1. Aşezare geografică

Râul Săsar face parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa care este situat în

partea de nord şi nord-vest a ţării noastre.

În partea de nord se învecinează cu graniţa Ucrainei iar în partea vestică, cu

graniţa Ungariei. Pe teritoriul ţării noastre, în partea estică este mărginit de bazinul

hidrografic al Siretului, în zona sudică, de bazinul Mureşului iar în partea de sud-

vest, de bazinul Crişurilor.

Suprafaţa totală a bazinului este de 22 380 km2 din care subbazinul Someş

deţine 70%, subbazinul Tisa 20% iar subbazinul Crasna 10%.

Regimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea

bogată şi densă având o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2.

Perioadele indelungate de îngheţ (6-7 luni/an), prezenţa circurilor şi văilor

glaciare generează în zonele alpine scăderea debitelor. În zonele mai joase, ploile

bogate contribuie la o fragmentare mai accentuată a reliefului. Apele freatice din

abundenţă asigură alimentarea cu apă a râurilor mici. În lunile mai-iunie,

alimentarea pluvială crează în regiunile depresionare viituri relativ mari.

Râul Săsar este afluent al râului Someş care străbate judeţul Maramureş între

Benesat şi Seini pe o distanţă de 50 km.

Râurile judeţului Maramureş, datorită regimului precipitaţiilor şi a diversităţii

reliefului, prezintă un regim hidrologic relativ variabil cu viituri puternice care

generează degradarea albiilor şi a malurilor.

Râul Săsar traversează municipiul Baia Mare care este situat în partea vestică a

judeţului Maramureş, la o altitudine medie de 228m faţă de nivelul mării, fiind

cuprins de coordonatele geografice 47039’ - 47048’ latitudine nordică şi 23010’ -

23030’ longitudine estică. În partea de nord se învecinează cu munţii Ignişului, la 1

sud cu localităţile Recea şi Groşi, la est cu oraşul Baia Sprie iar la vest cu oraşul

Tăuţii Măgherăuş.

Denumirea iniţială a râului „Rivulus Dominarum” (Râul Doamnelor) a fost

acordată şi localităţii aşa cum reiese din documentele istorice.

Atestat documentar în 1329 sub numele de Rivulus Dominarum , oraşul Baia

Mare s-a dezvoltat economic în primul rând ca centru de exploatare şi prelucrare a

minereurilor auro-argentifere şi complexe.

În 1960 populaţia oraşului a ajuns la 70 000 de locuitori, an în care dezvoltarea

economică şi urbanistică a ajuns la apogeul acelei perioade. Această dezvoltare a

impus şi extinderea lucrărilor de alimentare cu apă şi gospodărire comunală. Până

la această dată toate intreprinderile îşi asigurau necesarul de apă din surse proprii.

În 1960-1964 s-a executat acumularea Strâmtori pe râul Firiza şi lacul

compensator Berdu. În prezent se construieşte acumularea Runcu pe râul Mara cu

un volum util de 24x106 m3, ce va asigura un debit de cca. 3500l/s de apă.

2. Clima

Clima regiunii se caracterizează prin temperaturi în luna ianuarie de 4...-16 0C şi

precipitaţii medii anuale de 800 – 1400 mm.

Temperatura medie multianuală în luna ianuarie este de -2,80C iar în luna iulie

de 20,40C.

Temperatura medie anuală este de 9,40C iar precipitaţiile medii anuale, de 976

mm.

Curenţii vestici, atlantici şi adăpostul estic creat de rama munţilor înalţi de peste

1700 m, atenuează asprimea iernii şi căldura verii, creând un climat continental

moderat.

2

3. Relieful

Depresiunea Baia Mare este situată în zona de contact dintre Platforma

Someşeană şi Carpaţii Orientali, pe latura sudică a munţilor vulcanici Ţibleş şi

Gutâi.

