MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

i. Introducere

Examenul de doctorat la specialitate are menirea de a consolida cunoştinţele şi competenţele fundamentale şi aplicative ale doctoranzilor în domeniul Sisteme Informatice. Testul va evalua competenţele doctoranzilor pe următoarele compartimente: Informaţia-informatica, Bazele teoriei sistemelor, Bazele teoriei algoritmilor, Calculatoarele numerice, Sisteme de operare, Programarea calculatoarelor, Structuri de date, Baze de date, Inteligenţa artificială, Reţele de calculatoare, Tehnologii de procesare a informaţiei, Aplicaţii informatice, Sisteme informatice şi elaborarea lor, Sisteme informatice inteligente, Servicii informatice, Securitatea şi protecţia aplicaţiilor, sistemelor şi serviciilor informatice, Societatea informaţională-societatea cunoaşterii.

Lista subiectelor pentru testul teoretic sunt specificate în program, alăturat fiind indicată bibliografia recomandată.

II. CONŢINUTUL COMPARTIMENTELOR

Informaţia-informatica

1. Informaţia: noţiune, clasificare, proprietăţi. Aprecierea cantităţii informaţiei. Resurse informaţionale. Informaţia ca resursă a societăţii şi obiect al proprietăţii intelectuale.

2. Informatica: noţiune, caracterizare ca ştiinţă şi sector al economiei, rol în progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea economică.

3. Reprezentarea informaţiei. Suporturi de informaţie, inclusiv suporturile de date. Codificarea informaţiei. Reprezentarea internă a datelor numerice.

Bazele teoriei sistemelor

1. Sistem: noţiune, componente, element, legături-dependenţă, subsistem, stare, conduită, echilibru, stabilitate, dezvoltare.

2. Clasificarea sistemelor. Structura sistemelor.

3. Sisteme ierarhice. Sisteme stratificate.

4. Analiza sistemelor: coordonarea, acordarea, modificarea, dezagregarea, agregarea.

5. Sisteme om-maşină.

6. Abordări şi tehnologii de elaborare a sistemelor complexe.

Bazele teoriei algoritmilor

1. Algoritm: noţiune, proprietăţi, tehnici de reprezentare, structuri algoritmice fundamentale.

2. Maşina Turing, problema decidabilităţii.

3. Complexitatea algoritmilor, clasele de complexitate.

4. Calculabilitatea algoritmilor. Funcţii primitiv recursive. Mulţimi recursive şi recursiv enumerabile.

Calculatoarele numerice

1. Calculatoarele numerice: noţiune, evoluţie, generaţii, clasificare. Structura şi funcţionarea calculatoarelor electronice. Componente de bază: unitatea centrală, memoria internă, memoria externă, unităţi de interfaţă, magistrale, unităţi periferice. Forme de utilizare a calculatoarelor.

2. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune, structura. Sistemul de programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite. Sistemul de programare. Programe aplicative.

3. Calculatoare multiprocesor: noţiune, clasificare, arhitecturi.

4. Calculatoarele personale: noţiune, destinaţie, structura şi componentele de bază. Întreţinerea şi aspecte de folosire a PC, securitatea antiviruşi.

5. Calculatoare-servere: noţiune, destinaţie, clasificare. Forme constructive: piedestal, şasiu, blade, caracterizare comparativă.

6. Virtualizarea calculatoarelor.

Sisteme de operare

1. Sisteme de operare: destinaţie, funcţii de bază, clasificare, structura, componente.

2. Gestiunea proceselor, procesarea întreruperilor, gestiunea memoriei, planificarea funcţionării procesorului.

3. Sistemul de fişiere: noţiune, tipuri, distribuirea spaţiului de memorie disc între fişiere, optimizarea accesului. Securitatea informaţiilor în cadrul sistemului de fişiere.

4. Aspectele de securitate în cadrul sistemelor de operare.

5. Sistemul de operare Windows 2000: caracteristică generală, structura.

6. Sistemul de operare Windows XP: caracteristică generală, particularităţi de utilizare comparativ cu utilizarea sistemului Windows 2000, structura.

7. Sistemul de operare LINUX: caracteristică generală, structura.

Programarea calculatoarelor

1. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune, structura. Sistemul de programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite. Sistemul de programare. Limbaje de programare: noţiune, clasificare. Programe aplicative.

2. Etapele rezolvării problemelor cu folosirea calculatoarelor.

3. Tehnologii de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte. Programarea orientată pe obiecte.

4. Elemente introductive privind programarea orientată pe obiecte: Noţiunile de clasă, moştenire şi polimorfism ale programării orientate pe obiecte.

5. Limbaje de programare: noţiune, clasificare, exemple, caracterizare comparativă.

6. Limbaje de programare logică. Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura programului. Termenii.

7. Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea semanticii procedurale cu ajutorul predicatului „tăierea”. Ipotezele lumii închise şi cele ale lumii deschise.

8. Limbaje de programare funcţională – specificul lor. Noţiunile fundamentale privind limbajele funcţionale.

9. Programarea documentelor structurate: documente structurate; limbaje de marcare SGML, XML; aplicaţii de generare şi procesare a fişierelor xml conforme recomandărilor SOAP, WSDL, UDDI.

Structuri de date

1. 1. Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO). Înlănţuiri n-dimensionale.

2. Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.

3. Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari. Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).

4. Grafuri. Definiţii. Modalităţi de implementare. Algoritmi de construire şi de parcurgere. Aplicaţii. Subgrafuri conexe si arbori de acoperire.

5. Tabele de dispersie: Structura, chei şi funcţii hash, evitarea coliziunilor, implementare.

6. Structuri de date externe. Criterii de clasificare a fişierelor. Fişiere secvenţiale, secvenţial-indexate, aleatoare, interdependente, înlănţuite.

Baze de date

1. Baze de date: noţiune, structura şi componente. Obiectele bazei de date. Tabelele ca forma principală de prezentare a datelor.

2. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.

3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii, structura, componente şi funcţionare. SGBD moderne: caracterizare comparativă.

4. Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea constrângerilor de integritate.

5. Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.

6. Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi constrângerile de integritate.

7. Algoritmii de normalizare a bazei de date prin descompunere şi prin sinteză. Avantaje şi dezavantaje.

8. Extensii ale bazelor de date clasice: baze de date obiectuale şi baze de date relaţional-obiectuale.

9. Limbajul SQL de manipulare cu bazele de date. Versiuni concrete ale limbajului SQL. Categoriile de instrucţiuni SQL.

10. Bazele securităţii: utilizatorii. Acordarea şi revocarea de autoritate. Autorizarea grupurilor şi rolurilor, utilizarea vederilor şi a procedurilor stocate pentru securitate. Securitatea externă.

11. Dicţionarul bazei de date. Baze de date distribuite. Strategii de poziţionare a dicţionarului în cazul bazelor de date distribuite.

12. Fragmentarea bazelor de date distribuite. Costurile fragmentării şi distribuirii datelor şi a dicţionarului.

13. Mijloacele CASE de elaborare a bazelor de date.

14. Administrarea bazelor de date şi sistemelor tranzacţionale.

Inteligenţa artificială

1. Inteligenţa artificială: noţiune, cunoştinţe, modele de reprezentare a cunoştinţelor, acumularea cunoştinţelor.

2. Baze de cunoştinţe.

3. Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.

4. Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.

5. Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.

6. Prelucrarea limbajului natural. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale. Algoritmi de parsing.

7. Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.

8. Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.

9. Reţele neuronale artificiale. Capacitatea perceptronului simplu. Perceptronul multistrat. Retropropagarea. Simularea. Antrenarea. Probleme specifice reţelelor neuronale.

Reţele de calculatoare

1. Reţele de calculatoare: noţiune, transferul de date, clasificare, caracteristici de bază.

2. Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de transfer date.

3. Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componente de bază, metode de acces la mediu, tehnologii moderne.

4. Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.

5. Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.

6. Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF şi RIP.

7. Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.

8. Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit Ethernet.

9. Servicii în reţelele de calculatoare. Internet: caracterizare generală.

Tehnologii de procesare a informaţiei

1. Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei informaţionale. Criteriile calităţii, restricţii.

2. Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale. Alegerea variantei optime a procesului tehnologic informaţional în baza multor criterii şi restricţii.

3. Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului tehnologic informaţional. Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.

4. Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre nivelele de centralizare şi descentralizare.

5. Tehnologia neformularistă în sistemele informatice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.

Aplicaţii informatice

1. Aplicaţii informatice: noţiune, componente, etapele creării, ciclul de viaţă, eficienţa.

2. Clasificarea aplicaţiilor informatice, exemple.

3. Aplicaţii informatice de birotică: caracterizare generală, exemple.

4. Aplicaţii informatice de grafică: caracterizare generală, exemple.

5. Aplicaţii informatice de prezentări: caracterizare generală, exemple.

6. Aplicaţii informatice de matematică şi optimizare: caracterizare generală, exemple.

7. Aplicaţii informatice de statistică: caracterizare generală, exemple.

8. Aplicaţii informatice de proiectare asistată de calculator: caracterizare generală, exemple.

9. Aplicaţii informatice de simulare şi jocuri de afaceri: caracterizare generală, exemple.

10. Aplicaţii informatice de contabilitate: caracterizare generală, exemple.

11. Problema sporirii fiabilităţii şi stabilităţii aplicaţiilor informatice. Analiza cauzelor apariţiei erorilor în aplicaţiile informatice la toate etapele ciclului de viaţă a aplicaţiilor informatice.

12. Metode de sporire a fiabilităţii aplicaţiilor informatice. Modele de fiabilitate a aplicaţiilor informatice.

13. Metode de testare a aplicaţiilor informatice: structurale şi funcţionale.

Sisteme informatice şi elaborarea lor

1. Sisteme informatice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.

2. Principii, strategii, metode şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice.

3. Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic. Componenţa şi esenţa lucrărilor la fiecare din etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic. Gestiunea proiectării sistemelor informatice.

4. Limbajul unificat de modelare UML: caracteristici generale, modele şi metamodele, notări folosite, asistarea informatică a modelării.

5. Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic.

6. Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic.

7. Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic.

8. Gestiunea proiectelor sistemelor informatice: noţiuni de bază, pregătirea iniţială a proiectului, estimarea riscurilor de proiect, planificarea timpului proiectului, gestiunea costurilor proiectului, gestiunea calităţii proiectului, gestiunea resurselor umane, gestiunea achiziţiilor necesare derulării proiectului.

