Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva

referat.clopotel.ro

asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru

referat.clopotel.ro

intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in

referat.clopotel.ro

domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui

referat.clopotel.ro

Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului

referat.clopotel.ro

sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu

referat.clopotel.ro

victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

referat.clopotel.ro

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile

referat.clopotel.ro

cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

referat.clopotel.ro

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta

referat.clopotel.ro

demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh.

referat.clopotel.ro

Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.

referat.clopotel.ro

1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii

referat.clopotel.ro

hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

referat.clopotel.ro

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.

referat.clopotel.ro

1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin

referat.clopotel.ro

tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste -

referat.clopotel.ro

in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.

referat.clopotel.ro

1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory,

referat.clopotel.ro

acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare

referat.clopotel.ro

indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru

referat.clopotel.ro

independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.

referat.clopotel.ro

1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si

referat.clopotel.ro

alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

referat.clopotel.ro

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.

referat.clopotel.ro

1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Mihai Viteazul

A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.

Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).

Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.

In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului.

1599 (29 martie)Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.1599 (16/26 iunie)Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.

referat.clopotel.ro

1599 (august)Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.1599 (toamna)Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.1599 (18/28 octombrie)Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.1599 (1 noiembrie)Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.1599Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.1599 (noiembrie)Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.1600 (1/11 februarie, Pilsen)Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.1600 (8-9 mai)Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.1600 (27 mai)Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".1600 (10 septembrie)Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.1600 (octombrie)Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.1600 (octombrie)In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.1600 (19-20 octombrie)Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.1601 (1 si 5 martie)Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.1601 (3 august)Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.1601 (9/19 august)Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

referat.clopotel.ro