Altitudinile cele mai coborâte, de 140 – 145m se întâlnesc în zona Merişor unde

are loc confluenţa Someşului cu Lăpuşul. Spre sud, sud-vest şi est altitudinile cresc

treptat depăşind 300m.

4. Hidrogeologia

Sistemul de văi este reprezentat de cele trei râuri principale: Someş, Săsar şi

Lăpuş. Aceste văi sunt rezultatul proceselor de eroziune şi acumulare a reţelei

hidrografice.

Valea Săsarului este reprezentativă pentru ţinutul Baia Sprie şi Baia Mare. Se

întinde de la M-ţii Gutâi şi Măgura până la confluenţa cu Lăpuşul. Este situată la o

altitudine nordică mijlocie de 47040’.

Râul Săsar izvorăşte la poalele munţilor Gutâi, dintr-o regiune cuprinsă între

vârful Măgura şi Dealul Negru.

Pe acest traseu, Valea Săsarului are orientarea E-NE de la Măgura – Gutâi – Baia

Sprie – Baia Mare – Satul Săsar – Valea de Jos a Lăpuşulu (la vest de Lăpuşel).

(vezi anexa 2)

În dreptul oraşului Baia Sprie, lunca râului Săsar are doar câţiva metri şi se

lărgeşte treptat ajungând să aibă câţiva km la confluenţă. Terasele Săsarului sunt

mai dezvoltate în partea stângă. În partea dreaptă a râului sunt mai puţin vizibile.

3

5. Descrierea râului Săsar

Are o lungime de 31,6 km.

Bazinul râului Săsar are o suprafaţă totală de 311km2.

Imaginea râului Săsar la temperatură de -150C

După captarea pâraielor de la baza muntelui, râul Săsar îşi croieşte sensul de

curgere spre sud –vest şi după ce trece de oraşul Baia Sprie îşi schimbă direcţia

spre vest. După ce traversează municipiul Baia Mare, în dreptul localităţii Recea

face o cotitură îdreptându-se sud-vest şi se varsă în râul Lăpuş.

Cei mai mulţi afluenţi ai râului Săsar curg dinspre versantul muntos de nord.

În partea vestică Săsarul captează o serie de pâraie cum sunt: Pârâul Sf. Ioan,

Pârâul Roşu şi Pârâul Borcutului. În partea stângă a râului, afluenţii lipsesc. Există

doar câteva pârâiaşe care ies în evidenţă doar în timpul precipitaţiilor.

Nivelul maxim de alimentare se înregistrează primăvara (martie - aprilie), o dată

cu topirea zăpezilor.

4

6. Regimul de curgere a râului Săsar

Râul Săsar are un regim de curgere permanent cu variaţii puţin însemnate.

Această curgere este controlată de un regim pluviometric relativ echilibrat.

Pe raza municipiului Baia Mare, suprafaţa bazinului de recepţie este de 248 km2.

Viteza de curgere mare (0,7%) şi erodările care se crează se datorează pantei

mari a râului în zona municipiului. Acest lucru prezintă motivul principal al uzurii

lucrărilor de regularizare. Aceste lucrări constau în praguri de fund, ziduri de

sprijin din beton cu înălţimea de cca. 2m care se continuă cu pereuri din piatră.

7. Principalii poluatori ai râului Săsar

Starea actuală de poluare a râului Săsar se datorează în cea mai mare parte

situaţiei creată de deversarea necontrolată a apelor impurificate din activităţile

industriale de dinainte de anul 2000 dar mai ales înainte de anul1989.

Aceste evacuări pot fi grupate astfel:

Evacuări de ape uzate menajere: SC Urbis SA – Baia Sprie, SC Vital SA –

Baia Mare;

Evacuări de ape uzate din industria minieră: E.M Şuior, E.M.Cavnic, E.M.