9. Sisteme informatice microeconomice.

10. Sisteme informatice de producţie integrate.

11. Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple.

12. Implementarea sistemelor informatice. Etape şi participanţii implementării sistemelor informatice.

13. Eficacitatea sistemelor informatice.

14. Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice.

Sisteme informatice inteligente şi managementul informaţional

1. Sisteme informatice inteligente: noţiune, particularităţi, clasificare.

2. Sisteme informatice cu interfaţă inteligentă.

3. Sisteme expert. Arhitectura sistemelor expert. Categorii de sisteme bazate pe cunoştinţe.

4. Tehnologii de păstrare şi analiză a informaţiilor corporative: OLAP (On-line Analitical Processing), Data Mining.

5. Managementul informaţional.

6. Managementul cunoaşterii.

7. Managementul calităţii produselor şi serviciilor informaţionale.

Servicii informatice

1. Servicii informatice: noţiune, clasificare, ciclul de utilizare.

2. Forme de organizare a serviciilor informatice. Principii de organizare a antreprenoriatului informatic.

3. Resursele informatice, inclusiv globale. Managementul informaţional.

4. Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Marketingul informaţional.

5. Orientările de bază privind perfecţionarea serviciilor informatice.

6. Aspectele de eficienţă a serviciilor informatice.

Securitatea şi protecţia aplicaţiilor, sistemelor şi serviciilor informatice

1. Securitatea informaţiei. Surse de pericol pentru aplicaţiile, sistemele şi serviciile informatice (în continuare SI).

2. Viruşii informatici: noţiune, clasificare. Utilite antiviruşi.

3. Metode şi mijloace de protecţie a informaţiei în SI.

4. Ziduri de protecţie Firewall.

5. Sisteme criptografice de securizare a informaţiei.

6. Sisteme criptografice cu chei publice.

7. Semnătura numerică: noţiune, esenţă, utilizare.

8. Protecţia proprietăţii intelectuale.

Societatea informaţională-societatea cunoaşterii

1. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii: noţiune, istoric.

2. iEconomia: caracterizare generală.

3. Problema edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

4. Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

5. iGuvernarea: esenţă, particularităţi, acţiuni.

6. iAfacerile: noţiune, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.

7. iAfacerile în Republica Moldova: stare de lucruri, particularităţi, rol şi perspective de dezvoltare.

8. Modele de i-afaceri: B2B, B2C etc.

9. iMagazine, i-licitaţii.

10. Sisteme de i-plăţi.

Literatura recomandată:

1. Roşca I.Gh. ş.a. Informatica. - Bucureşti: Editura ALL, 1999.

2. Gnilic-Micu B. ş.a. Algoritmi în programare. - Bucureşti: Editura ASE, 2002.

3. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Ediţia a 3-a. Iaşi: Editura BONITAS, 2005. - 727 p.

4. Costaş I., Bolun I., Rager John. The Development of e-Government in the Republic of Moldova. În: Computer Science Journal of Moldova. Chisinau, 2008, vol.16, nr.3(48), p.377-408, 2.0 c.a.

5. Costaş I. Rolul strategic al conceptului de management al cunoştinţelor în dezvoltarea sistemelor informatice manageriale. În: Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, Ediţia a X-a, Editura ASEM, Chişinău, 2012, p. 298-308,1.1 c.a

6. Costaş I. Tehnologii de procesare a informaţiei economice. Chişinău: ASEM, 2011. 284 p., 13,85 c.a.

7. Costaş I. Managementul informaţional în societate: cadru conceptual de dezvoltare. Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, Chisinau, 2004, pp.399-407

8. Lucanu D. Structuri de date şi algoritmi. - Iaşi: Universitatea A.I.Cuza, 2002.

9. Tanenbaum A. Operation systems. Prentice-Hall, 2005.

10. Dodescu Gh. Sisteme de operare UNIX şi Windows. - Bucureşti, 2003.

11. Zota R. Sisteme de operare pentru reţele de calculatoare. - Bucureşti, 2002.

12. Schildt H. C++ manual complet. Editura Teora. - Bucureşti, 1999.

13. Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000. 394 p.

14. Cotelea V. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

15. Cotelea Vitalie, Pripa Stela. F# - limbaj funcţional în .NET. Tutorial. Chişinău: ASEM, 2009, 200 p.

16. Burdescu D.D. - Algoritmi si structuri de date, Ed. Mirton, 1992.

17. D. Knuth – Arta programării calculatoarelor vol.1, vol 2., vol.3

18. Thomas Connoly, Carolyn Begg, Anne Strachan: « BAZE DE DATE – Proiectare, Implementare, Gestionare », Editura Teora, 2001

19. Cotelea Vitalie. Algebra relaţională şi limbajul SQL. Chişinău: Vizual Design, 2013, 284 p.

20. Cotelea Vitalie. Modele şi algoritmi de proiectare logică a bazelor de date. Chişinău: ASEM, 2009, 266 p.

21. Cotelea Vitalie, Cotelea Marian. Oracle 11g: SQL, PL/SQL. Chişinău: ASEM, 2011, 394 p.

22. Russel S., Norvig P. Artificial Intelligence: a Modern Approach. – New Jersey: Prentice Hall, 2003.

23. Cârstoiu D. Sisteme expert. – Bucureşti: Editura ALL, 1994.

24. Tannenbaum A. Reţele de calculatoare. – Bucureşti: Teora, 2004.

25. N.Tomai. Reţele de calculatoare: structuri, programare, aplicaţii. - Cluj-Napoca: RISOPRINT, 2002.

26. I.Costaş. Grafica proceselor de calcul. Chişinău: Editura ASEM. 2006.

27. Davidescu N. Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul UML. – Bucureşti: Editura ALL BECK, 2003.

28. Sabau Gh., Lungu I,. Bodea C, Velicanu M., s.a. Proiectarea sistemelor informatice economice. – Bucureşti: Editura INFOREC, 2003.

29. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. – Bucureşti: Editura Dual Tech, 2002.

30. Bodea C., Sabău Gh., Posdarie E. Sisteme informatice. Analiză şi proiectare orientate obiect utilizând UML. – Bucureşti: Editura INFOREC, 2001.

31. A.Purnuş, N.Ene. Project 4.0 în managementul proiectelor cu aplicaţii. - Bucureşti: Editura Tehnica, 1997.

32. Costaş I., Chirev P., Zacon T. Infrastructura informaţională în Republica Moldova. – Chişinău: Tipografia centrală, 2001.

33. Ivan I., Noşca Gh., Capisizu S., Popa M. Managementul calităţii aplicaţiilor informatice. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.

34. Ghilic-Micu B., Stoica M., E-activităţile în societatea informaţională. – Bucureşti: Editura economică, 2002.

35. Orzan Gh., “Cybermarketing – Marketing pe INTERNET”. – Bucureşti: Editura Expert, 2003.

Bibliografie suplimentară

1. Roşca I.Gh., Apostol C.-G., Zamfir G., Bodea C.-N. Informatica instruirii. - Bucureşti: Editura Economică, 2002.

2. Oprean D., Racoviţan D., Oprean V. Informatica de gestiune şi managerială. – Oradea: Eurounion, 1995.

3. Jamsa K. C++ manualul începătorului. – Bucureşti: Editura Teora, 1999.

4. Kan S.H. Metrics and Models in Software Quality Engineering. - New Jersey: Pearson Prentice Hall, 2003.

5. Galin D. Software Quality Assurance from theory to implementation. – Edinburgh: Pearson Education, 2004.

6. Salus P. Functional and Logic Programming Languages. Macmillan Technical Publishing, 1998.

7. Ramakrishnan R., Gehrke J. Database Management Systems. Second Edition, McGraw-Hill Higher Education, 2000.

8. Jurafsky D., Martin J.H. Speech and Language Processing. - New Jersey: Prentice Hall, 2000.

9. Ginsberg M.. Essentials of Artificial Intelligence. – San Mateo: Morgan Kaufmann Publishers, 1993.

10. Bratko I. PROLOG Programming for Artificial Intelligence. Third edition. Pearson Education Limited, 2001.

11. I.Bolun. Inţiere în reţele. Internet. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

12. Rosca I.I.,Zaharie D., “Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”. - Bucuresti, 2002.

13. Lungu I., Sabău Gh. Proiectarea SI economice. - Bucureşti, 2000.

14. Stanciu V. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – Bucureşti: CISON, 2000.

15. Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Bucureşti: POLIROM, 1999.

16. Laudon K.C., Laudon J.P. Management Information Systems Managing the Digital Firm. – New Jersey: Pearson Prentice Hall, 2006.

17. Constantine L.L. Fundamentals of Object-Oriented Design in UML. – New York: Dorset House Publishing, 2000.

18. Olson J.E. Data Quality: the Accuracy Dimension. – San Francisco: Morgan Kaufmann Publishers, 2003.

19. Futrell R.T., Shafer D.F., Shafer L.I. Quality Software Project Management. – Upper Saddle River: Prentice Hall, 2002.

20. Management des projets informatiques. Manuel du chef de projet. - Paris: AFNOR, 1997.

21. Bennatan E.M., Marciniak R., Carbonel M. Management des projets informatiques. - Paris: AFNOR, 1996.

22. Вендеров A. CASE-технологии. Современные методы и средства проектирования информационных систем. – М.: Финансы и статистика, 1998.

23. Birbeck M. et all. Professional XML, 2nd Edition. - Wrox Press, 2001.

24. Ivan I., Toma C. Informatics Security Handbook. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.

25. Liautaud B. E-Business Intelligence. Transformer l’information en connaissance puis en profit. - Paris: Maxima, 2001.

26. Loshin D. Enterprise Knowledge Management: the Data Quality Approach. – San Diego: Academic Press, 2001.

Introducere

Geografia umană este o ştiinţă cu valenţe de largă interdisciplinaritate, care abordează mediul în optica metodelor şi a metodologiei specifice, sub raport spaţial, structural şi sistemic.

