RAPORT DE ACTIVITATERAPORT DE ACTIVITATE LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURALA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ ROMÂNĂ ÎN ANUL ŞCOLAR 2008-2009ÎN ANUL ŞCOLAR 2008-2009

În anul şcolar 2008 / 2009 demersul managerial al inspectorului de

specialitate la limba şi literatura română s-a desfasurat in conformitate cu fişa

postului si cu specificul activităţii de predare – învăţare a disciplinei ţinând cont

de recomandările inspectorului de specialitate din cadrul MECI.

Activitatea de îndrumare şi control În acest an scolar, în atenţia inspectorului şcolar de specialitate au stat în

vedere o serie de obiective menite să asigure calitatea activităţii de

predare – învăţare evaluare:

a) desfăşurarea eficientă a activităţii de predare – învăţare – evaluare, in

primul rand respectarea modelului comunicativ – funcţional în predare,

asigurarea finalităţii scontate pentru a se obţine rezultatele dorite;

b) asigurarea caracterului modern al lecţiei de limba şi literatura română

s-a realizat prin integrarea în demersul didactic a unor elemente

menite să sporească eficienţa demersului didactic.

c) activitatea bibliotecilor şcolare, înţelegerea corectă a rolului

bibliotecarului şcolar, colaborarea acestuia cu catedra de limba şi

literatura română, în contextul obiectivelor comune;

d) asigurarea eficienţei activităţii de perfecţionare la nivelul catedrei de

limba şi literatura română;

e) valorificarea tradiţiei în predarea lecţiei de limba şi literatura română,

din perspectiva căreia să se perceapă în mod corect, creator,

modernitatea şi eficienţa demersului instructiv – educativ;

f) activitatea suplimentară şi diferenţiată cu elevii, pregătirea acestora

pentru a obţine rezultate bune la tezele unice şi la examenul naţional

de bacalaureat;

g) pregătirea centralizată a elevilor capabili de performanţă în vederea

participării acestora la etapele Olimpiadei de limba si literatura romana.

În anul şcolar precedent, activitatea de îndrumare şi control s-a

concretizat într-o serie de forme specifice, menite să asigure eficienţa

activităţii şi finalitatea propusă prin planul managerial :

a. scrisori metodice;

b. consilierea profesorilor, stagiari în primul rand, de către

metodişti şi de către inspectorul de specialitate;

c. inspecţia şcolară şi valorificarea observaţiilor rezultate în urma

asistenţelor la lecţii;

In anul şcolar precedent, pe baza consultării cu membrii consiliului

consultativ, inspectorul de specialitate a elaborat şi a trimis în

unităţile şcolare scrisori metodice care, în principal, se referă la

activităţile de perfecţionare la nivelul catedrei, pregătirea

corespunzătoare a elevilor pentru testele naţionale şi pentru

examenul naţional de bacalaureat ori selectarea şi pregătirea

elevilor pentru Olimpiada de limba si literatura romana

Profesorii metodişti au fost selectaţi în anul şcolar 2008 / 2009astfel

încât să corespundă cerinţelor calitative şi să se implice eficient în

realizarea obiectivelor conturate prin planul managerial al

inspectorului de specialitate.

Puncte tari în activitatea metodiştilor :- au contribuit la efectuarea inspecţiilor stabilite prin

graficul semestrial şi anual de inspecţii;

- au propus soluţii eficiente în cadrul inspectiilor, au

discutat cu profesorii inspectaţi recomandându-le

bibliografia necesară.