Baia Sprie, E.M Săsar;

Evacuări de ape uzate din industria metalurgică neferoasă: S.C. Phoenix S.A

(actual S.C Cuprom S.A), S.C Romplumb S.A, U.P Săsar, U.P Baia Sprie.

Evacuări de ape uzate provenite de la: iazurile de decantare în funcţiune sau

în stare de conservare: Tăuţi de Sus.

Halde de zgură: S.C Romplumb S.A, S.C Phoenix S.A

Săsarul transporta în acea perioadă în apele lui steril de la flotaţiile băimărene

care atunci când volumul apei scadea devenea foarte concentrat. La niveluri reduse 5

ale apei, datorită vitezelor mici de curgere, pe patul albiei se depunea un strat de

steril cu o grosime medie de 15-20cm.

Apele reziduale erau evacuate în cursul râului Săsar şi al afluenţilor săi (pârâul

Racoş şi pârâul Firiza)]. Ponderea ca importanţă chimică aparţinea intreprinderilor

industriale (uzinele de preparare a minereurilor, unităţile de transport auto, unităţile

spitaliceşti, industrie alimentară, etc).

Apele reziduale de la instalaţiile de prelucrare a minereurilor conţineau cantităţi

mari de suspensii minerale, rezidiuu fix, metale grele (Pb, Cd, Cu, Zn), Mn, reactivi

de flotare, fenoli, cianuri, etc

Deşi existau instalaţii de epurare, uneori datorită modificărilor de profil sau a

măririi producţiei apa evacuată nu era corespunzătoare.

În prezent, apa râului Săsar este afectată de deversări constante sau accidentale

din activităţi de minerit, metalurgie şi ape menajere. Principalii poluatori sunt:

Pentru indicatorul Mn:

- Exploatările miniere Baia Sprie, Herja, Flotaţia Centrală şi SC Romplumb

SA

- Ponderea principală o are EM Herja, unde se impune retehnologizarea

staţiei de epurare a apelor uzate prin adaptarea capacităţii la volumul şi

încărcătura chimică a apelor uzate.

Pentru indicatorul Cu:

- Sporadic SC Cuprom SA Baia Mare

Aport din fondul natural

6

Imaginea râului Săsar în timpul verii

8. Calitatea apei râului Săsar

Controlul calităţii apei se realizează prin monitorizare în flux rapid şi lent

(analize fizico-chimice şi biologice) în cadrul S.G.A. Maramureş şi expertize

fizico-chimice şi biologice în cadrul APM Maramureş, după metode standardizate.

La nivel de bazin, secţiunile urmărite pentru râul Săsar sunt stabilite în amonte de

Baia Sprie şi în aval de Baia Mare.

Caracterizarea globală a calităţii resurselor de apă se realizează în conformitate

cu prevederile „Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea

calităţii apelor de suprafaţă „ aprobat prin Ordinul nr.1146/10.12.2002, care

înlocuieşte STAS 4706/1988.

Conform normativului clasificarea apelor se face în 5 clase de calitate iar

indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor.

7

Determinări fizico-chimice:

Indicatori fizici

Regimul oxigenului

Nutrienţi

Ioni generali, salinitate

Metale

Substanţe toxice organice

Determinări fizico-chimice la sedimente

Analize biologice

Analize microbiologice

Tabel

Încadrarea în clase de calitate a apei râului Săsar

B.H. Curs apă Tronson Lung

km

Clasa de calitate (Ordin nr. 1146/2002)

Inf.fiz Regimoxigen

Nutrienţi

Ionigen. metale Ind.

biol

Someş Săsar

Izvoare-E.M. Baia Sprie 12 I I III II V I

E.M. Baia Sprie-confl.r.Lăpuş 19 I I III V V -

Din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă, cursul de apă Săsar este

considerat o zonă critică . Pe acest curs de apă nu sunt prize de apă sau folosinţe

afectate.

Indicatorii calităţii apei sunt reprezentaţi sub formă de grafic în

anexa 1.