În corespundere cu Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice (Aprobat la Hotărârea Guvernului Nr. 199 din 13 martie 2013) Geografia Umană este parte componentă a ramurii Geonomice cu codul 15 (la rând cu alte ştiinţe despre Terra ca Geologia (codul 151), Geofizica (codul 152), Geografia (codul 153) şi altele (sub codul 154). Corespunzător Geografia Umană ca profil ştiinţific va fi cu codul 15.154. în componenţa profilului ştiinţific dat se includ următoarele specialităţi cu codurile corespunzătoare:

· 15.154.01 Geografia economică şi socială

· 15.154.02 Geografia populaţiei şi aşezărilor umane

· 15.154.03 Geografia istorică

Programa examenului de doctorat la profilul 15.154 Geografia Umană cuprinde direcţiile principale de cercetare la etapa contemporană, recunoscute din programele ciclului II (masterat). Luând în consideraţie că la doctorantură anul I doctoranzii studiază şi alte discipline, în acelaşi rând disciplinele teoretice din domeniul Geografiei umane programul dat se axează în mare măsură pe studiul direcţiilor metodologice şi teoretice dezvoltării direcţiilor ştiinţifice a geografiei. O deosebită atenţie se atrage la particularităţile şi specificul studiilor în şcolile geografice principale – şcoala geografică rusă, germană, franceză, americană, engleză, română. În acest plan se cere ca doctoranzii să cunoască lucrările principale din domeniu, care stau la baza dezvoltării direcţiilor ştiinţifice şi personalităţile naturii din domeniul dat.

La etapa actuală studiile moderne sunt efectuate tot mai mult la intersecţia diferitor direcţii ştiinţifice, precum geografie-demografie, geografie-economie, economie-sociologie, geografie-sociologie etc. De aceea, specialistul în Geografie umană trebuie să aibă cunoştinţe profunde în cele mai diverse ramuri ale ştiinţei – istorie, ştiinţe economice, filosofie, biologie, chimie, ecologie, sociologie, demografie şi alte ştiinţe şi direcţii ştiinţifice.

Conţinutul cursului

Partea I Probleme generale ale Geografiei umane

1. Obiectul de studiu al Geografiei umane . Definirea Geografiei umane ca ştiinţă şi evoluţia definiţieiîn şcolile geografice europene . Subiectele principale de cercetare: populaţia, economia, resursele naturale, cultura, politica, aşezările umane, statele, regiunile. Concepţiile şcolilor geografice ruse, franceze, române, despre structura Geografiei umane, (geografia ramurilor, geodemografia, geografia socială, geografia culturii, geografia modului de viaţă, geografia politică, geografia istoriei, geografia regională).

2. Etapele principale de constituire a Geografiei umane. Predecesorii Geografiei umane: Ch. Montesquieu (fondatorul determinismului geografic), Tifon Tünen (amplasarea spaţiilor a agriculturii). K. Ritter (fondatorul structurilor spaţiale). Şcoala germană de antropogeografie şi de geografie politică (Fr. Ratzel). Şcoala franceză de geografie umană (P. Vidal de la Blache ş.a.). Şcoala geografică anglo-americană. Şcoala geografică rusă (M. Lomonosov, N. Baranskii, Iu. Sauşkin ş.a.). Dezvoltarea geografiei umane în România (S. Mehedinţi, G. Vâlsan, V. Mihăilescu, I. Şandru ş.a.). Geografia umană în Republica Moldova (M. Radu) şi direcţiile principale de cercetare.

3. Metodele principale de cercetare ale Geografiei umane. Metodele tradiţionale de cercetare a geografiei şi metodele moderne: cartografică, statistico. Regionarea, clasificarea şi tipologizarea geografică.

Bibliografie:

1. Mehedinţi S. Terra. V.I-II. Bucureşti, 1994.

2. Erdeli G., Braghină C., Frasineanu D. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.

3. Negoescu B., Vlăsceanu Gh. Terra. Geografie economică. Bucureşti, 2002.

4. Neguţ S. ş.a. Geografie economică. Bucureşti, 2003.

5. Geografia economică şi socială mondială. Volumul I Chişinău, 1999.

6. Iaţu C., Muntele I. Geografia economică. Bucureşti, 2002.

7. Velcea I., Ungureanu Al. Geografia economică a lumii contemporane. Bucureşti, 1993

8. Efros V., Geografia economică mondială şi problemele globale, Suceava, 2001.

9. Алаев Э.Б. Социально-экономическая география: понятийно-терминологический словарь. Москва, 1983.

10. Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. Москва, 1973.

11. Радианова И. А., Бунакова Т. М., Экономическая география. Москва, 2005.

12. Максаковский В. П., Географическая картина мира – Глобальные проблемы человечества. Ярославль, 1996.

13. Максаковский В. П., Географическая картина мира –Региональная характеристика мира. Ярославль, 1995.

14. Максаковский В. П., Географическая картина мира – Общая характеристика мира. Ярославль, 1995.

15. Голубчик М. М., Евдокимов С. П. и др., Теория и методология географических наук. Москва, 2005

16. Мироненко Н.С., Ведения в географию мирового хозяйство, Москва, 2006

Partea II Sistema de ştiinţe a geografiei umane

2.1 Geografia populaţiei. Obiectul de studiu şi raporturile cu alte ştiinţe. Structura geografiei populaţiei ca ştiinţă. Metodele principale de studiu. Constituirea geografiei populaţiei ca ştiinţă. Lucrările prof. V.V. Pocşişevski, C.A. Kovalev; R.M. Kabo, B.S. Horev, V. Trebici, V. Cucu, Al. Ungureanu. Mişcarea naturală a populaţiei. Esenţa crizei demografice şi explozia demografică. Geografia aşezărilor umane şi rurale. Tipurile de aşezări umane. Resursele umane de muncă. Geografia migraţiei populaţiei. Cauzele şi tipurile migraţiei. Migraţiile politice. Esenţa şi particularităţile urbanizării. Tipologia localităţilor umane.

Bibliografie:

1. Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populaţiei. Iaşi, 2006.

2. Ilinca Nicolae, Geografia umană, Bucureşti, 1999.

3. Surd Vasilie, Geodemografia, Cluj-Napoca, 2001.

4. Trebici Vladimir. Populaţia Terrei. Buc. 1991.

5. M. Hachi, E. Sochircă, geografia populaţiei, Chişinău, 2012.

6. Vasile Cucu. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Buc. 1981.

7. Erdeli George, Dumitrache Liliana. Geografia populaţiei. Buc. 2001.

8. Mâtcu M., M. Hachi, Populaţia rurală a Republicii Moldova. Editura ASEM, Chişinău, 2008.

9. A. Grozav, particularităţile teritoriale ale tranziţiei demografice în Republica Moldova, Chişinău, 2012.

10. Голубчиков Ю. Н., География Человека, Москва, 2006

2.2 Geografia resurselor naturale. Locul geografiei umane în studierea resurselor naturale (B. Anucin, A. Minţ). Caracterul complex al problemei utilizării resurselor naturale (global, regional, local). Ecologizarea utilizării resurselor naturale. Conceptul de resurse naturale. Clasificarea resurselor naturale după diferite criterii. Potenţialul de resurse naturale al Terrei şi valorificarea acestuia. Disproporţiile teritoriale ale amplasării şi utilizării resurselor naturale. Conceptul evaluării resurselor naturale. Evaluarea resurselor funciare, minerale, climatice, de apă, biologice.

Bibliografie:

1. Răducanu Viorica. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.

2. Teodorescu Valentin, Alexandrescu Valeria, Terra. Geografia resurselor. Bucureşti, 2001.

3. Ungureanu Alexandru, Geografia resurselor naturale, Iaşi, 2000.

4. Ungureanu Irina, Muntele Ionel, Dragu Valeriu, Ghiorghiţă Constantin, Geografia mediului, Iaşi, 2003.

5. Ungureanu Alexandru, Nimigeanu Vasile. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 1980.

6. Реймерс Н.Ф. Природопользование: словарь-справочник. М. 1990.

7. Яншин А.Л. Мелуа А.И. Уроки экологических просчетов. М. 1991.

2.3 Regionarea economică. Diferenţierea spaţială a dezvoltării economice şi formarea regiunilor economice. Scopul, principiile şi criteriile regionării economice. Noţiuni de macro-, mezo- şi microregionare economică a statelor. Experienţa şcolii geografice ruse în dezvoltarea ştiinţei despre regionarea economică (lucrările lui N. Baranski, N. Kolosovski, T. Kalaşnikova, I. Belousov). Importanţa studiilor despre regionarea economică. Regionarea economico-geografică a teritoriului Republicii Moldova (M. Radul).

Conceptul de dezvoltare regională. Concepţiile dezvoltării regionale şi elaborarea politicii regionale. Economia de piaţă şi dezvoltarea regională, economică, regionarea fizico-geografică şi organizarea administrativ-teritorială. Rolul statului în dezvoltarea regională. Metodele şi căile de stimulare a politicii regionale. Priorităţile regionale ale dezvoltării economice. Politica regională în Republica Moldova.

Bibliografie:

1. Cocean Pompei. Geografie regională. Cluj Napoca, 2002.

2. Marin Ion, Marin Maria, Geografia regională, Europa, Bucureşti 2002.

3. Артaболевский И.Г. Региональная политика в развитых странах. Москва, 1997.

4. Мироненко Н. С., Страноведение. Теории и методы. Москва, 2001.

5. Гладкий Ю. Н., А. И. Чистобaев, Регионоведение, Москва, 2000.

6. Географический основы типологии регионов, Москва, 1995.

7. Amenajarea teritorială şi dezvoltarea regională, Cluj-Napoca, 2004.

8. География и проблемы регионального развития. Москва, 1989.

2.4.1. Geografia ramurilor economice mondiale. Locul geografiei economice mondiale în sistemul de ştiinţe. Noţiunile de bază şi metodele geografiei economice mondiale. „Teoria amplasării teritoriale” a lui Tünen şi „Teoria amplasării industriei” a lui A. Weber. Abordările universale ale istoriei economiei mondiale: schimbul formaţiunilor sociale (preindustriale, industriale şi postindustriale). Tipologia statelor lumii, după diferite criterii.

2.4.2 Agricultura mondială. Rolul agriculturii în economia contemporană. Istoria stabilirii agriculturii ca ramură. Factorii dezvoltării agriculturii: naturali, sociali, tehnico-economici. Tipurile principale de agricultură din diferite regiuni ale globului. Direcţiile principale ale comerţului internaţional cu produse agricole. Modernizarea agriculturii în statele lumii. Particularităţile spaţiale ale ramurilor şi subramurilor agriculturii. Populaţia şi problema alimentară.. Transformările în structura ramurală a agriculturii. Problemele şi direcţiile dezvoltării agriculturii mondiale în perspectivă. Studiile şcolilor geografice în domeniul geografiei agriculturii.