Puncte slabe :

- nu s-a asigurat pe deplin caracterul permanent al

activităţii metodiştilor, aceştia făcându-şi simţită prezenţa

în special cu ocazia inspecţiilor ori a inspecţiilor frontale;

- nu s-au verificat de către inspectorul de specialitate toate

rapoartele întocmite de către metodişti cu ocazia

inspecţiilor pentru gradele didactice;

- nu s-a manifestat în toate situaţiile exigenţa necesară ,

aspect ce rezultă din unele rapoarte întocmite de către

profesorii metodişti.

a. În anul şcolar precedent s-au efectuat :

Inspecţii curente, conform graficelor

Inspecţii speciale pentru definitivat

Inspecţii curente pentru gradul II

Inspecţii speciale pentru gradul II

Preinspecţii pentru gradul I

Neajunsuri constatate cu ocazia activităţii de control : - nu toţi profesorii stabilesc corect obiectivele lecţiei,

pentru a-şi structura activitatea de predare – învăţare în

funcţie de aceste obiective ;

- o perspectivă tradiţională asupra lecţiei, care nu este pe

deplin înţeleasă ca activitate de lucru cu elevii, de dialog

în vederea asigurării obiectivelor propuse, transmiterea /

însuşirea de informaţii, neevidenţiindu-se satisfăcător

caracterul formative al lecţiei;

- manualul şcolar nu se stabileşte în funcţie de specificul

clasei;

- se constată o insuficientă pregătire pentru lecţie, din

punct de vedere metodic şi ştiinţific, lipsa unei structuri

riguroase şi eficiente a acesteia, în special în mediul

rural;

- reţinere în ceea ce priveşte înţelegerea în lecţie a unor

mijloace menite să asigure eficienţa şi modernitatea

demersului didactic.

-

I. Activitatea de perfecţionare în anul şcolar 2008 / 2009

În demersul activităţii de perfecţionare metodico – ştiinţifică, în anul şcolar

precedent s-au avut în vedere următoarele obiective:

reînţelegerea structurii şi a finalizării lecţiei în învăţământul actual;

specificul pregătirii profesorului de limba şi literature română pentru lecţie;

lecţia de limba şi literatura română şi contextul ei;

În anul şcolar trecut, pe lângă formele consacrate ale activităţii de

perfecţionare, s-au mai avut în atenţie :

o perfecţionarea la nivelul catedrei de limba şi literatura română din

fiecare unitate şcolară ;

o organizarea unor activităţi la nivel judeţean, participarea

profesorilor de limba şi literatura română concretizându-se prin

susţinerea unor referate sau ca audienţi;

o cercuri metodico – ştiinţifice;

o colaborări privind editarea de carte şcolară cu importante edituri din

judeţ şi din ţară;

Referitor la activitatea de perfecţionare la nivelul catedrei de limba şi

literatura română, considerăm că s-a diminuat formalismul constatat în anii

precedenţi, în activitatea de perfecţionare abordându-se tot mai dezinvolt

aspecte ţinând de realitatea şi specificul colectivelor de elevi. S-a trecut, în multe

catedre, la realizarea unei analize a neajunsurilor din pregătirea elevilor,

profesorii analizându-şi cu luciditate propriul demers didactic.

Consfătuirile judeţene ale profesorilor de limba şi literature română s-au

desfăşurat, ca şi în anii precedenţi, în plen şi pe secţiuni, prezentarea

materialelor specifice ( plan managerial al inspectorului, obiective / sarcini pentru

anul şcolar) fiind însoţită de o dezbatere atentă a unor modalităţi moderne de

predare – învăţare. Profesorilor li s-au prezentat noutăţile editoriale, nelipsind

activităţi ce ţin de colaborarea permanentă a Inspectoratului Şcolar Judeţean

Maramures cu Facultatea de Litere a Universităţii de Nord Baia Mare, dar si cu

alte Universitati, profesori ai acestei instituţii participând efectiv la activitatile

profesorilor de limba şi literatura română.

În anul şcolar 2008 / 2009 activitatea de perfecţionare a profesorilor de

limba şi literatura română s-a realizat prin CCD Maramures, dar si prin

Universitati, activitati ce permit valorificarea pregătirii ştiinţifice şi metodice a

profesorilor de limba şi literatura română. Subliniem că s-au organizat, în primul

rand, simpozioane şi colocvii în mediul urban si rural, intenţia fiind în egală

măsură de a valorifica tradiţia faţă de care să se motiveze modernitatea

demersului didactic, dar şi de a stimula profesorii din mediul rural, într-o relativă

măsură plasati într-o poziţie nu tocmai generoasă faţa de un iluzoriu centru al

informaţiei.

