentru conducerea experimentelor şi testelor;

Capacitate de analiză si interpretare a rezultatelor; competente tehnice generale

şi de rezolvare a problemelor

Competenţe de organizare şi comunicare

Elaborarea unui studiu tehnico-ştiinţific în domeniul ingineriei biochimice şi

biotehnologiilor utilizând principii şi metode consacrate

8. Conţinuturi

8.1. Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Materii prime de origine vegetală şi animală. Clasificare şi

noţiuni generale privind compoziţia chimică şi rolul

metaboliţilor primari şi secundari în formarea şi

menţinerea echilibrului între speciile vegetale şi animale.

2

prelegere-dezbatere

explicaţie-brainstorming

conversaţia euristică

Produse odorante şi aromatizante naturale. Probleme

generale privind domeniul chimiei produselor odorante şi

aromatizante naturale şi de sinteză. Aspecte cantitative şi

calitative ale mirosului. Extracte vegetale şi de origine animală.

Clasificare, compoziţie chimică, relaţii structură-proprietăţi

6

Coloranţi naturali. Senzaţia de culoare, relaţii între structura

moleculară şi culoare. Clasificare, metode de identificare,

izolare, caracterizare şi utilizare. Coloranţi de sinteză –

caracteristici şi metode de obţinere.

6

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C2.3 Identificarea și aplicarea conceptelor, metodelor și teoriilor pentru rezolvarea problemelor tipice

ingineriei chimice în condiţii de asistență calificată

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

Medicamente de origine naturală (antibiotice). Noţiuni

generale privind medicamentele naturale şi de sinteză.

Clasificare, metode de identificare, izolare, caracterizare şi

utilizare.

1

Agenţi antimicrobieni. Clasificare, metode de identificare,

izolare, caracterizare şi utilizare.

1

Pesticide şi insecticide naturale. Regulatori ai creşterii şi

dezvoltării plantelor. Noţiuni generale, clasificare, metode de identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi

utilizare.

3

Taninuri. Clasificare, metode de identificare, izolare din

produsele naturale, caracterizare şi utilizare.

3

Alcaloizi. Clasificare, structură şi comportare chimică. Metode

de identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi

utilizare

6

Bibliografie

1. Galaction A.I., Caşcaval D. - Metaboliţi secundari cu aplicaţii farmaceutice, cosmetice şi alimentare, Casa de

Editură Venus, Iaşi, 2006.

2. Ciulei I., Grigorescu E., Stănescu U. - Plante medicinale – Fitochimie şi Fitoterapie, vol. I şi II, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1993.

3. Muntean L.S., Tămaş M., Muntean S., Muntean L., Duda M.M., Vârban D.I., Florian S. - Tratat de plante

medicinale cultivate şi spontane, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007.

4. Neamţu G. - Biochimie vegetală, Ed. Ceres, Bucureşti, 1981..

5. Sarker S.D., Latif Z., Gray A.I. (ed.) - Natural Products Isolation, 2nd ed., Humana Press Inc., Totowa, New Jersey,

2006.


Patriciu O.-I. – Metaboliţi primari şi secundari 2. Note de curs (format electronic şi imprimat pe hârtie), Universitatea

“Vasile Alecsandri” din Bacău, an universitar 2015-2016

8.2. Laborator Nr. ore Metode de predare Observaţii

Norme de protecţia muncii. Scopul şi modul de efectuare al

lucrărilor practice.

2 explicaţia

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în ulei

volatil. Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori.

Determinarea unor constante fizice. Analiza calitativă şi

cantitativă.

4

explicaţia

efectuarea de aplicaţii dirijat şi independent

studiul experimental

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în

coloranţi. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor

determinări calitative şi cantitative.

6

Analiza şi determinarea stabilităţii chimice a antibioticelor 2


substanţe amare. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor

determinări calitative.

2

Analiza unor regulatori ai creşterii şi dezvoltării plantelor.

Studiul influenţei naturii solventului asupra extracţiei acidului

3-indolilacetic.

2


taninuri. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor


4


alcaloizi. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor


4

Colocviu de laborator 2 evaluare

Bibliografie

1. Galaction A.I., Caşcaval D. - Metaboliţi secundari cu aplicaţii farmaceutice, cosmetice şi alimentare, Casa de

Editură Venus, Iaşi, 2006.

F 84.07/Ed. 06

2. Waksmundzka-Hajnos M., Sherma J, Kowalska T. (ed.) - Thin layer chromatography in phytochemistry,

Chromatographic science series, vol. 99, CRC Press, Taylor & Francis Group, Boca Raton (FL), 2008.