2.4.3 Industria mondială. Rolul industriei în economia mondială. Factorii principali ai dezvoltării şi repartiţiei ramurilor industriei. Structura ramurală. Tendinţele dezvoltării şi repartiţiei industriei. Dezvoltarea industriei şi problemele ecologice. Strategiile dezvoltării industriei. Transformările teritoriale în dezvoltarea industriei.

Industria energetică. Structura şi dezvoltare energeticii. Balanţa energetică. Principale state exportatoare şi importatoare de combustibili şi energie. Direcţiile şi problemele dezvoltării şi repartizării energeticii.

Industria metalurgică. Factorii de repartiţie a industriei metalurgice. Repartiţia teritorială a ramurilor industriei metalurgice. Transformările geografice în structura şi dezvoltarea ramurii. Principalele state exportatoare şi importatoare de metale.

Industria chimică. Structura ramurală şi importanţa. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei chimice. Transformările geografice în dezvoltarea, structura şi repartiţia ramurilor industriei chimice.

Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea ramurii. Factorii dezvoltării şi amplasării teritoriale a industriei constructoare de maşini.. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei constructoare de maşini în ţările lumii. Transformările geografice a amplasării şi dezvoltării ramurilor industriei constructoare de maşini .

2.4.4 Transporturile mondiale. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea transporturilor. Importanţa şi structura sistemului de transport. Formarea şi tendinţele dezvoltării actuale a sistemului de transport mondial. Impactul transporturilor asupra ecosistemelor. Indicatorii principali ai dezvoltării sistemului de transport. Traficul de pasageri şi cel de mărfuri. Rolul transportului auto şi al celui feroviar în dezvoltarea economică. Magistralele auto şi cele feroviare transcontinentale. Transportul maritim şi cel aerian şi rolul lor în sistemul de transport. Sistemul internaţional de telecomunicaţii şi sistemul Internet. Studiile geografice în domeniul geografiei transporturilor.

2.4.5 Sectorul serviciilor. Comerţul mondial. Tipurile principale de activitate în sectorul serviciilor. Conceptul de dezvoltare umană. Noţiune de calitate a vieţii. Rolul comerţului în dezvoltarea economică a statelor lumii. Structura şi direcţiile principale ale comerţului internaţional. Studiile ştiinţifice în domeniul geografiei serviciilor. Transformările contemporane în structura serviciilor.

Bibliografie:

1. Neguţ Silviu ş.a. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2003.

2. Geografia economică şi socială mondială, Vol. I, Chişinău, 1999.

3. Geografia economică şi socială mondială, Vol. II, Chişinău, 2004.

4. Raboca Nicolae. Agricultura mondială. Cluj-Napoca. 1994.

5. Raboca Nicolae. Energetica mondială. Cluj-Napoca. 1995.

6. Erdeli George, Braghină Cristian, Frăsineanu Dragoş. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.

7. Muntele Ionel, Geografia agriculturii, Iaşi, 2000.

8. Velcea I., Ungureanu A. Geografia economică a lumii contemporane. Bucureşti, 1993.

9. География мирового хозяйства. М., 1997.

10. Экономическая и социальная география зарубежного мира. Под.ред. В.В.Вольского. М., 1998.

11. Радионова И.А., Бунакова Т.М. Экономическая география. М., 1998.

12. Радионова И.А. Макрогеография промышленного мира. М., 2000.

13. Алисов Н.В.., Хорев Б.С. Экономическая и социальная география мира. М., 2000.

14. Радионова И.А. Промышленность мира. М., 2002.

15. Липец Ю.Г., Пуляркин В.А., Шлихтер С.В. География мирового хозяйства. М., 1999.

16. Раджабова Э.К. Мировая экономика. М., 2002.

2.4.6 Geografia socială. Obiectul de studiu şi structura geografiei sociale. Stratificarea socială a populaţiei (după nivelul de trai, religii, rase şi alţi indicatori). Geografia modului de trai. Noţiuni de „mod de trai” şi „nivel de trai”. Modul de trai urban şi cel rural. Tradiţiile naţionale. Abordările geografice şi metodele cercetării modului de trai. Comportamentul geografic al populaţiei urbane şi celei rurale. Studiile geografice în domeniu.

Bibliografie:

1. Родоман Б.Б. Введение в социальную географию. М., 1993.

2. Чистобаев А.И., Шарыгин М.Д. Экономическая и социальная география. Новый этап. Л., 1990.

3. Меркушева Л.А. География сферы обслуживания населения. Теория и методология. М., 1989.

4. Алексеев А.И., Ковалев С.А., Ткаченко А.Л. География сферы обслуживания: основные понятия и методы. - Тверь, 1991.

5. Hachi M., Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova, Chişinău, 2005.

2.4.7 Geografia turismului şi recreaţiei. Obiectul de studiu al geografiei turismului şi legăturile cu alte ştiinţe. Abordarea sistemică, antropologică şi de comportare în geografia turismului şi recreaţiei. Sistemele teritoriale de recreaţie. Factorii dezvoltării turismului şi zonelor de recreaţie. Metodele de evaluare. Potenţialul turistic şi de recreaţie al Republicii Moldova. Dezvoltarea turismului în Republica Moldova. Studiile geografice în geografia turismului şi recreaţiei.

Bibliografie:

1. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara. Turismul rural. Bucureşti, 1997.

2. Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu Puiu. Ecoturim. Bucureşti, 2000.

3. Cocean Pompei, Geografia Turismului, Cluj-Napoca, 2004.

4. Cocean Pompei, Prospectarea şi geoinformarea turismului, Cluj-Napoca, 2001.

5. Muntele Ionel, Iaţu Corneliu, Geografia Turismului, Iaşi, 2003.

6. Surd Vasile, Monografia Turistică a Carpaţilor Româneşti, Cluj-Napoca, 2008.

7. Cosmescu Ioan, Turismul, Bucureşti, 1998.

8. Giangă Nicolae, România. Geografia turismului, Cluj-Napoca, 2002.

9. Florea Serafim. Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Chişinău, 2005.

10. Miron Viorel. Turismul rural în Moldova. Chişinău, 2002.

11. Glavan Vasile. Resursele turistice pe Terra. Bucureşti, 2000.

12. Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu. Geografie generală a turismului. Bucureşti, 2002.

13. Miron Viorel, Tomiţa Petru. Managementul resurselor turistice din Republica Moldova, Chişinău, 2007.

14. Bran Florina, Dinu Marin, Simon Tamara. Economia turismului şi mediului înconjurător. Bucureşti, 1998.

15. Мироненко Н.С., Твердохлебов И.Т. Рекреационная география. М., 1981.

16. Александрова А. Ю., Международный туризм. М. 2002.

17. Николaенко Д. В. Рекреационная география. М. 2001.

2.4.8 Geografia culturii. Geografia culturii şi locul în sistemul ştiinţelor geografice. Constituirea geografiei culturii ca ştiinţă. Geografia calităţii populaţiei, geografia artei şi alte direcţii ştiinţifice. Mediul geografic şi diferenţierea culturii. Tradiţiile etnice în folosirea resurselor naturale. Geografia religiilor. Studiile geografice în geografia culturii.

Bibliografie:

1. Веденин Ю.А. Очерки по географии искусства. М., 1997.

2. Ковалев Е.М. Культурная география России. М., 1995.

3. Максаковский В.П. Географическая культура. М., 1998.

4. Брамлей Ю. В. Мировая культура. Традиции и современнее. М. 1991

2.4.9 Geografia istorică. Obiectul de studiu şi conţinutul geografiei istorice. Dezvoltarea geografiei istorice ca ştiinţă. Lucrările lui B.K. Iaţunski, B.C. Jekulin, V.P. Maksacovski. Locul geografiei istorice în sistemul de ştiinţe şi importanţa în dezvoltarea geografiei. Geografia istorică în Republica Moldova.

Bibliografie:

1. Жекулин В.С. Историческая география: предмет и методы. – Л., 1982.

2. Максаковский В.П. Историческая география мира. –М., 1997.

3. Голубчик М.М., Евдокимов С.П., Максимов Г.Н. История географии. –Смоленск, 1998.

4. Kрупеников И.А., История географической мысли в Молдове, Кишинэу, 1974.

2.4.10 Geografia politică. Geografia politică şi geopolitica. Obiectul de studiu al geografiei politice. Dezvoltarea geografiei politice ca ştiinţă. Concepţiile clasice ale Geografiei politice şi geopoliticii (Fr. Ratzel, R. Kyellen, K. Haushofer, H. Mackinder, A. Mahan, P. Vidal de la Blache). Geopolitica în perioada actuală. Globalizarea şi creşterea interdependenţii statelor lumii.

Frontierele politice: funcţia, tipologia, evoluţia. Frontierele de stat la etapa actuală, particularităţile în diferite regiuni ale Terrei. Conflictele teritoriale. Geografia politică şi federalismul. Geografia politică şi problemele organizării administrativ-teritoriale.

Bibliografie:

1. Simion Teodor P., Geoeconomia Terrei, Bucureşti, 1997.

2. Simion Teodor P., Introducerea în geopolitică, Bucureşti, 2003.

3. Martin Wight, Politica de putere, Traucere Tudor Florin, Chişinău, 1998.

4. Коледин Н.В. Политическая география. – СП., 1996.

5. Колосов В.А. Политическая география, проблемы и методы. –Л., 1988.

6. Колосов В.А., Мироненко Н.С. Геополитика и политическая география. –М., 2001.

7. Голубчик М.М. Политическая география. Смоленск, 1988.

8. Туровский Р.Ф. Политическая география. Москва-Смоленск, 1999.

Partea III Geografia umană a Republicii Moldova.

Aprecierea economică şi politică a poziţiei geografice a Republicii Moldova. Condiţiile naturale şi aprecierea lor economică. Resursele naturale şi valorificarea lor. Problema utilizării raţionale a resurselor naturale.

Populaţia şi aşezările umane. Particularităţile dinamicii, structurii şi repartiţiei populaţiei. Procesele demografice. Migraţia populaţiei în perioada contemporană. Tipurile de aşezări umane. Habitatul urban şi cel rural. Particularităţile reţelei de aşezări umane. Particularităţile geografice ale aşezărilor umane. Urbanizarea.

Particularităţile teritoriale ale dezvoltării economiei naţionale. Criza economică şi căile de atenuare. Reformele economice. Piaţa de muncă şi evoluţia şomajului.