În ceea ce priveşte colaborarea cu editurile din alte judeţe şi din ţară,

menţionăm că s-au editat în anul şcolar precedent peste 20 lucrări didactice

(cărţi,auxiliare), menite să contribuie la eficientizarea lecţiei, lucrări la care au

colaborat numerosi profesori de limba şi literatura română din judeţul nostru.

Titularizare

Sesiunea iulie 2008

s-au inscris 195 candidati

s-au prezentat 147 .

S-au titularizat 21.

au obtinut note peste 7.00 un numar de 83 profesori

au obtinut note sub 5.00 un numar de 9 profesori

Sesiunea iulie 2009

s-au inscris 196 candidati

s-au prezentat 168 .

S-au titularizat 23.

au obtinut note peste 7.00 un numar de 98 profesori

au obtinut note sub 5.00 un numar de 11 profesori

Datele statistice arată ca rezultatele obtinute in cei doi ani la

examenul de titularizare sunt aproximativ aceleasi.

Din analiza unor lucrări pe tranşe de note din iulie 2009 se poate stabili

configuraţia pregătirii metodice şi de specialitate a candidatului la examenul

de titularizare.

Notele sub 5 vizează candidatul :- care nu cunoaşte romanul psihologic, mai mult, confundă romanul cu

nuvela, aceasta nici măcar psihologică;

- care nu cunoaşte acele probleme de limbă ce nu constituie o dificultate

nici măcar pentru absolventul modest al clasei a VIII-a;

- care vorbeşte la subiectul de metodică despre şcoală şi elevi cu aerul că

tratează subiectul cerut la examen;

Pe candidatul care a obţinut note între 5,00 şi 6,99 îl caracterizează :

- o lectură superficială, uneori incompletă a romanului, incapacitatea de a

sesiza trăsăturile definitorii ale acestuia şi de a-l recepta tinând seama de

specificul său;

- cunoştinţe nesatisfăcătoare de limbă: nu pot fi precizate funcţiile sintactice

ale unor părţi de vorbire, nu se pot construi enunţuri, etc;

Insistăm, în mod cu totul special asupra caracteristicilor lucrărilor acelor

candidaţi care au obţinut note de titularizare ( şi care s-au şi titularizat), unii

aşteptând o detaşare la o unitate şcolară din mediul urban) :

- capacitatea de selecta tipul de roman solicitat şi de a-i indica trăsăturile

definitorii;

- se cunosc mijloacele de caracterizare a personajului iar personajul este în

permanenţă prezentat prin raportare la tipul de roman; precizarea

mijloacelor de caracterizare, a trăsăturilor şi ilustrararea acestora prin

citate amintesc însă o anumită naivitate a lucrărilor de bacalaureat;

- se cunosc noţiunile de teorie literară, conceptele operaţionale, pe care

candidaţii le inserează convigător şi dezinvolt în demersul analitic;

- se cunosc probleme de limbă, se motivează semne de ortografie şi

punctuaţie din text;

- în redactarea lucrării se respectă cerinţe care permit acordarea punctajului

prevăzut de barem;

Dincole de aceste aspecte:

- lucrările trădează o anumită reţinere, lăsând impresia unei cuminţenii

explicabilă prin teama faţă de barem;

- obedienţă faţă de opiniile unor critici literari pe care candidatul îi scoate în

faţă, în defavoarea exprimării unor puncte de vedere personale.

Din alt punct de vedere:

- se remarcă un contrast între nivelul scăzut al cunoştinţelor ori lipsa

aptitudinii interpretative şi cunoaşterea bună a temei de la metodică, fapt

explicabil prin ideea de a compensa prin „studiu” capacitatea de recepta

convingător literatura.