3. Berger S., Sicker D. - Classics in Spectroscopy. Isolation and Structure Elucidation of Natural Products,

WILEY-VCH Verlag GmbH & Co., KGaA, Weinheim, 2009.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Gradul de înţelegere şi însuşire a conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază

Capacitatea de analiza, de sinteza si de corelare a cunoştinţelor dobândite

Gradul de asimilare a limbajului de specialitate şi capacitatea de comunicare

prezenţă activă la curs

lucrare de verificare / parţial dupǎ 7 sǎptǎmâni, cu 25% din

nota finală, cu condiţie de

promovabilitate – minim nota 7

examen final prin metode orale (2 subiecte de teorie din tematica

cursului)

5%

55%

10.5. Laborator

Capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate

Deprinderile formate Integrarea şi lucrul în echipă

urmărirea modului de realizare a lucrărilor practice şi verificarea

rezultatelor obţinute

teme de casă (pe o temă la alegere din tematica disciplinei)

colocviu final de laborator

10%

30%


Cunoaşterea a minim 50% din fiecare subiect de pe biletul de examen

Efectuarea integrală a lucrărilor de laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Ș. l. dr. ing. Oana-Irina PATRICIU





F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI









INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER



2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 1 2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul V 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei


DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS


DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3



42 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 33ore




Tutoriat 5

Examinări 1






4.1. de

curriculum Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității

4.2. de

competenţe




F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu

telefoanele mobile deschise.


seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,

în funcție de programele de studiu;

Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de

amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.




disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi

priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor

inginer.

Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi a unor lecţii

Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.

7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu conţinuturile pedagogice;

Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a interdependenţei acestora;

Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de operaţionalizare corectă;

Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a documentelor şcolare;

Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a demersului didactic;

Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil demersului instructiv- educativ;

Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul social al profesorului

18. Conţinuturi

Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,

prezentarea de aplicaţii practice concrete

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-educativ.

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare cu elevii, familia şi comunitatea.

F 84.07/Ed. 06


Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Instructaj de practica pedagogică

Folosirea ghidului de practică pedagogică

1

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

-Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare

Planificarea activităților de practică pedagogică 1 - Dialogul; - Explicația;

Cunoașterea documentelor școlare - Planul de învățământ V-VIII - Planificarea activităților educaționale; - Proiectul unității de învățare; - Proiectul didactic; - Planificarea activităților extracurriculare; - Condica de prezență; - Catalogul; - Orarul; - Caietul de consiliere; - Caietul dirigintelui

4 -Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

- Conversația;

- Explicația

Practica observativă - Evidențierea și consemnarea principalelor

indici observaționali la lecție: claritatea

conceptelor predate, accesibilitatea

informațiilor, adecvarea exemplelor date,

strategia didactică (metodele, mijloacele,

formele de organizare ale lecției), relația

profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,

cald sau rece, limbajul corpului), stilul

didactic (democratic sau autoritar), etc.

- Completarea fișelor de observație

6 - Observația;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

- Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete

Proiectarea lecțiilor de probă 10 - Analiza documentelor școlare;


științifice;


psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea; - Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea

fișelor de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Proiectarea lecției finale 3 - Analiza documentelor școlare;


științifice;


psihopedagogice și

didactice

Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;

F 84.07/Ed. 06

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor

de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Finalizarea portofoliului de practică pedagogică

Portofoliul de practică pedagogică cuprinde: a) Partea I- CD care va include următoarele

documente, primite de la mentor

- planul de învățământ pentru clasele V-VIII;

- programa școlară;

- o proiectare semestrială;

- proiectarea unei unități de învățare

- planificarea activităților extracurriculare;

b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea de

predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență);

- proiectul unei lecții de probă;

- proiectul lecției finale;

- fise de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a

lecției finale;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una

pentru lecția finală);

- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele

obținute de student la practica pedagogică

2 - Dialogul;

- Comunicarea

Bibliografie

1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;

2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009

3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014


Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012


În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în

învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea

nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor

instituții de învățământ superior

20. Evaluare

Tip

activitate

10.1. Criterii de

evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

10.5.

Proiect

Participarea la practica

pedagogică, calitatea

lecţiilor susținute,

întocmirea corectă și

completă a

„Portofoliului de

practică pedagogică”,

raspunsurile la

colocviu

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la

activitățile de practică

pedagogică și întocmirea

materialelor didactice și

a documentației

necesare;

Evaluare finală care

include evaluarea

”Portofoliului de practică

Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte

”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70

puncte, care vor fi distribuite astfel:

a) Partea I- CD care include documente,

primite de la mentor – 10 puncte;

b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea

de predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de

mentor -5 puncte;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

F 84.07/Ed. 06

pedagogică” și

răspunsurile la colocviu

(interasistență) -5 puncte; - proiectul unei lecții de probă- 10 puncte;

- proiectul lecției finale- 10 puncte;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de

probă și a lecției finale -20 puncte; - fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă

și una pentru lecția finală) -5 puncte; - întocmirea completă și aspectul portofoliului- 5

puncte.