Geografia ramurilor economiei naţionale. Particularităţile dezvoltării ramurilor economiei. Structura ramurală şi specializarea economiei. Agricultura şi dezvoltarea ramurilor principale. Tipurile de agricultură. Reforma agrară. Industria şi particularităţile dezvoltării. Structura ramurală şi repartiţia teritorială. Caracterizarea ramurilor industriei. Sectorul serviciilor şi dezvoltarea acestuia. Ramurile principale ale sectorului serviciilor. Geografia relaţiilor economice externe. Direcţiile principale ale comerţului extern. Regionarea economico-geografică.

Bibliografie:

1. Mâtcu Matei, Sochircă Vitalie. Geografia umană a Republicii Moldova. Chişinău: ARC, 2001.

2. Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei. Chişinău, 1982.

3. Mâtcu M., Hachi M., Populaţia rurală, Chişinău 2008.

4. Hachi M., Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova, Chişinău 2005

5. Sainsus V., Migraţiile populaţiei rurale în republica Moldova, Chişinău, 2006

6. Ungureanu Al., Groza Oct., Muntele Ionel, Moldova: Populaţia, forţa de munca şi aşezările umane în tranziţiile, Iaşi 2002

7. Muntele Ionel, Populaţia Moldovei, Iaşi 1998

8. Raportul naţional al Dezvoltării Umane. Republica Moldova, 2000. Chişinău, 2001.

9. „Moldova-21”, Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă, Chişinău, 2000.

10. Paladi Gh., Matei C. şi alţii, Transformările demografice, viaţa familiei şi sănătatea populaţiei, Chişinău, 2008

11. Рымбу Н.Л. Природные условия и ресурсы Молдавской ССР. Кишинев, 1985.

12. Берг Л.С. Бессарабия: Страна-Люди-хозяйство. –Петроград, 1918.

13. Mihailescu C., Sochircă V. Constantinov T., Ursu A., Boboc N., ş.a. Mediul geografic al Republicii Moldova. Vol. 1, Resursele naturale. Chişinău: Ştiinţa, 2006.

Lista bibliografiei obligatoriu de a fi consultată în original:

1. Mehedinţi S., Terra. Vil. 1-2, Bucureşti 1994.

2. Мироненко Н.С., Ведения в географию мирового хозяйство, Москва, 2006.

3. Ungureanu Al. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 2000.

4. Geografia economică şi socială mondială. V. 1 şi 2, Chişinău 1999 şi 2004.

5. Muntele Ionel, Geografia agriculturii, Iaşi 2000.

6. Ungureanu Al. Muntele Ionel, Geografia populaţiei, Iaşi 2006.

7. Cocean Popei, Geografia turismului, Cluj-Napoca, 2004.

8. Mâtcu M., Sochircă V., Geografia umană a Republicii Moldova, Chişinău: ARC, 2001.

9. Максаковский В.П. Географическая культура. М., 1998.

10. Радианова И. А. Макро-география промышленности, М. 2000.

11. Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. М., 1973.

12. Raboca Nicolae, Agricultura mondială, Cluj-Napoca, 1994.

INTRODUCERE

Examenul de doctorat la specialitate 521.01 are menirea de a consolida cunoştinţele şi competenţele teoretico-metodologice şi de cercetare avansată în domeniul Teoriei şi Politicii Economice.

Conţinutul programei cuprinde patru compartimente de bază: caracterul aplicativ al teoriei economice contemporane; tipologia, instrumentele şi eficienţa politicilor economice; experienţe şi practici în promovarea politicilor economice; metode şi instrumente aplicate în elaborarea politicilor economice.

În urma finalizării studiilor doctorale la specialitatea ştiinţifică 521.01, doctorandul trebuie să posede:

· competenţe cognitive: capacitatea de a înţelege şi interpreta contextul social, politic şi instituţional în care se elaborează teoriile economice şi se aplică politicile economice;

· competenţe profesionale: capacitatea de a analiza cauzele, mecanismele de funcţionare şi efectele politicilor economice, de a proiecta schimbări în ele;

· competenţe valorice: adoptarea şi aplicarea unei viziuni sistemice, riguros ştiinţifice în analiza politicilor economice.

Partea I. Caracterul aplicativ al teoriei economice contemporane

1.1. Piaţa muncii: echilibrul şi consecinţele dezechilibrelor

Piaţa muncii. Condiţiile de echilibru pe piaţa muncii. Modelul pieţei muncii. Indicatorii pieţei muncii. Dilema şomajului. Modelul ratei naturale a şomajului. Histereza şomajului. Euroscleroza. Problema şomajului în UE. Costurile şomajului. Caracteristicile pieţei muncii şi a şomajului în RM.

1.2. Piaţa bunurilor şi serviciilor: echilibrul şi consecinţele dezechilibrelor

Modelul pieţei bunurilor şi serviciilor. Condiţia echilibrului pe piaţa bunurilor şi serviciilor. Funcţia de consum. Rata consumului şi înclinaţia marginală spre consum. Funcţia de economisire. Înclinaţia spre economii şi înclinaţia marginală spre economisire. Funcţia de investiţii. Înclinaţia marginală spre investiţii. Rata dobânzii ca factor decesiv în modificarea investiţiilor. Rata dobânzii reală şi nominală. Rata dobânzii ex-post. Multiplicatorul investiţiilor. Echilibrul dintre economii şi investiţii în economia închisă. Cheltuielile publice şi impozitele. Achiziţii guvernamentale: funcţiia, factorii determinanţi. Exportul net şi factorii determinanţi.

Consecinţele dezechilibrelor pe piaţa bunurilor şi serviciilor.

1.3. Pieţele financiare: echilibrul şi consecinţele dezechilibrelor

Piaţa financiară şi funcţiile ei. Clasificarea pieţei financiare. Oferta de capital . Piaţa financiară primară. Piaţa financiară secundară. Bursa de valori. Factorii care influenţează tranzacţiile pe piaţa de capital.

Componentele şi structura pieţei monetare. Condiţiile de echilibru al pieţei monetare. Modelul ofertei de bani. Dependenţa dintre datoria publică şi baza monetară. Teorii ale cererii de bani. Teoria neutralităţii banilor. Efectul Fisher. Echilibrul pieţei monetare şi rolul ratei dobânzii în asigurarea echilibrului.

1.4. Modelul IS-LM: asigurarea echilibrului pe piaţa bunurilor şi piaţa capitalului

Caracteristicile şi ecuaţiile modelului IS-LM. Crucea lui Keynes. Cheltuielile planificate şi reale. Caracteristicile curbei IS. Caracteristicile curbei LM. Ecuaţiile algebrice în modelul IS-LM. Piaţa soldurilor monetare. Eficienţa politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare în modelul IS-LM. Echilibrul pe piaţa bunurilor şi piaţa capitalului în cazul preţurilor fixe şi în cazul preţurilor flexibile. Rezolvarea dezechilibrelor prin modelul IS-LM. Teoria deflaţiei datoriei. Construirea curbei AD în baza modelului IS-LM. Utilizarea modelului IS-LM în economia reală.

1.5. Modelul AD-AS: echilibrul macroeconomic general

Modelul cererii agregate. Efectele care influenţează traiectoria curbei cererii agregate.

Oferta agregată şi determinanţii ofertei agregate. Curba ofertei agregate şi ecuaţia algebrică. Modelul ofertei agregate in perioada scurta. Modelul salariilor rigide. Modelul preţurilor fixe. Modelul informaţiei asimetrice. Modelul incompetenţei lucrătorilor. Curba lui Phillips ca reflectare a curbei ofertei agregate. Modelul ofertei agregate in perioada lungă. Curbele ofertei agregate în diferite condiţii economice (studii de caz).

Relaţiile dintre cererea agregată şi oferta agregată în scopul atingerii echilibrului macroeconomic general în diferite condiţii economice. Echilibrul general în modelul AD-AS (studii de caz). Politici orientate catre cerere. Politici orientate către ofertă. Impactul politicilor orientate către ofertă asupra creşterii economice. Politici structurale.

Interacţiunea dintre modelul IS-LM şi AD-AS.

1.6. Modelele balanţei de plăţi: asigurarea echilibrului macroeconomic extern

Economia deschisă: caracteristici şi factori de influenţă. Evaluarea gradului de deschidere a economiei. Echilibrul macroeconomic general în modelul economiei deschise. Aspectele macroeconomice ale teoriilor comerţului internaţional. Comerţul exterior şi identitatea macroeconomică de bază. Eficienţa exportului şi importului.

Piaţa valutară şi componentele ei. Rata de schimb şi factorii ce o influenţează. Evaluarea ratei de schimb nominale şi reale.Teoria parităţii capacităţii de cumpărare. Sistemul monetar internaţional şi european. Sistemele ratelor de schimb fixe şi flexibile . Funcţiile exportului net şi a ratei de schimb.

Balanţa de plăţi externe şi structura ei. Contul curent şi structura contului curent. Contul mişcărilor de capital şi structura lui. Ecuaţia balanţei de plăţi. Rezervele valutare şi operaţiuni cu rezerve. Modelul balanţei de plăţi şi asigurarea echilibrului BPE. Modelul datoriei dependenţei interne şi externe şi a deficitului balanţei de plăţi. Criza balanţei de plăţi. Politici de echilibrare a balanţei de plăţi. Modelul Mudell-Fleming.

Partea II. Tipologia, instrumentele şi eficienţa politicilor economice

2.1. Obiectivele, costurile şi benenficiile politicilor economice

Contraverse privind politicile economice. Teoriile contemporane privind politicile economice. Obiectivele politicilor economice. Principiile generale în analiza politicilor economice. Principiile de luare a deciziilor în economia contemporană. Instrumente şi scopuri ale politicilor economice. Costurile şi beneficiile politicilor economice. Studiul teoretic şi aplicativ al modalităţilor de fundamentare şi implimentare a politicilor economice. Politici de restructurare şi creştere economică. Terapia de şoc şi terapia graduală.

Aspectul regional al politicilor economice.

2.2. Politica monetar-creditară: eficienţă şi costuri

Obiectivele, costurile şi scopurile politicii monetar-creditare. Componentele şi structura pieţei monetare. Condiţiile de echilibru pe piaţa monetară. Efectele de transmisie şi de multiplicare a politicii monetar-creditare. Metode de reglementare a ofertei monetare. Politica monetar-creditară în economia închisă. Limitele unei relansări monetare în diferite condiţii economice. Politica monetar-creditară în economia deschisă. Politica monetar-creditară în regim de schimburi fixe. Politica monetar-creditară în regim de schimburi flexibile. Efectele unei devalorizări. Limitele devalorizării. Condiţiile de eficacitate a politicii monetar-creditare în diferite condiţii economice.