NOTĂ : În data de 28 august a.c. o parte dintre candidaţii care au obţinut note

sub 5,00 la concursul de titularizare s-au prezentat la testarea suplinitorilor

calificaţi. Examenul oral a scos în evidenţă o serie de aspecte negative dintre

care, aici, semnalăm:

1. Majoritatea suplinitorilor testaţi au avut probleme de receptare a cerinţelor la

subiectul al II-lea, cel de metodică. S-a făcut confuzia între obiectivele de

referinţă şi competenţele de evaluare, între metodele de evaluare şi notarea

efectivă, între metodele didactice utiizate la clasă şi mijloacele de învăţământ.

2. Suplinitorii calificaţi care au obţinut note mici la scris, au lacune mari şi la

pregătirea profesională de specialitate. La subiectul I, de literatură, candidaţii

care au extras bilete ce conţineau perioada postbelică nu au ştiu să se fixeze

auspra unei opere literare contemporane. De asemenea nu s-a cunoscut numele

personajelor, perspectiva naratorială sau structura subiectului la nivelul

pretenţiilor de cadru didactic.

3. Puţini candidaţi, maxim 25 % dintre suplinitori, au răspuns corect în

totalitate cerinţelor de gramatică la nivel de gimnaziu. Dificultăţi în a depista

verbele copulative, propoziţiile predicative şi subiective. S-a făcut de asemenea

confuzia între familia lexicală a unui cuvânt şi câmpul lexical aferent unui termen.

4. O proporţie de aproximativ 50% din candidatii evaluaţi nu şi-au format

competenţa de a se exprima fluent oral, de avea cursivitate în idei. Vocabularul a

fost minimal, sărăcăcios şi neconvingător.

5. Statistic, din 25 de candidaţi evaluaţi, notele au fost mediocre.

Propunere: profesorii calificaţi care obţinut la scris, titularizare, note de 1, 2

sau 3 să nu mai aibă dreptul de a preda un an de zile în învăţământ. Lacunele

sunt atît de evidente, încât scade calitatea şi prestanţa actului educaţional.

II. Nivelul de pregătire al elevilor. Tezele unice, examenul naţional de bacalaureat, Olimpiada de limba şi literatura română.

În judeţul Maramureş Teza cu subiect unic s-a desfăşurat în toate

unităţile şcolare din judeţ, atât în anul şcolar 2008, cât şi în anul 2009.

Comisiile din unităţile şcolare, din centrele de comunicare şi

din centrele de evaluare au fost constituite conform cerinţelor prevăzute în

Metodologia de organizare şi desfăşurare a Tezei cu subiect unic.

În urma centralizării materialelor obţinute din teritoriu, s-au desprins

următoarele concluzii:

- analiza rezultatelor obţinute de către elevi la tezele din semestrul al

II-lea şi compararea acestora cu notele obţinute la evaluările pe parcus, în

vederea identificării neconcordanţelor dintre cele două tipuri de evaluare, s-

a făcut pe baza machetei primită de la CNCAIP şi a machetei proprii a ISJ

Maramureş, elaborată de preşedintele comisiei, inspector şcolar general

adjunct, prof. Mariana Pop;

- s-a constatat o creştere a notelor la teza cu subiect unic, pe semestrul

al II-lea, comparativ cu semestrul I, la majoritatea disciplinelor şi s-au

obţinut următoarele rezultate:

urban – procentul notelor obţinute la evaluarea pe parcurs

<0,5 puncte – 42%; 0,5-1 punct – 40% şi > 1 punct - 18%;

rural – procentul notelor obţinute la evaluarea pe parcurs

<0,5 puncte – 50%; 0,5-1 punct – 33% şi > 1 punct - 17%;

Diagramă comparativă privind rezultatele tezelor cu subiect unic la

Limba şi literatura română, în anii 2008, respectiv 2009, pentru clasa a VII

Diagramă comparativă privind rezultatele tezelor cu subiect unic la

Limba şi literatura română, în anii 2008, respectiv 2009, pentru clasa a VIII

La teza cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, la disciplina

Limba

şi literatura română, au fost înscrişi în anul şcolar 2007-2008, un număr de

5405 elevi de clasa a VII-a şi 5490 elevi de clasa a VIII-a. Numărul acestora

a crescut în anul şcolar următor fiind centralizate următoarele date: 10523

elevi înscrişi pentru clasa a VII-a şi 10099 elevi pentru clasa a VIII/a.

