Mijloace de prevenire si combatere a poluarii

Actiunile de prevenire si combatere a poluarii industrial si urbane

Aceste actiuni difera in functie de tipul de poluare si mediul in care poluantii sunt dispersati si intra in atributia celor care produc poluarea respective, dar au intotdeuana urmatoarele directii:

- Reducerea emisiilor de agenti poluanti- Canalizarea si canalizarea agentilor poluanti- Tratarea agentilor poluanti in vederea neutralizarii actiunilor lor nocive prin utilizarea

proceselor natural si tehnologice

In industrie si transport reducerea emisiilor poluante este posibila prin utilizarea de solutii tehnologice care sa tina cont nu numai de randamentul imediat al instalatiilor ci si efectul de durata asupra mediului.

De multe ori aceste solutii s-au dovedit a avea si evidente avantaje economice. Astfel, montarea de filter pentru retinerea compusilor cu sulf din combustibilii fosili, duce pe langa protectia atmosferei si o cantitate semnificativa din acest element, utilizabil ulterior in scopuri economice. Reciclarea gazelor emise de termocentralele si unele instalatii ale industriei chimice prin arderea lor din nou, constituie masura antipoluanta , dar in acelasi timp si una de economisire a energiei.

In acelasi mod se pune problema reciclarii apei industrial intr-un circuit tehnologic inchis avand ca rezultat economisirea de materii si energie.

Limitarea emisiilor poluante datorata transportului se realizeaza prin intriducerea in exploatare a unor autovehicole cu randamente mai mari si consumuri reduse prin inlocuirea tetraetilului d eplumb din benzina cu alte substante netoxice si chiar prin inlocuirea benzinei cu alcool.

Poluantii proveniti din nisa umana.

Reprezentati in principal de deseuri pot fi redusi prin confectionarea unor ambalaje economice, prin dimensionarea consumurilor si colectarea materialelor reutilizabile.

Substantele nocive emise in atmosfera sunt cu atat mai poluante cu cat concentratia lor este mai mare deasupra unei regiuni date. De aceea, se utilizeaza ca mijloc de dispersie a lor, evacuarea la inaltimi de pana la 200-300 de metri(in deosebi la termocentarle). De asemenea in vederea dispersiei industrial cosurile de emisie trebuie amplasate tinandu-se seama de relief si conditiile meteorologice(vant, ceata si

precipitatii). Prin amplasarea judicioasa a surselor de poluare, in raport cu vanturile dominante este posibila realizarea protectiei asezarilor umane si a unor culture agricole sensibile(vii, livezi, legume) chiar daca amplasarea acestor surse devine obligatorie in preajma lor.

Capacitatea naturala de autopurificare a mediului contribuie in toate cazurile la reducerea efectului nociv al poluantilor, dar este cel mai evidenta in cazul poluarii atmosferice. Un procent ridicat de poluanti gazosi in atmosfera reactioneaza sub influenta razelor solare si umiditatii spre compusi stabili inofensivi sau mai putin poluanti. Un travaliu intens de purificare isi desfasoara si vegetatia prin absortia de gaze si pulberi din atmosfera sau prin absortia poluantilor din solutiile solului, de acea se recomanda plantarea in jurul obiectivelor industrial a unor perdele forestiere din specii rezistente la poluanti.

Solul poate functiona ca system epurator pentru diversi poluanti industriali in concentratii rezonabile, ca urmare a proprietatilor sale de absortie sia activitatilor biologice ce se desfasoara in el. Pentru a lua, pentru a explaota in mod efficient procesul de autoepurare naturala este necesara evitarea supradimensionarii obiectivelor care produc poluarea.

Limitarea poluarii produse de activitatile agricole

Vizeaza in primul rand reproducerea cantitatii de substante cu effect poluant in cresterea randamentului lor de utilizare si in al doilea rand substituirea lor treptata cu produsi sau tehnologii nepoluante prin promovarea tendintei de redescoperire de catre agricultura moderna a unor procedee agricole traditionale, tendinta definitiva astazi prin termenul de agricultura ecologica (biologica sau organica).