10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de

practică pedagogică”


1.10.2015 -



F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI









INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER



2.1. Denumirea disciplinei Instruire asistată de calculator

2.2. Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan

2.3. Titularul activităţilor de seminar lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei



DC



DI




1



28 3.5. Curs 14 3.6.


14





Tutoriat 8

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe




F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs

în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional;


seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord

cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive

altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere

a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare

pentru fiecare zi de întârziere.




disciplinei

Cunoaşterea științifică şi valorificarea practică a paradigmelor, teoriilor,

modelelor și conceptelor de bază din domeniul Tehnologia Informaţiei

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască rolul informaticii în învăţământ, ca instrument de lucru;

Să cunoască rolul calculatorului în societatea informaţională contemporană;

Să cunoască efectele utilizării calculatorului asupra dezvoltării psihice, la nivel

individual;

Să recunoască rolului iniţierii informatice ca factor de cultură şi mijloc de

dezvoltare a personalităţii.

8. Conţinuturi


Informatica – disciplină de învăţământ şi instrument de

lucru a. Delimitări conceptuale (informatică, informatizare,

sistem informatic, sistem informaţional).

b. Abordări ale problematicii. Instruirea informatică în şcoală.

c. Factori de influenţă pentru introducerea calculatoarelor în şcoli.

d. Aplicaţii

2 prelegere

Informatica – instrument pentru dezvoltarea resurselor

individuale şi de grup a. Un mod nou de gândire şi comportare, influenţat de

informatică.

b. Modificări ale raporturilor interpersonale în activităţile de învăţare, în cazul utilizării calculatoarelor.

c. Interacţiunea profesor – elev. d. Individualizarea procesului instructiv-educativ. e. E-educaţia. f. Învăţământul la distanţă. g. f) Aplicaţii

2 prelegere

Cercetări internaţionale privind utilizarea 2 prelegere

6.1

.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

6.2

.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-educativ.

F 84.07/Ed. 06

calculatoarelor în învăţământ a. Obiectivele majore ale studiului informaticii. b. Experienţele unor state din Europa, America, Asia

privind informatizarea învăţământului.

c. Modalităţi actuale de utilizare a calculatoarelor în şcoli. d. Atitudinile fată de calculatoare în educaţie. e. Calculatoarele şi diferenţele dintre sexe. f. Aplicaţii

Informatica în învăţământul românesc a. Experienţa României în domeniul instruirii asistate de

calculator.

b. Sistemul informatic al Ministerului Educaţiei şi cercetării.

c. Incidenţele societăţii informatizate asupra politicii educaţiei în România.

d. Internet. Beneficiile şi riscurile unui proces de învăţare / predare folosind reţeaua Internet.

e. Aplicaţii

2 prelegere

Softuri educaţionale a. Integrarea Tehnologiei Informaţiei în proiectarea

didactică.

b. Etape în elaborarea softului educaţional. c. Evaluarea cu ajutorul calculatorului. d. Folosirea calculatorului în predarea diferitelor

discipline.

e. Învăţarea prin cooperare. f. Aplicaţii

2 prelegere

Prezentare de softuri educaţionale a. Exemple de softuri educaţionale de diferite tipuri, din

diferite domenii, discutate sub aspectele proiectării şi

utilizării.

b. Aplicaţii

2 prelegere

Formarea cadrelor didactice în scopul utilizării

calculatoarelor în educaţie a. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice în scopul

utilizării calculatoarelor în educaţie.

b. Specificul metodelor de formare. c. Reacţii posibile la implementarea noilor tehnologii

informatice şi de comunicaţie.

d. Aplicaţii

2 prelegere

Bibliografie

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006 3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html 4. www.educreativ.ro 5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale 6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006


10. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 11. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006


Resurse educaţionale 6 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Realizarea profesionistă a prezentărilor 4 Lucrul la calculator,


Utilizatea calculatorului pentru evaluare 4 Lucrul la calculator,


Bibliografie

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006 3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html

F 84.07/Ed. 06

4. www.educreativ.ro 5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale 6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006


1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 2. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006


Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu standardele RNCIS.

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs Răspunsuri la colocviu Test grilă/ test

docimologic 40%

10.5.


Realizarea materialelor educaţionale la nivel

cel puţin mediu

Răspunsuri corecte la test

Observarea sistematică;

chestionare orală (prin

conversaţii profesor-

student)

Test grilă/ test

docimologic

30%

30%


prezenţa şi participarea activă la seminar;

demonstrarea însuşirii şi stăp

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ......GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de...

Documents

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ......GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de...