În tabelul următor este prezentată situaţia defalcată a prezenţei, în funcţie de

mediul de provenienţă, participare sau promovabilitate:

Cls. Elevi înscrişi

2008/2009

Elevi prezenţi

2008/2009

VII 5405

2868-

urban

2537-rural

10523

5388-urban

5135-rural

5238

2840-urban

2398-rural

10265

5266-urban

4999-

rural

VIII 5490

2960-

urban

2530-rural

10324-

5295-urban

5029-rural

5379

2938-urban

2441-

rural

10093

5197-urban

4896-

rural

Cls. Elevi participanti

2008 / 2009

Elevi promovati

2008 / 2009

Procent promovabilitate

2008 / 2009

VII 5238 10265 3890 9151 74,40% 79,86%

VII 5379 10093 3812 8178 70,46% 80,97%

Din studiul comparativ al datelor de mai sus se observă că procentul de

promovabilitate se menţine aproximativ acelaşi în cei doi ani şcolari.

In ceea ce priveste repartizarea notelor pe număr de elev se constată

următoarele:

Anul şcolar 2007-2008

Clasa Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10

VII 834 859 864 745 512 76VIII 853 757 721 702 601 178

Anul şcolar 2008-2009

Clasa Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10

VII 1814 1543 2616 2716 8813 405VIII 1527 1533 1610 1641 1430 430

Note sub 5

An şcolar VII VIII

2007-2008 1348 1114

2008-2009 1567 1912

Se observă că în anul şcolar 2007-2008 au fost obţinute mai multe note

sub 5, la clasa a VII-a, comparativ cu anul şcolar următor, în care procentul

de promovabilitate scade la clasa a VIII-a.

Sugestii:

tezele susţinute în timpul programului de lucru al şcolii au bulversat

procesul de învăţământ , în şcolile cu mai multe clase a VII-a şi a

VIII-a şi în cele cu indice 2 de funcţionare;

timpul acordat a fost insuficient;

încurajarea acumulării de informaţii în detrimentul formării unor

competenţe.

Rezultatele examenului de bacalaureat – 2008, respectiv 2009, la disciplina Limba şi literatura română, în judeţul Maramureş

În baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat,

2008, respectiv 2009, din liceele şi grupurile şcolare ale judeţului Maramureş s-au înscris

5131 candidaţi, în sesiunea iunie-iulie 2008 , 730 , în sesiunea august 2008, numărul

candidaţilor înscrişi în anul următor având un procentaj în creştere. Astfel în sesiunea

iunie-iulie 2009 numărul candidaţilor înscrişi la bacalaureat fiind 5554, sesiunea din

august 2009 nefiind finalizată.

În sesiunea iunie-iulie 2008 procentul de promovabilitate la disciplina Limba şi

literatura română, înainte de contestaţii, a fost de 74.69 %, iar după contestatii de

75.65%. În sesiunea august 2008, procentul de promovabilitate înainte de contestaţii a

fost de 36,22%, procentul crescând după contestaţii la 36,52%. Tabele sinoptice de mai

jos certifică un procentaj de prezenţă de peste 90% la fiecare sesiune.

Situaţia statistică privind desfăşurarea probei A scris la bacalaureat-

sesiunea iunie-iulie 2008

Id_judet Proba Forma de invatamant

Nr elevi inscrisi

Nr. elevi prezenti

Nr. elevi neprezentati

Nr. elevi eliminati

Procentaj de

prezentaMM A scris Zi 4264 4227 37 1 99.13%

Seral 246 222 24 0 90.24%Distanţă 0 0 0 0 #DIV/0!