Stabilirea dozelor necesare de ingraseminte trebuie sa se bazeze pe continutul solului in elemente nutritive si a necesitatilor plantei de cultura; supradozarea nu aduce sporurile asteptate de productie continuind sursa de poluare si de risipire aa acestor ingraseminte. In acest sens, mentionam ca pentru optimizarea dozelor de fertilizanti, in Tarile de Jos se realizeaza annual peste 600000 analize de sol (J. Poly, 3978). Modelul de aplicare al ingrasemintelor poate ameliora sau accentua fenomenele de poluare si de risipa; aplicarea functionata a ingrasemintelor azotate are avantajul aprovizionarii permanente a plantelor si evitarea indepartarii substantei active prin fenomene de spalare la suprafata sau in adancime justificandu se in unele cazuri cu toata penuria de combustibil. Aplicarea ingrasemintelor chimice in timpul iernii cand solul este inghetat la o adancime mare si acoperit cu zapada este contraindicate, deoarece din topirea zapezii acestea pot fi in intregime indepartate, Poland apele curgatoare si lipsind de pe terenurile de pe care s-a imprastiat (judetul Timis in iarna anului 1982). Crearea de ingraseminte chimice care pun treptat in libertate elementele necesare, cum este cazul florandinului, deschide o perspective noua economisirii si evitarii poluarii solului. Un mijloc efficient si relative la indemana, il constituie marimea ponderii ingrasemintelor organicein fertilizarea mai larga a gunoiului de grajd si a culturilor de leguminoase.

Reducerea poluarii cu pesticide reprezinta unul dintre principalele deziderate ale combaterii integrate a speciilor daunatoare. Activitatea de combatere integrate reundeste mijloace biologice si agrotehnice bazata pe controlul reciproc al populatiilor din agroecosisteme sip e utilizarea rationala a unor pesticide de maxima selectivitate.

Practica aplicarii pesticidelor chimice a aratat ca o populatie de daunoatori nu poate fi complect eliminata, ea poate fi insa mentinuta la un nivel inferior densitatii de la care produce pagube semnificative. Acest nivel numit si prag economic de daunare variaza in functie de specia daunatorului, specie cultivata afectata, conditiile de daunare si se exprima in numar de indivizi daunatori / mp/ha/ramuri/fructe/pomi etc.

Scopul mijloacelor biologice de combatere este tocmai de a mentine populatiile de daunatori sub pragul economic folosinde mecanismele biologice de control a efectivelor prin intermediul speciilor de pradatori si paraziti autohtoni sau introdusi de om. In cazul tratamentelor chimice, actiunea efectivelor de daunatoni scade rapid sub pragul de daunare dar se refac tot atat de repede. Mijloacele de combatere biologica au efect mai tardiv dar de lunga durata, tinzand spre stabilitatea efectivelor de daunatori la valori reduse.

Masurile de combatere integrate se bazeaza pe:

-cunoasterea profundata a dinamicii principalelor populatii de daunatori si dusmani ai acestora in functie de modificarile factorilor ecologici din biotope pentru stabilirea momentului de aplicare a actiunilor de combatere (prognoza de avertizare);

-utilizarea populatiilor de pradatori si paraziti ai daunatorilor prin preajma lor in agroecosisteme(limitarea tratamentelor chimice) sau inmultirea in laborator. Dintre pradatorii si parazitii ce se intalnesc cu adulti, oua sau larve de daunatori, se evidentiaza unele specii de acarieni ( Phytyoselius persimilis, Chrysopa sp), insecte (Trichogramma sp., Eucarsia Formosa, Aphidius matricarie, Hebrobracon hebetor etc.) iar dintre microorganizmele parasite ale unei bacteria (Bacillus thuringiensis), ciuperci entomopatogene(Beauveria basiana, Aschersonia alejrodis) etc.

-utilizarea fenomenelor alelopatice antogonice prin introducerea artificialaa imunitatii la unele plante cultivate sau favorizarea profilaxiei mutuale bilaterale. De exemplu, tratarea cu suse slabe de Agrobacterium tumefaciens sau Agrobacterium radiobacier susa 84 poate limita atacul de cancer la vita de vie si pomi. In culturile intercalate de morcov cu praz este limitata depunerea oualelor atat de musculita morcovelui cat si de musculita cepei;

-adoptarea unor m