2.3. Politica bugetar-fiscală: eficienţă şi costuri

Sectorul guvernamental. Deficitul şi excedentul bugetar şi impactul asupra economiei. Efectele unui excedent în diferite condiţii economice. Efectele unui deficit în diferite condiţii economice. Costurile deficitului şi excedentului bugetar. Metode de finanţare a deficitului bugetar. Senioraj. Efectul Oliver-Tanzi. Condiţiile de eficacitate a relansării bugetare în diferite condiţii economice.

Gradul de îndatorare a statului şi metode de finanţare a datoriei de stat. Impozitele şi impactul lor asupra PIB-lui. Politici de perfecţionare a sistemului de impozite şi taxe.Curba lui Laffer.

Obiectivele, costurile şi scopurile politicii bugetar-fiscale. Efectele de transmisie şi de multiplicare a politicii bugetar-fiscale. Politici de stabilizare automata. Politica bugetar-fiscală în economia închisă. Politica bugetar-fiscală în economia deschisă. Politica bugetar-fiscală în regim de schimburi fixe. Politica bugetar-fiscală în regim de schimburi flexibile. Condiţiile de eficacitate a politicii bugetar-fiscale în diferite condiţii economice.

2.4. Politica ocupării forţei de muncă: eficienţă şi costuri

Piaţa muncii şi politici de echilibrare a pieţei muncii. Costurile somajului. Politici active şi politici pasive antişomaj. Lupta împotriva şomajului structural. Politici de flexibilitate a muncii. Politici de solidaritate socială. Costul muncii şi politici de angajare. Politici de inserţie profesională. Condiţii de eficacitate a politicilor antişomaj.

2.5. Politicile economice în economia deschisă

Sistemul economiei de piaţă deschise. Piaţa valutară şi ratele de schimb. Balanţa de plăţi externe şi politica balanţei de plăţi. Asigurarea echilibrului dinamic intern şi extern al balanţei de plăţi.

Politici de stabilizare a cursului de schimb. Rezervele valutare. Eficienţa politicilor macroeconomice în economia mică deschisă. Politica comerţului exterior. Politici tarifare şi netarifare. Politica vamală.

Partea III. Experienţe şi practici în promovarea politicilor economice (studii de caz)

3.1. Experienţe de promovare şi eficienţa politicilor economice în diferite economii

Regulile de conduită ale politicii economice. Regula lui Tinbergen. Regulile lui Mundell. Dilemele moderne (inflatia, stagflatia, fluxurile de capital, somajul, etc.). Obstacolele insurmontabile în calea politicilor conjuncturale. Eficacitatea politicii bugetare in dependenta de evictiunea financiara a investitiilor particulare. Eficacitatea politicii bugetare in dependenta de mobilitatea capitalurilor. Politica de schimb in dependenta de mobilitatea capitalurilor. Dificultăţi ce apar în aplicarea politicilor de stabilizare. Efectele politicilor de stabilizare.

3.2. Eficienţa politicilor economice promovate în Republica Moldova

Eficacitatea comparata a masurilor in urmarirea unui echilibru intern. Politica monetară. Balanţa de plăţi a Republicii Moldova. Politica bugetară. Politica fiscală. Eficacitatea politicii bugetar-fiscale. Politica de schimb si politicile comerciale. Costurile si beneficiile politicilor economice. Normele de calitate.

3.3. Analiza comparativă a instrumentelor utilizate în promovarea politicilor economice în diferite economii

Combinaţia optima a instrumentelor conjuncturale. Eficacitatea comparata a masurilor de politica economica. Analiza comparată a proceselor inflationiste si politicilor antiinflationiste. Eficienţa politicilor antiinflaţioniste. Rata de sacrificiu. Analiza comparată a proceselor şi fenomenelor economice, respectiv prin poziţia potenţială a Republicii Moldova din grupul ţărilor care negociază aderarea la UE. Problemele de pe agenda de lucru a puterii publice în eforturile acesteia întreprinse în procesul de integrarea europeană.

Partea IV. Metode şi instrumente aplicate în elaborarea politicilor economice

Metode de analiză a datelor secundare. Descrierea. Analiza critică. Analiza comparativă. Interpretarea datelor. Formularea concluziilor.

Metoda balanţei. Balanţa legăturilor dintre ramuri. Aplicarea metodei balanţei la elaborarea bugetului de stat. Balanţa de plăţi. Balanţa ocupării forţei de muncă. Balanţa PIB-ului.

Metode calitative de analiză a politicilor economice.Analogia. Abordarea comprehensivă. Metoda situaţiilor de caz. Analiza SWOT. Metoda arborelui problemei. Analiza sistemică. Metoda megatendinţelor.

Metode cantitative de analiză a politicilor economice. Metode statistice. Agregarea. Măsurarea tendinţei centrale. Măsurarea dispersiei. Corelarea. Regresia. Modelarea. Condiţiile logice de existenţă ale modelului economic. Modele de cercetare aplicate în cercetarea teoriei şi politicilor economice. Condiţiile de validitate a modelului economic. Virtuţiile şi limitele modelării inductive şi deductive. Modelul haotic al proceselor macroeconomice: nelinearitate, complexitate, atractori, bifurcaţii. Conjecturi în modelarea haotică a proceselor macroeconomice. Metode de extrapolare, anticipare şi prognozare: method of moments, MLE (maximum likelihood estimation). Pachetul informatic Eviews, destinat efectuării estimărilor econometrice.

Metode de identificare a alternativelor. Brainstorming pentru definirea alternativelor. Metoda Delfi. Analogia. Benchmarking. Criteriile de selecţie a alternativelor.

Metode calitative de evaluare a alternativelor. Analiza SWOT. Analiza multicriterială. Metoda matriceală.

Metode cantitative d evaluare a alternativelor. Identificarea costurilor financiare şi economice. Identificarea beneficiilor: măsurarea şi calcularea valorii lor. Analiza cost-beneficiu. Evaluarea riscurilor şi incertitudinilor: analiza de risc, analiza senzitivităţii, analiza pe baza de scenarii.

Metode de implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor economice. Metoda Gantt. Analiza drumului critic. Metoda tabelului cu scoruri ponderate. Metode de monitorizare şi evaluare a politicilor economice.

Bibliografia recomandată:

1. Angelescu C., Socol C. Politici economice. Buc., Ed. Economica, 2009, ISBN 978-973-709-431-5

2. Angelescu C., Stanescu I. Politici economice. Buc., Ed. Economica, 2001 ISBN 973-590-5183

3. Angelescu C. Politici economice: Politici de creştere economică. Politici sectoriale. Buc., Ed. Economica, 2005, ISBN 973-709-132-9

4. Ciumara M. Politica economică. Piteşti, Ed.Independenţa economică, 2001 ISBN 973-8112-23-0

5. Chiriţa N, Scarlat E. Macroeconomie dinamică. Buc., Ed.Economica, 2001, ISBN 973-590-343-1

6. Preda D. Ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea durabilă. Buc.,Ed.Economica, 2002 ISBN 973-590-587-6

7. Cuhal R. Politica monetară şi instrumentele ei. Chş, USM, 2012, ISBN 978-9975-71-201-9

8. Dinu M. Fundamentarea şi coordonarea politicilor economice în UE. Buc., Ed.Economica, 2006, ISBN 978-973-709-230-4

9. Drăgan G. UE între federalism şi interguvernamentalism: politici comune ale UE. Buc., ASE, 2005, ISBN 973-594-674-2

10. Dunn W.N. Analiza politicilor publice. Iaşi, Ed. Polirom, 2010, ISBN 978-973-46-1700-5

11. Iancu A. Bazele politicii economice. Buc., ALL Beck, 1998, ISBN 973-98605-7-5

12. Manolescu G. Politici economice. Concepte, instrumente, experienţe. Buc., Ed. Economica, 1997

13. Morar R. Economie politică: politici economice. Buc., Ed. Lumina Lex, 2004, ISBN 973-588-755-X

14. Olah G. Repere de politică economică. Buc., Ed. Economica, 2001, ISBN 973-590-528-0

15. Politica regională. Buc., 2003, ISBN 973-7940-04-0

16. PNUD. Republica Moldova: politici de creştere economică, creare a locurilor de muncă şi reducere a sărăciei. Chş, 2005

17. Roman A. Politici monetare. Iaşi, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”, 2009, ISBN 978-973-703-500-4

18. Savenco L. Scopurile şi direcţiile principale ale politicii economice în Republica Moldova. Chş, 2006

19. Stiglitz J.E., Walsh C.E. Economie. Buc., Economica, 2005, ISBN 973-590-828-0

20. Ursachi E. Cercetarea problemelor politicii economice regionale în Republica Moldova: tz.dr. în şt.econ. Chş., 2008

21. Vârjan D. Economie şi politici sociale. Buc., ASE, 2004. ISBN 973-594-560-6

Introducere

Programa pentru examenul de doctorat la specialitatea 521.02 „Economie mondială şi REI” prevede analiza tendintelor si contradictiilor, legitatilor, caracteristice economiei mondiale si relatiilor economice internationale, precum si particularitatilor strategiilor internationale de dezvoltare economica si diversitatea modelelor nationale de dezvoltare.

Scopul si obiectivele programei sunt aprecierea cunostintelor teoretice in domeniul economiei mondiale, in special, posedarea aptitudinilor de argumentare profesionala, generalizare si sistematizare a informatiei, elaborarea modelelor economice a proceselor cercetate, aprecierea si interpretarea rezultatelor obtinute.

Absolventii studiilor de doctorat la specialitatea 521.02, trebuie să demonstreze competenţe şi capacităţi în analiza funcţionării legităţilor economice la nivel internaţional şi naţional, în conceperea specificului elementelor sistemului economiei mondiale, precum economiile ţărilor lumii, societăţile transnaţionale ş.a.; însuşirea trăsăturilor specifice sistemului comercial internaţional, abordările mediului de afacerile economice şi ale managementului în afacerile economice internaţionale; perceperea mecanismului şi metodelor de desfăşurare a tranzacţiilor economice pe pieţe internaţionale şi naţionale; perceperea mecanismului de realizare a operaţiunilor pe piaţa valutară; a metodelor de creditare a comerţului exterior; tendinţelor în fluxurile internaţionale şi naţionale de investiţii etc.