Fără frecvenţă 19 16 3 0 84.21%

Frecvenţă redusă 602 577 25 0 95.85%

Total 5131 5042 89 1 98.27%

Sesiunea august 2008

Id_judet Proba Forma de invatamant

Nr elevi inscrisi

Nr. elevi prezenti

Nr. elevi neprezentati

Nr. elevi eliminati

Procentaj de

prezenta

MM A scris

Zi 478 441 37 2 92.26%Seral 60 45 15 0 75.00%

Distanţă 0 0 0 0 0.00%Fără

frecvenţă 9 6 3 0 66.67%

Frecvenţă redusă 183 168 15 0 91.80%

Total 730 660 70 2 90.41%

Proba A oral

Forma de invatamant

Nr elevi inscrisi

Nr. elevi prezenti

Nr. elevi neprezentati

Nr. elevi eliminati

Numar de

candidati respinsi

Din care cu medii: Nr.

elevi reusiti< 5 5 - 5.99

Zi 199 183 16 0 5 5 178Seral 15 9 6 0 0 0 9

Distanţă 0 0 0 0 0 0 0Fără

frecvenţă 1 0 1 0 0 0 0

Frecvenţă redusă 27 14 13 0 0 0 14

Din care cu medii: Procentajul de

promovare5 - 5.99

6 - 6.99

7 - 7.99

8 - 8.99

9 - 9.99 10

6 30 35 37 41 29 97.27%0 3 2 1 1 2 100.00%0 0 0 0 0 0 #DIV/0!

0 0 0 0 0 0 #DIV/0!

2 3 4 3 2 0 100.00%

8 36 41 41 44 31 97.57%

Se poate observa că procentajul de promovabilitate este mai mare la

proba orală cu aproximativ 7 procente comparativ cu cea scrisă, acest lucru

datorându-se complexităţii competenţelor evaluate prin probele scrise, care

necesită în acelaşi timp o elaborare judicioasă, stiinţifică, într-un limbaj

exegetic şi specializat, pliat temei propuse pentru evaluare.

Sesiunea iunie-iulie 2009

Form

a de

in

vata

man

t

Tipu

l pro

bei

(obl

igat

oriu

sa

u la

al

eger

e)

Initi

ala

prob

ei

Disciplina Fel

exam

inar

e (s

cris

, ora

l, pr

actic

)

Can

dida

ti in

scris

i

Can

dida

ti re

usiti

Zi Obligatorie ALimba si literatura romana Oral 4336 4314

Seral Obligatorie ALimba si literatura romana Oral 123 109

Fără frecvenţă Obligatorie ALimba si literatura romana Oral 27 26

Frecvenţă redusă Obligatorie A

Limba si literatura romana Oral 1072 1019

TOTAL proba A 5558 5468

Zi Obligatorie ALimba si literatura romana Scris 4334 3811

Seral Obligatorie ALimba si literatura romana Scris 122 58

Fără frecvenţă Obligatorie ALimba si literatura romana Scris 27 15

Frecvenţă redusă Obligatorie A

Limba si literatura romana Scris 1071 655

TOTAL proba A 5554 4539

Datele statistice arată o creştere a afluenţei elevilor spre forma de

învăţământ frecvenţă redusă, dar şi un număr mai mare de absolvenţi la

forma de învăţământ - zi.

În ceea ce priveşte proba orală, examinarea a vizat, în general,

măsurarea unor achiziţii cu accent pe latura formativă, atât în 2008, cât şi în

2009, gradul de dificultate fiind aproximativ acelaşi, cu excepţia faptului că

în anul şcolar 2007-2008 , textele selectate pentru biletele de examen au fost

publicate pe site-ul MECI. Examinarea a urmărit de fiecare dată

competenţele de comunicare orală, aplicate în receptarea mesajelor orale şi

scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,

argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. In acest context

notele s-au situat aproximativ pe aceeaşi scală valorică, majoritatea

situându-se între 8 şi 10, ceea ce denotă faptul că elevii stăpânesc tehnicile

de comunicare orală, competenţele şi conţinuturile vizate de programa

şolară.