Din valorile afişate rezultă depăşiri ale limitelor maxime admise ce s-au

înregistrat pentru următorii indicatori: pH, oxigen dizolvat, mangan, zinc, plumb.

Toţi ceilalţi indicatori s-au situat mult sub limita maximă admisă.

S-a constatat că apa Săsarului chiar de la izvoare prezintă depăşiri la unii

indicatori (Zn, Mn) datorită fondului natural existent.

8

Apa râului Săsar este degradată chimic în aval de Baia Sprie până la

confluenţa cu râul Lăpuş, pe o lungime de 19 km datorită evacuărilor de ape uzate

din amonte neepurate sau epurate insuficient, generate în principal de industria

minieră şi metalurgie.

Râul Săsar este considerat un râu mort având biocenoza pustiită. Au dispărut

peştii, batracienii, grupe întregi de nevertebrate (viermi, gasteropode, celenterate,

artropode). In amonte de Baia Sprie, apa râului conţine un fitoplancton format din:

Diatomee (Ceratoneis, Cymbella, Diatoma), zooplancton reprezentat de Cladocera

şi macrozoobentos ce conţine: Ephemeroptera, Trichoptera şi Coleoptera. In aval

de Baia Mare, apa râului Săsar conţine fitoplancton reprezentat de Diatomee,

Cyanophyte, Bacterii, zooplancton evidenţiat prin Ciliate şi Cladocere.

Organismele benctonice sunt absente. Disparitia zoobentosului subliniază gradul

ridicat de poluare pe care îl are apa râului la ieşirea din municipiu.

9. Propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei existente

Colectarea şi transportul apelor uzate preepurate la staţia de epurare

din aval de municipiul Baia Mare;

Amenajarea şi modernizarea acestei staţii de epurare pentru a face

faţă cerinţelor de epurare;

Completarea lucrărilor de regularizare şi amenajare a albiei râului

prin realizarea unui şenal central de spălare, construirea unor

praguri de beton prevăzute cu batardouri în dreptul şenalului,

Amenajarea malurilor cu ziduri de beton, pereuri din piatră;

Asigurarea monitorizării apelor de către furnizorii de ape uzate şi

realizarea programelor pentru aducerea parametrilor la valori

conforme cu reglementările în vigoare;

Elaborarea de către utilizatorii de apă a programelor de măsuri şi

intervenţie în cazul poluărilor accidentale;

9

Asigurarea şi controlul evacuării în râul Săsar numai a apelor

preepurate sau nepoluate;

Implicarea autorităţilor competente în vederea asigurării curăţeniei

malurilor;

Aplicarea de sancţiuni persoanelor sau agenţilor economici care

depozitează deşeuri menajere pe maluri sau deversează substanţe

poluante în apa râului;

Reecologizarea malurilor şi a apei pentru redarea calităţii de râu

curat;

10. Concluzii

Râul Săsar este in continuare considerat un râu cu un grad mare de

poluare impropriu dezvoltării formelor de viaţă macroscopice. Atât

compoziţia apei cât şi situaţia în care se află malurile acestuia necesită

intervenţii de remediere.

Intensificarea activităţilor miniere şi metalurgice de dinainte de anul

2000 şi mai ales înainte de 1989, obţinerea producţiei cu orice preţ, utilizarea

redusă a staţiilor de epurare proprii, lipsa interesului pentru protecţia

mediului, au făcut ca volumele mari de evacuări de ape uzate să fie dirijate

direct în apa râului Săsar. Toate acestea au dus la o impurificare extremă care

i-a dat numele de „râu mort”. Este râul care nu ingheaţă niciodată şi care este

pustiit biologic.

Dacă în urmă cu secole era un râu curat plin de viaţă cu un nume

sugestiv „Rivulus Dominarium” acum nu se mai poate decât spera ca el va

redeveni ce a fost cândva.

10

11