Competentele obtinute de doctoranzi in urma absolvirii studiilor doctorale la specialitatea 521.02, le va permite acestora sa activeze in domeniul relatiilor economice internationale, care reprezinta o multitudine foarte diversificata din punct de vedere al potentialului economic, intereselor, metodelor de activitate a subiectilor: intreprinderi nationale, societati transnationale, organe de stat, organizatii internationale, intreprinzatori mari, participanti la politica mondiala, spatiul global economic, financiar, informational, procesul international de cooperare. Specialistii in domeniul economiei mondiale si relatiilor economice internationale, se confrunta cu solutionarea problemei protejarii intereselor economice si politice in cadrul tranzactiilor comerciale internationale si cu alegerea formelor, metodelor si instrumentelor concrete de derulare a unei sau altei operatiuni economice externe.

CAPITOLUL I. SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE. Tendinţe CONTEMPORANE în dezvoltarea economiei mondiale

Tema 1. Economie Mondială şi Relaţii Economice Internaţionale ca ştiinţă. Obiectul ei de studiu

Obiectivele şi sarcinile cursului „Economie Mondială şi Relaţii Economice Internaţionale”, legătura cu alte discipline economice. Structura cursului.

Economia mondiala (EM): formare, dezvoltare, caracterizare. Conceptul de economie mondială. Esenţa economiei mondiale. Trăsături specifice şi etapele constituirii economiei mondiale contemporane. Factorii procesului de formare şi dezvoltare a economiei mondiale. Structura şi subiecţii economiei mondiale. Ştiinţa Economiei Mondiale şi Relaţiilor Economice Internaţionale (EMREI). Metode de cercetare ale EMREI. Predicţia şi previziunea evoluţiei EMREI. EMREI ca o ştiinţă preponderent nonexperimentală. Cercetarea fundamentală a EMREI.

Economia mondială în sens larg şi îngust. Esenţa şi particularităţile caracteristice ale economiei mondiale. Diversitatea economiei mondiale. Economia mondială la hotarele sec. XIX-XX-XXI. Caracteristica principalelor perioade de dezvoltare economică mondială. Tendinţe centrifuge şi centripete de dezvoltare a economiei mondiale. Limitele şi perspectivele dezvoltării Economiei Mondiale. Indicatori de dezvoltare a economiei mondiale.

Tema 2. Sistemul economiei mondiale: definiţii, etape de constituire, modele de dezvoltare economică

Economiile naţionale – principale componente ale economiei mondiale contemporane. Caracterizarea economiilor naţionale: criterii şi indicatori de caracterizare. Accentuarea interdependenţelor economice dintre statele lumii. Abordarea sistemică a economiei mondiale.

Diviziunea internaţională a muncii (DIM) ca factor de dezvoltare a EM. Esenţa şi motivaţia DIM. Factorii dezvoltării DIM. DIM şi tendinţele posibile ale dezvoltării economiei naţionale. Noţiuni de „diviziune internaţională a muncii”, „specializare internaţională”, „cooperare internaţională a muncii”. Tipurile de specializare internaţională. Tendinţe actuale în specializarea internaţională. „Specializarea internaţională pe ramuri”, „specializarea internaţională a produselor”. Principalii indicatori ai specializării internaţionale. Specializarea şi cooperarea internaţională. Metodele cooperării internaţionale.

Conceptul de cooperare economică internaţională: esenţa; premisele şi factorii ce au determinat apariţia cooperării economice internaţionale. Aspectele şi formele de manifestare ale cooperării economice internaţionale. Metodele cooperării internaţionale. Tendinţele actuale ale cooperării economice internaţionale.

Interdependenţele în economia mondială. Relaţiile Economice Internaţionale. Esenţa relaţiilor economice internaţionale. Cauzele principale de dezvoltare a relaţiilor economice internaţionale. Forme principale ale relaţiilor economice internaţionale. Circuitul economic mondial. Tendinţele şi principalii factori de dezvoltare a REI. Schimbările ce au loc în economia mondială şi influenţa lor asupra caracterului REI. Intensificarea Relaţiilor Economice Internaţionale la etapa actuală. Perspectivele de dezvoltare a REI în condiţiile accelerării progresului tehnico-ştiinţific, creşterii rolului interdependenţei economice, etc. Bilaterismul şi multilaterismul relaţiilor economice internaţionale. Analiza statică şi dinamică a REI. Analiza REI prin intermediul metodei unitatii dintre analiza si sinteza.

Piaţa mondială. Esenţa pieţei mondiale; cauzele apariţie pieţei mondiale; factorii ce contribuie la evoluţia pieţei mondiale; etapele de constituire a pieţei mondiale. Raportul noţiunilor „economie mondială”, REI, piaţa mondială. Raportul noţiunilor „schimb internaţional” şi „piaţa mondială”. Piaţa mondială ca rezultat al evoluţiei relaţiilor de piaţă. Piaţa mondială – sistem diversificat, microsisteme. Formarea preţurilor mondiale. Mecanismele formării preţurilor pe pieţele mondiale. Observarea şi analiza fenomenelor calitative şi cantitative în evoluţia pieţei mondiale.

Ordinea economică mondială. Noua ordine economică mondială. Ordinea economică mondială şi probleme ale guvernanţei mondiale. Contradicţiile noii ordini mondiale si criza societăţii internaţionale.

Modele principale ale dezvoltării ţărilor lumii. Modelul liberal (anglo-saxon). Neoliberalismul ca cel mai eficient model de dezvoltare şi răspândirea lui în economia mondială. Modelul social-democrat (european). Economia de piaţă continentală. Modelul neomercantilist (asiatic). Problema selectării modelului de dezvoltare. Particularităţile istorice a modelelor de dezvoltare economică şi influenţa lor asupra integrării economiilor naţionale în sistemul economiei mondiale. Construcţia modelelor economice ale dezvoltării ţărilor lumii în baza elaborării relaţiilor funcţionale în cadrul EMREI.

Postindustrializarea ca principala tendinţă în economia mondială. Esenţa postindustrializării. Problemele postindustrializării. Impactul postindustrializării asupra economiei mondiale. Particularităţile economiei viitorului.

Problema securităţii economice naţionale în sistemul economiei mondiale. Sancţiuni economice în relaţiile economice internaţionale (instrumente, mecanisme, pârghii etc.). Sancţiuni economice în relaţiile Est-Vest. Sancţiuni economice în relaţiile Nord-Sud. Sancţiuni economice în relaţiile din Orientul Mijlociu. Sancţiunile economice la graniţa dintre etic şi imoral în relaţiile internaţionale. Transformarea sancţiunilor economice în instrumente ale intereselor marilor puteri: SUA, Rusia, UE.

Tema 3. Internaţionalizarea, globalizarea şi transnaţionalizarea

Internaţionalizarea şi dezvoltarea economiei mondiale. Esenţa şi formele principale ale internaţionalizării. Eterogenitatea economiei mondiale.

Globalizarea: esenţa, avantaje şi dezavantaje. Implicaţiile globalizării asupra societăţii contemporane. Globalizarea economică ca proces continuu şi inevitabil. Creşterea economică şi procesul globalizării. Impactul procesului de globalizare asupra sistemului EM. Patru nivele ale globalizării: planetar, naţional, ramural, de firmă (microeconomic). Trei procese ce determină globalizarea. Consecinţele pozitive şi negative ale globalizării.

Pericolul monopoliilor şi oligopoliilor mondiale. Rolul statului în condiţiile globalizării. Problema valorilor şi concilierii sociale mondiale. Concepţia constituirii „societăţii deschise”. Problemele hotarelor naţionale în economia mondială. Particularităţile formării de mai departe a hărţii lumii la etapa actuală. Statul naţional si democraţia într-o lume în curs de globalizare. Globalizare şi Naţionalism la hotarul sec. XX-XXI. Apariţia statelor noi şi problemele integrării lor în sistemul EM. Consecinţele creşterii numărului de state pentru economia mondială. Hotarele economice şi politice din lume: caracteristica comparativă. Procesul de internaţionalizare şi transnaţionalizare prin prisma globalizării. Cuantificarea efectelor procesului de internaţionalizate şi transnaţionalizare. Cercetarea aplicativa a acestor procese.

Tema 4. Corporaţii (Societăţi) Transnaţionale: definiţie, strategii, efecte

Expansiunea Internaţională a Afacerilor. Conceptul şi criteriile de definire ale Corporaţiilor Transnaţionale (CTN). Transnaţionalizarea şi structurile macroeconomice. Delocalizarea internaţională a producţiei şi relocalizarea. Transnaţionalizarea şi integrarea economică. Corporaţiile transnaţionale şi multinaţionale în economia mondială. Noţiuni de „economie paralelă”. Structura Societăţilor Transnaţionale (STN). Filialele-fiice ale STN şi diversitatea lor. Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune ale STN. Noţiuni despre preţuri de transfer. Relaţiile CTN cu statele naţiune (statele-gazdă, statele-origine). Raporturi de forţe ale corporaţiilor transnaţionale. Principalele pieţe CTN/STN. Strategii de creştere a dimensiunilor economice a CTN/ STN. Corporaţiile transnaţionale şi transferurile de tehnici şi tehnologii. Analiza ex-ante şi ex-post a expansiunii CTN/ STN. Metoda inductivă, metoda deductivă şi metoda statistica in analiza rolului STN in economia mondiala.

Tema 5. Integrarea economică şi regionalizarea în economia mondială

Apariţia termenului de integrare economică internaţională. Analiza conceptului de integrare economică. Concepte cu privire la integrarea economică internaţională. Premise ale integrării economice internaţionale. Factorii determinanţi ale integrării economice internaţionale. Implicaţiile integrării economice internaţionale. Esenţa, obiectivele, şi etapele integrării economice internaţionale. Principalele forme de integrare economică internaţională. Avantajele generale ale integrării economice interstatale. Particularităţile integrării economice contemporane. Procese economice cu implicaţii globale şi Regionalismul. Regionalizarea şi integrarea. Noţiuni de regionalizare. Particularităţile regionalizării economiilor ţărilor lumii şi formele ei.

Integrarea Economică în America de Nord. Acordul de Comerţ Liber Nord-American (NAFTA). Integrarea Economică în America de Sud şi Caraibe. Asociaţia Latino-Americana (ALADI). Grupul Andin sau Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin-CAN). Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR) Piaţa Comună Central-Americană (PCCA-CACM). Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM). Zona de Liber Schimb a Americilor (FTTA): negocieri, perspective.