Considerăm deosebit de importantă însă evaluarea scrisă unde

notele suportă o micşorare considerabilă faţă de proba orală, acest

examen având o reală funcţie de diagnosticare a factorilor care

concură la obţinerea performanţei şcolare şi de prognosticare a

performanţelor ulterioare, cu implicaţii sociale extrem de mari. In

sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2009, notele la proba scrisă au

suportat o uşoară creştere, fapt care denotă o mai bună înţelegere din

partea elevilor a faptului că învăţământul românesc trebuie să se

orienteze spre achiziţii formative, nu doar informative, prin învăţarea

mecanică a unor comentarii literare.

În vederea participării elevilor la Olimpiada de Limba şi Literatura

Română, s-a organizat pregătirea centralizată a lotului reprezentând judeţul,

pregătire ce a constat în teme / şedinţe, ţinute de către profesori cu incontestabil

prestigiu.

Elevii care au obtinut premii si mentiuni la etapa nationala a olimpiadei de

limba si literatura romana si a concursurilor pot fi socotiti autentici

« ambasadori » ai limbii romane in unitatile lor scolare, repere/modele pentru

ceilalti ; asa se explica probabil faptul ca la etapa judeteana s-a inregistrat un

numar mai mare de participanti tocmai de la scolile premiantilor la etapa

nationala.

III. Biblioteci şcolare

Cu ocazia activităţii de îndrumare şi control s-a constatat că în multe

unităţi de învăţământ rolul bibliotecarului ramane acela de a gestiona fondul de

carte, eliberând sau primind cărţile împrumutate către elevi. De asemenea, o

parte din timpul de lucru al bibliotecarului şcolar este rezervat unor probleme din

şcoală care ţin de administrator sau secretariat.

Din această cauză, s-au impus următoarele :

- colaborarea permanentă a bibliotecarului şcolar cu

catedra de limba si literatura română;

- afişarea la bibliotecă a bibliografiei şcolare, a lecturilor

obligatorii;

- implicarea bibliotecarului şcolar în îmbogăţirea fondului

de carte ( sponsorizări, donaţii);

- organizarea unor activităţi care să stimuleze lectura

elevilor.

IV. CONCLUZIIPRIORITATI PENTRU NOUL AN ŞCOLAR IN VEDEREA CRESTERII EFICIENTEI ACTULUI DIDACTIC

Chiar dacă rezultatele obţinute în anul şcolar precedent au fost bune,

considerăm că este necesar ca în anul şcolar următor să eliminam neajunsurile,

punctele slabe înregistrate, astfel încât întreaga activitate să fie vizibil

îmbunătăţită in toate compartimentele mai sus menţionate.

Pentru aceasta ne propunem următoarele:

Creşterea calităţii demersului didactic;

Strategiile didactice moderne să se caracterizeze printr-o permanentă

deschidere la înnoire, la inovaţie:

o Valorificarea tuturor metodelor în vederea antrenării elevilor, a

participării lor efective la dobândirea cunoştinţelor, priceperilor,

deprinderilor;

o Accelerarea caracterului formativ al tuturor metodelor de instruire

utilizate în activitatea de predare-învăţare-evaluare;

o Aplicarea cu prioritate a metodelor activ-participative centrate pe

elev;

Sporirea exigenţelor în ceea ce priveşte pregătirea elevilor în vederea

participării la examenele naţionale;

Stragerea şi stimularea profesorilor de limba şi literatura română în

pregătirea elevilor pentru a participa la olimpiadele şcolare sau la alte

concursuri;

Creşterea calităţii acţiunilor desfăşurate în cadrul cercurilor pedagogice

şi reorganizarea lor pe centre în mediul rural;

Sprijinirea şi îndrumarea profesorilor debutanţi în formarea profesională

cu sprijinul profesorilor metodişti şi prin cursuri de perfecţionare special

organizate;

Continuarea implementării platformei A.E.L. atât la nivel gimnazial, cât

şi la nivel liceal;

Organizarea de noi acţiuni în colaborare cu alte judeţe, cu Societatea

de Stiinte Filologice, cu Biblioteca Judeţeană, cu Universitatea de Nord,

dar si cu alte Universitati de prestigiu.

Inspector de specialitate Prof. Valentina Todoran