Integrarea economică în Asia. Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC). Integrarea Economică în Africa: probleme, perspective.

Integrarea economică în Europa: privire generală. Constituirea Comunităţii Economice Europene - Uniunii Europene. Aspecte ale Acordului European de Liber-Schimb (AELS). Constituirea Spaţiului Eonomic European (SEE). Acordul de Liber-Schimb din Europa-Centrală (CEFTA). Observarea şi analiza fenomenelor cantitative şi calitative în domeniul integrării economice şi regionalizării. Modelarea matematică, comparaţia, clasificarea, si analiza sistemică a integrarii economice internationale.

Tema 6. Organizaţiile Economice Internaţionale

Sistemul Organizaţiilor Economice Internaţionale: noţiuni, rolul lor în economia mondială. Tipuri şi forme ale organizaţiilor economice internaţionale. Organizaţii economice internaţionale regionale, subregionale si interregionale. Sisteme şi structuri ONU. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din Europa. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din Africa, America Latina, Asia şi Pacific. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din America de Nord. Organizaţii economice internaţionale cu caracter interregional. Organizaţii economice internaţionale ale producătorilor şi consumatorilor de produse primare. Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC). Grupul celor 77. Organizaţiile economice internaţionale ale ţărilor dezvoltate.

Evoluţia cadrului instituţional al economiei mondiale. Sistemul Naţiunilor Unite. Carta Naţiunilor Unite. Originea, scopurile, principiile S.N.U. Bugetul Naţiunilor Unite. Structura instituţională a Sistemului Naţiunilor Unite şi mecanismul său de funcţionare: Organizaţia Naţiunilor Unite; instituţiile (agenţiile) specializate, autonome; principalele direcţii de acţiune a Naţiunilor Unite în domeniul economic; deceniile ONU pentru dezvoltare şi strategia internaţională a dezvoltării economice.

Dezvoltarea economică sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Programe internaţionale de colaborare si dezvoltare economică. Programe speciale de asistentă şi cooperare în favoarea dezvoltării. Acordarea de asistentă de specialitate, promovarea şi întărirea colaborării internaţionale prin intermediul altor organizaţii autonome şi de specialitate din Sistemul Naţiunilor Unite cu preocupări şi atribuţii în domenii specifice. Cooperarea economică regională - programe regionale. Sinteza, documentarea si analiza sistemica a rolului organizatiilor internationale in economia mondiala si REI.

CAPITOLUL II. ECONOMIA ŢĂRILOR LUMII

Tema 7. Tipologia ţărilor lumii

Economia naţională şi interdependenţa economică dintre diferite ţări. Tipuri de interdependenţe dintre economiile naţionale. Regruparea ţărilor lumii şi schimbarea coraportului de puteri. Poziţia ţărilor dezvoltate, în curs de dezvoltare, cu economie în tranziţie. Perspectivele schimbării coraportului de puteri în economia mondială.

Economia mondială ca sistem complex, multilateral. Necesitatea clasificării ţărilor lumii. Criteriile clasificării ţărilor lumii. Clasificarea ţărilor după IDU. Clasificarea UNCTAD. Clasificarea Băncii Mondiale.

Indicatorii participării ţării în economia mondială. Criteriile şi indicatorii deschiderii economice. Noţiuni „economia deschisă mare”, „economia deschisă mică”. Indicatorii dezvoltării social-economice a ţărilor şi dimensionarea lor. Raportul dintre „nivelul dezvoltării economice”, „puterea economică”, „potenţialul economic”, „nivelul indicelui de dezvoltare economică”, „nivelul calităţii vieţii”, „creşterea economică”, „dezvoltarea economică”.

Tipologia economiilor naţionale. Ţări cu economia de piaţă dezvoltată. Ţările în curs de dezvoltare. Ţările cu nivelul mediu de dezvoltare.

Metoda comparaţiei ţărilor lumii. Metoda inductivă şi metoda deductivă, metodele statistice, metodele matematice, observaţia si clasificarea economiilor tarilor lumii.

Tema 8. Grupul ţărilor dezvoltate

Grupul ţărilor dezvoltate: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Potenţialul economic al ţărilor dezvoltate. G-8. G-20. OCDE. Principalele centre economice de dezvoltare şi competitivitate în economia mondială. Triada. SUA. Japonia. Uniunea Europeană. Pârghiile economice de influenţă ale ţărilor dezvoltate. Politici economice ale ţărilor dezvoltate. Politica bugetară. Politica monetară. Politici comerciale.

Tema 9. Politici de unificare Europene

Politica Uniunii Europene în domeniul concurenţei. Motivaţia politicii concurenţiale. Conţinutul politicii de concurentă în Uniunea Europeană. Politica Agricolă Comunitară (PAC). Necesitatea PACO. Obiective, principii ale PAC. Instrumente şi mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC. Caracteristicele politicii industriale comune a Uniunii Europene. Politica monetară europeană. Evoluţia tranziţiei la moneda unică. Funcţionarea Uniunii Monetare şi lansarea monedei Euro. Politica bugetară a Uniunii Europene: Principii, structura, proceduri. Politica socială comunitară: cauze, conţinut, evoluţie, realizări.

Tema 10. Ţările în dezvoltare

Conceptul de ţară în dezvoltare, Grupul ţărilor în dezvoltare: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Potenţialul şi nivelul economic al ţărilor în dezvoltare. Creşterea economică în ţările în dezvoltare şi cultura naţională. Noile state industrializate: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Modelul catching-up: cazul NSI şi ţările ECE. NSI din Asia de Sud-Est. NSI din America Latină. Ţările ECE. Diversitate şi probleme structurale a ţărilor în dezvoltare. Modelul de dezvoltare în China. Activitatea comercială a ţărilor în dezvoltare. Fluxurile de capital ale ţărilor în dezvoltate.

Tema 11. Economia ţărilor în tranziţie

Conceptul de ţară în tranziţie – trecerea de la economia planificată la economia de piaţă. Direcţii generale ale transformărilor de piaţă. Consensul de la Washington şi Post Washington. Postindustrializarea şi modelul catching-up. Transformări sistemice în fostele ţări comuniste şi în China. Concurenţa în economiile de tranziţie. Grupa de ţări cu economia în tranziţie spre economia de piaţă: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Elemente specifice ale procesului de tranziţie în ţările din Europa centrală. Tranziţia din ţările Europei Centrale: cazul Poloniei. Locul şi rolul R. Moldova în economia mondială. Caracterul şi indicatorii deschiderii economice a R. Moldova.

Tema 12. Participarea Republicii Moldova la procesele de integrare economica regională şi internaţională

Analiza realizării şi perspectivelor relaţiilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Realizarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi a Planului de Acţiune Uniunea Europeană-Moldova. Republica Moldova în Contextul lansării Politicii de Vecinătate. Participarea Republicii Moldova la Cooperarea Economică din Europa de Sud-Est. Cooperarea economică la Marea Neagra. Asociaţia Liberului Schimb din Europa Centrală (CEFTA).. Iniţiativa Central Europeana (ICE). Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică. (ODDE).GUAM.

CAPITOLUL III. Circuitul Economic Mondial

Tema 13. Fluxurile Internaţionale de bunuri şi servicii. Comerţul internaţional

Fluxuri Internaţionale - Circuit Economic Mondial – Relaţii Economice Internaţionale. Mobilitatea factorilor de producţie mondiali. Îmbinarea liberalizării şi protecţionismului în politica economică externă. Criteriile de libertate economică.

Teoriile comerţului internaţional. Teoriile clasice. Comerţul bazat pe avantajul absolut: Adam Smith. Comerţul bazat pe avantajul comparativ: David Ricardo. Productivitatea muncii şi avantajul comparativ. Câştigurile şi pierderile ce revin din participarea la comerţul internaţional. Productivitatea, salariile şi comerţul internaţional. Principalele idei ale modelului HOS. Paradoxul lui Leontieff. Modelul standard al comerţului internaţional. Efectul creşterii economice. Modele contemporane ale comerţului internaţional. Abordarea neo-factorială. Abordarea neo-tehnologică. Abordări privind comerţul internaţional bazate pe similarităţi. Abordări privind comerţul internaţional bazate pe diferenţe. Economiile de scară, concurenţa imperfectă şi Comerţul internaţional. Economiile de scară şi costurile de producţie. Intensitatea şi abundenţa factorilor de producţie. Competiţia monopolistă şi comerţul internaţional. Oligopolul şi schimburile internaţionale. Mişcarea internaţională a factorilor de producţie.

Fluxurile comerciale internaţionale. Schimburile comerciale internaţionale şi trăsăturile lor generale. Produsele comercializate şi necomercializate, exportate şi importate. Comerţul internaţional şi comerţul exterior: parametri, indicatori. Evoluţia şi esenţa comerţului internaţional. Cuantificarea fluxurilor comerciale internaţionale şi determinarea structurii acestora. Analiza dinamica a fluxurilor comerciale.

Rolul OMC în reglementarea comerţului mondial. Rezultatele activităţii OMC – probleme, realizări, perspective. Participarea Republicii Moldova la OMC. Reorientarea geografică şi evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova. Repartizarea geografică a comerţului internaţional pe zone geografice. Dinamica comerţului exterior al Republicii Moldova în ultimii zece ani (pe zone geografice şi grupe de produse). Comerţul exterior al R. Moldova cu ţările CSI: evoluţii, probleme. Comerţul exterior al R. Moldova cu ţările UE: evoluţii, probleme. Comerţul cu servicii: evoluţii, particularităţi, probleme. Participarea Republicii Moldova la procesul de integrare economică regională. Impactul asupra comerţului exterior şi politicii comerciale ale Republicii Moldova.

Instrumente de politici ale comerţului internaţional. Indicatori de măsurare a gradului de integrare in comerţul internaţional (Gradul de deschidere al economiei respective, Înclinaţia către export, Rata de penetrare pe piaţa internă, Raportul de schimb, Indicatori ai gradului de specializare internaţională, Indicatori ai gradului de concentrare a exporturilor şi importurilor). Crearea si deturnarea de comerţ. Politica comercială de promovare şi de stimulare a exporturilor. Rolul ei în dezvoltarea comerţului exterior al R. Moldova.

Politica comercială tarifară: obiective, funcţii, instrumente de aplicare. Politica tarifară a R. Moldova. Protecţia tarifa